Cuventul, septembrie 1928 (Anul 4, nr. 1207-1236)
1928-09-01 / nr. 1207
Inti in pi inni petrolifere ale Statului Cazul Soc. „Speranţa", d. Stelian Popescu şi d. I. Micescu s^po---— Acum câteva zile ca răspuns la o notă apărută în «Cuvântul», UNIVERSUL a atacat... pe d. Istrati Micescu şi pe noi împreună, luând apărarea Societăţii «Speranţa», biată victimă a d-lui Micescu şi aloastră. Nu ne miră că UNIVERSUL sare în ajutorul Societăţii «Speranţa», ştiut fiind că e deosebit de sensibil când se pronunţă mimele acestei Societăţi petrolifere, în legături strânse cu d. Stelian Popescu. UNIVERSUL afirmă că Societatea «Speranţa» nu POSEDA niciun teren dela Stat. Nici CUVÂNTUL, cu care, abil, d. Stelian Popescu vrea să înfunde pe d. Micescu, nici d. Micescu, n’a afirmat contrariul. Că «Speranţa», societate pentru care d. Stelian Popescu trădează un interes deosebit, — POSEDA. Din chiar citatul «Universului» după «Cuvântul», nu rezultă: «Astfel a obţinut de la Stat un perimetru de câteva zeci de mi de hectare societatea «Speranţa», pe care L’A TRECUT apoi Societăţii Româno-Americană, fără a fi... etc. etc...» . Dacă Micescu a făcut această afirmaţie, nu cu o desminţire că Societatea «Speranţa» nu posedă acum, un perimetru de la Stat se răstoarnă afirmaţia de mai sus şi mai puţin pe cea de-a doua, mai gravă, a d-lui Micescu despre care Universul nu suflă, că SOC. «SPERANŢA» A CERUT MINISTERULUI DE INDUSTRIE ŞI COMERŢ UN PERIMETRU IN REGIUNEA ACHIURI-DAMBOVIŢA, CU PETIŢIA ÎNREGISTRATA LA REGIUNEA MINIERA DAMBOVIŢA SUB No. 886 928, TRANSCRISA IN REGISTRUL SPECIAL SUB No. 1 928 şi trimeasă M. DE INDUSTRIE ŞI COMERŢ CU CONCLUSIUNI FAVORABILE CU ADRESA No. 913 DIN 6IV 1928. Clar şi categoric. Desminte această afirmaţie Universul! Şi dacă Universul vrea să facă lumină deplină, să publice textul acestei cereripe care o poate obţine mai uşor decât noi şi referatul şi planul care o însoţesc. DACA SE VA DOVEDI CA NU E A SOCIETĂŢII «SPERANŢA», CA NU PRIVEŞTE TOCMAI TERENURILE CONSOLIDATE DE DEPUTATUL TOLEA (invitat prin arestare să renunţe la ele, ca să revină... Soc. «Speranţa». SI DACA NU SE VA DOVEDI CA PREŞEDINTE AL CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE AL SOC. SPERANŢA A FOST PANA LA INTRAREA IN MINISTER A D-LUI STELIAN POPESCU ALTCINEVA DECÂT CINE... SE ZICE CA A FOST, noi retragem tot ce-am afirmat și declarăm pe d. Stelian Popescu «purificator al partidului liberal». Altfel, d. Stelian Popescu rămâne « să ni se scuze expresia.» d. Stelian Popescu. D. STELIAN POPESCU ULTIMA ORA lele twiste din Rusia O desminţire a guvernului român Serviciul informaţiilor, din ministerul de internet desminte ştirea publicată de unele ziare germane şi sovietice că Marele Stat Major român ar fi organizat vreun atentat pe teritoritoriul Rusiei Sovietice, sau aiurea. In ziua de 6 Iulie s-a săvârşit la Moscova un atentat terorist în localul siguranţei. Peste trei zile oficialitatea însera în ziarele locale un comunicat prin care se afirma că autorii acestui atentat ar fi venit la Moscova din Paris, prin Bulgaria şi România, fiind sprijiniţi de către serviciul de contrainformaţii român. Pe temeiul acestui comunicat ziarele ruseşti şi germane au publicat armânescticole cutezând să pretindă că atentatul de mai sus ar fi fost organizat de Marele Stat Major român, care din potrivă a înpiedicat întotdeauna asemenea încercări pe teritoriul său. In luna Mart a. c. Marele Stat Major fiind informat că 3 terorişti ruşi intenţionau să treacă în mod clandestin în Rusia Sovietică pentru a comite atentate, a intervenit şi s’au luat imediat măsuri ca ei să fie arestaţi şi explozaţi din ţară. Aceşti terorişti erau: Sasonoff, zis şi Nicolaevici Radkevici, Serghieff şi Alabowski. Numiţii au plecat în Franţa, de unde venise şi n’au mai fost semnalaţi de atunci pe teritoriul ro- România şi pactul Kellogg Guvernul îşi însuşeşte punctul de vedere al d-lui Titulescu ------potfooo- După cum se ştie, guvernul român a primit o invitaţie directă din partea departamentului de stat din Washington , prin intermediul legaţiei Statelor Unite din Capitală prin care se cerea României să adere la pactul Kellog. Chestiunea participării României la pactul pentru proscrierea războiului a fost adusă încă de d. Titulescu în discuţia consiliului de miniştri care a aprobat în întregime punctul de vedere susţinut de fostul ministru de externe. Or, azi după semnarea solemnă de la Paris a pactului, chestiunea devenind de actualitate pentru România, invitaţia oficială a departamentului de stat din Washington s’a produs şi în consecinţă actualul interimar al externelor, d. C. Argetoianu a pus în aplicare instrucţiunile precise lăsate în această privinţă de d. Titulescu. S-au luat măsurile necesare pentru îndeplinirea formalităţilor în vederea semnării pactului. Întrucât d. Kellog a luat cu d-sa originalul pactului care va fi păstrat la Casa Albă din Washington, semnarea se va face — precum se afirmă în cercurile diplomatice —■ de ministrul ţării la Washington, ■l. Creţeanu, împuternicit special de guvernul român printr'o notă de răspuns la invitaţia guvernului anerican. CONSILIUL DE MINIŞTRI Românie şi pactul Hollog.-importuri porumb. Transportul de mărfuri cu automobilele Eri d. a. a avut loc un consiliu de miniştri, sub preşedinţia d-lui I. G. Duca, primul ministru ad-interim. Chestiunea optanţilor D-l Argetoianu, ca interimar al externelor, a pus în curent consiliul cu stadiul în care se află chestiunea optanţilor. Pactul Kellog Consiliul a autorizat pe d. ministru de externe ad-interim să comunice guvernului Statelor Unite adeziunea României la pactul Kellog. Adeziunea va fi comunicată telegrafic la Washington prin intermediul legaţiunii noastre. Importul porumbului din străinătate Tot. d. Argetoianu de astădată în calitate de titular al Ministrului de domenii a comunicat consiliului propunerea unui grup de bănci particulare, cari se oferă să cumpere în străinătate o cantitate de porumb pe care să-l revândă sătenilor pe preţ de cost. Numai că până la sosirea acestui porumb în care guvernul vede salvarea ţărănimii din ghiarele speculanţilor, aceştia îşi vor fi împlinit opera. Transportul de mărfuri cu automobilele D-l D. Dimitriu, ministrul comunicaţiilor, a expus principiile noului regim al transporturilor de mărfuri cu automobile pe şoselele publice — regim care va fi sancţionat pe cale de lege. Potrivit prevederilor noului regim — pe care le vedem în altă parte — nu se vor mai acorda concesiuni cu drept de monopol; concesionarii acestor transporturi vor trebui să ia asupra lor anume obligaţiuni impuse de legiuitor. Consiliul, în urma propunerii d-lui ministru Dimitriu, a decis participarea României la congresul internaţional de telegrafie de la Bruxelles. Situaţia sanitară a ţarei D. Ion Inculeţ a prezentat un raport asupra situaţiei sanitare a ţării, care este în general bună. In prezent nu avem în ţară nici o epidemie cu caracter îngrijitor. Paralizia infantilă care anul trecut avea proporţii grave, anul acesta se prezintă mult atenuată fără mortalitate. In schimb s’a ivit o nouă epidemie : «gripa grecească». D. Inculeţ a asigurat Consiliul că toate măsurile sunt luate pentru a opri întinderea acestui flagel. Consiliul a autorizat ministerul lucrărilor publice să continue în regie lucrările pentru terminarea șoselei Bran—Predeal. Aniversarea independenţei Cehoslovaciei D. dr. Angelescu a propus şi Consiliul a admis ca ziua de 10 octombrie, aniversarea independenţei Cehoslovace, să fie comemorată în mod deosebit în toate şcoalele noastre. Congresul F. I. D. A. C. Consiliul a decis deasemeni să se dea cel mai larg sprijin organizatorilor Congresului «Eidac»-ului, care se va ţine în Bucureşti. Consiliul a luat sfârşit la orele 8 seara. Viitorul Consiliu va avea loc Joi 6 Septembrie la orele 6 d. a. Japonia va încheia noul tratate cu China Berlin 30 (Rador). — Din Tokio se anunţă că Japonia intenţionează să revî luiască tratatele existente azi între Japonia şi China. În acest scop vor începe negocieri între guvernele ech şr două ftate. ——xxooxx------- CUVINTOL Cilii a murit Mihail Cantacuzino Dispoziţiuni pentru Înmormântare.Personalitatea dispărutului , Mihail Cantacuzino se afla în excursie cu automobilul pe valea Oltului, însoţit de d-na Columbeanu, d-ra Gorjan care era la volant şi de şofeur. In apropiere de schitul Cornet, a ieşit înaintea maşinei, un car încărcat cu cherestea. D-ra Gorjan a vrut să treacă înaintea căruţei, şi trebuia să vireze la stânga, dar, teama de a nu se ciocni cu vreo alt maşină ce-ar fi venit eventual, din direcţia opusă, a împins-o să facă aceiaşi mişcare la dreapta, între albia Oltului şi car, — ceea ce a fost fatal. Din cauză că locul rămas liber între căruţă şi albia Oltului era prea îngust, roţile din dreapta ale automobilului au rămas spânzurate în vid. Maşina pierzându-şi echilibrul, s’a răsturnat. Şofeurul, sprinten, sărind la vreme, s’a ales cu contuziuni mai uşoare. D-na Columbeanu şi d-ra Gorjan, au fost zvârlite lângă un pom, şi rănite destul de grav. Singur Mihail Cantacuzino fu prins sub maşină. O muche a automobilului i-a căzut peste cap, fracturându-i baza craniului. Moartea a fost instantanee. Ceva mai târziu, un grup de ţărani, trecând pe la locul nenorocirii, au anunţat postul de jandarmi Cornet, iar acesta a vestit, la rândul său, sub-prefectul Manea. La orele 7 seara, au sosit la locul unde s-a întâmplat nenorocirea, procurorul şi prefectul de Vâlcea, cari au transportat corpul neînsufleţit al lui Cantacuzino şi pe răniţi la Călimăneşti. D-na Cantacuzino, care se afla la Sinaia, înştiinţată abia noaptea târziu de moartea groaznică a lui Mihail Cantacuzino, a plecat imediat la Călimăneşti. Fiul lui Mihail Cantacuzino, în drum cu automobilul spre Sighişoara, a primit vestea printr-o ştafetă a poliţiei din Braşov. D-sa a întors imediat maşina, luând direcţia CălimăneştilorDeasemenea a plecat spre Călimăneşti, d-na Sturdza, fiica lui Mihail Cantacuzino. In acelaş timp, d-l Constantinescu, advocatul casei Cantacuzino, a pornit cu o autocamionetă, spre a aduce în Capitală corpul defunctului. Rămăşiţele au fost aduse în Capitală Aseară la orele 9 şi un sfert, rămăşiţele pământeşti ale lui Mihail Cantacuzino au fost aduse cu un automobil în Capitală. Avocatul familiei Cantacuzino dăduse dispoziţiuni pentru ca rămăşiţele să fie trimise încă ori după amiază din R.Vâlcea. Corpul celui ce a fost Mihail Cantacuzino a fost depus în marele hali al palatului Cantacuzino din Calea Victoriei, unde s-a amenajat un catafalc. Un sobor de preoţi a oficiat un serviciu religios, de faţă fiind întregul personal al palatului. Condoleanţe In cursul zilei de er d. Duca, preşedinte de consiliu ad-interim şi ministru de interne s-a prezentat la palatul Cantacuzino, unde a exprimat condoleanţe în numele guvernului. De asemeni, unul dintre adjutanţii de serviciu ai palatului regal s’a prezentat membrilor familiei Cantacuzino exprimându-i condoleanţe în numele familiei regale. Numeroşi oameni politici din toate partidele, şi amicii personali s’au prezentat în tot cursul zilei de eri la palatul Cantacuzino, unde au semnat registrelfest Când va avea loc interpântarea Astănoapte s’a reîntors în Capitală d-na Cantaeuzino soţia defunctului, şi d. Cantaeuzino — junior, cari plecaseră după aflarea ştirei la eşecul accidentalui, înmormântarea lui M. Cantaeuzino va avea Ioc probabil mâine Sâmbătă la orele 5 după amiază. Cortegiul funebra va porni de la palatul Cantacuzino din Calea Victoriei. Amănuntele înmormântării n’au fost încă stabilite. Partidul naţional, ţărănesc a stabilit programul ceremoniei. Numeroase delegaţiuni dințară vor lua parte la înmormântare. NOTE BIOGRAFICE — — Născut la 1870 în Bucureşti, Mihail Cantacuzino a făcut primele studii secundare în Bucureşti şi le-a continuat apoi la Paris, unde a urmat şi dreptul, luând doctoratul în drept şi în ştiinţele politice. înapoiat în ţară a intrat — după dorinţa tatălui său regretatul fost şef al partidului conservator Gh. Gr. Cantacuzino — în magistratură din care a eşit după un scurt timp intrând în viaţa politică. Ales deputat, Mihail Cantacuzino s-a distins în Cameră ca un orator de frunte şi cointeresările sale pline totdeauna de vervă, de logică, au fost unanim apreciate. Primar al Capitalei către începutul carierei sale politice, Mihail Cantacuzino a înfrumuseţat Capitala cu piaţa Bibescu Vodă, construcţie modernă şi higienică ridicată pe un maidan insalubru care stăruia în poalele Dealului Mitropoliei şi a pus dealul Filaretului în directă legătură cu centrul oraşului. In Decembrie 1916, Mihail Cantacuzino a primit portofoliul justiţiei prezidat de părintele său, Gh. Gr. Cantacuzino. A fost apoi pentru a doua oară ministru la acelaş departament, în guvernul prezidat de Titu Maiorescu, —guvern constituit în ziua de 15 Octombrie 1912 şi din care au făcut parte: Take Ionescu, N. Filipescu, C. C. Arion, N. Xenopol, Al. Marghiloman, general Hârjeu şi d. C. Dissescu. Sub guvernul acesta s’a anexat «Cadrilaterul» în urma păcii dela Bucureşti şi Mihail Cantacuzino, s’a ocupat cu organizarea justiţiei româneşti în noul ţinut de peste Dunăre. Când a isbucnit războiul mondial Mihail Cantacuzino a avut meritul deosebit de a fi alături de Nicolae Filipescu şi Tache Ionescu şi de ceilalţi bărbaţi de stat patrioţi, cari au cerut intrarea în acţiune a României alături de aliaţi pentru înfăptuirea idealului nostru naţional. In timpul războiului, formânduse, la Iaşi, noul guvern de colaborare, sub preşedinţia lui Ion I. C. Brătianu şi vice-preşedinţia lui Tache Ionescu, lui Mihail Cantacuzino i s’a încredinţat iarăşi ministerul justiţiei. După 1918, când România Mare s’a înfăptuit, Mihail Cantacuzino a urmat câtva timp politica lui Tache Ionescu şi apoi s’a înscris în partidul naţional-ţărănesc, la a cărui înjghebare a muncit din răsputeri imediat după moartea lui Tache Ionescu, mai întâi, luptând pentru facereafuziunei între partidul democrat şi partidul naţional din Ardeal şi apoi prin unirea partidului fuzionat cu partidul ţărănesc. Toate stăruinţele puse pe lângă el, ca să părăsească partidul naţional-ţărănesc în clipa venirei guvernului Averescu la putere au rămas fără răspuns din partea lui Cantacuzino, el a rămas soldat credincios până în ultima zi a vieţei sale. ------ooxxxoo---- D. Maniu soseşte azi în Capitală Imediat după ce moartea lui M. Cantacuzino a fost oficial confirmată, faptul a fost adus telegrafic la cunoştinţa d-lui Iuliu Maniu, care se află în Ardeal. Şeful partidului naţional ţărănesc şi-a anunţat pentru azi sosirea în Capitală, când, de acord cu conducerea partidului, se vor lua ultimele hotărâri cu privire la funeraliile ce se vor face defunctului vice-preşedinte al naţional-ţărăniştilor. Tot pentru azi, este aşteptat să sosească şi d. Ion Mihalache, care se află la Topoloveni. ------exo----- Un accident de aviaţie la Iaşi Iaşi 30. După ce a făcut un tur de pistă, locotenentul Şendreanu dela grupul I aviaţie laşi, a vrut să aterizeze. Un defect de motor l’a silit să vină pe teren în spirală. Avionul s’a sfărâmat, pilotul a fost svârlit afară şi s’a ales cu leziuni grave. A fost internat la spital.------ooxxxoo------ S’a înecat arhitectul Ion Berindei Constanţa 30. — Arhitectul Ion Berindei, în etate de 60 ani, director general al ministerului de justiţie s’a înecat ori pe când făcea bac la Eforie. S’a constatat că suferind de cord, în timp ce se afla în apă, a fost lovit de un atac şi, înainte de a i se fi putut da vreun ajutor, a murit. ---- poxxxoo----- Liberarea teritoriului rhenan D. Stresemann a cerut liberarea teritoriului rhenan Berlin 29. — La Baden-Baden unde a sosit eri d. Stresemann, urmând să facă o cură, d-sa va avea o întrevedere cu cancelarul Mueller şi secretarul de stat von Schubert, care pleacă la Geneva în fruntea delegaţiei germane. Cancelarul Mueller va sosi Duminecă la Baden-Baden, unde va întrerupe călătoria spre Geneva pentru a conferenţia cu ministrul de externe german. D. Stresemann va informa pe cancelarul şi locţiitorul său asupra rezultatului întrevederilor sale cu d-nii Briand şi Poincaré. Asupra acestor convorbiri n’a transpirat până acum nimic în public. Totuşi presa pariziană susţine că Poincaré a menţinut teza sa că liberarea teritoriului rhenan poate să fie soluţionată numai în legătură cu datoriile interaliate. Dealtfel Germania trebue să facă declaraţiuni liniştitoare asupra coridorului adică asupra problemelor de est cât şi în chestia Anschlussului. D. Stresemann ar fi declarat d-lui Poincaré că dacă atitudinea Franţei faţă de liberarea teritoriului rhenan nu se lasă influenţată de spiritul apropierii între cele două state, atunci şi ministrului de externe german, care este considerat în Germania ca protagonist al curentului de apropiere şi al păcei îi este imposibil într’un timp apropiat de a stăpâni spiritul naţionalist. Insă ministrul de externe ţine foarte mult să dovedească după întoarcerea sa la Berlin poporului german că noul curent este tot atât de apreciat în Franţa ca şi în Germania. D. Poincaré ar fi răspuns că chestia ocupării teritoriului rhenan nu priveşte numai Franţa ci şi pe ceilalţi aliaţi în primul rând Anglia şi Belgia. In afară de aceasta Germania se poate aștepta la concesiuni în chestia liberării teritoriului rhenan numai dacă este dispusă să facă contra-propuneri în raport cu obligațiile sale după planul Dawes. Cererea Ungariei a fost distribuită membrilor consiliului Ligii Naţiunilor Paris, 30 (Rador). — Din Geneva se anunţă că eri s’a distribuit membrilor consiliului Ligei Naţiunilor, cererea Ungariei făcută pentru înscrierea afacerea cotanţilor, în ordinea de zi a actualei sesiuni a Ligei. Se știe că cererea Ungariei este referitoare la numirea de către Consiliul Ligei a unui judecător care să înlocuiască pe delegatul român care a refuzat să continue să facă parte din Tribunalul arbitral ungaro-român din Paris. ------------00X2X00---------— Schimb de telegrame între d-nii Kellogg şi Briand Paris 30 (Rador). — D. Kellog la părăsirea teritoriului Franţei a exprimat din nou d-lui Briand mulţumiri pentru deosebitele atenţiuni care i-au făcut şederea în Franţa atât de plăcută. D-sa a adăugat că opera săvârşită la Paris va marca o nouă epocă în relaţiunile internaţionale subliniind totodată că d-sa îşi va aminti toată viaţa de colaborarea plăcută dintre toţi semnatarii pactului. La telegrama d-lui Kellog, d. Briand a răspuns că se simte foarte mişcat de mulţumirile ce i le adresează d. Kellog. D-sa a adăugat că doreşte din toată inima ca opera comună să însemne începutul unei noi ere în relaţiunile internaţionale, asigurând pe d. Kellog că va păstra totdeauna cele mai preţioase amintiri de relaţiile personale ce au domnit între ei. Japonia mulţumeşte Franţei Paris 30 (Rador). — D. Briand a primit din partea d-lui Tanaka preşedintele consiliului de miniştrii al Japoniei, o telegramă prin care îi mulţumeşte pentru cordiala primire făcută d-lui Uchida delegatul Japoniei la semnarea pactului Kellog. D. Briand a răspuns d-lui Tanaka că se simte măgulit de telegrama guvernului japonez, însă primirea d-lui Uchida corespunde sincerităţii relaţiunilor cordiale dintre Franţa şi Japonia relaţii la care d-sa personal se simte foarte fericit de a se asocia. D. Kellog la Dublin Berlin 30 (Rador).—D. Kellog a sosit ori. Miercuri la Dublin unde populația i-a făcut o primire foarte entusiastă. Funeraliile gen. Fayolle Paris 30 (Rador). — Funeraliile naţionale ale defunctului Fayolle, au avut loc azi dimineaţă în asistenţa unei enorme afluenţe, precum şi a numeroase înalte personalităţi. ------ooxxxoo------ Comuniştii germani cer ca poporul să aprobe construirea vaselor de război Berlin 30 (Rador). — Comuniştii au prezentat Ministerului de Interne al Reichului, o cerere prin care solicită ca proectul de lege referitor la construirea de crucişătoare cuirasate, precum și a oricăror vapoare de război să fie supus mai întâi, votului poporului, pe cale de plebiscit. Excursionişti români în Grecia Atena, 80 (Rador). — Excursioniştii români făcând parte din Societatea «Amicii Greciei» au fost primiţi peste tot în mod foarte călduros. Excursioniştii români au vizitat localităţile antice greceşti. Ziarele publică diferite fotografii ale grupului de excursioniști. -ooxxxoo- INSTITUT DE ARTE GRASIGE «EMINESCU» S. A. STR. PARLAMENTULUI NR. 2. — BUCUREȘTI ------ooxxxoo------ Cortul roşu al „Italiei“ va fi expus Paris 30 (Rador). — Din Milano se anunţă că generalul Nobile a vizitat pe d-na Roga, văduva unuia dintre victimele dispărute din echipagiul dirigrabilului «Italia», îndemnând-o să aibă încredere, în cercetările ce sunt în curs. Generalul Nobile va expune mâine în Palatul Sforza din Milano cortul roşu, al naufragiaţilor dirigiabilului «Italia». Alte adeziuni la pactul Kellog, Paris, 30 (Rador). — Din Washington se anunţă că Peru şi Liberia au acceptat să adere la pactul Kellog. Danemarca, Bolivia şi Austria au informat departamentul de Stat din Washington că sunt dispuse să semneze pactul. Viena, 3 (Rador). — Guvernul grec va notifica departamentului de Stat din Washington că aderă la pactul Keljogg, pe care Îl va semna după ce Parlamentul va autoriza semnarea lui. -ooxxxoo- Groaznic ciclon lângă Milano 9 MORŢI ŞI 40 RĂNIŢI Paris 30 (Rador). — O furtună foarte puternică s’a abătut asupra localităţii Monza, din apropiere de Milano. Sunt 9 morţi şi 40 de răniţi, dintre cari 7 în stare foarte gravă. Peste 100 persoane au fost conszionate. Pagubele materiale sunt foarte importante. —■■■ uox xxou —■ Anglia, Sovietele și semnarea pactului Kellogg PARIS, 30. (Rador). — Ziarul «Daily Chronicle» ce apare la Londra publică un articol prin care scrie că dacă Ivisia semnează pactul Kellogg, aceasta va determina recunoașterea de jure a Sovetelor de Statele Unite. Ziarul adaogă că Anglia ar trebui să profite de această împrejurare ca să restabilească reaţiunile cu sovietele. Ziarul «Daily Telegraph» crede că Sovietele vor semna pactul Kellogg pentru ca să-şi asigure simpatiile financiarilor americani. --------ooxxxoo-----