Cuventul, august 1928 (Anul 4, nr. 1176-1206)
1928-08-01 / nr. 1176
2 Data prăznuirii Sf. Paşti (Continuarea articolului din pag. I-a) • Aţftat--că «adevărul ştiinţific» este dogma I poporul nostim ortodox, şi se va aprincipală a bisericei ortodoxe, în-1 semăna Sinedrionului şi Divanului răstigsă nu aceia ce spun Sf. Canoane, a Soboarelor ecumenice. Ce rătăcire înşelătoare!! Dacă Sf. Sinod în seziunea de toamnă nu va reveni asupra chestiunei despre prăznuirea Sf. Paşti în 1929, adică nu va corecta greşala făcută în sesiunea din Mai crt. şi nu va lăsa prăznuirea Paştelor după Pascalia veche, mai întâiu de toate, cum se vede din Sf. Canoane, va perde sfinţenia sa, nefăcând parte din biserica ortodoxă ecumenică, al doilea va produce o dezbinare groaznică în biserică şi o mare tulburare în de Arhierei din timpurile nivei lui Hristos, înalţi prelaţi şi membri ai Sf. Sinod, lăsaţi pe ale Cezarului, Cezarului, şi ţineţi-vă de a lui Dumnezeu, lăsaţi-vă de pădurile şi terenurile date vouă şi ţineţi-vă de Sf. Canoane ale lui Dumnezeu, îngrijiţi-vă de Sf. biserici, care în prezent sunt atacate de fel de fel de sectanţi; păziţi liniştea păstorilor şi păstoriţilor. — aceste lucruri sunt plăcute lui Dumnezeu, — şi le daţi lui." Comoara din ceruri e trainică şi duce la mântuire! . Ivirea« Ortodox ----«$«•---- altel fcinim propaganda sanitară Există un colţ de ţară unde abuzul şi bunul plac s’au înrădăcinat atât de tare încât nu poate fi stârpite fără sforţări uriaşe. Acest colţ de ţară e Bihorul unde opoziţia are cttadele puternice, iar partidul liberal se menţine numai prin teroare. Guvernul liberal e decis să îngenunche voinţa acestui judeţ cu orice mijloace. Pentru acest scop avea nevoe de un om servit şi capabil de orice, care să terorizeze populaţia pentru a o înfx* * *ânge. .Organizaţia liberală din Bihor, cu toată sărăcia ei de oameni, are totuşi câteva persoane cari ar fi capabile să conducă administraţia acestui judeţ, cum e de exemplu d. dr. Nicolae Zigre, actualmente vicepreşedinte al Senatului, dr. Vasile Bledea, deputat, colonel George Păcală etc. Dar nici unul din aceştia nu s’au angajat să aplice programul de teroare şi de umilire a acestui judeţ de 400 comune. Astfel guvernul a fost nevoit să recurgă la o creatură care a servit cu credinţă toate guvernele maghiare făcându-se o pârghie contra românilor, ba a servit şi pe bolşevici cu aceiaşi credinţă susţinând teroarea săcuilor cari au ucis pe Ciordaş, Bolcaş şi Bogdan, în timp ce armata română eliberatoare bătea la porţile Bihorului. Acest om este Desideriu Tempeleanu, fostul solgăbirău viceregele plăşii Vaşcău, care în timpul alegerilor pentru parlamentul din Budapesta, a susţinut guvernul cu atâta teroare, încât a arestat şi pe tatăl său, preotul Tempeleanu, pentru că plecase în fruntea ţăranilor la urnă, pentru a vota pe candidatul partidului naţional român. Tot d. Tempeleanu Desideriu a fost acela care în 1919 a voit să aresteze pe ţăranul Scrofan din Briheni şi să-l mutileze tăindu-i limba pentru că a îndemnat flăcăii din sat să se strecoare prin munţi şi să se înroleze în armata română pentru a ne elibera cu un ceas mai devreme de sub teroarea bolşevico-săcuiască. Guvernul liberal de azi a recurs şi el la acest instrument lipsit cu totul de scrupule pentru a îngenunchia acest judeţ, dându-i delegaţia de prefect. De atunci au fost suspendate toate libertăţile publice. Nu numai cele cu caracter politic, social şi economic dar este oprită şi activitatea culturală, dacă ea nu poartă sigiliul organizaţiei liberale. E încă proaspăt în memoria cetitorilor noştri scandalul cultural de la Marghita, când d. Tempeleanu a oprit adunarea asociaţiei culturale «Astra». Acum un nou scandal de felul acesta agită populaţia bihoreanei. Ministerul sănătăţii publice aflând că Bihorul e bântuit într’un mod extraordinar de boale sociale: tuberculoaza, sifilisul etc., a autorizat pe d. dr. Ioan Matei directorul policnicei din Oradea să organizeze turnee de propagandă sanitară ţinând conferinţe sanitare în sate, oferind tratament gratuit în laboratoarele policlinicei. Medicii români din Oradea îşi părăseau Dumineca familiile şi alte interese şi plecau cu autocamionul policlinicei din sat în sat pentru a propaga sănătatea şi cultura între ţărani. Dar prefectul Tempelean a descoperit că medicii propagandişti nu fac parte din partidul liberal, prin urmare conferinţele sanitare pot avea tendinţă politică şi deci interzice propaganda sanitară. Duminecă, medicii d. Ioan "Matei, Romul ,Costa şi Ludovic Jop au plecat în propagandă sanitară şi ajungând în comuna Ortiteag au fost opriţi de notar şi jandarmi să fie conferinţe pe baza ordinului primit de la prefectul Tempelean. Zadarnice au fost protestele medicilor că vin în numele ministerului sănătăţii publice, de la care au autorizaţie. Răspunsul a fost scurt: «avem ordin de la prefect să nu permitem şi ordinul e ordin»! Văzând că nu pro face nimic medicii au dresat un proces verbal semnat şi de notar, apoi s’au reîntors la Oradea, deoarece au păţit la fel şi în alte sate. In urma acestor vexaţiuni, cei câţiva liberali cu bun simţ, care nu aprobă venaliile prefectului, au decis să se adreseze ministerului de interne, arătând-i că activitatea d-lui Tempelean, nu face decât să sporească adversiunea — și așa destul de mare — împotriva partidului liberal. -------ooxxxoo------- ■K’ysWMawiaBBniraB mă a vreunui Barbu Lăutarul la urmă putrezind pe un maidan, puţin după aceia, şugubăţul Creangă abea să-şi mai amintească, când spune: «mă pocneşte, vorba de pevremuri, la coada işlieului» (ceea ce se tâlcueşte: m’a lovit unde mă doare). Mult au oftat banii noştri din pricina nesocotinţii tinereşti pentru aşezările cele vechi, şi grabnic s’au schimbat faţa rosturilor noastre de baştină. Fără voe aci îmi vine în minte slovele unui mare poet oriental: «In lumea asta doară arborii, păsările şi jivinele îţi grăesc adevărul curat, fiindcă’s singurele sărmane făpturi cari n’au puterea născocitoare a noutăţii». Sunt parcă voroavele spuse seara în ceardac denu ştiu care albit boerişlicar, cu gândul la cele de prin vremi ! Biruinţa noului duh a fost aşa de deplină, încât şi azi mulţi din noi mai ţinem încă cu bună credinţă cum că dăinuirea noastră ca neam de cultură şi orânduire temeinică nu e decât din preajma anului 48 Şi azi când voim a ne îndreptăţi în proprii noştri ochi multe lucruri rele de care suferim în treburile noastre obşteşti, le aruncăm în seama vechiului fanariotism care ne-a stăpânit, şi ne amintim scurtul răstimp de când avem o culoare apuseană, răstimp în care spunem că nu se putea face mai mult. Ne adăpostim încă destul de siguri de noi, înapoia prejudecăţii ce ne mulţămeşte. Să urmăm drumul progresului care duce la idolul binelui şi răului apusean. Iată de ce nu avem îndrăsneala să stârpim ouăle minciunii acolo unde sunt gata să se înpuiţe şi să nască plod. Oricât de încântătoare ar fi culorile cusare am căuta să zmăduim viitorul progresului modern, sub care voim să ne spoim minciuna, viermăria greşelilor noastre va creşte, întâi ascunsă în întuneric, apoi făţiş năpăditoare ca o molimă ucigătoare. La ce bun această civilizare de «stăpânire străină» ! Unde ne duce? La înmulţirea tipurilor de caricatură caragialescă ! S’ar putea studia cu succes la noi toate variantele «boborului» cuprinse între vechiul «cetăţean turmentat» şi ultimul «specimen de intelectual dragomirescean». Totuşi nu e de uitat: jurămintele bunicilor ne pasc pe noi. Noi urmaşii de le-am nelegiuit toate obiceiurile şi le-am furat până şi ctitoriile lor mănăstireşti unde voiau să se odihnească în veac din toată cinstea pravoslavnică şi orânduita pomenire. Cetitaţi vreodată blestemurile care leagă daniile din hrisoavele de altă dată, un «blestem de limbă de moarte» ? Ar trebui tâlcuite şi publicate în ediţii gratuite ca să înţelegem cu toţii câtă nelegiuire purtăm pe frunte. Am secularizat cu gând ateu pentru foloase pământeşti şi egoiste, tot ce a fost danie de suflet cucernic, am ucis tot ce am avut mai frumos şi mai bun românesc. Eram «odinioară» un norod ce-şi mergea propria lui potecă, după o veche rânduială de baştină. Ne aveam agoniseala şi aşezarea noastră eram nu se afla aiurea, cu învăţătura, cu măestria şi dărniciai ei uni«e. Preastrălucitele veacuri voivodale, Care şi-au făurit nu faima unei culturi de pace ce naşte năzuinţa noutăţii şi a vitezii, ei una prin «foc şi prin sabie» care a călit în noi trăinicia sfintelor tradiţii şi dorul statorniciei de peste moarte. Ierusalimul, Ţarigradul, Sfântul Munte şi tot Răsăritul e plin de aurul mărinimiei şi credinţei noastre. Eram mici dar Domnul ne-a ajutat să fucem fapte mari. Un vârf de «sondei nu poate să îndrăznească a prinde în câteva rânduri sărace tot aurul minţii, inimii şi a faptei străbune. Nu apologia vorbeşte astfel, ci dreapta cercetare şi cuimpănire a istoriei. Azi încă întru atât ne-am înstrăinat de adevăratul nostru suflet, încât dacă nu ne tăgăduim, ne nesocotim cu desăvârşire, căutând să ne aflăm asolo unde nu suntem, într’un «surogat de clipită şi goană, mult asemănător monstruoasei arhitecturi moderne pe care o numim cu îngâmfare «stil românesc». E adevărat că dela o vreme Apusenii nu ne mai cunoşteau decât ca pe un neam sălbatec: Moldovalahii Principatelor Dunărene preaîndărătnici progresului modern. De vom şterge însă praful de pe condicele cu hrisoave cu hronici şi letopiseţele cele din bătrâni, ca să sorbim din vraja lor cea veche, sufletul pornic proaspăt al neamului, atunci poate vom înţelege dece strămoşii noştri s’au împotrivit atât de mult «civilizaţiei». Nu este adevărat cum că nu am priit din pricina frământărilor istorice, sau din neîndemânare, să ne însuşim până la 48 europenismul. Adevăraţii pământeni nu au voit-o. Ei nu puteau să priceapă înoirea ca o despuiere de cedare le era drag sufletului lor; şi pentru aceasta se împotriveau. Mărturie istorică arată nenumăratele prilejuri şi străduinţe pe care ei cu dreaptă cugetare le-au izgonit. In treacăt amintesc două: strădania pământeanului Petru-Vodă Cercel făuritorul de stihuri italiene, ca să aducă feţe luminate şi modă frâncească ceia ce l-a costat fuga, sau încercarea îndrăzneţului şi învăţatului aventurier străin Ion Heraclides Despotul ce-a năzuit să ne aducă cărturaria şi idealurile oreidentale înfiinţând Academie latinească la Cotnar dar a plătit-o era greutateacapului. Să ne întoarcem înapoi la trecutul adevărat. A venit vremea să ne pocnim ca nişte copii rătăciţi. Să colindăm prin ţară mănăstirile şi acolo să ne facem canonul ispăşirii după obiceiul legii celei vechi să sărutăm cărţi, piatra rece a mormintelor frumos înflorite, numele strămoşilor din ciudata dlovă chirilică, ca să căpătăm dezlegarea. Şi de acolo ca în nu ştiu ce poveste răsboinică a trecutului nostru, să pornim din nou la luptă cu un victorios «nazat» scris pe noul nostru herb. De nu vom lega firul vieţii de mâine, de ghemul vieţii de altădată, vom fi rătăcitori în Marele Labirint cel cu tainice primejdii de moarte. Profesori de la congresul internaţional vizitează jud. Vâlcea Profesorii secundari în număr de 200, din Uniunea Internaţională care au participat la congresul din Bucureşti, vizitând actualmente ţara, au sosit şi în judeţul nostru. In gara Lotru, unde congresiştii au făcut prima descindere venind dela Sibiu, au fost aşteptaţi de toate autorităţile. După cuvântarea d-lui J. Kozaru directorul prefecturei, care a urat oaspeţilor «bun sosit» şi recepţia de rigoare, vizitatorii s-au urcat în maşini luând direcţia Călimăneşti. Au vizitat mănăstirea Cozia şi Căciula la unde li s’au servit câte un pahar de apă minerală. Sosind la Călimăneşti au fost încartiruiţi la hoteluri iar la ora 9 seara li s’a oferit o masă pe terasa hotelului Statului. A doua zi congresiştii au sosit în R.Vâlcea aşteptat de o numeroasă populaţie. De aci au luat direcţia Curtea de Argeş. RUGĂCIUNI PENTRU PLOAIE. Din cauza secetei care se menţine periclitând întreaga recoltă, populaţia oraşului a adu® în localitate moaştele Sf. Grigorie de la mănăstirea Bistriţa, care în ziua de 28 iulie a. c. a fost purtat pe străzile oraşului şi aşezat în parcul comunal i s’a făcut rugăciuni pentru ploae. OGLINDA LUMII Cea mai răspândita, cea mai veche, cea mai interesantă și cea mai variată revistă ilustrată de actualitate. — 7 Lei Exemplarul Lei 7 — CAPITALA OMORÂTA DE TREN Femeia Constantin Marta în etate de 75 ani, domiciliată în strada Răsboeni No. 13, a fost găsită călcată de trenul No. 24 în apropiere de halta Militari. Ancheta a stabilit că nenorocirea er a petrecut în momentul când femeia traversa linia ferată, fiind surprinsă de garnitura trenului şi omorâtă. La percheziţia făcute asupra ei, nu s’a găsit nici un act. INCENDIUL DIN STRADA GENERAL BERTHELOT La locuinţa d-lui D. Grimber, din strada Berthelot No. 25 s’a declarat un incendiu provocat de explozia unei maşini «Sirius». Flăcările s’au întins cu repeziciune cuprinzând tavanul casei și part■ doseala camerei. Focul a consumat întreg mobilierul aflat în cameră. Postul de pompieri central, sub comanda locotenentului Petaleanu, a venit la locul incendiului, localizându-l după o oră. Imobilul este proprietatea lui Alecu Grânţei. Pagubele cauzate de incendiu se cifrează la suma de 600.000 lei. CĂZUT DIN TREN Dri dimineaţă la plecarea trenului spre Giurgiu, soldatul Ilie Nicolae de la atelierul de confecţie militară, a căzut din vagonul unde se urcase. Soldatul a căpătat leziuni grave pe tot corpul. A fost internat laspitalul militar. UN SERGENT DE POLITIE ONORAT DE UN AUTOMOBIL Sergentul Cubăr Mihai, cu seria No. 716, postat la intersecţia stradelor calea Victoriei cu strada Verde, a fost lovit grav de un automobil. . Sergentul a încetat din viaţă imediat. Conducătorul mașinei a dispărut după comiterea actului criminal, și nu s’a putut stabili numărul mașinei . Divizia circulației face cercetări pentru a stabili numărul mașinei. -------ooxxxoo------ Medicul vaporului „Dacia“ bătut de un chelner Constanţa 30. Medicul vaporului «Dacia», d. Zaharoff, a fost grav lovit la cap şi mâini de către chelnerul aceluiaşi vas anume Bobici Petre. Cauza ar fi refuzul doctorului de a-i scoate o măsea. Un nebun se dă drept criminal CLUJ. — Eri s’a prezentat la prefectura poliţiei Cluj un individ elegant István Deneş pretinzând că este «bandit şi ucigaş recidivist». Răspunzând întrebărilor comisarului, Deneş a susţinut că acum două luni ar fi ucis noaptea lângă Cluj doi domni cari se opriseră la marginea drumului, să repare automobilul, luând cu acest prilej din buzunarul victimelor 100.000 lei și diferite obiecte de valoare. Peste câteva ore însă s-a constatat că Deneş este nebun suferind de mania persecuţiei. --------ooxxxoo------ Tâlhăria de pe Şoseaua Viziru Galaţi,30—O îndrăzneaţă tâlhărie a fost săvârşită între comunele Viziru şi Golaeşti. Locuitorul Dumitru San Petru, domiciliat în com. Golaeşti pe când se înapoia spre casă a fost întâmpinat pe şosea de către Gheorghe Zainea şi Tănase Dinu. Aceştia oprindu-i i-au cerut bani. San Petru refuzând a fost luat la bătae şi jefuit de întreaga sumă de bani ce avea asupra sa. După comiterea odiosului act, bratele au dispărut lăsând în nesimţire victima. A doua zi dimineaţă trecătorii au dat de victimă, care a fost transportată în grabă la spitalul Elisabeta Doamna. Cu toate îngrijirile, victima a încetat din viaţă. Criminalii au fost arestaţi în comuna Goleşti. Parchetul local fiind înştiinţat, a ordonat autopsia cadavrului. --------ooxxxoo------ CU VANI u«. 0 ostilii tu Miri iii piolo »•s. Concesionarul furnizărei către C.F.R. escrochează firma magazinului Klein La siguranţa prefecturei Capitalei se anchetează un nou gen de escrocherie săvârşit de un pretins fabricant de piele... aşa este raportul poliţiei, Artur Costamagni, în dauna firmei magazinului de pielărie Sache Klein. Reclantaţia firmei Klein Comisarul Panova, care face cercetările în urma reclamaţiunei firmei Sache Klein, n’a putut stabili încă, cum Artur Costamagni, a obţinut de la direcţia C. F. R. o concesiune pentru furnizarea unei cantităţi de piele de viţel (taval). Această concesiune i-a fost acordată în anul 1926. De la această dată, Artur Costamagui, a obţinut mereu amânări, motivând diferite pretexte, care împedicau executarea contractată. Amânările au continuat până în anul 1928. Contractarea cu firma Klein la arul acesta prin luna Aprilie, Costamagni, care ţinea cu tot dinadinsul, să încheie această convenţie, fără ca să aibă cantitatea de marfă, care trebuia să fie furnizată, s’a gândit la un mod ingenios, ca să reuşească îndeplinirea acestei furnituri, în condiţiuni prielnice pentru el. Astfel în ziua de 28 Aprilie 1928, Costamagni s-a prezentat la firma Sache Klein, unde a propus afacerea. De la început a fixat ca contractul să se execute prin el. Materialul cumpărat de la firma Klein să fie livrat şi plăţile făcute pe numele firmei Sache Klein, însă marfa să fie predată C. F. R. de Artur Costamagni. O cantitae de marfă furnizată între Costamagni şi firma Klein a intervenit o scrisoare, prin care primul confirma că s’a primit o cantitate de piele, depozitată în depozit pentru a fi predată direcţiunei C. F. Române şi că valoarea acestei cantități va fi achitată firmei Klein, fără ca Costamagni să aibă vreun drept de a încasa vreo sumă din această furnitură. Angajamentul acesta a fost neglijat de Costamagni care sa prezentat la C. F. Române cerând urgența ordonantărilor sumelor care trebuia să fie încasate de firma Sache Klein. Aceste sume se cifrau la 442.695 lei. La începutul convenţiei firma Klein, dăduse o procură lui Costamagni, prin care se dădea dreptul, de încasare, dar în urmă, această împuternicire a fost retrasă. Costamagni s-a prezentat la direcţia C. F. Române de unde a încasat o ordonanţă în valoare de 60 mii lei. Firma magazinului Sache Klein, dovedind acest abuz, s-a adresat siguranţei prefecturei de poliţie, pentru a se face cercetări. Comisarul Panova, anchetează şi cercetările sunt în curs. va fi schimbată Noua ordonanţă intră în vigoare de la 1 August 1928 Cu începere dela 1 August a. c. prefectura de poliţie va publica o nouă ordonanţă pentru circulaţia vechiculelor cari va intra în vigoare la această dată. Prin noua ordonanţă se prevede condiţiunile de circulaţie «sens unic», care deocamdată coprinde următoarele dispozifiuni : Intr’o singură direcţie Toate vechi ruleie automobile şi trăsuri, începând de la întretierea stradei CIA. Rjj^|||ti cu calea Victoriei în piaţa Regele Carol, vor circula până în dreptul bisericei Zlătari, pe partea numerilor fără soţ, în această direcţie. Din acest punct, vechi fuleie care vor avea intenţia să circule în direcţia opusă, vor trece pe str. Lipscani, pe partea dreaptă a stradei până în piaţa Lupoaicei, circulaţia se va face într’o singură direcţie, pe partea numerilor cu soţ. Circulaţia vechiculelor, va mai fi şi pe strada Caragheorghevici, Academiei, strada Lipscani, Doamnei şi Academiei şi Wilson, de unde vor eşi în piaţa Regelui Carol. Acest traseu se face în urma desfiinţărei intr’o direcţie a circulaţiei tramvaiului pentru a evita împedicarea circulaţiei prin modul actual de staţionare. De la 1 August Cu începere de la 1 August 1928, circulaţia vechiculelor se va face pe osingură direcţie pe porţiunea de la Palat spre biserica Zlătari. Vehiculele cari vin dinspre palat vor avea dreptul să întoarcă la «treapta în bulevardul Elisabeta. Dinspre bulevardul Elisabeta spre calea Victoriei, vor întoarce numai la dreapta spre prefectura de poliţie. Dinspre bulevardul Academiei, vehiculele vor avea dreptul să treacă la stânga pe vețea Victoriei, spre biserica Zlătari. Staţionarea vechiculelor Prin noua ordonanţă se fixează şi felul cum trebue să staţioneze, vechiculele pe străzile indicate. Conducătorii nu vor putea opri de cât puţin timp, cât pleacă din vechicul pasagerul, apoi trece la rândul celorlalte vechicule, ţinând direcţia mersului normal, adică pe dreapta străzei. Această măsură este impusă pentru vechinilele cusat sau cu motor. Este interzis să stea pe străzi vechi calele faţă în faţă. Ele vor staţiona numai în direcţia liniei de circulaţie; contravenienţii vor fi aspru pedepsiţi. Se vor prevede sancţiuni severe, pentru acei conducători a căror vechicule vor fi oprite în faţa unui imobil, de pe o stradă oricare ar fi decât aşezat cu motorul spre numerele majorate. Vechiculele de pe bulevardul Elisabeta vor staţiona cu motorul în direcţia căii Victoria, iar cele aşezate la cinematografe, vor trebui să staţioneze cu motorul spre ministerul comunicaţiilor. In faţa Băncei Naţionale, pe strada Caragheorghevici nu are dreptul să staţioneze nici un vechicul. Ordonanţa prevede sancţiuni contra conducătorilor de vechicule, care n’ar respecta dispoziţiile prevăzute. !loc-Notes SPECTACOLE iBMMaMEi ----coSiHse -— Teatre GRADINA CĂRĂBUŞ. — Cioc, cioc, cioc. TEATRUL OTETELEŞEANU. — Moritz al II-lea. TEATRU MIC DE VARA, cal. Griviţei No. 94. — «Moritz şi cele 3 neveste». TEATRUL NOU. — «Palasea», operetă în 3 acte. MAXIM D’ETE. — Comicul parizian Moron secondat de un program de Variete. Cinematografe GRADINA CINEMA VICTORIA. - Contele de Pappenheim cu Dina Gralla. CINEMA EFORIA. — La femme nne (Modelul) de Honry Bataille. TEATRU TRIANON CINEMA. — Dacă ții la mama ta cu Mary Fid. CINEMA SCALA. — «Să nu te superi că te ajur» și filmul «Detectiv din dragoste». CINEMA LIPSCANI. _ Steaua Tabarinului cu Rudolf Valentino. CINEMA CAPITOL. _ Beţia Primăverei (La Folier de Printernes) cu Xenia Desni, de Pinateff şi Ralph CINEMA BULEVARD PALACE. «Monsieur le Marquis» şi O comedie CINEMA SELECT. — «Crend flăcările mint» şi o comedie. CINEMA LUX. O nouă ediţie: «Fantoma de la Operă». CINEMA ATENEUL ROMAN. —«Flacăra Eternă» La Duchesse de Langrois. REX: «Căsnicia fără dragoste» şi o comedie. , MARCONI: «Copii părăsiţi». MARNA. — «Să fie lumină». VOLTA-BUZEŞTI: «Vals de adio» şi trupa «Mihăilescu. mm Curierul judiciar — «****-- EXCROCHERIILE DE LA SOC. DE ASIGURĂRI RECIPROCE «CONCORDIA» Cu concluziile d-lui Al. Procop Dumitrescu, locţiitor de prim-procuror, secţia de vacanţă a tribunalului de notariat a confirmat mandatul de arestare emis de d. judecător de instrucţie C. Răileanu de la cap. 2, împotriva lui D. Gheorghiu, fost inspector la această societate, învinuit de excrocherie în dauna societăţei şi a asiguraţilor. In complectarea dovezilor ce a adunat până acum, d. judecător de instrucţie Răileanu a luat ori un supliment de interogatoriu celor doi conducători ai societăţei, Iancu Nedeleanu şi Lupu Goldstein. Se aşteaptă raportul de expertiză şi nouii clienţi ai Vătcăreştiului, implicaţi în această vastă excrocherie. CRIMISA DIN LUNCA VACA REŞTIULUI D. judecător Cerban, locuitor la cab. 3 instrucţie, a continuat ori cercetările în crima din lunca Văcăreştiului. Au fost din nou ascultaţi cei doi amanţi criminali, Riţa Ţăpuşă, soţia grădiarului victimă, care de data asta, tăgădueşte orice amestec în crima săvârşită de amantul ei şi Florea Constantin zis Costică Vasilescu, care îşi menţine declaraţii făcute până acum, de chipul cum a săvârşit crima. A fost, de asemenea, ascultat farmacistul care a dat informaţii asupra efectului otrăvei cumpărată de Rita Tăpuşă. Cercetările continuă. ISPRAVA UNUI SUB-COMISAR D, procuror Al. Răşcanu a deschis acţiune publică, potrivit art. 264, al. 1 şi 165 cod penal împotriva sub-comisarului D. Cătănoiu, de la circ. 2L învinuit că, găsind în sectorul Ini pe fata Irina Stan, fără nici un căpătâi, a chemat-o la secţie şi, legând-o cu o frânghie, şi-a bătut joc de ea. D. judecător de instrucţie Al. Minculescu, de la cap. 4, a emis mandat de arestare împotriva acestui subcomisar. i -«*«0----- Asasinul, un client al avocatului. Arestarea criminalului şi transportarea victimei la spital. Cauzele atentatului. In ziua de 27 Iulie crt. la ora 12 «sat să fugă, dar poliţia a pus mâna m. săteanul Bunea Pavel în etate de 45 ani din comuna Tievaniul pe el şi l-a arestat. Cauza împuşcării avocatului Giurgiu Primele ajutoare au fost date victimei de către conducătorul Cooperativei Militare d. Simion Dumbrava cu ajutorul personalului din magazin. In urmă a sosit salvarea şi autorităţile în frunte cu d. director al prefecturii de poliţie lor Buzică, care a luat avocatului împuşcat am interogatoriu. După declaraţiile criminalului cât şi ale victimei se constată că mobilul acestei îndrăzneţe crime comisă cu premeditare, este o socoteală băneasă dintre săteanul criminal şi avocat, care în decurs de vreo 2 ani de zile n’a fost clarificată. Este de remarcat că Pavel Bunes criminalul de astăzi, înainte cu î luni a încercat să comită crima (ce i-a reușit astăzi), chiar pe sala judecătoriei de ocol unde a fost prins de poliție cu revolverul în mână strigând «Am să împușc pe doctor Giurgiu căci m’a pungăşitu. Pentru această ameninţare a ispăşit 2 săptămâni de închisoare în timp ce averetul Giurgiu se obligase să-i restitue o sumă de bani, promisiune pe care nu şi-a îndeplinit-o nici până astăzi. --------ooxxxoo------ Mic (jud. Caraş), a întâmpinat în piaţa Regina Maria pe avocatul dr. Augustin Giurgiu din localitate şi în momentul când trecea pe dinaintea «Cooperativei Militare» a tras asupra acestuia trei focuri de revolver. Dintre cele trei gloanţe unul a nimerit victima în umărul drept, al doilea în braţul stâng, iar al treilea în abdomen. După această odioasă ispravă criminalul a încet In Poli fcjKiţ Oi io ini 500 jugăre mistuite CLUJ. — Eri la orele 5, a isbucnit un groaznic incendiu în pădurea statului «Poeni», lângă Cluj. Incendiul a fost provocat de niște trecători cari, noaptea, au aprins focuri pregătindu-și de-ale mâncării. In curând focul s’a întins asupra întregei păduri. • Marea întreprindere forestieră «Forestra» care se află la Poeni, a avizat imediat autorităţile concentrând întreg personalul pentru localizarea focului. Din Cluj a sosit în primul tren o «campanie de jandarmi. Jandarmii au mobilizat pe toţi ţăranii din comunele învecinate. De asemenea au mai sosit din Cluj 200 soldaţi din regimentul 83 infanterie. Pagubele Focul continuă cu furie. Pagubele sunt de zeci de milioane, fiind mistuite până acum 500 jugăre. Toate sforţările de a localiza focul s’au dovedit până acum ineficace. ARESTAREA UNUI EXCROC D, judecător de instrelatie Al. Minculescu de la cap. 4, a emis mandat de arestare împotriva lui Nicolae Pohrib fost în serviciul garajului de automobile «Ciclop» care, fără autorizaţie, cumpăra în contul acestui garaj piese de la diferite firme de automobile pe care apoi le vindea la clienţii săi. Acest escroc a făcut operaţiuni ce se cifrează la peste 300.000 lei. Impresionanta sinucidere a unui tănâr Oradea, 30. — Tânărul Ernest Kestenbaum de 22 ani, care îşi făcea stagiul militar, primind concediul reglementar a venit acasă la părinţii săi. Suferind de melancolie s’a decis să-şi pue capăt vieţii. A cumpărat de la farmacie 36 grame de aspirină şi pe drum spre casă a înghiţit toată aspirina. Făcându-i-se rău, a cerut ajutor. A fost dus la spitalul judeţean unde d-rul Ghitea i-a făcut spălături stomacale apoi l-a trimis acasă spunându-i că e în afară de orice pericol. Dar pe drum i s-a făcut din nou rău începând să verse sânge. După câteva ore de chinuri grozave Kestembaum a încetat din viaţă. Sinuciderea tânărului Kestenbaum, care era şi scriitor, (nuvelel şi articolele lui apăruseră în ziarele minoritare din Ardeal) a produs o dureroasă impresie în rândurile celor cari l-au cunoscut. înmormântarea a avut loc Dumbneeă. XTOOTT .. .