Cuventul, august 1928 (Anul 4, nr. 1176-1206)

1928-08-01 / nr. 1176

2 Data prăznuirii Sf. Paşti (Continuarea articolului din pag. I-a) • Aţftat--­că «adevărul ştiinţif­ic» este dogma I poporul nostim ortodox, şi se va a­­principală a bisericei ortodoxe, în-1 semăna Sinedrionului şi Divanului răstig­să nu aceia ce spun Sf. Canoane, a Soboarelor ecumenice. Ce rătăcire înşelătoare!! Dacă Sf. Sinod în se­­ziunea de toamnă nu va reveni a­­supra chestiunei despre prăznuirea Sf. Paşti în 1929, adică nu va co­recta greşala făcută în sesiunea din Mai crt. şi nu va lăsa prăznui­­rea Paştelor după Pascalia veche, mai întâiu de toate,­­ cum se vede din Sf. Canoane,­­ va perde sfin­ţenia sa, ne­făcând parte din bise­rica ortodoxă ecumenică, al doilea va produce o dezbinare groaznică în biserică şi o mare tulburare în de Arhierei din timpurile nivei lui Hristos, înalţi prelaţi şi membri ai Sf. Sinod, lăsaţi pe a­le Cezarului, Cezarului, şi ţineţi-vă de a lui Dumnezeu, lăsaţi-vă de pădu­rile şi terenurile date vouă şi ţine­­ţi-vă de Sf. Canoane ale lui Dum­nezeu, îngrijiţi-vă de Sf. biserici, care în prezent sunt atacate de fel de fel de sectanţi; păziţi liniştea păstorilor şi păstoriţilor. — aceste lucruri sunt plăcute lui Dumnezeu, — şi le daţi lui." Comoara din ce­ruri e trainică şi duce la mântuire! . Ivirea« Ortodox ----«$«•----­ altel fc­in­im propaganda sanitară Există un colţ de ţară unde abu­zul şi bunul plac s’au înrădăcinat atât de tare în­cât nu poate fi stâr­pite fără sforţări uriaşe. Acest colţ de ţară e Bihorul unde opoziţia are cttadele puternice, iar partidul libe­ral se menţine numai prin teroare. Guvernul liberal e decis să înge­­nunche voinţa acestui judeţ cu ori­ce mijloace. Pentru acest scop avea nevoe de un om servit şi capabil de orice, care să terorizeze popula­ţia pentru a o înfx* * *ânge. .Organizaţia liberală din Bihor, cu toată sărăcia ei de oameni, are totuşi câteva persoane cari ar fi capabile să conducă administraţia acestui judeţ, cum e de exemplu d. dr. Nicolae Zigre, actualmente vice­preşedinte al Senatului, dr. Vasile Bledea, deputat, colonel George Pă­cală etc. Dar nici unul din aceş­tia nu s’au angajat să aplice pro­gramul de teroare şi de umilire a acestui judeţ de 400 comune. Ast­fel guvernul a fost nevoit să re­curgă la o creatură care a servit cu credinţă toate guvernele maghia­re făcându-se o pârghie contra ro­mânilor, ba a servit şi pe bolşevici cu aceiaşi credinţă susţinând te­roarea săcuilor cari au ucis pe Ciordaş, Bolcaş şi Bogdan, în timp ce armata română eliberatoare bă­­tea la porţile Bihorului. Acest om este Desideriu Tempeleanu, fostul solgăbirău vice­regele plăşii Vaş­­cău, care în timpul alegerilor pen­tru parlamentul din Budapesta, a susţinut guvernul cu atâta teroare, încât a arestat şi pe tatăl său, preo­tul Tempeleanu, pentru că plecase în fruntea ţăranilor la urnă, pen­tru a vota pe candidatul partidu­lui naţional român. Tot d. Tem­­peleanu Desideriu a fost acela care în 1919 a voit să aresteze pe ţăranul Scrofan din Briheni şi să-l muti­leze tăindu-i limba pentru că a în­demnat flăcăii din sat să se stre­coare prin munţi şi să se înroleze în armata română pentru a ne eli­bera cu un ceas mai de­vreme de sub teroarea bolşevico-săcuiască. Guvernul liberal de azi a recurs şi el la acest instrument lipsit cu totul de scrupule pentru a înge­­nunchia acest judeţ, dându-i delega­ţia de prefect. De atunci au fost sus­pendate toate libertăţile publice. Nu numai cele cu caracter politic, so­cial şi economic dar este oprită şi activitatea culturală, dacă ea nu poartă sigiliul organizaţiei liberale. E încă proaspăt în memoria ceti­torilor noştri scandalul cultural de la Marghita, când d. Tempeleanu a oprit adunarea asociaţiei culturale «Astra». Acum un nou scandal de felul acesta agită populaţia biho­rean­ei. Ministerul sănătăţii publice af­lând că Bihorul e bântuit într’un mod extraordinar de boale sociale: tuberculoaza, sifilisul etc., a autori­zat pe d. dr. Ioan Matei directorul policnicei din Oradea să organi­zeze turnee de propagandă sanita­ră ţinând conferinţe sanitare în sate, oferind tratament gratuit în laboratoarele policlinicei. Medicii români din Oradea îşi părăseau Dumineca familiile şi alte interese şi plecau cu autocamionul policlinicei din sat în sat pentru a propaga sănătatea şi cultura între ţărani. Dar prefectul Tempelean a descoperit că m­edicii propagandişti nu fac parte din partidul liberal, prin urmare conferinţele sanitare pot avea tendinţă politică şi deci interzice propaganda sanitară. Duminecă, medicii d. Ioan "Matei, Romul ,Costa şi Ludovic Jop au ple­cat în propagandă sanitară şi a­­jungând în comuna Ortiteag au fost opriţi de notar şi jandarmi să fie conferinţe pe baza ordinului pri­mit de la prefectul Tempelean. Za­darnice au fost protestele medicilor că vin în numele ministerului sănă­tăţii publice, de la care au autoriza­ţie. Răspunsul a fost scurt: «avem ordin de la prefect să nu permitem şi ordinul e ordin»! Văzând că nu pro face nimic me­dicii au dresat un proces verbal semnat şi de notar, apoi s’au reîn­tors la Oradea, deoarece au păţit la fel şi în alte sate. In urma acestor vexaţiuni, cei câţiva liberali cu bun simţ, care nu aprobă venaliile prefectului, au de­cis să se adreseze ministerului de interne, arătând-i că activitatea d-lui Tempelean, nu face decât să sporească adversiunea — și așa des­tul de mare — împotriva partidului liberal. -------ooxxxoo-------­ ■K’ysWMawiaBBniraB mă a vreunui Barbu Lăutarul la urmă putrezind pe un maidan, pu­ţin după aceia, şugubăţul Creangă abea să-şi mai amintească, când spune: «mă pocneşte, vorba de pe­­vremuri, la coada işlieului» (ceea ce se tâlcueşte: m’a lovit unde mă doare). Mult au oftat banii noştri din pri­cina nesocotinţii tinereşti pentru a­­şezările cele vechi, şi grabnic s’au schimbat faţa rosturilor noastre de baştină. Fără voe aci îmi vine în minte slovele unui mare poet oriental: «In lumea asta doară arborii, păsă­rile şi jivinele îţi grăesc adevărul curat, fiindcă’s singurele sărmane făpturi cari n’au puterea născoci­­toare a noutăţii». Sunt parcă vo­­roavele spuse seara în ceardac de­­nu ştiu care albit boer­işlicar, cu gândul la cele de prin vremi ! Biruinţa noului duh a fost aşa de deplină, încât şi azi mulţi din noi mai ţinem încă cu bună credinţă cum că dăinuirea noastră ca neam de cultură şi orânduire temeinică nu e decât din preajma anului 48 Şi azi când voim a ne îndreptăţi în proprii noştri ochi multe lucruri rele de care suferim în treburile noastre obşteşti, le aruncăm în seama ve­chiului fanariotism care ne-a stă­pânit, şi ne amintim scurtul răs­timp de când avem o culoare apu­seană, răstimp în care spunem că nu se putea face mai mult. Ne adă­postim încă destul de siguri de noi, înapoia prejudecăţii ce ne mulţămeş­te. Să urmăm drumul progresului care duce la idolul binelui şi răului apusean. Iată de ce nu avem îndrăs­neala să stârpim ouăle minciunii acolo unde sunt gata să se înpuiţe şi să nască plod. Ori­cât de încântătoare ar fi cu­lorile cu­­sare am căuta să zmăduim viitorul progresului modern, sub care voim să ne spoim minciuna, viermăria greşelilor noastre va creşte, întâi ascunsă în întuneric, apoi făţiş năpăditoare ca o molimă ucigătoare. La ce bun această civilizare de «stăpânire străină» ! Unde ne duce? La înmulţirea tipurilor de carica­tură caragialescă ! S’ar putea stu­dia cu succes la noi toate varian­tele «boborului» cuprinse între ve­chiul «cetăţean turmentat» şi ulti­mul «specimen de intelectual dra­­gomirescean». Totuşi nu e de uitat: jurămintele bunicilor ne pasc pe noi. Noi urmaşii de le-am nelegiuit toate o­biceiurile şi le-am furat până şi cti­toriile lor mănăstireşti unde voiau să se odihnească în veac din toată cinstea pravoslavnică şi orânduita pomenire. Cetit­aţi vreodată blestemurile care leagă daniile din hrisoavele de altă dată, un «blestem de limbă de moarte» ? Ar trebui tâlcuite şi pu­blicate în ediţii gratuite ca să în­ţelegem cu toţii câtă nelegiuire pur­tăm pe frunte. Am secularizat cu gând ateu pentru foloase pămân­teşti şi egoiste, tot ce a fost danie de suflet cucernic, am ucis tot ce am avut mai frumos şi mai bun românesc. Eram «odinioară» un norod ce-şi mergea propria lui potecă, după o veche rânduială de baştină. Ne a­­veam agoniseala şi aşezarea noa­stră eram nu se afla aiurea, cu în­văţătura, cu măestria şi dărniciai ei uni«e. Preastrălucitele veacuri voivodale, Care şi-au făurit nu fai­ma unei culturi de pace ce naşte năzuinţa noutăţii şi a vitezii, ei una prin «foc şi prin sabie» care a că­lit în noi trăinicia sfintelor tradi­ţii şi dorul statorniciei de peste moarte. Ierusalimul, Ţarigradul, Sfântul Munte şi tot Răsăritul e plin de aurul mărinimiei şi cre­dinţei noastre. Eram mici dar Dom­nul ne-a ajutat să fucem fapte mari. Un vârf de «sondei nu poate să îndrăznească a prinde în câteva rânduri sărace tot aurul minţii, inimii şi a faptei străbune. Nu a­­pologia vorbeşte astfel, ci dreapta cercetare şi cuimpănire a istoriei. Azi încă întru atât ne-am înstrăi­nat de adevăratul nostru suflet, în­cât dacă nu ne tăgăduim, ne neso­cotim cu desăvârşire, căutând să ne aflăm a­solo unde nu suntem, într’un «surogat de clipită şi goană, mult asemănător monstruoasei ar­hitecturi moderne pe care o nu­mim cu îngâmfare «stil românesc». E adevărat că dela o vreme A­­pusenii nu ne mai cunoşteau decât ca pe un neam sălbatec: Moldova­­lahii Principatelor Dunărene prea­­îndărătnici progresului modern. De vom şterge însă praful de pe condicele cu hrisoave cu hronici şi letopiseţele cele din bătrâni, ca să sorbim din vraja lor cea veche, su­fletul pornic proaspăt al neamu­lui, atunci poate vom înţelege dece strămoşii noştri s’au împotrivit a­­tât de mult «civilizaţiei». Nu este adevărat cum că nu am priit din pricina frământărilor istorice, sau din neîndemânare, să ne însuşim până la 48 europenismul. Adevăra­ţii pământeni nu au voit-o. Ei nu puteau să priceapă înoirea ca o despuiere de cedare le era drag su­fletului lor; şi pentru aceasta se împotriveau. Mărturie istorică a­­rată nenumăratele prilejuri şi stră­duinţe pe care ei cu dreaptă cuge­tare le-au izgonit. In treacăt amin­tesc două: strădania pământeanu­lui Petru-Vodă Cercel făuritorul de stihuri italiene, ca să aducă feţe luminate şi modă frâncească ceia ce l-a costat fuga, sau încercarea îndrăzneţului şi învăţatului aven­turier străin Ion Heraclides Despo­tul ce-a năzuit să ne aducă cărtu­­raria şi idealurile oreidentale în­fiinţând Academie latinească la Cotnar dar a plătit-o era greutatea­­capului. Să ne întoarcem înapoi la tre­cutul adevărat. A venit vremea să ne pocnim ca nişte copii rătă­ciţi. Să colindăm prin ţară mănă­stirile şi acolo să ne facem cano­nul ispăşirii după obiceiul legii ce­lei vechi să sărutăm cărţi, piatra rece a mormintelor frumos înflo­rite, numele strămoşilor din ciu­data dlovă chirilică, ca să căpătăm dezlegarea. Şi de acolo ca în nu ştiu ce poveste răsboinică a trecu­tului nostru, să pornim din nou la luptă cu un victorios «nazat» scris pe noul nostru herb. De nu vom lega firul vieţii de mâine, de ghemul vieţii de altădată, vom fi rătăcitori în Marele Labirint cel cu tainice primejdii de moarte. Profesori de la congresul internaţional vizitează jud. Vâlcea Profesorii secundari în număr de 200, din Uniunea Internaţională care au participat la congresul din Bucureşti, vizitând actualmente ţara, au sosit şi în judeţul nostru. In gara Lotru, unde congresiştii au făcut prima descindere venind dela Sibiu, au fost aşteptaţi de toa­te autorităţile. După cuvântarea d-lui J. Kozaru directorul prefecturei, care a urat oaspeţilor «bun sosit» şi recepţia de rigoare, vizitatorii s-au urcat în maşini luând direcţia Călimăneşti. Au vizitat mănăstirea Cozia şi Că­ciula la unde li s’au servit câte un pahar de apă minerală. Sosind la Călimăneşti au fost încartiruiţi la hoteluri iar la ora 9 seara li s’a o­­ferit o masă pe terasa hotelului Sta­tului. A doua zi congresiştii au so­sit în R.­Vâlcea aşteptat­ de o nu­meroasă populaţie. De aci au luat direcţia Curtea de Argeş. RUGĂCIUNI PENTRU PLOAIE. Din cauza secetei care se menţine periclitând întreaga recoltă, popu­laţia oraşului a adu® în localitate moaştele Sf. Grigorie de la mănăs­tirea Bistriţa, care în ziua de 28 iulie a. c. a fost purtat pe străzile oraşului şi aşezat în parcul comu­nal i s’a făcut rugăciuni pentru ploae. OGLINDA LUMII Cea mai răspândita, cea mai ve­che, cea mai interesantă și cea mai variată revistă ilustrată de actualitate. — 7 Lei Exemplarul Lei 7 — CAPITALA OMORÂTA DE TREN Femeia Constantin Marta în eta­te de 75 ani, domiciliată în strada Răsboeni No. 13, a fost găsită căl­cată de trenul No. 24 în apropiere de halta Militari. Ancheta a stabilit că nenorocirea er a petrecut în momentul când fe­meia traversa linia ferată, fiind surprinsă de garnitura trenului şi omorâtă. La percheziţia făcute asupra ei, nu s’a găsit nici un act. INCENDIUL DIN STRADA GENERAL BERTHELOT La locuinţa d-lui D. Grimber, din strada Berthelot No. 25 s’a declarat un incendiu provocat de explozia unei maşini «Sirius». Flăcările s’au întins cu repeziciu­ne cuprinzând tavanul casei și par­t■ doseala camerei.­­ Focul a consumat întreg mobilie­rul aflat în cameră. Postul de pompieri central, sub comanda locotenentului Petaleanu, a venit la locul incendiului, locali­­zându-l după o oră. Imobilul este proprietatea lui A­­lecu Grânţei. Pagubele cauzate de incendiu se cifrează la suma de 600.000 lei. CĂZUT DIN TREN Dri dimineaţă la plecarea trenu­lui spre Giurgiu, soldatul Ilie Nico­lae de la atelierul de confecţie mi­litară, a căzut din vagonul unde se urcase. Soldatul a căpătat leziuni grave pe tot corpul. A fost internat la­­spitalul mili­tar. UN SERGENT DE POLI­­TIE ONORAT DE UN AU­TOMOBIL Sergentul Cubăr Mihai, cu seria No. 716, postat la intersecţia stra­­delor calea Victoriei cu strada Ver­de, a fost lovit grav de un auto­mobil. . Sergentul a încetat din viaţă ime­diat. Conducătorul mașinei a dispărut după comiterea actului criminal, și nu s’a putut stabili numărul ma­­șinei . Divizia circulației face cercetări pentru a stabili numărul mașinei. -------ooxxxoo------­ Medicul vaporului „Dacia“ bătut de un chelner Constanţa 30.­­ Medicul vaporu­lui «Dacia», d. Zaharoff, a fost grav lovit la cap şi mâini de către chel­nerul aceluiaşi vas anume Bobici Petre. Cauza ar fi refuzul doctorului de a-i scoate o măsea. Un nebun se dă drept criminal CLUJ. — Eri s’a prezentat la pre­fectura poliţiei Cluj un individ e­­legant István Deneş pretinzând că este «bandit şi ucigaş recidivist». Răspunzând întrebărilor comisa­rului, Deneş a susţinut că acum două luni ar fi ucis noaptea lângă Cluj doi domni cari se opriseră la marginea drumului, să repare au­tomobilul, luând cu acest prilej din buzunarul victimelor 100.000 lei și diferite obiecte de valoare. Peste câteva ore însă s-a consta­tat că Deneş este nebun suferind de mania persecuţiei. --------ooxxxoo------­ Tâlhăria de pe Şoseaua Viziru­ Galaţi,30—O îndrăzneaţă tâlhărie a fost săvârşită între comunele Vi­ziru şi Golaeşti. Locuitorul Dumitru San Petru, domiciliat în com. Go­laeşti pe când se înapoia spre casă a fost întâmpinat pe şosea de către Gheorghe Zainea şi Tănase Dinu. Aceştia oprindu-i i-au cerut bani. San Petru refuzând a fost luat la bătae şi jefuit de întreaga sumă de bani ce avea asupra sa. După comiterea odiosului act, bra­tele au dispărut lăsând în nesimţi­re victima. A doua zi dimineaţă tre­cătorii au dat de victimă, care a fost transportată în grabă la spitalul Elisabeta Doamna. Cu toate îngrijirile, victima a în­cetat din viaţă. Criminalii au fost arestaţi în comuna Goleşti. Par­chetul local fiind înştiinţat, a ordo­nat autopsia cadavrului. --------ooxxxoo------­ CU VANI u«. 0 ostilii tu Miri iii piolo »•s.­ Concesionarul furnizărei către C.F.R. escrochează firma magazinului Klein La siguranţa prefecturei Capita­lei se anchetează un nou gen de escrocherie săvârşit de un pretins fabricant de piele... aşa este rapor­tul poliţiei, Artur Costamagni, în dauna firmei magazinului de pie­lărie Sache Klein. Reclantaţia firmei Klein Comisarul Panova, care face cer­cetările în urma reclamaţiunei fir­mei Sache Klein, n’a putut stabili încă, cum Artur Costamagni, a obţinut de la direcţia C. F. R. o concesiune pentru furnizarea unei cantităţi de piele de viţel (taval). Această concesiune i-a fost acorda­tă în anul 1926. De la această dată, Artur Costa­­magui, a obţinut mereu amânări, motivând diferite pretexte, care îm­pedicau executarea contractată. Amânările au continuat până în anul 1928. Contractarea cu firma Klein la arul acesta prin luna Aprilie, Costamagni, care ţinea cu tot din­adinsul, să încheie această conven­ţie, fără ca să aibă cantitatea de marfă, care trebuia să fie furniza­tă, s’a gândit la un mod ingenios, ca să reuşească îndeplinirea aces­tei furnituri, în condiţiuni prielni­ce pentru el. Astfel în ziua de 28 Aprilie 1928, Costamagni s-a prezentat la firma Sache Klein, unde a propus aface­rea. De la început a fixat ca contrac­tul să se execute prin el. Materia­lul cumpărat de la firma Klein să fie livrat şi plăţile făcute pe nume­le firmei Sache Klein, însă marfa să fie predată C. F. R. de Artur Costamagni. O cantitae de marfă furni­zată între Costamagni şi firma Klein a intervenit o scrisoare, prin care primul confirma că s’a primit o cantitate de piele, depozitată în de­pozit pentru a fi predată direcţiu­­nei C. F. Române şi că valoarea a­­cestei cantități va fi achitată fir­mei Klein, fără ca Costamagni să aibă vre­un drept de a încasa vre­o sumă din această furnitură. Angajamentul acesta a fost ne­glijat de Costamagni care sa prezen­tat la C. F. Române cerând urgen­ța ordonantărilor sumelor care tre­buia să fie încasate de firma Sa­che Klein. Aceste sume se cifrau la 442.695 lei. La începutul convenţiei firma Klein, dăduse o procură lui Costa­magni, prin care se dădea dreptul, de încasare, dar în urmă, această împuternicire a fost retrasă. Costamagni s-a prezentat la di­recţia C. F. Române de unde a în­casat o ordonanţă în valoare de 60 mii lei. Firma magazinului Sache Klein, dovedind acest abuz, s-a adresat si­guranţei prefecturei de poliţie, pen­tru a se face cercetări. Comisarul Panova, anchetează şi cercetările sunt în curs. va fi schimbată Noua ordonanţă intră în vigoare de la 1 August 1928 Cu începere dela 1 August a. c. prefectura de poliţie va publica o nouă ordonanţă pentru circulaţia vechiculelor cari va intra în vigoa­re la această dată. Prin noua ordonanţă se prevede condiţiunile de circulaţie «sens u­­nic», care deocamdată coprinde ur­mătoarele disp­ozifiuni : Intr’o singură direcţie Toate vechi ruleie automobile şi trăsuri, începând de la întretierea stradei CI­A. Rjj^|||ti cu calea Vic­toriei în piaţa Regele Carol, vor circula până în dreptul bisericei Zlătari, pe partea numerilor fără soţ, în această direcţie. Din acest punct, vechi fuleie care vor avea intenţia să circule în di­recţia opusă, vor trece pe str. Lips­cani, pe partea dreaptă a stradei până în piaţa Lupoaicei, circulaţia se va face într’o singură direcţie, pe partea numerilor cu soţ. Circulaţia vechiculelor, va mai fi şi pe strada Caragheorghevici, A­­cademiei, strada Lipscani, Doam­nei şi Academiei şi Wilson, de un­de vor eşi în piaţa Regelui Carol. Acest traseu se face în urma des­fiinţărei intr’o direcţie a circula­ţiei tramvaiului pentru a evita îm­pedicarea circulaţiei prin modul ac­tual de staţionare. De la 1 August Cu începere de la 1 August 1928, circulaţia vechiculelor se va face pe o­­singură direcţie pe porţiunea de la Palat spre biserica Zlătari. Vehiculele cari vin dinspre pa­lat vor avea dreptul să întoarcă la «treapta în bulevardul Elisabeta. Dinspre bulevardul Elisabeta spre calea Victoriei, vor întoarce nu­mai la dreapta spre prefectura de poliţie.­­­ Dinspre bulevardul Academiei, vehiculele vor avea dreptul să trea­că la stânga pe vețea Victoriei, spre biserica Zlătari. Staţionarea vechiculelor Prin noua ordonanţă se fixează şi felul cum trebue să staţioneze, vechiculele pe străzile indicate. Conducătorii nu vor putea opri de cât puţin timp, cât pleacă din vechicul pasagerul, apoi trece la rândul celorlalte vechicule, ţinând direcţia mersului normal, adică pe dreapta străzei. Această măsură este impusă pen­tru vechi­nilele cu­­sat sau cu mo­tor. Este interzis să stea pe străzi ve­­chi calele faţă în faţă. Ele vor sta­ţiona numai în direcţia liniei de circulaţie; contravenienţii vor fi aspru pedepsiţi. Se vor prevede sancţiuni severe, pentru acei conducători a căror ve­chicule vor fi oprite în faţa unui imobil, de pe o stradă ori­care ar fi de­cât aşezat cu motorul spre nu­merele majorate. Vechiculele de pe bulevardul Eli­sabeta vor staţiona cu motorul în direcţia căii Victoria, iar cele aşe­zate la cinematografe, vor trebui să staţioneze cu motorul spre mi­nisterul comunicaţiilor. In faţa Băncei Naţionale, pe stra­da Caragheorghevici nu are drep­tul să staţioneze nici un vechicul. Ordonanţa prevede sancţiuni con­tra conducătorilor de vechicule, care n’ar respecta dispoziţiile pre­văzute. !loc-Notes SPECTACOLE iBMMaMEi ----coSiHse -— Teatre GRADINA CĂRĂBUŞ. — Cioc, cioc, cioc. TEATRUL OTETELEŞEANU. — Mo­ritz al II-lea. TEATRU MIC DE VARA, cal. Grivi­­ţei No. 94. — «Moritz şi cele 3 neveste». TEATRUL NOU. — «Palasea», opere­tă în 3 acte. MAXIM D’ETE. — Comicul parizian Moron secondat de un program de Va­riete. Cinematografe GRADINA CINEMA VICTORIA. - Contele de Pappenheim cu Dina Gralla. CINEMA EFORIA. — La femme nne (Modelul) de Honry Bataille. TEATRU TRIANON CINEMA. — Da­că ții la mama ta cu Mary Fid. CINEMA SCALA. — «Să nu te superi că te ajur» și filmul «Detectiv din dra­goste». CINEMA LIPSCANI. _ Steaua Taba­­r­inului cu Rudolf Valentino. CINEMA CAPITOL. _ Beţia Prim­ă­­verei (La Folier­ de Printern­es) cu Xenia Desni, de Pinateff şi Ralph CINEMA BULEVARD PALACE. «Monsieur le Marquis» şi O comedie CINEMA SELECT. — «Crend­ flăcările mint» şi o comedie. CINEMA LUX.­­ O nouă ediţie: «Fantoma de la Operă». CINEMA ATENEUL ROMAN. —«Fla­căra Eternă» La Duchesse de Langrois­. REX: «Căsnicia fără dragoste» şi o co­medie. , MARCONI: «Copii părăsiţi». MARNA. — «Să fie lumină». VOLTA-BUZEŞTI: «Vals de adio» şi trupa «Mihăilescu. mm Curierul judiciar — «**­**--­ EXCROCHERIILE DE LA SOC. DE ASIGURĂRI RE­CIPROCE «CONCORDIA» Cu concluziile d-lui Al. Procop­ Dumitrescu, locţiitor de prim-pro­­curor, secţia de vacanţă a tribuna­lului de notariat a confirmat man­datul de arestare emis de d. jude­cător de instrucţie C. Răileanu de la cap. 2, împotriva lui D. Gheorghiu, fost inspector la această societate, învinuit de excrocherie în dauna societăţei şi a asiguraţilor. In complectarea dovezilor ce a a­­dunat până acum, d. judecător de instrucţie Răileanu a luat ori un su­pliment de interogatoriu celor doi conducători ai societăţei, Iancu Ne­­deleanu şi Lupu Goldstein. Se aş­teaptă raportul de expertiză şi nouii clienţi ai Vătcăreştiului, implicaţi în această vastă excrocherie. CRIMISA DIN LUNCA VACA REŞTIULUI D. judecător Cerban, locuitor la cab. 3 instrucţie, a continuat ori cercetările în crima din lunca Vă­­căreştiului. Au fost d­in nou ascultaţi cei doi amanţi criminali, Riţa Ţăpu­şă, soţia grădiarului victimă, care de data asta, tăgădueşte orice ames­tec în crima săvârşită de amantul ei şi Florea Constantin zis Costică Vasilescu, care îşi menţine decla­raţii făcute pân­ă acum, de chipul cum a săvârşit crima. A fost, de asemenea, ascultat far­macistul care a dat informaţii a­­supra efectului otrăvei cumpărată de Rita Tăpuşă. Cercetările continuă. ISPRAVA UNUI SUB-CO­­MISAR D, procuror Al. Răşcanu a des­chis acţiune publică, potrivit art. 264, al. 1 şi 165 cod penal împotriva sub-comisarului D. Cătănoiu, de la circ. 2L învinuit că, găsind în sec­torul Ini pe fata Irina Stan, fără nici un căpătâi, a chemat-o la sec­ţie şi, legând-o cu o frânghie, şi-a bătut joc de ea. D. judecător de instrucţie Al. Min­culescu, de la cap. 4, a emis mandat de arestare împotriva acestui sub­comisar. i -«*«0-----­ Asasinul, un client al avocatului. Arestarea cri­­minalului şi transportarea victimei la spital. Cauzele atentatului. In ziua de 27 Iulie crt. la ora 12 «sat să fugă, dar poliţia a pus mâna m. săteanul Bunea Pavel în eta­te de 45 ani din comuna Tievaniul pe el şi l-a arestat. Cauza împuşcării avocatu­­lui Giurgiu Primele ajutoare au fost date victimei de către conducătorul Coo­perativei Militare d. Simion Dum­brava cu ajutorul personalului din magazin. In u­rmă a sosit salvarea şi autorităţile în frunte cu d. di­rector al prefecturii de poliţie lor Buzică, care a luat avocatului îm­puşca­t am interogatoriu. După declaraţiile criminalului cât şi ale victimei se constată că mobilul acestei îndrăzneţe crime comisă cu premeditare, este o soco­teală băneas­­ă dintre săteanul cri­minal şi avocat, care în decurs de vreo 2 ani de zile n’a fost clarifi­­cată. Este de remarcat că Pavel Bunes criminalul de astăzi, înainte cu î luni a încercat să comită crima (ce i-a reușit astăzi), chiar pe sala ju­decătoriei de ocol unde a fost prins de poliție cu revolverul în mână strigând­ «Am să împușc pe doctor Giurgiu căci m’a pungăşitu. Pen­tru această ameninţare a ispăşit 2 săptămâni de închisoare în timp ce averetul Giurgiu se obligase să-i restitue o sumă de bani, promisiu­ne pe care nu şi-a îndeplinit-o nici până astăzi. --------ooxxxoo------­ Mic (jud. Caraş), a întâmpinat în piaţa Regina Maria pe avocatul dr. Augustin Giurgiu din localitate şi în momentul când trecea pe dina­intea «Cooperativei Militare» a tras asupra acestuia trei focuri de revolver. Dintre cele trei gloanţe unul a nimerit victima în umărul drept, al doilea în braţul stâng, iar al treilea în abdomen. După această odioasă ispravă criminalul a încet­ In Poli fcjKiţ Oi io ini 500 jugăre mistuite CLUJ. — Eri la orele 5, a isbuc­­nit un groaznic incendiu în pădurea statului «Poeni», lângă Cluj. Incendiul a fost provocat de niște trecători cari, noaptea, au aprins focuri pregătindu-și de-ale mân­cării. In curând focul s’a întins asupra întregei păduri. • Marea întreprindere forestieră «Forestra» care se află la Poeni, a avizat imediat autorităţile concen­trând întreg personalul pentru lo­calizarea focului. Din Cluj a sosit în primul tren o «campanie de jandarmi. Jandar­mii au mobilizat pe toţi ţăranii din comunele învecinate. De asemenea au mai sosit din Cluj 200 soldaţi din regimentul 83 infanterie. Pagubele Focul continuă cu furie. Pagubele sunt de zeci de milioane, fiind mis­tuite până acum 500 jugăre. Toate sforţările de a localiza fo­cul s’au dovedit până acum inefi­cace. ARESTAREA UNUI EX­­CROC D, judecător de instrelatie Al. Minculescu de la cap. 4, a emis man­dat de arestare împotriva lui Nico­­lae Pohrib fost în serviciul garaju­lui de automobile «Ciclop» care, fă­ră autorizaţie, cumpăra în contul acestui garaj piese de la diferite firme de automobile pe care apoi le vindea la clienţii săi. Acest escroc a făcut operaţiuni ce se cifrează la peste 300.000 lei. Impresionanta sinucidere a unui tănâr Oradea, 30. — Tânărul Ernest Kestenbaum de 22 ani, care îşi fă­cea stagiul militar, primind conce­diul reglementar a venit acasă la părinţii săi. Suferind de melancolie s’a de­cis să-şi pue capăt vieţii. A cumpă­rat de la farmacie 36 grame de as­pirină şi pe drum spre casă a în­ghiţit toată aspirina. Făcându-i-se rău, a cerut ajutor. A fost dus la spitalul judeţean unde d-rul Ghitea i-a făcut spălă­­turi stomacale apoi l-a trimis aca­să spunându-i că e în afară de ori­ce pericol. Dar pe drum i s-a făcut din nou rău începând să verse sânge. După câteva ore de chinuri gro­zave Kestembaum a încetat din viaţă. Sinuciderea tânărului Kesten­baum, care era şi scriitor, (nuvelel şi articolele lui apăruseră în ziare­le minoritare din Ardeal) a produs o dureroasă impresie în rândurile celor cari l-au cunoscut. înmormântarea a avut loc Dumb­neeă. XTOOTT .. .

Next