Cuventul, aprilie 1929 (Anul 5, nr. 1417-1444)

1929-04-02 / nr. 1417

­i CAPITALA individul Tudor Theodorescu din fundătura Baicului No. 30. In cear­tă a intervenit şi individul Titi zis Căţelul care a înjunghiat pe Nae Preda. Criminalul a dispărut. Vic­tima a fost transportată la spitalul Colentina. ÎNCERCĂRI DE SINUCIDERE . Nae şi Dinca Preda din fundătura Georgeta Piroşca în­­vârstă de 171 Fântânichei, s-au luat la bătae cu ani, lucrătoare din serviciul R. M. S., în urma unei certe avute cu so­ţul ei, a încercat să se sinucidă în­ghiţind o soluţie toxică dizolvată în benzină. A fost internată la spital. *­­ Costel Rădulescu în vârsta de 20 ani din str. Gh­eorghiu No. 5, după o ceartă avută cu logodnica sa, a încercat să se sinucidă înghiţind câ­teva pastile de laminol. A fost in­ternat la spitalul Brâncovenesc. • Estera Harbru în vârstă de 24 ani, a încercat să se sinucidă în­ghiţind o cantitate de sodă caustică dizolvată în spirt denaturat. In sta­re disperată a fost internată de că­tre «Salvare» la spitalul Filantro­pia. Cauza sinuciderei nu se cunoa­şte. Mahmet Kamodra din Silistra, ve­nind cu trenul de Constanţa spre Capitală, a căzut din vagon în sta­ţia Braniştea. Rotile vagonului­­ au tăiat degetele piciorului stâng. A fost internat la spitalul Brâncove­­nesc­ . • Zarzavagiul Serghie Nicolae tre­când pe str. Buzești, pe când tra­versa drumul, a căzut și a fost căl­cat de automobilul No. 2506. A fost internat la spitalul Filantropia. • Servitoarea Dumitru Codrea din calea Moşilor No. 107, pe când tra­versa bulevardul Carol spre a apu­ca un tramvaiu, a fost lovită de automobilul No. 6190 care i-a provo­cat mai multe leziuni. DELA RIŞCA... Gh. Filip, din str. Sf. Apostoli, ju­când cu nişte tovarăşi rişca, s’au luat la ceartă. Filip a fost lovit cu un corp tare în cap. A fost pansat la «Salvare». PAŢANIA UNUI TANAR DIS­TRAT Ernest Hainer de 19 ani, din ser­viciul cinematografului Volta Bu­zeşti, fiind probabil distrat, s’a aşe­zat, în timp ce în sală era întune­ric pe un grilaj cu ghimpi. Nenoro­­citul s’a ales cu testiculele perfora­te și a fost internat la spitalul Fi­lantropis F\­­——po-^so—— CRIME LA CHEF Soldatul Niculescu Gheorghe din regimentul 6 Mihai Viteazul, după un chef făcut cu individul Tudor Tudorescu, zis Martea din str. Bai­­cului, a fost înjunghiat de acesta. In stare gravă, soldatul a fost trans­portat la spitalul Colentina. Crimi­nalul a dispărut. Ira Cozonac, din fundătura Ciurel 7, după o ceartă avută la un joc de cărţi în cafeneaua din şos. Basa­rab No. 20 cu individul Ion Rădu­­lescu, a eşit cu acesta în stradă. S-au luat amândoui la bătae în toa­tă legea. Rădulescu a scos la un moment dat un cuţit şi a dat câteva lovituri de cuţit în pieptul adversa­rului care s-a prăbuşit la pământ. Victima a fost internată la spita­lul Filantropia, iar criminalul a­­restat. ACCIDENTE 3 Spirtul metilic i­u e in­ in [ -oo-*-a Un tânăr a orbit, — un chefliu a căzut în stradă Spirtul metilic continuă să facă victime în Capitală. In zilele sârbă­torilor s’au înregistrat două noui cazuri de intoxicare. E vorba de două victime, oameni din popor, care sunt azi în stare gravă la spi­tal, şi nu se ştie dacă vor scăpa cu viaţă. Primul caz de Intoxicare a fost înregistrat în prelungirea Doamna Ghica No. 35. Tânărul Florea Ni­­chita de 21 ani, s-a reîntors acasă venind de la un chef făcut cu alţi trei prieteni. Colindaseră împreună cârciumile lui Iani Paleli din şo­seaua Colentina No. 107 şi Ion V. Dumitru din şoseaua Pantelimon No. 39 şi Nichita Florea a venit a­­cas­ă văitându-se de dureri îngrozi­toare de stomac. Starea sa agravân­du-se a fost transportat la spitalul Colent­ina. VICTIMA A ORBIT După câteva ore de chinuri, Flo­rea Nichita şi-a pierdut vederea şi a intrat în agonie. Medicii i-au fă­cut injecţii şi Nichita şi-a mai re­venit. Au fost sesizate autorităţile poli­ţieneşti cât şi parchetul care au în­ceput cercetările de rigoare. O ALTA VICTIMA Trecătorii au găsit Duminecă la Intrarea Nordului de lângă Cişmi­­giu, un individ căzut în nesimţire. Fiind transportat la spitalul Brân­­covenesc, s-a constatat că individul prezu­ntă simptome de intoxicare. Starea sa e gravă. Negăsindu-se nici un act asupra lui, şi neputându-i-se lua vre­o declaraţie, autorităţile nu i-au stabilit identitatea. Faimosul cartier Crucea de Piat­ră a fost eri teatrul unei dramolete puţin obicinuite. Pe porţiunea ocupată de casele de toleranţă din str. Câmpodiei No. 3, s-au auzit la un moment dat strigăte disperate. O prostituată, anume Dida Iones­­cu, şi-a pus căpat zilelor înghiţind patru pastile de sublimat. O ambu­lanţă a «Salvărei» a transportat-o la spitalul Brâncovenesc. Circumscripţia 23 poliţienească în­cepând cercetări a stabilit că între prostituată şi patronul ei a isbuc­­nit o ceartă. Prostituata cere o per­misie în oraş şi patronul refuzând sub pretext că un asemenea lux nu poate admite în zilele sărbătoriilor, Dida Ionescu a luat hotărârea să-şi curme zilele. La spital s’au dat prostituatei în­grijirile necesare. Nu se ştie însă dacă va scăpa cu viaţă, starea ei agravându-se în cursul nopţii- A w I ui • In m ie Pil.­­ u s­­ nthffl isl di uisi liefe! Inaugurarea comuni­caţiilor telefonice româno-ungare Budapesta, 31 (Hader).— Comunicaţiile telefonice directe între România şi Ungaria încep în ziua de 1 Aprilie. Dri dimineața, linia a fost inaugurată. Eladentul Szalay, directorul Poştelor ungare a chemat Timişoa­ra şi a exprimat salutul său d-lui Pavel Vidrighin, di­rectorul general al Poşte­lor din România, care se găsia in acest oraş. Baronul Szalay a arătat marea importanţă cultura­lă şi economică a comuni­caţiilor telefonice nu nu­mai în relaţiile dintre cele două ţări dar şi între Euro­pa Occidentală şi Orien­tală. A. Vasfrigisin Sîîfolisîăissii cu­s­turi vor fi utile şi Europei, mai ales când se va termi­na aşezarea cablurilor, ac­­tualemnte în construcţie, a răspuns Ratificarea protoco­lului român­o-po­­lono-sovietic Paris, 31 (Rader). — Mi­nistrul Poloniei la Mosco­va a remis guvernului sovi­etic instrumentele de ra­tificare a protocolului Lit­vinov din partea Poloniei și României. ŞTIRI ARTISTICE Mâine seară Miercuri 3 Aprilie cor,­ora 9 precis, are loc pe scena Teatrului „Carmen Sylva“, premi­era celebrei drame în cinci acte: „Intrigă şi amor“, de Friedrich von Schiller, în traducerea d-lui Victor Rodan. Direcţia technică a fost încredin­ţată d-lui Anghel Florescu de la Operă, iar costumele din epocă sunt lucrate după schiţe originale, de cassa „Cecilia“. Piesa a fost pusă în scenă de maestrul Mime Mizu. PÎ laIota norilui JL/Iit, U-J.V p-vtiki L*·t»r›mim%n ral _ _ pi›punctu CU l~ fi pentru spectacolele următoare s’au pus în vânzare, ziua la Agenția Jean Feder, iar de la 6—10 seara la Cassa Teatrului. Sâmbătă seara, serviciu au fost prâznuită la Patriarhie cu ceremo­nialul obicinuit. La orele 11 au început să sosească la Patriarhie înalţii demnitari. La serviciu religios au asistat d-nii Mihai Popovici ministrul fi­nanţelor, Costăchescu ministrul ins­trucţie, general Alevra, Ed. Mirto şi D. R. Ioanitescu subsecretari de stat la interne, Lugoşianu subsecretar de stat la presidentie, Gafencu se­cretar general, d-nii generali:­Măr­­dărăscu, Panaitescu, Rudeanu, Stân­­gaciu, Dragu, Iugescu, Demetrescu, Miciora, dr. Butoianu, Filip, Eliad, Paltinescu, Lăzărescu, Constantine­­scu, doamnele de onoare Poenaru, Palagina, Mocioni maestru de vână­toare, coloneii Iacobici, Swidenek, Amanolescu, Comandor Păiş, maior Mardare. D-nii: Stan Emanuel directorul siguranţei, N. Milozi directorul ge­neral al poliţiei Capitalei, Dem. Do­­brescu, primarul Capitalei, Cernescu, procuror general, Codin Ştefănescu prim procuror, V. Gustav şeful si­gurantei Capitalei, etc. etc. In curtea Patriarhiei a luat loc o companie de onoare din regimen­tul 9 vânători. Sosirea cortegiului regal La orele 12 noaptea, cortegiul regal având în frunte trăsura pre­fectului politiei d. general Nicoleanu, a sosit în curtea Patriarhiei. In prima trăsură a la Daumont au luat loc Principele Regent Ni­colae cu Principesa mamă Elena, în a doua Patriarhul Regent dr. Miron având alături pe d. general Condeescu șeful casei Regelui Ifii­­hai. , [ Serviciul divin La orele 12, Arhiereul Simedria a apărut în pragul altarului şi a rostit: Veniţi de luaţi lumină. După ce Regenţa şi miniştrii au aprins lumânările, asistenta a tre­cut în c­urte unde în faţa altarului s’a citit evanghelia. In momentul când clerul a rostit cuvintele Hris­­tos a înviat, corul a cântat laolaltă cu muzica militară iar tunurile au tras 101 lovituri. Asistenţa a trecut apoi în cate­ Sărbătorirea Paşte­lui oficial în Ba­sarabia (De la corespondentul nostru) CHIŞINĂU, 1. — Sărbătorirea Serviciul divin al învierii a fost oficiat la biserica liceului militar din localitate, unde au asistat nume­roşi credincioşi oficiali. La Cetatea Albă serveiul divin a fost oficiat la catedrala oraşului; la Tighina a fost oficiat la biserica militară. La Soroca, Călăraşi, Vâlcov şi Tătăreşti neţinându­-se actualele săr­bători, Paştele va fi sărbătorit la 5 Maiu. ;' '! PAŞTELE OFICIAL OFICIALITATEA LA ÎNVIERE Serviciul divin dela Patriarhie oficiat in prezenta Regentei ştirile din tară arată că s’au petrecut incidente grave drală unde s’a scris Evanghelia care Paştelui a decurs în linişte la Chi­­a fost semnată de Principele Re­­şinău, în oraş, gent şi învestită cu sigiliul sta­tului. Ceremonia a luat sfârşit la orele 2 noaptea când Regenţii au pă­răsit Patriarhia cu acelaşi ceremo­nial. CUVÂNTUL Autorităţile din Basarabia ia capetele militare. ivMeflfe­li Dhifi­a şi Moldova In Regat şi Ardeal După relaţiunile primite de către ministerul de interne până aseară, sărbătorirea Paştilor s’a făcut, în general, în linişte în Ardeal şi în vechiul Regat, afară de Moldova, unde au avut loc unele incidente. In Basarabia In Basarabia, oficialitatea a ser­bat Paştile după stilul nou asistând la serviciile divina de Vineri şi Sâmbătă de la capelele militare. Populaţia a rămas să sărbătoreas­că Paştile atunci când îi este vre­mea , la 5 Mai, In Moldova ■■rrf" In Moldova, sărbătorirea a fost tulburată în unele comune din jud. Bacău şi din jud. Neamţ, unde miş­carea cinel-maistă a câştigat teren. In acest judeţ, în comunele Răs­­boeni, Boi­leşti, Boiu, Rosnov, etc., sătenii s’au opus la oficierea Pro­hodului şi învierii nelăsând pe pre­oţi să descuie bisericile. S’au făcut câteva arestări. In Bucovina In Bucovina, sărbătorirea Paşti­lor a fost deasemeni turburată de poporeni. In jud. Cernăuţi, sătenii din une­le comune nu au lăsat să se des­cuie bisericile, iar în com. Lujeni ei au luat limba clopotului spre a face imposibilă săvârşirea slujbei. In jud. Storojineţ s’au înregistrat incidente similare. N. R. Ştirile extrem de sumare din causa dificul­tăţii legăturilor telegrafi­ce şi telefonice în zilele Paştilor oficial­e sunt nu­mai acelea pe care minis­terul de interne, şi el func­ţionând cu un serviciu re­dus, ni le-a pus aseară şi azi dimineaţă la dispoziţie. Informaţiuni ca­ titlul particular ce ne-au sosit până acum arată că au fost tulburări serioase pe alo­curi, prilejuind intervenţia autorităţilor. Conrespon­­denţii noştri ne anunţă a­­mănunte pentru cursul zi­lei de astăzi. D. profesor Hațiegan despre problemele guvernării ocinile 31jP­aS=B— Câteva consideraflinii politice ale vice­preşedintelui Casierii Chestiunea descentralizării este un imperativ categoric Soarta funcţionarilor publici se va impunâiâfi După activitatea laborioasă a cor­purilor legiuitoare, cari au înfăţi­şat prima expresie liberă a votului obştesc, vacanţa Paştelor a redat căminurilor, pentru scurtă vreme, pe parlamentarii şi demnitarii ţă­rii. Capitala Ardealului după cum se ştie are un mare număr dintre fruntaşii politici ai actualului gu­vern, astfel în­cât pentru ziariştii şi presa locală, sărbătorile Paştelor oferă un prilej nimerit pentru in­formarea documentată asupra tu­turor actelor de interes obştesc, ale guvernanţilor noştri. Căutând să profit de acest prilej, m-am adresat d-lui prof. dr. Emil Haţiegan vice­preşedinte al Came­rei şi preşedinte al organizaţiei lo­cale a partidului naţional ţărănesc, care, cu toate multiplele d-sale pre­ocupări, în chip amabil, mi a acor­dat o convorbire, din care voi schi­ţa aici părţile esenţiale. Cssisideraţiunii politice — Ce să vă spun?... Suntem a­­bia la începutul guvernării. A­­cest mic bilanţ al legislaţiunei noastre până astăzi, a pus în lu­mină bazele fundamentale ale principiilor de guvernământ cu care am înţeles să primim pute­rea. Din activitatea guvernului nos­tru până acum, se desprind însă contururile largi ale politicei de stat, în care suntem călăuziţi nu­mai de interesele mari ale ţării şi binelui obştesc.Prima năzuinţă a guvernului a fost de a salva ţara de ruina materială şi decăderea morală, resultante ale guvernării predece­sorilor noştri. Nouile legiuiri economice sunt, deocamdată, numai pregătirile pe urma cărora vom instaura o guvernare normală şi rodnică. . Eu cred, că nici liberalii n’au ştiut în ce hal au lăsat ţara la ple­carea lor. Sarcina noastră, în ase­menea condiţimi a fost şi este încă, peste măsură de grea, în­cât, când partidele de opoziţie fac critica acestui guvern, comit un 'păcat 'nerm­al contra ţarii. S’au mărit impozitele ? Dar nu se poate o critică mai per­i­idă în această chestiune. Este ace­asta oare o vină ce se poate pune în sarcina noastră ? Ei bine, liberalii n’au fost în sta­re să cunoască nici datoriile inter­ne cu care au încărcat sarcinele ţă­rii, iar nouă ne-a revenit obligaţia să plătim datoriile făcute de ei. Care este guvernul cinstit ! — A­­cela care a lăsat ţara în ruină, sau actualul guvern jertfit să plătească datoriile risipitorilor ? Descentralizarea impera­tiv categoric O altă întrebare la care d. prof. dr. Haţiegan, îmi răspunde cu ace­iaşi fermă hotărâre, caracteristică tuturor acţiunilor sale publice. Chestiunea descentralizării este printre primele preocupări ale gu­vernului nostru, şi înfăptuirea ei nu va întârzia. Descentralizarea este un impera­tiv categoric al vieţei noastre de Stat. Sistemul centralizator a dus la situația imposibilă de astăzi, când miniştrii de stat sunt un fel de diurnişti, obligaţi la o muncă ingrată, rom­i lor având un rost cu totul altul. Ce sunt spectacolele zil­nice, din anticamerile tuturor mi­­nisterilor, unde vueşte mulţimea, a­­dunată din toate unghiurile ţării, de­cât resultatul aceluiaşi sistem, care a anihilat o administraţie bu­nă şi corectă. Astăzi autoritatea or­ganelor administrative a dispărut; totul se aşteaptă şi se solicită nu­mai de sus. Fată de această stare de lucruri descentralizarea va fi salvatoare. Ctsm se va face descentral Uzarea *— !'Aceasta este o chestiune de amănunt. Anteproectul este gata şi va fi comunicat spre a se lua cunoştinţă de el în întreaga ţară. In chipul acesta se vor putea fa­ce toate modificările necesare, până ce va căpăta forma proec­­tului definitiv. Un lucru însă trebue să se ştie, — ne precizează vicepreşedintele Camerei — această mare operă moi omirj'i'n anwysv n'irrvra rl-nl ✓»/» -f-nv/i f V W Vlt/Vlsl COl/M'VU' [JWZ t/Irtt/l/r-i'j ks u t/\svi Soarta funcţionarilor pu­blici Abordez ceastă chestiune cu un sentiment de deosebit interes, cunos­cut fiind că, d. prof. dr. E. Haţie­gan a fost continuu un aprig apă­rător şi sprijinitor al acestei catego­rii sociale. — Funcţionărimea a dat dova­dă de o adâncă înţelegere a împre­jurărilor şi a bunelor intenţii a guvernului, şi tocmai prin acea­stă atitudine ea ajută guvernul să ajungă la soluţia dorită. In legătură cu reforma admi­nistrativă, guvernul intenţionea­ză să întărească corpul funcţio­năresc, asigurându-i, în primul rând situaţia materială, căci o bună administraţie nu se va pu­tea realiza, de­cât atunci când funcţionarii statului, nu vor mai fi în situaţia de a scoborî presti­giul autorităţii, din cauza vicisi­tudinilor existenţei neîndestulă­toare. Chestiunea funcţionarilor pu­blici va fi soluţionată îndată ce vor fi puse în ordine finanţele ţării. Plângerile funcţionarilor administrativi din Ardeal — Cunosc bine şi această chesti­une — mă întrerupe d. dr. Haţie­gan, înainte de a formula competet întrebarea. S’au făcut greşeli prin încadrarea acestei categorii de funcţionari din această regiune, şi nemulţumirile lor sunt juste. Situaţia se va repa­ra, guvernul dând atenţia cuvenită şi acestei chestiuni. Dacă s’a întâr­ziat, cauza a fost ca alte interese superioare an primat, absorbind în totul activitatea guvernului. *. Distinsul nostru interlocutor ne-a făcut şi câteva declaraţiuni importante cu privire la spriji­nul pe care guvernul il va acor­da Clujului, a cărui doleanţe au fost continuu ignorate de guver­nele precedente. Acestea le vom relata într-un viitor articol. ----—c=0=———! Parlamentul francez a luat vacanță PARIS, 1. (Rador). — Parla­mentul a luat vacanță până la 23 Ma. SPORI Focialiu­lul Pascal Mintim­e capul peslarisf­elor excelente De Paşti, Capitala a adăpostit două ech­ipe cu reputaţie în concer­nul foot-balluilui de peste munţi. E vorba de «Banatul», excelenta echi­pă timişoreană şi «Jiul» finalista de anul trecut în campionatul re­gional. Dacă Banatul a satisfăcut întru totul aşteptările, prezentând o echipă întărită cu aşii Chinezului Yogi şi Taenzer şi a desfăşurat un joc din cele mai agreabile, în schimb «Jiul» a deziluzionat. «Jiul» nu joacă nici mai bine nici mai rău decât orice echipă bucureş­teană din formaţie. E o formaţie de old-boy’s, în care foştii interna­ţionali ca Kilianovici, Guga şi chiar Kiss nu sunt decât umbre. Nu ve­dem nici un folos din aducerea e­­chipei la­ Bucureşti. BANATUL—OLYMPIA 6-0 Timişorenii au sdrobit excelenta echipă a Olympiei marcând şase puncte prin Dobay (3), Sepi, Vogi şi Taenzer. JUVENTUS-SP. STUD. 2-0 In cadrul turneului de la Rompo­­mit, Juventus a învins pe Sp. Stu­denţesc cu 2-0. Performanţa este destul de onorabilă pentru studenţi. MACABI—JIUL 2-1 La Macabi, un match anost, lip­sit de calitate. Gazdele au învins de justeţe pe Jiul cu 2-1. Punctele au fost marcate de Carniol și Fronio, cel din urmă printr-o lovitură for­midabilă. Dacă «Macabi» a jucat ca de obiceiu, «Jiul» a fost o deziluzie. Nici o mirare că o săptămână în­­naintea acestui match, a fost în­vins de o echipă a regimentului gră­niceresc din Dej cu 3-1. La «Macabi» cel mai bun om a fost Pipa, iar cel mai caraghios, Zauber. Sunt în adevăr foarte haz­lii giumbuşlucurile acestui portar de carnaval. JUVENTUS-BANATUL: 4-2 Cel mai frumos match al Paşte­lui. O luptă pasionantă de la înce­put până la sfârşit, în care superio­ritatea Juventusului a fost eviden­tă. «Banatul» a desfăşurat un joc excelent, dar a trebuit să se plece în faţa unui adversar hotărât, şi energic. La un moment dat Juven­tus conducea cu 3-0. Punctele au fost marcate la învingător de Dom­bo (2), Molchior şi Remeny, iar pen­tru învinşi de Sepi. Arbitrajul ex­celent. Ar fi de imputat doar d-lui Alexandriu că n’a eliminat la timp brutele. UNIREA TRICOLOR—JIUL: 4-2 Echipa oboreană a reuşit o per­formanţă aşteptată. Au marcat Cip­cigan (2) şi Niculescu (2) pentru U­­nirea şi Medve pentru oaspeţi­ IN STRĂINĂTATE Viena: Stade Francaise a fost în­­vins de Rapid cu 6-2. Budapesta: Sparta-Praga a învins Hungaria cu 4-2. Ferenzvaros a în­vins Újpest cu 3-0. Wiener Sport Klub a învins pe 33 cu 3-0- MATCHURILE DE AZI Astăzi la orele 3.30 are loc la Rom comit o reuniune de prim rang. Par­ticipa cele două echipe de peste munţi: «Banatul» şi «Jiul». Replica le va fi dată de către «Juventus» și Unirea Tricolor. In primul match se vor întâlni Ju­ventus cu Jiul în acel de al doilea Unirea Tricolor cu Banatul. La Macabi, gazdele se întâlnesc cu Venus.­ ­" H­I­P­P­I­S­M Sâmbătă au avut loc pe vechiul hippodrom al clubului călăreţilor, curse de trap. Publicul a asistat în număr ma­re, contribuind pe deplin la reu­şita acestei zile. Nu ne îndoim că după cum au isbutit a le pune în practică atât de repede organizatorii vor căuta a remedia şi neajunsurile produse publicului pariot­ Exemplul este uşor de luat de la cele două socie­tăţi existente: floreasca Ziua I-a. Duminică 31 Martie Numărul concurenţilor înscrişi pe programul acestei zile a fost re­dus, totuşi nu a fost lipsit de inte­res. In Premiul Muşat, s-au pre­zentat sub ordinele starterului 10 concurentiL Coquetta a câştigat O­­prită, Bihor în handicapul Optio­nal a trecut când a voit stâlpul de sosire, d- căpitan Moisescu a repur­tat un frumos succes cu Bonita ca­re a bătut de justeţe pe Basma, cu care Csillag a făcut tot ce a putut­ Marele Premiu Derby (trap) a fost câştigat de Vulcan, condus de d. Matac. Singurul concurent se­rios Teribil galopând şi-a anihilat mult şansele, cealaltă cursă de trap a revenit lui Bandi. Rezultatul technic Pr. Ţăndărică. 1. Leuştean II (Osti lag), 2. R. Vous, 3- Mungo, 4. Răs­­boinica. 8 part. 36—14—16—19. Pr. de Martie. 1- Afină (Golov­kin), 2. Twilight, 3- Bayone. 5 part. 17-10,50-10,50. Handicapul Optional. 1. Bihor, (Csillag), Fledermauss, 3. Misti. 5 part. 18—13—15. Pr. Muşat- 1. Coquette (Hofbaner) 2- Nicolina, 3. Cueu, 4. Fadol. 10 p- 67—28—37—40. Pr. Roma. 1. Bonita (Gill Fr-), 2. Basma, 3- Muntenia. 6 part. 103—26 —20. Pr. Piscu Hrubelor (gard.). 1. Fă­ră Sfanț (Direr), 2. Gri­vei, 3. Stef­fi. 4. Manda, Balpare (căzut). 8 p. 59-23—52—24-Pr. Derby Român (trap)- 1. Vul­can (Matac), 2. Teribil, 3- Turtuca­­ia, 4. Broasca. 7 part. 18—15—15. Pr. Vârciorova, 1. Bandi (Cost­), 2. Barmalo, 3. Ieroşca, 4- Valomaş. 8 part. 28—16—18—15. CLUBUL CĂLĂREŢILOR Ziua 3-a. Luni 1 Aprilie O zi reuşită pentru noua forma­­ţiune a curselor de trap. De data a­­ceasta a fost mai bine organizată, dar din nou nu înţelegem econo­mii meschine pentru 2—3 case mai mult în special la 20 lei, pentru a nu se vedea publicul înbrâncit și expus a pleca cu hainele rupte. Cota zilei a fost Jupâneasa care a raportat 159 pentru 10, iar Bandi a câștigat ambele curse. Rezultatul technic Pr. Cărăbuş. 1. Furtuna 2. Des­pot, 3. Secveni. 5 part. 32-15—12- Pr. Trick. 1. Ființa mae, 2. Bac­şiş, 3- Ofelia. 8 part. 55—21—23—41- Pr. Spion (r. L). L Jupâneasa, 9 Badea Teu, 3. Jigania- 7 part- 159 -66—36. Idem (r. II). Crispa, 2. Ființa mea, 3. Veverița. 7 part. 49—24—20 Pr. Electric Todd. 1. Garoafa, 2 Mariuca, 3. Căprioara. 6 part. 34—21 -20. Idem (1-2 II). 1. Bandi, 2. Zaporo­­jet, 3. Sixtus. 6 p- 23—12—16- Pr. Delm­ar. L Făclia, 2. Prima, 3. Birokra. 9 part- 17—13—18-19- Pr- Electric Todd. 1. Bandi, 2. Za­porojet, 3. Sixtus. 19—12—14—31. Pr. Gr. G. Willy. 1. Jakab, 2. E­­lectra. 41—20—17- î 111 din Rusia Sovietică Procentul comuniștilor. Femeile sunt puternic reprezentate în nouile soviete Moscova (Ceps). — Alegerile pen­tru soviete s’au terminat. Acum au început pregătirile pentru congre­sele generale ale Sovietelor. Până în prezent se cunosc rezultatele e­­lectorale din mai multe regiuni. Cele mai amănunţite ştiri asupra alegerilor au sosit deocamdată din Ucraina, Belorusia şi din republi­­cele autonome de la Sud-estul Ru­siei sovietice. In Ucraina au fost alese 9000 so­viete nouă, iar alegătorii au fost mult mai activi decât în alegerile anterioare, participarea la vot ridi­cându-se la 64,5%, faţă de 51,6% în alegerile anterioare. In nouile so­viete din Ucraina au intrat 17 la sută femei, pe când înainte numă­rul lor era numai 12 la sută. Pro­centul comuniştilor în sovietele din Ucraina este de 16,7%. Ţăranii din Belorusia au fost mai puţin activi în alegeri, decât cei din alte regiuni. Numărul participanţi­lor se ridică numai la 58%. O mare influenţă asupra decursu­lui alegerilor din Belorusia au a­­vut-o femeile, voturile hotărând a­­desea asupra rezultatului alegeri­lor. In sovietele din Belorusia au intrat 19,4% femei, adică de trei ori mai mult decât în anul trecut. Prin­tre membrii sovietelor beloruse se află numai 17% comuniști. In unele soviete urbane din Belo­rusia, procentul femeilor alese în soviete formează 23—24 la sută din numărul membrilor nouilor so­viete. Această «Invazie femenină» se poate observa și în alte regiuni. In Uzbekistan procentul femeilor în soviete este de 26,3, ceea ce formea­ză un record în întreaga Uniune so­vietică. In Sud-estul Rusiei a crescut con­siderabil activitatea alegătorilor, ceea ce se explică prin presiunea centrului asupra regiunilor de lân­gă graniţe. In general se poate spune, că agi­taţiile împotriva trotzkiştilor şi pen­tru Curăţirea aparatului sovietic, cari au avut loc înaintea alegerilor au avut influenţă asupra rezultate­lor. Majoritatea sovietelor va fi «stalinistă». Planul centrului, ela­borat pentru organizarea alegerilor generale, n’a reuşit însă pe deplin, și nu e exclusă întărirea curentului opoziționist.

Next