Cuventul, octombrie 1928 (Anul 4, nr. 1237-1267)
1928-10-01 / nr. 1237
ifflit Militan Capul banditului va fi adus la Bucureşti Braşov 28.Se anunţă că la orele 10, banditul Bulan a încetat din viaţă. Moartea i-a provenit în urma unei septicemii care l-a ţinut două zile într’o stare de inconştienţă. Imediat autorităţile din Făgăraş au chemat la telefon Bucureştii înştiinţând toate autorităţile superioare că Bălan a murit. Ministerul de interne a cerut să se trimeată capul banditului la Bucureşti pentru, a-i pune la dispoziţia d-lui dr. Minovici, şeful institutului medico-legal. Cailor creştini, îndemnaţi către pâcat de dracii negrii şi păroşi; cruzimea ce paralizează instinctul sexual la o fecioară echilibrată excită dimpotrivă, simţurile unei curtezane înebunite de nesatisfacere. Negrul aminteşte forţele primare, neobosite de civilizaţie; înseamnă democraţie sau plebeism; sânge amestecat şi rod incert In orice epocă de clasicism — în adevăratul înţeles al cuvântului — albul a fost stimat sexualiceşte, lemnul a fost privit cu neîncredere, servind numai împerecherilor oca ’■■ionale şi distante. Astăzi — coborând de la falşii nobili, cei dintâi degeneraţi — se răspândesc valorile sexuale acordate celor bruni, celor întunecaţi ţiganilor sau negrilor. Ne interesează acest amănunt pentru că preferinţa sexuală e un excelent criteriu de judecare globală, de pătrundere în centrul viziunii spirituale de albi, se leagă, astăzi, următoarele insigne: limfatici (just), reci distraţi, morali (aşadar evitând umilinţele sexuale), necunoscători şi noi ineresându-se de rafinament" Monopol al imperiului de stupefiante? Eri s’a ţinut la ministerul sănătăţii şedinţa comisiei speciale a stupefiantelor. D. dr. farmacist Al. Iteanu a propus ca importul stupefiantelor să se facă numai de către o singură casă importatoare. Această măsură ar constitui un fel de monopol. Propunerea urmează să fie supusă aprobării d-le ministru. Inculeț. Nu credem că ministerul va aveacurajuri să aprobe o asemenea propunere. Dispreţuimi excitaţia permanentă, evitând nebuniile pentru femei, neglijând ritualul sentimental (cei dintâi trubaduri germani, creatorii ritualului...), etc. Brunii, dimpotrivă sunt: oţeliţi, nebuni, pasionaţi, perverşi, exaltaţi, cruzi, peşti. E interesant de observat că, astăzi, s’au acordat «negrilor» valori străine la obârşie: perversităţile sexuale. Ce, ■ ruui, cei sălbateci un diferenţial sexualu Ide genital. De aceia au şi ost preferaţi la Alexandria, la Roma, la Atena. Perversitatea — a dându-şi origina în desperare, sauo neputinţă, sau în prudentă economie de forţe — aparţine clasei nobiliare, aşa dar blonzilor. Astăzi , acest semn a trecut brunilor. S’ar putea, trage anumite condiții, interesând sociologia sexuală, relgia şi morala. Le lăsăm cetitorilor. Amintim însă, că surprinderea caracterului alexandrin al epocii, le desperare şi rafinament, precum şi legătura dintre rasă, societate, fată şi sex — nu sunt concluziile cele mai interesante ce se pot căpăta. Bogată în sugestii ar fi o cercetare a acestui fapt la lumina magiei. Cei cari înţeleg despre ce e vorba, să o încerce ftSîrcea Eîiade —----iwi«*rtO---- primul număr din care va apare în curând sub direcţia domnului VICTOR EFTIMIN şi cu colaborarea domnilor: SADOVEANU, REBREANIS, GORUN, MAURICE DEROBHA, CLEMENT VAUXEL, EDGARWALLACE, etc? Trimiteţi adresa Dv. Ediurii IG. HERTZ, Bucureşti I, Cal. Victoriei 3, care vi-l expediază gratis și franco. IURODONAL Reumatismul Nevralgiile Piatra Arterio-Scleroza Obesitatea hriret'uinUt ta miriTe dureri ,re guta t'RODONAL n are niciun efect supărător rum sunt salicilatele, mc efect« perici»ma«e, i'cpptate adesea, c» de rolstce si rolsidele. Durerile pier repede si murale. In este dimiiquala. V P MORF.t, combate Guta curata rinichi spala ficatul si articulatiile disalva acidul uric activeaza nutritiunea si oxidează grăsimile fOMCSMCAltl A«*de:ni» de Medicina, Paris* Kov. 1W8 Aoule'tritt de Stiinte, Patls, 14 Dec. 100S Etablissements CHAT Et, A UN. 2 bih. Ras dt VoUaciecae*, PARIS DE VANZARE PRIN FARMACII SI DROGHERII • Str 1 I fr. ff afefor 21 mm cm scrisori’1 Proces Ves-lsal Astăzi, 24 Sept. ora 9 seara, anul 92S, în continuarea şedinţei da la orele 0,30 aceeaşi zi, precum şi a celei din ziua de 23 Septembrie ora 7 P. m., subformaţii martori: d-nii V. Broscărescu şi Căpitan Dumitrescu Băluţă, din partea d-lui Căpitan Carp Ion, şi d-nii B. Viişoreanu şi F. Oromoiu, din partea d-lui D. C. Frejbeanu, am ajuns la următoarele concluzii: In seara zilei de 22 Septembrie 1928, ca urmare a incidentului dintre d-nii D. C. ,Frejbeanu şi Căpitan Carp Ion şi care a fost violat pe loc prin recunoaşterea ■jonfuziei şi retractare de către d-1 D. C. P Prejbeanu, a avut loc un nou incident intre d-1 Căpitan Carp Ion de astă dată şi d-1 D. C. Prejbeanu, cu care ocazie 11 Căpitan Carp Ion a spus cuvinte insultătoare la adresa d-lui D. C. Prejbeanu. Noi, d-nii V. Broscărescu şi Căpitan Dumitrescu Băluţă, ca împuterniciţi ai d-lui căpitan Carp Ion, declarăm că i-sa regretă cu sinceritate cuvintele injurioase adresata d-lui D. C. Prejbeanu şi convingându-se de toată onorabilitaea d-sale, le retractează. Noi, d-nii R. Viişoreanu şi F. Oromolu ■a martori ai d-lui D. C. Prejbeanu, ne declarăm satisfăcuţi. Toţi subsemnaţii martori declarăm cei incidentul închis. Drept care am încheiat prezentul proces verbal în dublu exemplar. La Craiova, Str. Ştirbey Vodă No. 1. Martorii d-lui D. C. Prejbeanu: (ss) R. Viişoreanu (ss) Florin Oromoiu Martoriidlui căpitan Carp Ion: (ss) Virgil Broscărescu (ss) Căpt. B. Demetrescu * Redacţia nu răspunde de cele publicate sub această rubrică. NOTA: Textul apărut ori, având din eroare lipsuri ce denaturau în parte reaitatea faptelor, îl publicăm astăzi din nou. —----ooxxxoo—- --- Noul prefect al judeţului Covurlui Galaţi 29. — In cercurile politice, face mare senzaţie unele schimbări o conducerea autorităţilor locale. Astfel pe ziua de 1 Octombrie d. Prodoiu prefectul judeţului şi-a înaintat demisia, în locul d-sale fiind numit d. avocat Dan Sărăteanu. TUL BURSA D ,LONDRA 797 LEUL ZURICH 316 PARIS 15.55 Piaţa calmă. Cursurile la nivelul celor de ieri. Paris 6174 Belgia 2299 Elveţia 3184 Londra 801% Italia 8.65 New-York 165.12 Fraga 490 Viena 23.30 Berlin 39.43 BURSA DIN PARIS Bucureşti 15.55 Londra 124.05 New-York 2554.25 Germania 609.50 Belgia 355.58 Italia 133.70 Praga 75.80 Serbia 44.75 BURSA DIN ZURICH București 3.11 Berlin 123.87 Amsterdam 208.40 New-York 519. 58 Londra 2520.50 Paris 2032 Milano 2716 Praga 15.40 BURSA DIN LONDRA București 7.97 New-York 485.03 Paris 124.06 Bruxelles 3489.60 Italia 9278 Elveţia 2520.10 Germania 2034.80 BURSA DE ACŢIUNI Piaţa calmă. Puţine transacţiuni la cursurile precedente. Banca Naţională 13.400 Banca Blank 1530.40. Banca Minelor 315 Astra Română 3200. Concordia 1320 Credit Minier opt. 1265 Reşiţa 925, 25, 20. • ««esc« 99«ese 9eö«e»*e«eee « înalta Regenţă a răspuns prin următoarea telegramă la depeşa trimisă de congresul «Uniunea Naţională a Foştilor Luptători* (T. N. A. F. L) care a avut loc în sala Eintracht». U. N. A. L. a citit următoarea telegramă : înalta Regenţă mă însărcinează să vă exprim dv. şi congresului U. N. A. L. vii mulţumiri pentru sentimentele arătate împreună cu urări de activitate rodnică. Ministrul casei regale C. Hiott. • Casa M. S. Regelui a răspuns astfel: A. S. R. Principesa Mamă, adânc mişcată de frumoasele simţăminte pe cari congresul U. N. A. L. le-a exprimat M. S. Regelui şi A. S. R. m’a însărcinat să vă transmit înaltele sale mulţumiri. Din ordin Şeful casei militare General de div adjutant Condeescu. Politice Pentru ziua de 3 Octombrie este convocată Comisiunea minoritară a guvernului pentru a redacta în mod definitiv Statutul, care va trebui să rezolve problema minoritară. Şcolare Luni vor începe examenele orale ale candidaţilor la bacalaureat din întreaga ţară. înscrierile ucenicilor la şcoala industrială de fete «Clemenţa» se face în fiecare zi, între orele 4—5 d. apână la 30 Septembrie a. c. în cancelaria şcoalei str. C. A. Rosetti No. 30 bis. Se vor prezenta adeverinţa de promovare a 4 clase primare, actul de naştere şi angajamentul de ucenicie. Cursurile se încep în mod regulat la 1 Octombrie, ora 3 d. a printro festivitate la care sunt rugaţi să ia partte pe lângă ucenice şi patronii. Ucenicele neînscrise până la această dată, se vor înscrie din oficiu, după tablourile inspectoratului corporaţiei. Absenţele se vor amenda conform legii. Se aduce la cunoştiinţa celor interesaţi, că Luni 1 Octombrie 1928, ora 8 dimineaţa, se deschid cursurile şcoalei de Arte şi Meserii din strada Principatele Unite. D-nii profesori şi întreg corpul didactic este rugat a lua parte, precum şi membrii comitetului şcolar. Comitetul şcolar şi părinţii copiilor şcoalei No. 3 de băeţi Golerou, s’au prezentat din nou acasă la d-1 ministru Dr. C. Angelescu, expunându-i situaţiunea precară a şcoalei primare. După lungi discuţiuni d-1 ministru s’a pronunţat că şcoala primară nu-şi va disloca nici o clasă, rămânând în localul ei, iar gimnaziul I. H. Rădulescu să-şi închirieze alt local. I Teatrul MIC® Compania Teatrul JVostru In fiecare seară Regia : Soare Z. Soare Broadway cu &Leny Caler, Stanca Alexandrescu,® giVL Wauvrila, Marietta Deculescu,® ®Ion Livescu, ti. Timica, Mielu Con-* §stantinescu, Al. Cihiberlcon, ® • T. Călin, St. Decu, etc, s a otte9»e«es3«»flo«aco»«««OM» Diverse D. Albert Thomas, preşedintele biroului internaţional al muncii, de la Geneva, a făcut cunoscut ministerului de externe că va lua parte la congresul internaţional agricol ce se va ţine la Bucureşti în primăvara viitoare. D-sa a oferit serviciile sale pentru pregătirea lucrărilor ştiinţifice şi pentru toate informaţiunile statistice în legătură cu acest congres. In curând se va juca la «Teatrul Eforiei» revista «Ce folos de... lapte gros», de Temis. Trupa în fruntea căreia se află Titu Protopopescu, va juca revista cu cunoscutul comic Lascu Digranda, Popişon, Niculescu, etc. D-na Maria Stoenescu, Nony Titus, etc. Cor, balet, fast, decor. Peste câteva zile apare albumul de obraze şi expresii al desenatorului SELL, întitulat «Feţe-Feţe»..., cuprinzând o frescă contemporană a figurilor proeminente din lumea artistică, literară şi politică şi având textul semnat de cei mai de seamă scriitori ai noştri. o -««I 0 e 6«6e c a redeschis saloanele complect renovate cu Orchestra MARCU Primăria municipiului Bucureşti face cunoscut pentru ultima oară, posesorilor de orice fel de vechicule că la prezentarea pentru revizia militară ce se face la Inspectoratele de Poliţie şi care începe la 1 Octombrie a. c„ trebue să aibă neapărat asupra d-lor chitanțele de plata taxei comunale până la zi. BroclVoţeg OPERA ROMANA: Deschiderea «ragiunii »»—---- Printre calculele celor «zece la sută scăzuţi din lefurile artiştilor, printre nemulţumirile, injuriile şi ameninţările «tinerilor pensionari» — nouă categorie de remuneraţie în bugetul instituţiei Operei, printre gâfâielile ghiftuiţilor cu simbrii grase, în protestele şi sudălmile celor lăsaţi pe din afară, în sforăiala farmazoasă şi imprudentă a celor strecuraţi prin intrări dosnice, în atmosfera dubioasă de îngrijorări şi de prelungi şi încruntate priviri în gol, în acest vacarm de interese contradictorii pururea nesatisfăcute, Opera Română îşi reia activitatea reprezentaţiunilor publice. Ne-am învrednicit ca, şi la Operă, după sistemul îndătinat de Teatrul Naţional, să putem deschide stagiunea cu o lucrare românească. Intr'adevăr, prima reprezentaţie a fost destinată reluării dramei muzicale «Năpasta» a compozitorului ardelean Sabin V. Drăgoi. Cele trei reprezentaţiuni pe care închiderea stagiunii trecute le-a mai putut îngădui pentru opera lui Drăgoi, au fost mărturii sigure şi garanţii suficiente pentru interesul puţin obişnuiit arătat de marele public şi de I şi critică lucrării. Şi deci, prezumţii serioase asupra menţinerii aceluiaş viu entusiasm pentru «Năpasta». Să mărturisim, şi cu toată părerea de rău, succesul de acum — dacă termenul nu ascunde o nuanţă de bunăvoinţă — nu seamănă nici pe departe cu puternica manifestaţie a publicului de la finele lui Mai trecut. De astă dată, în primul rând, o şovăelnică atitudine a artiştilor, interpreţi. Atitudine clar resimţită. Chiar în acea desăvârşită creaţiune, în acea amplă trăsătură de linii puternice şi impresionante, realizate de basul Folescu în rolul lui Ion. Să fie aceasta din pricina nouei distribuţii? Sau din pricina schimbărilor operate de Drăgoi în economia dramatică a lucrării sale? Fapt este, că o vagă nedumerire a sdruncinat succesul scontat de toată lumea pentru reluarea acestei drame muzicale româneşti. Şi apoi, ce Dumnezeu! Cel puţin pentru decorul solemnităţii de deschidere, trebuia făcut în aşa chip ca să nu rămână loji goale, ce par în asemenea împrejurări, ca nişte măsele găunoase, într'o gură ştirbă, hâdă rău prevestitoare, G. O. uimitii imn SPECTACOLE Teatre OPERA ROMANA : Trubadurul. TEATRUL NATIONAL: matineu Omul de zăpadă, seara Femeia Mării. TEATRUL REGINA MARIA : matineu şi seara Amul care a văzut moartea. TEATRUL MIC: Cabaretul. TEATRUL ALHAMBRA: Fritz. Cinematografe CINEMA SCALA. — Revista «Să nu te superi că te’njur» şi Malee Cowboy. TEATRU CINEMA TRIANON. — Fraţii... «Trădare». CINEMA CAPITOL. — Manón. La orele 8 jum. concertează Georges Guenaris. CINEMA LIPSCANI. — Alteţa Sa Dansatoarea. CINEMA VOICULESCU. — D-şoara de la Confecţiuni cu Norma Shearer. CINEMA ODEON. — «Misiunea secretă». CINEMA BULEVARD PALACE. — Căi greşite (Crise). CINEMA SELECT.—Căi greşite (Criee). CINEMA EFORIA. — Princesa Masha. CINEMA MARCONI. — Jucăria femeilor frumoase (Ultima dragoste a lui Don Juan Modern) şi artişti. CINEMA MARNA. — Circul morţii. CINEMA VOLTA-BUZEŞTI. — Adam fi Eva ------00:00- Artistele noastre strălucita interpretă a «Oanei» din Viforul şi o serioasă speranţă a primei noastre scene, obţine un succes remarcabil în puternica dramă a lui Barbu Delavrancea. De la Teatrul iraţional Astăzi Duminecă 30 Septembrie cf. Teatrul Naţional reprezintă pentru ultima oară în matineu «Omul de Zăpadă» minunata comedie de A. de Hertz, care anul trecut a făcut unul din marele succese ale primei noastre scene, autorul urmând să plece cu piesa d-sale în provincie. Seara se reprezintă pentru a treia oară «Femeia Mării» puternica dramă filosofică a lui Henrik Ibsen. In rolul principal marea noastră artistă Maria Filotti, a cărei creaţie va rămâne desigur înscrisă cu litere de aur în istoria teatrului nostru» In celelalte roluri d-nele: Cleopan- Cernăţeanu, Lulu Cruceanu şi d-nii: Petre Sturza, Critico, Athanasescu, Calboreanu şi Baldovin. D-na EUGENIA ZAHARIA Filosofia secolului al XX-lea in opere caracteristice CeSifepEsiffele Ssae. Rositaise ele FElossîîâe Societatea Română de Filosofie va organiza un ciclu de zece contemiţe asupra filosofiei contemporane în operele ei caracteristice. Ele vor avea loc Joia de la B—7 în Sala Fundaţiunii Universitare Carol I. Ciclul va începe la 18 Octombrie cu următorul program: 1) Joi 18 Oct., Prof. C. Rădulescu-Votiu: Noua psihologie rusă: Pavlov. 2) Joi 25 Oct., M. Florian: Filosofia simpatiei: Max Scheler. 3) Joi 1 Nov., I. F. Buricescu: Metapsihica: Ch. Rieber. 4) Joi 8 Nov., I. Brucăr: Gândirea concretă: A. Spaier. 5) Joi 15 Nov., T. Vianu: Formele vieţii: E. Spranger. 6) Joi 22 Nov., M. Ralea: Cultura filosofică: U. Simmel. 7) Joi 29 Nov., D-na Alice Steriade- Voinescu: (Subiect rezervat). 8) Joi 6 Dec., C. Narly: Idei noul în pedagogie: Eidetismul lui Jaensch. 9) Joi 13 Dec., Ef. Mărculescu: Explicaţia ştiinţelor: E. Meyerson. *0) Joi 20 Dec. I. Petrovici: Sufletul primitiv: Levy Bruehl. onffiliiii piin Eri s’a întrunit la primăria sectorului III albastru, comisiunea pentru reglementarea caselor de prostituţie şi a acelor hoteluri care poartă, numai denumirea de hotel, ele fiind case de prostituţie. La această şedinţă au luat parte d-nii: dr. N. Minovici, care a prezidat; Barbu Dumitrescu, primarul sectorului II (negru); primarul sectorului IV (albastru); Temistocle Alexandrescu, ajutor de primar al sectorului II (albastru); general de divizie Eracle Nicoleanu, prefectul de poliţie, d. Codin Ştefănescui, prim procuror, şi consilierii sectorului, găsite că închiriază camere cu ora la pasanţi, în afară de călătorii sosiţi în Capitală vor fi închise. Controlul salar Pentru reglementarea acestei stări de lucruri, se va întocmi un regulament, prin care se va prevede condiţiunile de funcţionare a caselor de prostituţie. La hotelurile care se vor dovedi, că nu respectă regulamentul aplicat, li se va schimba titulatura de hotel în casă de prostituţie. Alături de camera portarului se va înfiinţa o cameră pentru controlul sanitar, în care cei care vor veni să închirieze camere, bărbaţi şi femei, vor fi examinaţi, dacă sunt sănătoşi, de un reprezentant al serviciului sanitar comunal. Fără acest control, nimeni nu va putea pătrunde în hotel. Hotelurile care nu vor admite pasageri pasanţi, ci numai călători sosiţi, vor purta titlul de hotel şi vor fi scoase din rigorile regulamentului. Pentru întocmirea regulamentului comisiuna se va întruni încă într’o şedinţă, la care va lua parte şi d. dr. N. Staicovici, directorul general al serviciului sanitar al Comunei, care va da explicaţiile sanitare necesare la întocmirea re- --------«$*»Se va întocmă un regulament S’a luat în discuţie, chestiunea reglementării prostituţiei, care luase în ultimul timp, din cauza lipsei de control sanitar, proporţiuni de natură să pericliteze sănătatea publică. Comisiunea a hotărât să ramâie definitiv închise, hotelurile Brutus şi Modern, în care se practica pe o seară întinsă prostituţia, închiriind camerele hotelului la toţi pasanţii, care avea nevoie pentru un scurt timp, să ocupe camerele. Comisiunea a hotărât, să se facă un control serios prin toate hote lurile din Capitală, şi care vor figulamentului De la Opera Rontâmă Diseară Duminecă Opera Română reia populara operă a lui Verdi, Trubadurul (Trovatore) cu d-nele M. Cojocăreanu şi M. Snejina, d-nii R. Vrăbiescu, M. Săveanu, R. Steiner. In actul III mare balet cu d-nele Dobieczka şi I. Sternfeld. La pupitru d-l Eg. Massini. Mâine Luni se dă pentru a 2-a oară «Năpasta», dramatica operă a lui Sabin Drăgoi, cu d-na Lucreţia Enescu, d-nii Gh. Folescu, V. Babe- Să şi N. Dumitrescu şi pitorescul balet din «Prinţul Igor» de Borodin. La pupitru d-l A. Alessandrescu.