Cuventul, octombrie 1928 (Anul 4, nr. 1237-1267)

1928-10-01 / nr. 1237

i­­fflit Militan­ Capul banditului va fi adus la Bucureşti Braşov 28.­Se anunţă că la orele 10, banditul Bulan a încetat din viaţă. Moartea i-a provenit în urma unei septicemii care l-a ţinut două zile într’o stare de inconştienţă. Imediat autorităţile din Făgăraş au chemat la telefon Bucureştii în­ştiinţând toate autorităţile superioa­re că Bălan a murit. Ministerul de interne a cerut să se trimeată ca­pul banditului la Bucureşti pentru, a-i pune la dispoziţia d-lui dr. Mi­novici, şeful institutul­ui medico-le­­gal. Cailor creştini, îndemnaţi către pâ­cat de dracii negrii şi păroşi; cru­zimea ce paralizează instinctul se­xual la o fecioară echilibrată ex­cită dimpotrivă, simţurile unei curtezane înebunite de nesatisfa­cere. Negrul aminteşte forţele primare, neobosite de civilizaţie; înseamnă democraţie sau plebeism­; sânge a­mestecat şi rod incert In orice epocă de clasicism — în adevăratul înţeles al cuvântului — albul a fost stimat sexualiceşte, lem­­nul a fost privit cu neîncredere, servind numai împerecherilor oca ’■■ionale şi distante. Astăzi — coborând de la falşii nobili, cei dintâi degeneraţi — se răspândesc valorile sexuale acor­date celor bruni, celor întunecaţi ţiganilor sau negrilor. Ne interesea­ză acest amănunt pentru că prefe­rinţa sexuală e un excelent crite­riu de judecare globală, de pătrun­dere în centrul viziunii spirituale de albi, se leagă, astăzi, următoa­rele insigne: limfatici (just), reci distraţi, morali (aşa­dar evitând u­milinţele sexuale), necunoscători şi noi ineresându-se de rafinament" Monopol al imperiu­lui de stupefiante? Eri s’a ţinut la ministerul sănătă­ţii şedinţa comisiei speciale a stu­pefiantelor. D. dr. farmacist Al. Iteanu a pro­pus ca importul stupefiantelor să se facă numai de către o singură casă importatoare. Această măsură ar constitui un fel de monopol. Propunerea ur­mează să fie supusă aprobării d-le ministru­­. Inculeț. Nu credem că ministerul va avea­­curajuri să aprobe o asemenea propunere. Dispreţuimi excitaţia permanentă, evitând nebuniile pentru femei, ne­glijând ritualul sentimental (cei din­tâi trubaduri germani, creatorii ri­tualului...), etc. Brunii, dimpotrivă sunt: oţeliţi, nebuni, pasionaţi, per­verşi, exaltaţi, cruzi, peşti. E inte­resant de observat că, astăzi, s’au acordat «negrilor» valori străine la obârşie: perversităţile sexuale. Ce, ■ ruui, cei sălbateci un diferenţial s­­exualu Ide genital. De aceia au şi ost preferaţi la Alexandria, la Ro­ma, la Atena. Perversitatea — a dându-şi origina în desperare, sau­­o neputinţă, sau în prudentă eco­nom­ie de forţe — aparţine clasei nobiliare, aşa dar blonzilor. Astăzi ,­ acest semn a trecut brunilor. S’ar putea, trage anumite condiț­ii, interesând sociologia sexuală, relgia şi morala. Le lăsăm cetitori­lor. Amintim însă, că surprinderea caracterului alexandrin al epocii, le desperare şi rafinament, precum şi legătura dintre rasă, societate, f­ată şi sex — nu sunt concluziile cele mai interesante ce se pot căpă­ta. Bogată în sugestii ar fi o cer­cetare a acestui fapt la lumina ma­giei. Cei cari înţeleg despre ce e vor­ba, să o încerce­ ftSîrcea Eîiade —----iwi«*rtO----­ primul număr din­ care va apare în curând sub direcţia domnului VICTOR EFTIMIN­ şi cu colaborarea domnilor: SADOVEANU, RE­BREA­NIS, GORUN, MAURICE DEROBHA, CLEMENT VAUXEL, EDGAR­­WALLACE, etc­? Trimiteţi adresa Dv. Ediurii IG. HERTZ, Bucureşti I, Cal. Victoriei 3, care vi-l expediază gratis și franco. IURODONAL Reumatismul Nevralgiile Piatra Arterio-Scleroza Obesitatea hriret'uinUt ta m­iriTe dureri ,re guta t'RODONAL n are nici­­un efect supărător rum sunt salicilatele, mc efect« perici»­­m­a«e, i'cpptate adesea, c» de rolstce si­ rolsidele. Durerile pier repede si m­urale. In este dimiiquala. V P MORF.t, combate Guta curata rinichi spala ficatul si articulatiile disalva acidul uric activeaza nutritiunea si oxidează grăsimile fOMCSMCAltl A«*de:ni» de Medicina, Paris* Kov. 1W8 Aoule'tritt de Stiinte, Patls, 14 Dec. 100S Etablissements CHAT Et, A UN. 2 bih. Ras dt VoUaciecae*, PARIS DE VAN­ZARE PRIN FARMACII SI DROGHERII • Str 1 I fr. ff afefor 21 mm cm scrisori’1 Proces Ves-lsal Astăzi, 24 Sept. ora 9 seara, anul 92S, în continuarea şedinţei da la orele 0,30 aceeaşi zi, precum şi a celei din ziua de 23 Septembrie ora 7 P. m., sub­­form­aţii martori: d­-nii V. Broscărescu şi Căpitan Dumitrescu Băluţă, din par­tea d-lui Căpitan Carp Ion, şi d-nii B. Viişoreanu şi F. Oromoiu, din partea d-lui D. C. Frejbeanu, am ajuns la ur­mătoarele concluzii: In seara zilei de 22 Septembrie 1928, ca urmare a incidentului dintre d-nii D. C. ,Frejbeanu şi Căpitan Carp Ion şi care a fost violat pe loc prin recunoaşterea ■jonfuziei şi retractare de către d-1 D. C. P Prejbeanu, a avut loc un nou incident intre d-1 Căpitan Carp Ion de astă dată şi d-1 D. C. Prejbeanu, cu care ocazie 11 Căpitan Carp Ion a spus cuvinte in­­sultătoare la adresa d-lui D. C. Prej­beanu. Noi, d-nii V. Broscărescu şi Căpitan Dumitrescu Băluţă, ca împuterniciţi ai d-lui căpitan Carp Ion, declarăm că i-sa regretă cu sinceritate cuvintele in­jurioase adresata d-lui D. C. Prejbeanu şi convingându-se de toată onorabilita­­ea d-sale, le retractează. Noi, d-nii R. Viişoreanu şi F. Oromolu ■a martori ai d-lui D. C. Prejbeanu, ne declarăm satisfăcuţi. Toţi subsemnaţii martori declarăm cei incidentul închis. Drept care am încheiat prezentul pro­­ces verbal în dublu exemplar. La Craiova, Str. Ştirbey Vodă No. 1. Martorii d-lui D. C. Prejbeanu: (ss) R. Viişoreanu (ss) Florin Oromoiu Martorii­­dlui căpitan Carp Ion: (ss) Virgil Broscărescu (ss) Căpt. B. Demetrescu * Redacţia nu răspunde de cele pu­­blicate sub această rubrică. NOTA: Textul apărut ori, având din eroare lipsuri ce denaturau în parte rea­itatea faptelor, îl publicăm astăzi din nou. —----ooxxxoo—- ---­ Noul prefect al judeţului Covurlui Galaţi 29. — In cercurile politice, face mare senzaţie unele schimbări o conducerea autorităţilor locale. Astfel pe ziua de 1 Octombrie d­­­. Prodoiu prefectul judeţului şi-a înaintat demisia, în locul d-sale fiind numit d. avocat Dan Sără­­teanu. TUL BURSA D ,LONDRA 797 LEUL ZURICH 316 PARIS 15.55 Piaţa calmă. Cursurile la nivelul celor de ieri. Paris 617­4 Belgia 2299 Elveţia 3184 Londra 801% Italia 8.65 New-York 165.12 Fraga 490 Viena 23.30 Berlin 39.43 BURSA DIN PARIS Bucureşti 15.55 Londra 124.05 New-York 2554.25 Germania 609.50 Belgia 355.58 Italia 133.70 Praga 75.80 Serbia 44.75 BURSA DIN ZURICH București 3.11 Berlin 123.87 Amsterdam 208.40 New-York 519. 5­8 Londra 2520.50 Paris 2032 Milano 2716 Praga 15.40 BURSA DIN LONDRA București 7.97 New-York 485.03 Paris 124.06 Bruxelles 3489.60 Italia 9278 Elveţia 2520.10 Germania 2034.80 BURSA DE ACŢIUNI Piaţa calmă. Puţine transacţiuni la cursurile precedente. Banca Naţională 13.400 Banca Blank 1530.40. Banca Minelor 315 Astra Română 3200. Concordia 1320 Credit Minier opt. 1265 Reşiţa 925, 25, 20. • ««esc« 99«ese 9eö«e»*e«eee « înalta Regenţă a răspuns prin ur­mătoarea telegramă la depeşa tri­misă de congresul «Uniunea Naţio­nală a Foştilor Luptători* (T­. N. A. F. L­) care a avut loc în sala Eintracht». U. N. A. L. a citit următoarea te­legramă : înalta Regenţă mă însărcinează să vă exprim dv. şi congresului U. N. A. L. vii mulţumiri pentru sen­timentele arătate împreună cu u­­rări de activitate rodnică. Ministrul casei regale C. Hiott. • Casa M. S. Regelui a răspuns astfel: A. S. R. Principesa Mamă, adânc mişcată de frumoasele simţăminte pe cari congresul U. N. A. L. le-a exprimat M. S. Regelui şi A. S. R. m’a însărcinat să vă transmit înal­tele sale mulţumiri. Din ordin Şe­ful casei militare General de div adjutant Condeescu. Politice Pentru ziua de 3 Octombrie este convocată Comisiunea minoritară a guvernului pentru a redacta în mod definitiv Statutul, care va trebui să rezolve problema minoritară. Şcolare Luni vor începe examenele orale ale candidaţilor la bacalaureat din întreaga ţară. înscrierile ucenicilor la şcoala in­dustrială de fete «Clemenţa» se face în fiecare zi, între orele 4—5 d. a­­până la 30 Septembrie a. c. în can­celaria şcoalei str. C. A. Rosetti No. 30 bis. Se vor prezenta adeverinţa de pro­movare a 4 clase primare, actul de naştere şi angajamentul de ucenicie. Cursurile se încep în mod regulat la 1 Octombrie, ora 3 d. a­ printro festivitate la care sunt rugaţi să ia partte pe lângă ucenice şi patronii. Ucenicele neînscrise până la acea­stă dată, se vor înscrie din oficiu, după tablourile inspectoratului cor­poraţiei. Absenţele se vor amenda conform legii. Se aduce la cunoştiinţa celor in­teresaţi, că Luni 1 Octombrie 1928, ora 8 dimineaţa, se deschid cursu­rile şcoalei de Arte şi Meserii din strada Principatele Unite. D-nii profesori şi întreg corpul didactic este rugat a lua parte, pre­cum şi membrii comitetului şcolar. Comitetul şcolar şi părinţii copii­lor şcoalei No. 3 de băeţi Golerou, s’au prezentat din nou acasă la d-1 ministru Dr. C. Angelescu, expu­­nându-i situaţiunea precară a şcoa­­lei primare. După lungi discuţiuni d-1 ministru s’a pronunţat că şcoala primară nu-şi va disloca nici o cla­să, rămânând în localul ei, iar gimnaziul I. H. Rădulescu să-şi în­chirieze alt local. I Teat­rul MIC® Compania Teatrul JVostru In fiecare seară Regia : Soare Z. Soare Bro­adway cu &Leny Cal­er, Stanca Alexandrescu,® giVL Wauvril­a, Marietta Deculescu,® ®Ion Livescu, ti. Tim­ica, Mielu Con-* §­stantinescu, Al. Cihiberlcon, ® • T. Călin, St. Decu, etc, s a otte9»e«es3«»flo«aco»«««OM» Diverse D. Albert Thomas, preşedintele biroului internaţional al muncii, de la Geneva, a făcut cunoscut mi­nisterului de externe că va lua parte la congresul internaţional a­­gricol ce se va ţine la Bucureşti în primăvara viitoare. D-sa a oferit serviciile sale pen­tru pregătirea lucrărilor ştiinţifi­ce şi pentru toate informaţiunile statistice în legătură cu acest con­gres. In curând se va juca la «Teatrul Eforiei» revista «Ce folos de... lap­te gros», de Temis. Trupa în frun­tea căreia se află Ti­tu Protopopes­cu, va juca revista cu cunoscutul comic Lascu Di­granda, Popişon, Niculescu, etc. D-na Maria Stoe­nescu, Nony Titus, etc. Cor, balet, fast, decor. Peste câteva zile apare albumul de obraze şi expresii al desenato­rului SELL, întitulat «Feţe-Feţe»..., cuprinzând o frescă contemporană a figurilor proeminente din lumea artistică, literară şi politică şi a­­vând textul semnat de cei mai de seamă scriitori ai noştri. o -««I 0 e 6«6e c a redeschis saloanele complect renovate cu Orchestra MA­RCU Primăria municipiului Bucureşti face cunoscut pentru ultima oară, posesorilor de ori­ce fel de vechicule că la prezen­tarea pentru revizia militară ce se face la Inspectoratele de Poliţie şi care în­cepe la 1 Octombrie a. c„ trebue să aibă neapărat asupra d-lor chitanțele de pla­­ta taxei comunale până la zi. Bro­c­lVoţeg OPERA ROMANA: Deschiderea «ragiunii »­»—----­ Printre calculele celor «zece la sută scăzuţi din lefurile artişti­lor, printre nemulţumirile, injuriile şi ameninţările «tinerilor pensio­nari» — nouă categorie de remune­raţie în bugetul instituţiei Operei, printre gâfâielile ghiftuiţilor cu simbrii grase, în protestele şi su­­dălmile celor lăsaţi pe din afară, în sforăiala farmazoasă şi impruden­tă a celor strecuraţi prin intrări dosnice, în atmosfera dubioasă de îngrijorări şi de prelungi şi încrun­tate priviri în gol, în acest vacarm de interese contradictorii pururea nesatisfăcute, Opera Română îşi reia activitatea reprezentaţiunilor publi­ce. Ne-am­ învrednicit ca, şi la Ope­ră, după sistemul îndătinat de Tea­trul Naţional, să putem deschide stagiunea cu o lucrare românească. Intr'adevăr, prima reprezentaţie a fost destinată reluării dramei mu­zicale «Năpasta» a compozitorului ardelean Sabin V. Drăgoi. Cele trei reprezentaţiuni pe care închiderea stagiunii trecute le-a mai putut în­gădui pentru opera lui Drăgoi, au fost mărturii sigure şi garanţii su­ficiente pentru interesul puţin obiş­­­nuiit arătat de marele public şi de I şi critică lucrării. Şi deci, prezumţii­­ serioase asupra menţinerii aceluiaş viu entusiasm pentru «­Năpasta». Să mărturisim, şi cu toată părerea de rău, succesul de acum — dacă termenul nu ascunde o nuanţă de bunăvoinţă — nu seamănă nici pe departe cu puternica manifestaţie a publicului de la finele lui Mai tre­cut. De astă dată, în primul rând, o şovăelnică atitudine a artiştilor, interpreţi. Atitudine clar resimţită. Chiar în acea desăvârşită creaţiu­­ne, în acea amplă trăsătură de linii puternice şi impresionante, reali­zate de basul Folescu în rolul lui Ion. Să fie aceasta din pricina nouei distribuţii? Sau din pricina schim­bărilor operate de Drăgoi în econo­mia dramatică a lucrării sale? Fapt este, că o vagă nedumerire a sdrun­cinat succesul scontat de toată lu­mea pentru reluarea acestei drame muzicale româneşti. Şi apoi, ce Dumnezeu! Cel puţin pentru deco­rul solemnităţii de deschidere, tre­buia făcut în aşa chip ca să nu ră­mână loji goale, ce par în aseme­nea împrejurări, ca nişte măsele găunoase, într'o gură ştirbă, hâdă rău prevestitoare, G. O. uimit­ii imn SPECTACOLE Teatre OPERA ROMANA : Trubadurul. TEATRUL NATIONAL: matineu Omul de zăpadă, seara Femeia Mă­rii. TEATRUL REGINA MARIA : matineu şi seara Amul care a vă­zut moartea. TEATRUL MIC: Cabaretul. TEATRUL ALHAMBRA: Fritz. Cinematografe CINEMA SCALA. — Revista «Să nu te superi că te’njur» şi Malee Cowboy. TEATRU CINEMA TRIANON. — Fra­ţii... «Trădare». CINEMA CAPITOL. — Manón. La o­­rele 8 jum. concertează Georges Guena­­ris. CINEMA LIPSCANI. — Alteţa Sa Dansatoarea. CINEMA VOICULESCU. — D-şoara de la Confecţiuni cu Norma Shearer. CINEMA ODEON. — «Misiunea secre­tă». CINEMA BULEVARD PALACE. — Căi greşite (Crise). CINEMA SELECT.—Căi greşite (Cri­­ee). CINEMA EFORIA. — Princesa Masha. CINEMA MARCONI. — Jucăria fe­meilor frumoase (Ultima dragoste a lui Don Juan Modern) şi artişti. CINEMA MARNA. — Circul morţii. CINEMA VOLTA-BUZEŞTI. — Adam fi Ev­a ------00:00- Artistele noastre strălucita interpretă a «Oanei» din Viforul şi o serioasă speranţă a primei noastre scene, obţine un suc­ces remarcabil în puternica dramă a lui Barbu Delavrancea. De la Teatrul iraţional Astăzi Duminecă 30 Septembrie cf. Teatrul Naţional reprezintă pen­tru ultima oară în matineu «Omul de Zăpadă» minunata comedie de A. de Hertz, care anul trecut a fă­cut unul din marele succese ale pri­mei noastre scene, autorul urmând să plece cu piesa d-sale în provin­cie. Seara se reprezintă pentru a treia oară «Femeia Mării» puternica dra­mă filosofică a lui Henrik Ibsen. In rolul principal marea noastră artis­tă Maria Filotti, a cărei creaţie va rămâne de­sigur înscrisă cu litere de aur în istoria teatrului nostru» In celelalte roluri d-nele: Cleo­pan- Cernăţeanu, Lulu Cruceanu şi d-nii: Petre Sturza, Critico, Athanasescu, Calboreanu şi Baldovin. D-na EUGENIA ZAHARIA Filosofia secolului al XX-lea in opere carac­teristice CeSifepEsiffele Ssae. Rositaise ele FElossîîâe Societatea Română de Filosofie va organiza un ciclu de zece contemiţe asu­pra filosofiei contemporane în operele ei caracteristice. Ele vor avea loc Joia de la B—7 în Sala Fundaţiunii Univer­sitare Carol I. Ciclul va începe la 18 Octombrie cu următorul program: 1) Joi 18 Oct., Prof. C. Rădulescu-Vo­­tiu: Noua psihologie rusă: Pavlov. 2) Joi 25 Oct., M. Florian: Filosofia simpatiei: Max Scheler. 3) Joi 1 Nov., I. F. Buricescu: Metap­­sihica: Ch. Rieber. 4) Joi 8 Nov., I. Brucăr: Gândirea concretă: A. Spaier. 5) Joi 15 Nov., T. Vianu: Formele vieţii: E. Spranger. 6) Joi 22 Nov., M. Ral­ea: Cultura fi­losofică: U. Simmel. 7) Joi 29 Nov., D-na Alice Steriade- Voinescu: (Subiect rezervat). 8) Joi 6 Dec., C. Narly: Idei noul în pedagogie: Eidetismul lui Jaensch. 9) Joi 13 Dec., Ef. Mărculescu: Expli­caţia ştiinţelor: E. Meyerson. *0) Joi 20 Dec. I. Petrovici: Sufletul primitiv: Levy­ Bruehl. onffilii­ii piin­ Eri s’a întrunit la primăria sec­­torului III albastru, comisiunea pentru reglementarea caselor de prostituţie şi a acelor hoteluri care poartă, numai denumirea de h­o­tel, ele fiind case de prostituţie. La această şedinţă au luat parte d-nii: dr. N. Minovici, care a pre­zidat; Barbu Dumitrescu, prima­rul sectorului II (negru); primarul sectorului IV (albastru); Temistoc­le Alexandrescu, ajutor de primar al sectorului II (albastru); gene­ral de divizie Eracle Nicoleanu, prefectul de poliţie, d. Codin Şte­­fănescui, prim procuror, şi consi­lierii sectorului, găsite că închiriază camere cu ora la pasanţi, în afară de călă­torii sosiţi în Capitală vor fi în­chise. Controlul sal­ar Pentru reglementarea acestei stări de lucruri, se va întocmi un regulament, prin care se va pre­vede condiţiunile de funcţionare a caselor de prostituţie. La hotelurile care se vor dovedi, că nu respectă regulamentul apli­cat, li se va schimba titulatura de hotel în casă de prostituţie. Alături de camera portarului se va înfiinţa o cameră pentru con­trolul sanitar, în care cei care vor veni să închirieze camere, bărbaţi şi femei, vor fi examinaţi, dacă sunt sănătoşi, de un reprezentant al serviciului sanitar comunal. Fără acest control, nimeni nu va putea pătrunde în hotel. Hotelurile care nu vor admite pasageri pasanţi, ci numai călă­tori sosiţi, vor purta titlul de ho­tel şi vor fi scoase din rigorile regulamentului. Pentru întocmirea regulamentu­lui comisiuna se va întruni încă într’o şedinţă, la care va lua par­te şi d. dr­. N. Staicovici, directorul general al serviciului sanitar al Comunei, care va da explicaţiile sanitare necesare la întocmirea re- --------«$*»­Se va întocmă un regula­ment S’a luat în discuţie, chestiunea reglementării prostituţiei, care luase în ultimul timp, din cauza lipsei de control sanitar, propor­­ţiuni de natură să pericliteze să­nătatea publică. Comisiunea a hotărât să ramâie definitiv închise, hotelurile Bru­tus şi Modern, în care se practica pe o seară întinsă prostituţia,­­ închiriind camerele hotelului la toţi pasanţii, care avea nevoie pen­tru un scurt timp, să ocupe came­rele. Comisiunea a hotărât, să se facă un control serios prin toate hote­­­ lurile din Capitală, şi care vor fi­gulamentului De la Opera Rontâmă Diseară Duminecă Opera Română reia populara operă a lui Verdi, Trubadurul (Trovatore) cu d-nele M. Cojocăreanu şi M. Snejina, d-nii R. Vrăbiescu, M. Săveanu, R. Stei­ner. In actul III mare balet cu d-nele Dobieczka şi I. Sternfeld. La pupitru d-l Eg. Massini. Mâine Luni se dă pentru a 2-a oară «Năpasta», dramatica operă a lui Sabin Drăgoi, cu d-na Lucreţia Enescu, d-nii Gh. Folescu, V. Babe- S­ă şi N. Dumitrescu şi pitorescul ba­let din «Prinţul Igor» de Borodin. La pupitru d-l A. Alessandrescu.

Next