Cuventul, septembrie 1928 (Anul 4, nr. 1207-1236)

1928-09-01 / nr. 1207

Inti in pi inni petrolifere ale Statului Cazul Soc. „Speranţa", d. Stelian Popescu şi d. I. Micescu s^po---— Acum câteva zile ca răspuns la o notă apărută în «Cuvântul», UNI­VERSUL a atacat... pe d. I­strati Micescu şi pe noi împreună, luând apărarea Societăţii «­Speranţa», bia­tă victimă a d-lui Micescu şi a­­loas­tră. Nu ne miră că UNIVERSUL sare în ajutorul Societăţii «Speranţa», ştiut fiind că e deosebit de sensibil când se pronunţă mimele acestei So­cietăţi petrolifere, în legături strân­se cu d. Stelian Popescu. UNIVERSUL afirmă că Societa­tea «Speranţa» nu POSEDA niciun teren dela Stat. Nici CUVÂNTUL, cu care, abil, d. Stelian Popescu vrea să înfunde pe d. Micescu, nici d. Micescu, n’a afirmat contrariul. Că «Speranţa», societate pentru care d. Stelian Popescu trădează un inte­res deosebit, — POSEDA. Din chiar citatul «Universului» după «Cuvân­tul», nu rezultă: «Astfel a obţinut de la Stat un pe­rimetru de câteva zeci de mi de hectare societatea «Speranţa», pe care L’A TRECUT apoi Societăţii Româno-Americană, fără a fi... etc. etc...» . Dacă­­ Micescu a făcut această afirmaţie, nu cu o desminţire că Societatea «Speranţa» nu posedă acum, un perimetru de la Stat se răstoarnă afirmaţia de mai sus şi mai puţin pe cea de-a doua, mai gravă, a d-lui Micescu despre care Universul nu suflă, că SOC. «SPE­RANŢA» A CERUT MINISTERU­LUI DE INDUSTRIE ŞI COMERŢ UN PERIMETRU IN REGIUNEA ACHIURI-DAMBOVIŢA, CU PE­TIŢIA ÎNREGISTRATA LA RE­GIUNEA MINIERA DAMBOVI­ŢA SUB No. 886 928, TRANSCRI­SA IN REGISTRUL SPECIAL SUB No. 1 928 şi trimeasă M. DE INDUSTRIE ŞI COMERŢ CU CONCLUSIUNI FAVORABILE CU ADRESA No. 913 DIN 6IV 1928. Clar şi categoric. Desminte această afirmaţie Uni­versul! Şi dacă Universul vrea să facă lumină deplină, să publice textul acestei cereri­­pe care o poate ob­ţine mai uşor decât noi şi refera­tul şi planul care o însoţesc. DACA SE VA DOVEDI CA NU E A SOCIETĂŢII «SPERANŢA», CA NU PRIVEŞTE TOCMAI TE­­­RENURILE CONSOLIDATE DE DEPUTATUL TOLEA (invitat prin arestare să renunţe la ele, ca să revină... Soc. «Speranţa». SI DA­CA NU SE VA DOVEDI CA PRE­ŞEDINTE AL CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE AL SOC. SPE­­RANŢA A FOST PANA LA IN­TRAREA IN MINISTER A D-LUI STELIAN POPESCU ALTCINE­VA DECÂT CINE... SE ZICE CA A FOST, noi retragem tot ce-am afirmat și declarăm pe d. Stelian Popescu «purificator al partidului liberal». Altfel, d. Steli­an Popescu rămâ­ne « să ni se scuze expresia.» d. Stelian Popescu. D. STELIAN POPESCU ULTIMA ORA lele twiste din Rusia O desminţire a guvernului român Serviciul informaţiilor, din ministerul de internet desminte ştirea publicată de unele ziare germane şi sovietice că Marele Stat Major român ar fi organi­zat vreun atentat pe teri­­toritoriul Rusiei Sovietice, sau aiurea. In ziua de 6 Iulie s-a să­vârşit la Moscova un aten­tat terorist în localul sigu­ranţei. Peste trei zile ofi­cialitatea însera în ziarele locale un comunicat prin care se afirma că autorii acestui atentat ar fi venit la Moscova din Paris, prin Bulgaria şi România, fiind sprijiniţi de către serviciul de contra­informaţii ro­mân. Pe temeiul acestui comunicat ziarele ruseşti şi germane au publicat ar­mânesc­­ticole cutezând să pretin­dă că atentatul de mai sus ar fi fost organizat de Ma­rele Stat Major român, ca­re din potrivă a înpiedicat întotdeauna asemenea în­cercări pe teritoriul său. In luna Mart a. c. Marele Stat Major fiind informat că 3 terorişti ruşi intenţio­nau să treacă în mod clan­destin în Rusia Sovietică pentru a comite atentate, a intervenit şi s’au luat i­­mediat măsuri ca ei să fie arestaţi şi explozaţi din ţară. Aceşti terorişti erau: Sasonoff, zis şi Nicolaevici Radkevici, Serghieff şi A­­labowski. Numiţii au plecat în Franţa, de unde venise şi n’au mai fost semnalaţi de atunci pe teritoriul ro- România şi pactul Kellogg Guvernul îşi însuşeşte punctul de vedere al d-lui Titulescu ------potfooo- După cum se ştie, guvernul ro­mân a primit o invitaţie directă din partea departamentului de stat din Washington , prin intermediul legaţiei Statelor Unite din Capitală prin care se cerea României să a­dere la pactul Kellog. Chestiunea participării României la pactul pentru proscrierea războ­iului a fost adusă încă de d. Titu­lescu în discuţia consiliului de mi­niştri care a aprobat în întregime punctul de vedere susţinut de fos­tul ministru de externe. Or, azi după semnarea solemnă de la Paris a pactului, chestiunea de­venind de actualitate pentru Româ­nia, invitaţia oficială a departa­mentului de st­at din Washington s’a produs şi în consecinţă actualul interimar al externelor, d. C. Arge­toianu a pus în aplicare instruc­ţiunile precise lăsate în această pri­vinţă de d. Titulescu. S-au luat măsurile necesare pen­tru îndeplinirea formalităţilor în vederea semnării pactului. Întrucât d. Kellog a luat cu d-sa originalul pactului care va fi păs­trat la Casa Albă din Washington, semnarea se va face — precum se afirmă în cercurile diplomatice —■ de ministrul ţării la Washington, ■l. Creţeanu, împuternicit special de guvernul român printr'o notă de răspuns la invitaţia guvernului a­­­nerican.­­ CONSILIUL DE MINIŞTRI Românie şi pactul Hollog.-importuri porumb. Transportul de mărfuri cu automobilele Eri d. a. a avut loc un consiliu de miniştri, sub preşedinţia d-lui I. G. Duca, primul ministru ad-in­­terim. Chestiunea optanţilor D-l Argetoianu, ca interimar al externelor, a pus în curent consi­liul cu stadiul în care se află che­stiunea optanţilor. Pactul Kellog Consiliul a autorizat pe d. mini­stru de externe ad-interim să comu­nice guvernului Statelor­ Unite ade­ziunea României la pactul Kellog. Adeziunea va fi comunicată tele­grafic la Washington prin inter­mediul legaţiunii noastre. Importul porumbului din străinătate Tot. d. Argetoianu de astădată în calitate de titular al Ministrului de domenii a comunicat consiliului pro­punerea unui grup de bănci parti­culare, cari se oferă să cumpere în străinătate o cantitate de porumb pe care să-l revândă sătenilor pe preţ de cost. Numai că până la sosi­rea acestui porumb în care guver­nul vede salvarea ţărănimii din ghiarele speculanţilor, aceştia îşi vor fi împlinit opera. Transportul de mărfuri cu automobilele D-l D. Dimitriu, ministrul comu­nicaţiilor, a expus principiile nou­lui regim al transporturilor de măr­furi cu automobile pe şoselele pu­blice — regim care va fi sancţionat pe cale de lege. Potrivit prevederilor noului re­gim — pe care le vedem în altă parte — nu se vor mai acorda con­cesiuni cu drept de monopol; conce­sionarii acestor transporturi vor trebui să ia asupra lor anume obli­gaţiuni impuse de legiuitor. Consiliul, în urma propunerii d-lui ministru Dimitriu, a decis par­ticiparea României la congresul in­ternaţional de telegrafie de la Bru­xelles. Situaţia sanitară a ţarei D. Ion Inculeţ a prezentat un ra­port asupra situaţiei sanitare a ţă­rii, care este în general bună. In prezent nu avem în ţară nici o epidemie cu caracter îngrijitor. Paralizia infantilă care anul tre­cut avea proporţii grave, anul a­­cesta se prezintă mult atenuată fără mortalitate. In schimb s’a ivit o nouă epide­mie : «gripa grecească». D. Inculeţ a asigurat Consiliul că toate măsurile sunt luate pentru a opri întinderea acestui flagel. Consiliul a autorizat ministerul lucrărilor publice să continue în regie lucrările pentru terminarea șoselei Bran—Predeal. Aniversarea independenţei Cehoslovaciei D. dr. Angelescu a propus şi Con­siliul a admis ca ziua de 10 octom­brie, aniversarea independenţei Cehoslovace, să fie comemorată în mod deosebit în toate şcoalele noastre.­­ Congresul F. I. D. A. C. Consiliul a decis deasemeni să se dea cel mai larg sprijin organizato­rilor Congresului «Eidac»-ului, care se va ţine în Bucureşti. Consiliul a luat sfârşit la orele 8 seara. Viitorul Consiliu va avea loc Joi 6 Septembrie la orele 6 d. a. Japonia va încheia noul tratate cu China Berlin 30 (Rador). — Din Tokio se anunţă că Japo­nia intenţionează să revî luiască tratatele existente azi între Japonia şi China. În acest scop vor începe negocieri între guvernele ech­ şr două ftate. ——xxooxx-------­ CUVINTOL Cilii a murit Mihail Cantacuzino Dispoziţiuni pentru Înmormântare.­Personalitatea dispărutului , Mihail Cantacuzino se afla în excursie cu automobilul pe valea Oltului, însoţit de d-na Columbea­­nu, d-ra Gorjan care era la volant şi de şofeur. In apropiere de schitul Cornet, a ieşit înaintea maşinei, un car în­cărcat cu cherestea. D-ra Gorjan a vrut să treacă îna­intea căruţei, şi trebuia să vireze la stânga, dar, teama de a nu se ciocni cu vre­o alt maşină ce-ar fi venit eventual, din direcţia opusă, a împins-o să facă aceiaşi mişcare la dreapta, între albia Oltului şi car, — ceea ce a fost fatal. Din cauză că locul rămas liber între căruţă şi albia Oltului era prea îngust, roţile din dreapta ale automobilului au rămas spânzura­te în vid. Maşina pierzându-şi echilibrul, s’a răsturnat. Şofeurul, sprinten, sărind la vre­me, s’a ales cu contuziuni mai u­­şoare. D-na Columbeanu şi d-ra Gorjan, au fost zvârlite lângă un pom, şi rănite destul de grav. Singur Mihail Cantacuzino fu prins sub maşină. O muche a auto­mobilului i-a căzut peste cap, frac­­turându-i baza craniului. Moartea a fost instantanee. Ceva mai târziu, un grup de ţă­rani, trecând pe la locul nenoroci­rii, au anunţat postul de jandarmi Cornet, iar acesta a vestit, la rân­dul său, sub-prefectul Manea. La orele 7 seara, au sosit la locul unde s-a întâmplat nenorocirea, pro­curorul şi prefectul de Vâlcea, cari au transportat corpul neînsufleţit al lui Cantacuzino şi pe răniţi la Călimăneşti. D-na Cantacuzino, care se afla la Sinaia, înştiinţată abia noaptea târziu de moartea groaznică a lui Mihail Cantacuzino, a plecat ime­­­diat la Călimăneşti. Fiul lui Mihail Cantacuzino, în drum cu automobilul spre Sighi­şoara, a primit vestea printr-o şta­fetă a poliţiei din Braşov. D-sa a întors imediat maşina, luând direc­ţia Călimăneştilor­Deasemenea a plecat spre Căli­­măneşti, d-na Sturdza, fiica lui Mi­hail Cantacuzino. In acelaş timp, d-l Constantine­­scu, advocatul casei Cantacuzino, a pornit cu o auto­camionetă, spre a aduce în Capitală corpul defunc­tului. Rămăşiţele au fost aduse în Capitală Aseară la orele 9 şi un sfert, ră­măşiţele pământeşti ale lui Mihail Cantacuzino au fost aduse cu un automobil în Capitală. Avocatul fa­miliei Cantacuzino dăduse dispozi­­ţiuni pentru ca rămăşiţele să fie trimise încă ori după amiază din R.­Vâlcea. Corpul celui ce a fost Mihail Can­­tacuzino a fost depus în marele hali al palatului Cantacuzino din Calea Victoriei, unde s-a amenajat un ca­tafalc. Un sobor de preoţi a oficiat un serviciu religios, de faţă fiind în­tregul personal al palatului. Condoleanţe In cursul zilei de er­ d. Duca, preşedinte de consiliu ad-interim şi ministru de interne s-a prezentat la palatul Cantacuzino, unde a ex­primat condoleanţe în numele gu­vernului. De asemeni, unul dintre adjutan­ţii de serviciu ai palatului regal s’a prezentat membrilor familiei Can­­tacuzino exprimându-i condoleanţe în numele familiei regale. Numeroşi oameni politici din toa­te partidele, şi amicii personali s’au prezentat în tot cursul zilei de eri la palatul Cantacuzino, unde au sem­nat registrelfest Când va avea loc inter­­pântarea Astănoapte s’a reîntors în Capi­tală d-na Cantaeuzino soţia de­functului, şi d. Cantaeuzino — ju­nior, cari plecaseră după aflarea ştirei la eşecul accidentalui, înmormântarea lui M. Cantaeuzino va avea Ioc probabil mâine Sâmbă­tă la orele 5 după amiază. Corte­giul funebra va porni de la palatul Cantacuzino din Calea Victoriei. Amănuntele înmormântării n’au fost încă stabilite. Partidul naţional, ţărănesc a sta­bilit programul ceremoniei. Nume­­roase delegaţiuni din­­țară vor lua parte la înmormântare. NOTE BIOGRAFICE — — Născut la 1870 în Bucureşti, Mi­hail Cantacuzino a făcut primele studii secundare în Bucureşti şi le-a continuat apoi la Paris, unde a ur­mat şi dreptul, luând doctoratul în drept şi în ştiinţele politice. înapoiat în ţară a intrat — după dorinţa tatălui său regretatul fost şef al partidului conservator Gh. Gr. Cantacuzino — în magistratură din care a eşit după un scurt timp intrând în viaţa politică. Ales deputat, Mihail Cantacuzino s-a distins în Cameră ca un orator de frunte şi cointeresările sale pli­ne totdeauna de vervă, de logică, au fost unanim apreciate. Primar al Capitalei către începu­tul carierei sale politice, Mihail Cantacuzino a înfrumuseţat Capi­tala cu piaţa Bibescu Vodă, con­strucţie modernă şi higienică ridi­cată pe un maidan insalubru care stăruia în poalele Dealului Mitro­poliei şi a pus dealul Filaretului în directă legătură cu centrul oraşu­lui. In Decembrie 1916, Mihail Can­ta­­cuzino a primit portofoliul justiţiei prezidat de părintele său, Gh. Gr. Cantacuzino. A fost apoi pentru a doua oară ministru la acelaş depar­tament, în guvernul prezidat de Titu Maiorescu, —guvern constituit în ziua de 15 Octombrie 1912 şi din care au făcut parte: Take Ionescu, N. Filipescu, C. C. Arion, N. Xeno­­pol, Al. Marghiloman, general Hâr­jeu şi d. C. Dissescu. Sub guvernul acesta s’a anexat «Cadrilaterul» în urma păcii dela Bucureşti şi Mihail Cantacuzino, s’a ocupat cu organizarea justiţiei româneşti în noul ţinut de peste Dunăre. Când a isbucnit războiul mondial Mihail Cantacuzino a avut meritul deosebit de a fi alături de Nicolae Filipescu şi Tache Ionescu şi de ceilalţi bărbaţi de stat patrioţi, cari au cerut intrarea în acţiune a Ro­mâniei alături de aliaţi pentru în­făptuirea idealului nostru naţional. In timpul războiului, formându­­se, la Iaşi, noul guvern de colabora­re, sub preşedinţia lui Ion I. C. Brătianu şi vice-preşedinţia lui Tache Ionescu, lui Mihail Cantacu­­zino i s’a încredinţat iarăşi minis­terul justiţiei. După 1918, când România Mare s’a înfăptuit, Mihail Cantacuzino a ur­mat câtva timp politica lui Tache Ionescu şi apoi s’a înscris în parti­dul naţional-ţărănesc, la a cărui în­jghebare a muncit din răsputeri i­mediat după moartea lui Tache Io­nescu, mai întâi, luptând pentru fa­cerea­­fuziunei între partidul demo­crat şi partidul naţional din Ar­deal şi apoi prin unirea partidului fuzionat cu partidul ţărănesc. Toate stăruinţele puse pe lângă el, ca să părăsească partidul naţio­nal-ţărănesc în clipa venirei guver­nului Averescu la putere au rămas fără răspuns din partea lui Canta­­cuzino, el a rămas soldat credin­cios până în ultima zi a vieţei sale. ------ooxxxoo----­ D. Maniu soseşte azi în Capitală Imediat după ce moartea lui M. Cantacuzino a fost oficial confir­mată, faptul a fost adus telegrafic la cunoştinţa d-lui Iuliu Maniu, care se află în Ardeal. Şeful partidului naţional ţără­nesc şi-a anunţat pentru azi sosi­rea în Capitală, când, de acord cu conducerea partidului, se vor lua ultimele hotărâri cu privire la fu­neraliile ce se vor face defunctu­lui vice-preşedinte al naţional-ţă­­răniştilor. Tot pentru azi, este aşteptat să sosească şi d. Ion Mihalache, care se află la Topoloveni. ------exo-----­ Un accident de aviaţie la Iaşi Iaşi 30.­­ După ce a fă­cut un tur de pistă, locote­nentul Şendreanu dela gru­pul I aviaţie laşi, a vrut să aterizeze. Un defect de mo­tor l’a silit să vină pe teren în spirală. Avionul s’a sfă­râmat, pilotul a fost svâr­­lit afară şi s’a ales cu leziu­ni grave. A fost internat la spital.------ooxxxoo------­ S’a înecat arhitectul Ion Berindei Constanţa 30. — Arhitec­tul Ion Berindei, în etate de 60 ani, director general al ministerului de justiţie s’a înecat ori pe când făcea bac la Eforie. S’a constatat că suferind de cord, în timp ce se afla în apă, a fost lovit de un atac şi, înainte de a i se fi putut da vre­un ajutor, a murit. ---- poxxxoo-----­ Liberarea teritoriului rhenan D. Stresemann a cerut liberarea terito­riului rhenan Berlin 29. —­ La Baden-Baden un­de a sosit eri d. Stresemann, ur­­mând să facă o cură, d-sa va avea o întrevedere cu cancelarul Mueller şi secretarul de stat von Schubert, care pleacă la Geneva în fruntea delegaţiei germane. Cancelarul Mueller va sosi Dumi­necă la Baden-Baden, unde va în­trerupe călătoria spre Geneva pen­tru a conferenţia cu ministrul de externe german. D. Stresemann va informa pe can­celarul şi locţiitorul său asupra re­zultatului întrevederilor sale cu d-nii Briand şi Poincaré. Asupra acestor convorbiri n’a transpirat până acum nimic în public. Totuşi presa pariziană susţine că Poincaré a menţinut teza sa că li­berarea teritoriului rhenan poate să fie soluţionată numai în legătură cu datoriile interaliate. Dealtfel Germania trebue să facă declaraţiuni liniştitoare asupra co­ridorului adică asupra problemelor de est cât şi în chestia Anschlussu­­lui. D. Stresemann ar fi declarat d-lui Poincaré că dacă atitudinea Franţei faţă de liberarea teritoriu­lui rhenan nu se lasă influenţată de spiritul apropierii între cele două state, atunci şi ministrului de externe german, care este conside­rat în Germania ca protagonist al curentului de apropiere şi al păcei îi este imposibil într’un timp apro­piat de a stăpâni spiritul naţiona­list. Insă ministrul de externe ţine foarte mult să dovedească după în­toarcerea sa la Berlin poporului german că noul curent este tot atât de apreciat în Franţa ca şi în Ger­mania. D. Poincaré ar fi răspuns că chestia ocupării terito­riului rhenan nu priveşte numai Franţa ci şi pe cei­lalţi aliaţi în primul rând Anglia şi Belgia. In afară de aceasta Germania se poate aștepta la concesiu­ni în chestia liberării teri­toriului rhenan numai da­că este dispusă să facă con­tra-propuneri în raport cu obligațiile sale după pla­nul Dawes. Cererea Ungariei a fost distribuită membrilor con­siliului Ligii Naţiunilor Paris, 30 (Rador). — Din Geneva se anunţă că eri s’a distribuit membrilor con­siliului Ligei Naţiunilor, cererea Ungariei făcută pentru înscrierea afacerea cotanţilor, în ordinea de zi a actualei sesiuni a Ligei. Se știe că cererea Unga­riei este referitoare la nu­mirea de către Consiliul Ligei a unui judecător ca­re să înlocuiască pe dele­gatul român care a refuzat să continue să facă parte din Tribunalul arbitral un­­garo-român din Paris. ------------00X2X00---------— Schimb de telegrame între d-nii Kellogg şi Briand Paris 30 (Rador). — D. Kellog la părăsirea teritoriului Franţei a ex­primat din nou d-lui Briand mul­ţumiri pentru deosebitele atenţiuni care i-au făcut şederea în Franţa a­­tât de plăcută. D-sa a adăugat că opera săvâr­şită la Paris va marca o nouă epo­că în relaţiunile internaţionale sub­liniind totodată că d-sa îşi va amin­ti toată viaţa de colaborarea plăcu­tă dintre toţi semnatarii pactului. La telegrama d-lui Kellog, d. Bri­and a răspuns că se simte foarte mişcat de mulţumirile ce i le adre­sează d. Kellog. D-sa a adăugat că doreşte din toa­tă inima ca opera comună să însem­ne începutul unei noi ere în relaţ­iu­nile internaţionale, asigurând pe d. Kellog că va păstra totdeauna cele mai preţioase amintiri de relaţiile personale ce au domnit între ei. Japonia mulţumeşte Franţei Paris 30 (Rador). — D. Briand a primit din partea d-lui Tanaka pre­şedintele consiliului de miniştrii al Japoniei, o telegramă prin care îi mulţumeşte pentru cordiala primire făcută d-lui Uchida delegatul Japo­niei la semnarea pactului Kellog. D. Briand a răspuns d-lui Tanaka că se simte măgulit de telegrama guvernului japonez, însă primirea d-lui Uchida corespunde sincerităţii relaţiunilor cordiale dintre Franţa şi Japonia relaţii la care d-sa per­sonal se simte foarte fericit de a se asocia. D. Kellog la Dublin Berlin 30 (Rador).—D. Kellog a sosit ori. Miercuri la Dublin unde popu­lația i-a făcut o primire foarte en­­tusiastă. Funeraliile gen. Fayolle Paris 30 (Rador). — Funeraliile naţionale ale defunctului Fayolle, au avut loc azi dimineaţă în asis­tenţa unei enorme afluenţe, pre­cum şi a numeroase înalte perso­nalităţi. ------ooxxxoo------­ Comuniştii germani cer ca poporul să aprobe construirea vaselor de război Berlin 30 (Rador). — Comuniştii au prezentat Ministerului de Inter­ne al Reichului, o cerere prin care solicită ca proectul de lege referi­tor la construirea de crucişătoare cuirasate, precum și a ori­căror va­poare de război să fie supus mai întâi, votului poporului, pe cale de plebiscit. Excursionişti români în Grecia Atena, 80 (Rador). — Excursioniştii ro­mâni făcând parte din Societatea «A­­micii Greciei» au fost primiţi peste tot în mod foarte călduros. Excursioniştii români au vizitat localităţile antice gre­ceşti. Ziarele publică diferite foto­grafii ale grupului de excursioniști. -ooxxxoo- INSTITUT DE ARTE GRASIGE «EMINESCU» S. A. STR. PARLAMENTULUI NR. 2. — BUCUREȘTI ------ooxxxoo------­ Cortul roşu al „Italiei“ va fi expus Paris 30 (Rador). — Din Milano se anunţă că generalul Nobile a vi­zitat pe d-na Roga, văduva unuia din­tre victimele dispărute din echipa­­giul dirigrabilului «Italia», îndem­nând-o să aibă încredere, în cercetă­rile ce sunt în curs. Generalul Nobile va expune mâi­ne în Palatul Sforza din Milano cor­tul roşu, al naufragiaţilor dirigia­­bilului «Italia». Alte adeziuni la pactul Kellog, Paris, 30 (Rador). — Din Wa­­shington se anunţă că Peru şi Li­beria au acceptat să adere la pactul Kellog. Danemarca, Bolivia şi Aus­tria au informat departamentul de Stat din Washington că sunt dispuse să semneze pactul. Viena, 3 (Rador). — Guvernul grec va notifica departamentului de Stat din Washington că aderă la pactul Keljogg, pe care Îl va semna după ce Parla­mentul va autoriza semnarea lui. -ooxxxoo- Groaznic ciclon lângă Milano 9 MORŢI ŞI 40 RĂNIŢI Paris 30 (Rador). — O furtună foarte puternică s’a abătut asupra localită­ţii Monza, din apropiere de Milano. Sunt 9 morţi şi 40 de răniţi, dintre cari 7 în stare foarte gravă. Peste 100 persoane au fost con­­­szionate. Pagubele materiale sunt foarte importante. —■■■ uox xxou —■ Anglia, Sovietele și semnarea pactului Kellogg PARIS, 30. (Rador). — Ziarul «Daily Chronicle» ce apare la Lon­dra publică un articol prin care scrie că dacă Ivisia semnează pactul Kellogg, aceasta va determina re­cunoașterea de jure a Sovetelor de Statele Unite. Ziarul adaogă că An­glia ar trebui să profite de această împrejurare ca să restabilească re­­­aţiunile cu sovietele. Ziarul «Daily Telegraph» crede că Sovietele vor semna pactul Kel­­logg pentru ca să-şi asigure simpa­­tiile financiarilor americani. --------ooxxxoo-----­

Next