Cuventul, ianuarie 1929 (Anul 5, nr. 1327-1357)
1929-01-01 / nr. 1327
2 Bucureşti 402. Orele 17 Orchestră; 17,45 Ilformaţii; 18 Orchetsră; 18,15 Conferinţă; 18,35 Orchestră; 21 Concert; 24 Concert Vocal; 24 Urări de Anul Nou. Berlin 484. Orele 17 Discuţii technice săptămânale; 17,30 Muzică uşoară; 19,30 Lectură; 20 Amintirile unui vechi berliner; 21 Concert; 2330 Muzică de dans; 24 Retransmisiune. Berlin ‘MO. Orele 18,30 Ruinele I’ompolului; 18,30 Plăci de gramofon; 20 Sport; 23 Seara de revelion; 25 Clopote. Brislau 322,.. Orele 18,15 Lieduri; 19,30 Conferinţă sportiva; 19,55 Poveste de Anul Nou; 20,80 Raport literar; 22 Muzică uşoară; 23 Ştiri; 2330 Reveillon. Budapesta 1550. Orele 17 Conferinţă; 17,10 Despre diplomaţia engleză; 18,45 Orchestra de ţigani; 19,45 Slujba religioasă; 20,30 Opera Concert. Constantinopol 1200. Orele 17,30 Concert; 18,30 Bursă; 1915 Muzică turcească; 21,30 Buletin Meteorologic; 21,40 Concert; 23 Noutăţi. Hamburg 394.7. Orele 17 Concert; 17,30 Slujbă religioasă; 19,20 Obiceiuri de Anul Nou; 19,50 Concert; 20,20 Muzică uşoaril; 2050 Meteorologie; 21 Anul trecut; 23 Concert; 24 Felicitări. Königsberg 303. Orele 17 Concert; 21,15 Comunicat sportiv; 21,05 Muzică uşoară; 23,30 Muzică de dans. Londra 301,4 Deventry 1562,5. Orele 191,5 Poveşti şi cântece pentru copii; 20 Pentru gospodine; 20,15 Ora 20.45 Piano şi vioară; 21,25 Conferinţă; 21,45 Vodevil; 23,35 Concert popular; 24 Muzică de dans. • Paris 1750. Orele 17,45 Muzică de dans; 20.30 Comunicat agricol; 20.45 Plăci de gramofon; 21,45 Inormaţii; 21,15 Concert; 23,30 Muzică de dans. Praga 348.9. Orele 18,45 Emisiune germană; 19.25 Comunicat agricol; 19 25 Pentru muncitori; 20.45 Comunicat sportiv; 23 Scară populară; 24 Clopote. Viena 5VII. Orele 17,15 Muzică uşoară; 19,15 Conferinţă; 20,20 Semnat orar; 20,80 «Liliacul». RADIO Programul pentru Luni —=:¤=>— i »Mi hîrcop-Directorul prefecturei poliţiei Capitalei, d. N. Milozi a adresat o circulară inspectoratelor poliţieneşti din Capitală, în care le cere să se dea concursul necesar serviciului de circulaţie. Directorul poliţiei roagă întregul personal să conlucreze la reglementarea circulaţiei, dovedită în momentul de faţă absolut insuficientă. Cei ce nu se vor obicinui de complecta desinteresare, vor fi pedepsiţi Directorul poliţiei capitalei a adresat, deasemeni, un ordin comisariatelor poliţieneşti, în care le dă indicaţiuni asupra ordinea ce trebue să domnească în oficii. D-sa a dispus înfiinţarea pe lina de 1 Ianuarie cor. a unui registru In care să se semneze data când se fac inspecţiile de către funcţionarii superiori, ordinele pe cari le-au dat aceştia, şi personalul pus să le execute. In modul acesta, se va stabili un i control efectiv al activităţii întregei poliţii a Capitalei. In valeria aplicarei acestor măsuri, directorul poliţiei capitalei, a făcut o inspecţie la toate comisariatele. -ooxxxno- Inaugurarea căminului cultural din Cărămidari La solemnitate au asistat Regina Maria, Regina Marioara a Iugoslaviei şi Principesa mama Elena Biserica din parohia „Cărămidarii de jos“ a sărbătorit 16 ani de muncă pe tărâmul moral şi cultural, desfăşurat la marginea Bucureştilor. Cu acest prilej s’a sfinţit şi localul „Căminului cultural“ din str. Piscului No. 7. Din iniţiativa unui comitet format din parohul pr. Gheorghe Păunescu, V. C. Marinescu şi V. C. Marinescu, doritori de a înfrăţi şi îndruma pe o cale sănătoasă, toţi muncitorii agricoli şi din fabrici, care formează parohia bisericei, s’a hotărît construirea acestei săli de lectură, conferinţe şi o şcoală de adulţi. Cu ajutorul al câtorva inimoşi studenţi universitari, precum şi a elevilor şcolilor secundare din capitală, s’au ţinut şezători in fie-care Duminică, care vor fi continuate. Deocamdată se fac cursuri serale cu adulţii analfabeţi, precum şi cu cei care doresc să-şi completeze cursul primar. SOSIREA REGINEI MARIA La ora 11, a sosit Regina Maria împreună cu regina Marioara a Iugoslaviei şi principesa mana Teia. A sosit apoi şi dr. Miron Cristea patriarhul româniei şi membru în înalta regenţă, care a fost întâmpinat de d-l I. Răducanu, Statici. Brănişteanu şi ceilalţi demnitari. SERVICIUL RELIGIOS Serviciul religios a fost oficiat de protoereul Traian Vintilescu, de la biserica sfta Vineri, înconjurat de clerul eparhiei , răspunderile religioase fiind date de cor. CUVÂNTĂRILE După terminarea serviciului religios, a luat cuvântul preotul Paunescu, făcând istoricul activitătei culturale a parohiei in decurs de 16 ani. CUVÂNTAREA D-LUI DR. MINOVICI D. PROF. Dr. MINOVICI adresându-se Reginei Maria şi Principesei-mamă Elena, spune că îşi aduce aminte ca Majestatea Sa şi Alteţa regală, au păstrat neştirbite tradiţia de a veni in mijlocul populaţiei. Salută pe educatoarele micului rege, cărora se doreşte viaţă lungă. CUVÂNTAREA MINISTRULUI MUNCII D. S. RADUCANU, ministrul muncii, arată că simte o datorie, dar şi o bucurie, de a lua parte la această manifestare a sufletului românesc, solidarizat pe tărâmul economic, a cum e cazul băncii populare Sf. Trafon, care are de scop, nu câştigul material, ci luminarea largă a maselor populare. Pilda ce o avem în faţa noastră, sul unui contramaistru care ţine mâna pe manivelă. Noi trăim în mijlocul ideilor-fulger. Aceasta e aventura noastră. Aventură de adâncime. Sondă ce cată punga de petrol ascunsă în piatră ! Căile aventurei noastre se vor întâlni la răucrucea nefiinţei. Tu îţi vei fi creiat o biografie- Ai să-mi îngădui să retrăiesc peregrinarea ta şi să-ţi romanţez viaţa, a ta, a unei generaţii căreia ideia revoluţionara, standardizată i-a relevat pofta de a trăi pentru ea... prin înălţarea acestui cămin cultural, să ne serească la munca ce-o avem de făcut pentru ţara noastră, pe tărâmul cultural şi economic, — căci pilda aceasta este rezultatul însuşirilor frumoase ale sufletului românesc. Ca minstru al muncii is ca român, sunt mândru că pot felicita din toată inima pe făuritorii acestui locaş de cultură şi de lumină a masselor populare. CUVÂNTAREA PATRIARHULUI DR. MIRON CRISTEA PATRIARHUL Dr. MIRON CRISTEA, Înalt Regent, a ţinut următoarea cuvântare: Trei învăţăminte puternice se desprind din sărbătoarea culturală, la care asistăm în aceste clipe, trei învăţăminte pe care trebue să le ia în consideraţie toţi cei care se află in fruntea ţări. 1. Cultura pe care fruntaşi noştri vor s’o propovăduiască în massele largi ale populaţiei, trebue să se întemeieze pe fundamentul tradiţional al unităţei noastre strămoşeşti 2. Cultura nu se poate propovădui fără bani. Iată cum slujitorii bisericei acestea, cu preotul Păunescu, au ştiut să introducă duhul creştinesc şi în modesta casă de economie, denumită Banca Sf. Trifon. Şi aci, atrag atenţia cărmuitorilor asupra unui fapt, ce merită toată luarea aminte: Sunt multe bănci cari folosesc milioanele şi zecile de milioane, in formă de carnete, pentru a plăti numai tantieme mari membrilor consiliilor de administraţie şi a procura dividende grase acţionarilor. Să înveţe toţi de la banca Sf. Trifon, că banul nu trebue mijlocit numai pentru trebuinţe personale ci şi pentru trebuinţele generale. 3. Acolo unde cârmuitorii băncilor întrebuinţează banul săracului, cu mâini curate, nu poate fi decât belşug şi bogăţie, cum a spus-o şi regretatul poet Coşbuc. Cetăţenii parohiei Cărămidarii de jos, au văzut că de câte ori s’a făcut apel la banul lor, acesta nu s’a risipit ci s’a legat cu şapte aţe şi s’a întrebuinţat pentru scopuri înălţătoare. Aşa de pildă după arderea bisericei de aci, încrederea parohiei a fost atât de mare, încât locaşul Domnului a putut fi refăcut mai repede decât se putea aştepta oricine. Iată dar roadele frumoase când banul public se întrebuinţează în chip cinstit. De aceea folosesc această ocaziune, să rog pe d-l ministru al muncii şi întreaga stăpânire, să stărue pe toate căile ,ca bunul luat de la gura cetăţeanului, să fie întrebuinţat cu mâini curate şi cu gând cinstit. Dacă aceasta va fi, programul ţării, ţara această mică va putea deveni, în răsăritul Europei o ţară model, ceea ce doresc din toată inima, binecuvântându-vă pe voi. Au mai ţinut cuvântări d-nii: Titu Axente, Trancu-Iaşi şi preotul bisericei. Solemnitatea a luat sfârșit la ora 1 jum. d. a. înmormântarea lui Ion Nădejde Eri după amiază la orele 8, a avut loc înmormântarea lui Ion Nădejde. Rămăşiţele pământeşti au fost depuse alaltăeri în capela cimitirului Bellu. Un serviciu religios a fost oficiat ori după amiază la orele 3, în prezenţa d-lor: 1. Mitilineu, P. Gârboviceanu, Dem. Arţureanu, Eugen Botez, N. Popenicra, G. Corbescu, Em. Fagure, a familiei precum şi a unui numeros public. In faţa sicriului, d- Cecropide în numele sindicatului ziariştilor a adus un ultim salut celui ce a fost lou Nădejde. înlăturarea favoritismului sau povestea a cinci inspectori de poliţie In bugetul votat de Cameră, era cât pe aci să se strecoare un nemaipomenit abuz. Anumiţi liberali interesaţi — d. general Nicoleanu îi cunoaşte probabil — au căutat să dea o «satisfacţie unui număr de cinci inspectori de poliţie, procurăndu-le un regim de favoare. Faptul a procurat grave nemulţumiri: printre funcţionarii superiori ai prefecturei Capitalei, cari s-au adresat d-lui N. Milozi, directorul poliţiei, aducându-i la cunoştiinţă grava nedreptate ce se face, D. Milozi a intervenit în ultimul moment la locul în drept, făcând să nu se treacă în buget, dispoziţia care nemulţumea pe ceilalţi poliţişti. -----------po---------- Grafieri în Bulgaria Sofia 30 (Rador). — Regele Boris a grațiat cu ocazia Anului Nou un număr de 200 condamnați, în cea mai mare parte pentru delicte politice*. ------ooxxxco----- Bugetul frances Paris 30 (Rador). — Camera a votat budgetul general al Statului cu modificările aduse de Senat Budgetul a fost adoptat cu 460 contra 112 voturi. Camera a adoptat apoi cu 287 contra 234 voturi proeetul pentru sporirea indemnităţii parlamentarilor, aşa cum a fost decisă la Senat. Ceata împiedică circulada în Germania Berlin, 30 (Rador). — Deasupra Berlinului şi a unor regiuni întinse din Germania s-a lăsat azi o ceată groasă, atingând în înălţime mii de metri. Trenurile au circulat cu multă greutate şi cu mari întârzieri. Serviciile de navigaţie au fost complect suspendate pe toate liniile. -OOXXXOO----- divanul literar şi artistic curier A apărut «Plante şi Animale», un volum de poeme savuroase, surprinzătoare, de Marie Voronca. Volumul s’a tipărit la Paris, într’o ediţie restrânsă, într’adevăr pentru bibliofili şi e ilustrat cu câteva schiţe ale marelui nostru sculptor Constantin Brâncuşi. D. Ilarie Voronca este cel dintâi poet român care a fost ilustrat de Delaunay, Chaznil şi Brâncuşi. » In ultimul număr din «Adevărul literar» d-ra Otilia Casimir publică o schiţă plină de delicateţă întitulată «Intre păpuşi», iar d. Alexis Nour amintiri din viaţa sa studenţească de la Kiev, pline de farmec. Poetul N. Milcu va tipări într’o nouă ediţie volumul său de versuri «Grădina de sidef». Se cuvine o menţiune pentru proza d-lui Const. Paolo din ultimul număr al «Uni- uri «Ursitul»; aminteşte însă «Descântecul» lui Ion Vinea. D. Tudor Arghezi va tipări în editura «Bilete v.era.tga» o serie de povestiri pentru copii. * S’a pus în librării volumul I din «Menţiuni critice», datorit d-lui Perpessicius. • Părintele Gala Galaction lucrează la primul său roman «Roxana». Probabil că volumul va apărea în cursul anului acesta în editura «Cultura Naţională»». «Ereticul de la Mănăstirea Neamuht» e întitulat noul volum al d-lui A. L. Zissu, care se va pune sub presă, lunile acestea. Nuvela «Ereticul de la Mănăstirea Neamtului cuprinde un episod neverosimil din viaţa lui Eminescu. Poetul Adrian Maniu pune sub tipar un volum de poeme «Frumoasa din odine». di «Viața cu haz fi fără a numitului Stamade I. Peltz e o carte primită cu simpatie de publicul cetitor și critică- Către profesorii de limba germană din ţară Legea învăţământului secundar, votată de parlamentul trecut, a redus învăţământul limbii germane în licee de la 7 ani la 4 ani de studiu, a scos-o cu desăvârşire din gimnazii şi a lăsat Ministerului Instrucţiunii Publice latitudinea să o scoată din toate liceele, înlocuind-o cu limba engleză sau italiană. In zadar s'au ridicat în Parlament glasuri cari să arate răul ce se face culturii noastre naţionale şi cum se nesocotesc interesele noastre superioare, proeetul de lege a devenit lege, fără ca cei cari l-au propus şi susţinut ca şi cei cari l-au votat să-şi dea seamă de urmările dezastroase ale noei legi. Ca prim rod al acestei legi vom avea în viitor absolvenţi cu foarte slabe cunoştinţe de limba germană, — erau ei destul de slabi şi cu 7 ani de studiu, ca să ne putem face idee de cum vor fi numai cu 4 ani,— şi absolvenţi cari să nu o cunoască de loc. Ce fel de studii superioare vor face astfel de absolvenţi, ce fel de oameni de ştiinţă vor putea deveni nişte studenţi cu o astfel de pregătire, îşi va da seamă oricine cunoaşte câtuşi de puţin rolul mondial al ştiinţei germane. Vor avea să facă studii de filosofie, de filologie clasică şi modernă, de istorie, de ştiinţe pozitive, de ştiinţe teoretice şi aplicate, studenţi cari nu vor fi în stare să înţeleagă o pagină germană şi studenţi care nu vor înţelege nici un cuvânt din limba indiscutabil recunoscută ca limbă a ştiinţei. Pentru toată studenţimea noastră ştiinţa germană va fi în viitor un isvor utilizabil cel mult în nişte problematice traduceri franceze. De soarta catedrelor de limba şi literatura germană dela Universităţile noastre, de perspectiva ce ne aşteaptă n - voiu vorbi, căci s’ar putea uşor crede, că vorbesc pro domo. Se impune însă dela sine întrebarea: Vom face de-aci înainte noi profesorii universitari de limbă şi literatură germană, cursuri şi lucrări de seminar, numai pentru Germani şi câţiva negermani cu limbă germană maternă? Numai acestora să le fie dat să profite de incomparabilele frumuseţi ale literaturii Germane . Numai dintre aceştia ne vom recruta pe viitorii profesori .-Secundari de limbă germană, făuritori ai sufletelor tineretului nostru. Nu cred, că acum asta sat. creat catedrele de limbă şi literatură germană de la cele 4 Universităţi ale noastre şi că Statul pentru asta face atât de mari jertfe pentru dotarea lor cu cele necesare. Dar nu numai atât, câta sa organizare economică, ne poate servi de model, în străduinţa noastră justificată de a ne ridica culturaliceşte şi economiceşte. In germană, învăţământul limbii germană, se învâţa în liceele noastre lmba germană 7 ani consecutivi şi 3 ani în gimnazii, în România.Nouă, cu o însemnată mijlortate germană, învăţământul lmbii germane a fost făcut facultativ scos din gimnazii şi redus la 4 ani în licee. Rezultă din toate că actuala lege a învăţământului secundar, în dispoziţiunile ei cu privire la învăţământul limbii germane, este un adevărat atentat în contra învăţământului nostru superior şi în contra culturii noastre naţionale, o slăbire a noastră în pregătirea pentru viaţa practică şi o nesocotire a noei situaţii, create prin liberarea provinciilor subjugate. Facultatea de filosofie şi litere din Bucureşti, sesizată de mine, a protestat în unanimitate, cerând ministerului instrucţiunii publice modificarea fără întârziere a legii şi revenirea la dispoziţiunile vechii legi. E rândul nostru, al profesorilor de limba germană din toată ţara să dăm alarma, să protestăm şi să cerem celor în drept să-şi facă toată datoria, înainte ca legea actuală să-şi fi produs tot efectul dezastruos pe care va fi în stare să-l producă. De aceea vă ebiem pe voi, colegi profesori de limba germană din toată ţara, ca şi pe toţi aceia care gândesc la fel cu noi, să ne adună ca în congres în Amfiteatrul «Hajdeu» din Palatul Universităţii din Bucureşti în ziua de 6 ianuarie 1929, orele 10 dim. Simion C. Mândrescu Regisorul şi vitrina Vitrina e însă un spaţiu scenic ce trebue însufleţit. Aci intervine regisorul. Orice obiect e un material amorf. Un aport fotografic plasat De sărbători, Bucureştiul a fost o expoziţie de vitrine! De câţiva ani Capitala e un concurs de vitrine. Mai ales, in preajma sărbătorilor, cursa se repezeşte. Ne amintim că anul trecut Camera de Comerţ a şi pus un premiu pentru cea mai estetic înfăţişată vitrină. Cu toate acestea, nu s’ar putea susţine că vitrina bucureşteană inovează; nu s’ar putea susţine că se face risipă de fantezie şi bun gust în aranjamentul vitrinelor. In Occident, vitrina e interiorul omului de pe stradă, clientela seleetă parvine la destinaţie chiar atunci când magazinul îşi are sediul la etaj VIII şi jos, în gang, o simplă firmă de dimensiuni mici vesteşte că sus, se află o expoziţie de artă sau un magazin de mode. Negustorii n’au fantezie La noi, vitrina rezumă întreaga prăvălie, şi pentru client şi pentru trecătorul desinteresat. Ar trebui deci să fie o promisiune, o prefaţă a unei cărţi de senzaţie care, deşi rămâne la prefaţă, dă iluzia şi 1921. Casele de mode şi-au decretat feţele şi comisii, regisorii şi «mettecuri — en scene» — librăriile şi magazinele de jucării, băeţii de prăvăile şi şefii de sectoare. Prin geamuri a nins cu vată şi pe cărări ce duc spre un fundal pictat, a încremenit Moş Crăciunul ediliu, cu o populaţie de Păpuşi — nici mai frumoase, nici mai urâte ca altădată. Vitrina povesteşte copiilor un basm sărac, în care lucrurile se repetă şi imaginaţia e paralizată într’o confortabilă şi sănătoasă mediocritate. Iată de pildă, o librărie. Geamantane, servicii de manecure, patefoane, articole de sport şi aparate de ras, îmbulzindu-se peste cărţi de daruri, cărţi de literatură proaspăt scoase de sub teascuri — obiecte îngrămădite într’un spaţiu restrâns. Prietenul N. Davidescu, remarcă, cu drept cuvânt, că astfel cum a fost alcătuită acea vitrină îţi dădea impresia că volumul de literatură a devenit util ca un ibric şi că trebue cumpărat fără să te mai gândeşti că înăuntru s’a scris ceva.... Cine va revoluţiona arta vitrinei bucureştene? Haiet Anchete festive NÎRINA, JURNALUL ORAŞULUI Vitrina da sărbători familii de păpuşi se valorifică, capătă senz, îşi multiplică suggestia. Oamenii bătrâni, regisorii, copiii, I alături de du pieptene şi un mane» femeile — şi în genere, fiinţele în I chin de feme« cu ciorapi e o idee clinate spre vis şi supraviaţă care dea dreptul pornografică. Dar acelaşi an lectorului că are de parcurs drum lung de aventuri. De Crăciun 1928, vitrina bucureş ar trebui să completeze realitateaaparat fotografic pus în faţa unei toană s’a înfăţişat ca şi în 1922, eu dau mare atracţie pentru vitrine, i’entru bătrâni, vitrina e o fereastră spre trecut ce s’a deschis cu nostalgia ei violentă, pentru copii, un viitor ce-şi fulgeră mirajul, pentru femei, un «bovarysm» satisfăcut vizual. Pe stradă, Vitrina e un jurnal cu ultimele ştiri din viaţa aeeea, înălţată până la simbol, jurnal afişat după o placă transparentă, un manifest prin care cetatea îşi proclamă gustările şi capriciile. Jurnalul vitrinelor e un jurnal de cinema static, care se ceteşte în trecere, fără sforţare, fără cheltuială, fără pregătire speciala Te pomeneşti la geamul oricărei prăvălii — sau îţi arunci numai privirea — şi te pui în curent cu fietuaţia preţurilor, cu vibraţiile ideilor din opinia publică. Vitrina te pune în contact cu ţara şi cu metropolele continentului. E titlul linei enciclopedii vii, în imagini, scrisă cu obiecte, aparate, un rezumat statistic al ofertei şi cerere, o sinteză demografică a oraşului... MSTRUI AVENTURI! O doamnă din care împrejurările au izbutit să facă o scriitoare, revenia săptămânile trecute în paginile unui magazin literar spre aceste dulci înnfeletniciri ale couîe..îior triste şi lamentărilor poetice. La literatură — prost, după cumau grăbit să observe câţiva recenzenţi prea eleganţi. La bemuifica,i6 însă, remarcami faptul Aventura în gustul publicului actual, evident. Amănuntul de alcov excită, eroul istoriilor echivoce pasionează. O întreagă nouă manieră de a exploata galanteriile defuncte şi a le face sa trăeasca încă odată în ochii tuturora. Muză agreabilă şi fără pretenţii, cache-sexul inspiră cel puţin jumătate din promoţia tipografică a anilor acestora. Nu se gândeşte—desigur — nimeni la ceea ce ne-am obişnuit dela o vreme să numim «viaţă roluanţată». De atâtea ori şi în atâtea chipuri s’a discutat utilitatea şi valabilitatea estetică a acestui veritabil gen de literatură. In marginea sa şi fără niciun soiu de justificare de artă, creşte însă industria avenurii. Productivă, tentează pe editor şi îl îndeamnă pe literatul ocazional. Un om îi scoate unei femei în ochiu în timpul marelui spasm şi iată un roman «tare». Două cuii-apoi nu s’a ţinut seama nici de raporturile noastre cu minoritatea,Coane se culca regulat împreună şi germană, noul element, care prin fonciaza anume r.. m si cultura sa şi mai ales prin neîntre-1lîbrârie ai care încă an volum cu poze şi planşe explicative. O femeie fatală trăeşte cu doi prieteni, până îi ucide pe amândoi (unul înebunit, altul sinucis), şi iată sumarul unei reviste îmbogăţit cu un chite interesante şi duioase detalii Un băiat de douăzeci de ani se înfsoară cu o prinţesă de şeaizeci şi cinci, o fecundează biblia şi devine autor de memorii. O nebună îşi ucide soţul o zi înaintea unui turneu, ce avea să-i aducă glorie, şi pe urmă trăeşte binişor cu rentele unei cărţi de confesii. Lista poate continua. Inutil însă întâia vitrină cu cărţi, pe care o întâlniţi pe stradă vă poate edifica: Alexandru Zoubeoff, Nelly Grozăvescu. Titluri preferate: «Cum am omorât pe cutare». «Cum m’am culcat eu.» «Cum am avortat a şeasea oară». «Cum am devenit pederast». Şi sunt totuşi unii morţi dragi, pe care vrei să ţi-i păstrezi în buna cuviinţă a tăcerii şi pe care vrei să-i aperi împotriva limbuţiei femeilor fatale şi iubitelor neconsulate. Sunt tragedii lângă care ai voi să priveghezi în linişte, gata să le dai peste mână celor ce vin să fure nestematele îngropate acolo. Ai voi atunci să fii capabil de un scris mai puţin ocolit decât este acel al subscrsului. S’a pus în vânzare fiue MIKE SERIA la Editura ,„Casa Sccalelor“ 370 pag. 84 tei. ClRICR PLASTIC Expoziţia pictorului Lucian Grigorescu se deschide în ziua de 5 ianuarie în sala «Artelor decorative» (Câmpineana 17). • D-na Lucia-Demetriad Bălăcescu are vermisajul expoziţiei sale In ziua de 5 Ianuarie.* Se pare că «Arta Română», reorganizată sub imboldul pictoruluiTheodorescu Sion, va expune operele mebrilor săi într’osală ce se va anunţa ulterior. * Expoziţia moderniştilor români: Marcel Iancu M. Maxy, Al. Brătăşanu, Victor Braum, d-na Militza Petraşcu, Cornelia Mihăilescu se va deschide în sala «Artelor decorative».* Expoziţia pictorului N- Vermont dela Ateneu s’a deschis eri. * Arhitectul-gravor d. Horia Teodora va face o expoziţie personală • In sala Mozart rămân deschise expoziţiile: Tibor Ernő şi Catargi. CURIER-STRĂIN «Societatea Naţională pentru Încurajarea binelui» din Franţa organizează pentru 1929 un concurs literar cu următoarele subiecte: Pentru poezie: On n’emporto, en mourant, que ce au’on a donné (Victor Hugo). Pentru proză: II est lise d’etre en i ertains moments heroique et généreux, ce qui code l’etre constant tt fidele (Massillon) * «La Revue des Jeunes» a organizat un ciclu de conferinţe. Iată tezele: T. R. P. Gillet: Tendinţele tineretului intelectual de astăzi; Fortuat Strawski: Teatrul contemporan; Robert Garric: Romanul contimporan; Léon Bérard: Spiritul colonial; René Benjamin: O capo d’operă a spiritului francez: Burghezul gentilom; Henri Chalier: Arta Creștinătății. * Prințesa Martha Bibescu a acordat an interesant interview, redactorului revistei «Nouvelles littéraires», F- Lefèvre.* Se găsește de vânzare și la noi placheta de artă «Trois ciné-poémes» de Benjamin Fondane cu fotografii cinematice de Man Rey. SPECTACOLE Cinematografe CINEMA TRIANON: «Wolga, Wolga». CINEMA BULEVARD PALACE «Eroul». CINEMA LIPSCANI: «Joujou». CINEMA ELITE: Trăiască Picioruşele. CINEMA ODEON: «Scheherezada». CINEMA SELECT: «Femeia divină». CINEMA MARIOARA VOICULESCU: «Unul contra șoapte». CINEMA EFORIE: Cine a ucis? CINEMA VOLTA BUZEŞTI: «Omul cu arcanul». CINEMA MARNA: «Roşu şi Negri R C¥ I § I C şi documente Unul din numerile ultime ale magazinului franţuzesc «Nouvelles littéraires» a fost închinat lui Henri Bergson, încoronatul ilustru al premiului Nobel. Aproape un volum cu documente, informaţii, studi. Un material extrem de interesant nu numai prin caracterul lui ocazional dar mai ales sstizmaţia autorizată, pe care o oferă. Aminteşte această contribuţie critică, o tradiţie a vieţii literare de acolo. La noi un jubileu se consumă la un banchet. Trei discursuri un coş cu flori, o statuetă (un semănător de preferinţă) o medalie — iată tot aparatul de rigoare al unei aniversări. Suntem aici ca şi în politică în faza naivă şi grosolană a chefului. Pentru revista franţuzească şi pentru cetitorii ei însă, comemorările prezintă o utilitate de ordin superior. Momentul actualizează şi impune atenţie. Istoricul literar dobândeşte atunci contribuţii inedite şi criticul îşi înlesneşte abordarea operei. Popularizarea unui nume nu se face cu fotogrfii şi reclame luminoase. Revista devine document şi elogiul informaţie. Publicul are atunci prilejul să afle într’o schiţă precisă şi abreviată punctele cardinale ale unei vieţi şi ale unei opere. Interesează mai ales în acest asalt improvizat spre cunoaşterea cuiva, atmosfera generală pe care o fixează, aspectele proaspete şi directe pe care le descoperă. Cu acest înţeles , mint pagini ce rămân în istorieUn exemplu: numărul pe care după moartea lui Marcel Proust îl tipărise N. R. F. Pentru proustieni nu estetă izvor mai întreg și mai interesant. Nici un studiu special (nici cel foarte oneut al lui Pierre Quint, nici cel pe nedrept celebru al lui Curtius) nu aduce o diversitate atât de vie și niciunul nu prinde din fizionomia lui Proust linii atât de fermecător sincere. De aceste virtuţi-document editorul francez şi-a dat seama. Iată de ce apare la Paris de câţiva ani o publicaţie specială pentru volume ocazionale. Le Capitole, strânge contribuţii critice pentru figurile cele mai interesante ale actualităţii artistice şi le organizează într’o serie de mică enciclopedie absolut indispensabilă unui cetitor avizat. Cunoaştem bunăoară volumul închinat lui Proust, şi vom scrie desigur despre el. II aşteptăm pe cel închinat lui Bergson. Revista document 7 Ce ar fi dacă, renunțând la atâta maculatură autohtonă, un editor inteligent ar utiliza exemplul și la noi î $,î31^Bîf£5S IIROIUL“ Expoziţia permanentă de ţesături naţionale, (lingerie artistică, bluze, rochi, cămăşi, feţe de masă, etc.) deschisă în str. Imprimeriei 53, în curte, la stânga, dimineaţa de la 10—12 după amiază între 5—7.