Cuventul, iulie 1929 (Anul 5, nr. 1505-1535)

1929-07-22 / nr. 1526

ES ■ ISUFLETUL COMERŢULUI Sl€ M M 4 REVISTA pentru ÎNDRUMARE­A PUBLICITĂŢII IN ROMANIA Bucureşti, VN Stra­da Schtul Meshcelor, 8 Apare pentru a învăţa arta să faceţi reclamă. Apare pentru a vă fi un auxi­liar constant şi preţios. Apare pentru a vă asigura intensificarea şi plasamen­tul produsului D­vs. Apare pentru a demonstra necesitatea utilizării ei raţional şi metodic. Apare pentru ca prin ajutorul ei să măriţi clientela Dvs. Apare pentru a îndruma viaţa comercială a Româ­niei pe căile impuse de progresele occidentului. Reclama va discuta totali­tatea elementelor ce con­cură la executarea ei. Apare pentru a obţine cu minimum de cheltuială, maximul de rezultate. Apare pentru a vă pune la îndemână ultimile noutăţi. Abonamentul 300 lei anual Incidental dein ziarul Ilvkis Ursar­­iiii­dini Ititudinea ofensatoare a presei maghiare contra autorităţilor româneşti le acoperă cu un dispreţ suveran. Furia temerară a acestor confraţi s’a fixat cu deosebire asupra auto­rităţii poliţieneşti a Clujului, con­dusă de inspectorul dr. Cloanţă, în lipsa prefectului aflat în concediu. Intrun limbaj, cu care sunt de­prinşi ungurii să trateze pe «putu­rosul valah­», ziarele maghiare re­proşează d-lui dr. Cloanţă, că n’a servit la timp asistenţa poliţieneas­că reclamată de cei patru voinici redactori ai ziarului socialist Mun­kás Ujsag». Multiplele insulte cu cari este gratificat inspectorul dr. Cloanţă, sunt însoţite şi de ameninţarea că confraţii minoritari «vor şti să-i dea paşaport». Atitudinea aceasta revoltătoare a presei maghiare, a surprins de astă dată dureros întreaga opinie publi­că românească, care nu înţelege că vor împrejurări trebue să se afli­CLUJ: 18.— Ziarele maghiare din localitate continuă să se ocupe de incidentul petrecut în redacţia zia­rului socialist «Munkás Ujsag», speculând faptul ca un prilej bine­venit pentru a ataca, fără rezervă, autorităţile noastre de Stat, pe cari confraţii minoritari le tratează, de un timp încoace, cu un dispreţ ce jigneşte profund sentimentele noa­stre naţionale. Atitudinea antiromânească a nu­mitului ziar este bine cunoscută o­­piniei publice din Ardeal, cu pri­lejul campaniei acerbe pe care «Munkás Ujsag» a dus-o contra ser­bărilor Unirei de la Alba lulia. Faptul care a produs b­oua isbuc­­nire a presei minoritare este: Medicul căpitan Bran a cerut sa­tisfacţie ziarului «Munkás Ujsag» pentru ofensa adusă venerabilului său părinte, care este o cinstită fa­ţă bisericească. Fiul preotului ofensat, în loc de­ bne o asemenea manifestare pro­satisfacţia reclamată în termeni cu­­vincioşi, a fost şi el jignit de cei pa­tru redactori aflaţi în redacţia zia­rului socialist maghiar, din care pri­cină s’ar fi născut un incident vio­­ lent.• Proporţiile pe care însă le-a dat acestui fapt întreaga presă maghia­ră, a întrecut cu desăvârşire toate marginele. Depăşind faptul în sine, confraţii minoritari, toţi întrun glas, s'au ridicat împotriva ordinei noastre de Stat, pe care o socotesc «balcanică» faţă de «civilizaţia ma­ghiară». A fost o adevărată revărsare de injurii la adresa autorităţilor ro­mâneşti, pe cari confraţii maghiari -COXXXOO-----, fiind jignitoare pentru demnitatea noastră naţională. Este fără îndoială cazul ca gu­vernul să se sesizeze în mod serios de această situaţie. Ca o reacţiune împotriva atitu­­dinei incalificabile a presei mino­ritare locale, e vorba ca şefii tutu­ror autorităţilor locale să alcătu­iască un protest pe care îl vor îna­inta guvernului. Personal, inspectorul dr. Cloanţă a cerut ministerului instituirea u­­­nei anchete şi autorizaţiunea de a chema în judecată ziarele calom­niatoare. C. HUMUREANU m­­a pian pe Valea Jiului TREI INSPECTORI GENERALI CERCETEAZĂ RE­­CLAMAŢIILE MUNCITORILOR. — ANCHETA IN MINE. — MUNCITORII SE PLÂNG ŞI DE DEPUTA­TUL SOCIAL-DEMOCRAT FLUERAŞ LUPENI. — l­a intervenţia unei delegaţiuni a muncitorilor minieri din Lupeni, compusă din muncitorii Teodor Muntean, Romulus Lazăr şi Pavel Buciumanu cari au înaintat un memoriu d-lui ministru al muncii Răducanu, cerând să se facă pe Va­lea Jiului o anchetă asupra situa­ţiei grele în care să află muncitorii de la aceste mine- guvernul a insti­tuit o mare­ anchetă. In ziua de 13 iulie a sosit aci o comisie compusă din d-nii: inspec­tor general Georgian de la ministe­rul muncii, un inspector­ general ad­­ministrativ din partea ministerului de interne şi inspector general Iosif Iancu din partea ministerului de industrie şi comerţ. Comisia a început imediat anche­ta, în primul rând la atelierul cen­tral, după aceea la moara şi sepa­raţia dela mina. Victoria, iar după amiazi a coborât în mină. . . . ...­­ * Odată cu comisia de anchetă a so­sit şi deputatul de Hunedoara Ioan Flueraş. Muncitorii mi­nieri din Lu­peni, nu s’a arătat de loc bucuroşi de prezenţa d-lui deputat Flueraş, fiindcă­­­ susţin ei dânsul şi-a luat multe angajamente faţă de muncitorii de pe Valea Jiului, dar pe cari nu le-a împlinit. Afară de asta lucrătorii acuză că activitatea din trecut a d-lui Flueraş, pentru muncitorii minieri din Valea Jiului, înseamnă o nenorocire.­­ Pentru a-şi spune cuvântul lor, muncitorii minieri, au ales o dele­gaţie de zece, care a prezentat d-lui deputat, Flueraş o scrisoare. (De scrisoarea aceasta ne vom ocupa în numărul de Luni al ziarului nos­tru. Nota Red.). * Comisia, în ziua de Luni a anche­tat mina Corin din Vulcan şi după amiazi mina dela Aninoasa. Marţi a coborât în minele din Petroşeni, iar Miercuri s’a reîntor din nou la Lupeni, pentru a coborâ în mina Ştefan şi a acesta şi alte reclama­­ţiuni ale muncitorilor. Posturi vacante la şcolile de aplicaţie Ministerul instrucţiunii aduce la cunoştinţa celor interesaţi că la şcolile de aplicaţie alipite şcoa­lelor normale, sunt următoarele posturi vacante: Băeţi: Abrud 2 posturi, Arad 1, Bacău 1, Botoşani 2, Blaj (con­fesional) 2, Brăila 1, Buzău 2, Ca­ransebeş 1, Constanţa 1, Cluj 1, Galaţi 1, Grădiştea 1, Ismail 1, Nâsăud 1, Oradea Mare 1, Orhei 1,­ Ploeşti 2, Satu Mare 2, Târgo­vişte 1, Tecuci 1, Timişoara 1, Tulcea 1, Zălău 1. Fete: Arad 1, Botoşani 1, Bră­ila 2, Bucureşti 1, Buzău 2, Chi­şinău 1, C. Lung 2, Craiova 1, Oradea Mare 1, Ploeşti 2, R. Vâlcea 1, T. Severin 2. Conducătoare: Bucur­eşti 1, Chu­­şinău 2, Iaşi 1, Deva 1. Candidaţii doritori a ocupa a­­ceste posturi vor adresa cererile lor ministerului instrucţiunii până la 15 August a. c. Nu vor putea fi numiţi decât cei cari au titlu definitiv. —1---oooxxxooo—— Victimele societăţii de asigurare „Concordia” O CERERE DREAPTA D-nii Petru Vasilie, Gheorghe Poto­­pean, Obornic Carol şi Laldl Adolf, din Reşiţa, nu se plâng în numele a 125 capi de familie, ci societatea de asigurare «CONCORDIA», a distrus complecta­­rmente circa 125 familii de lucrători ne­voiaşi din Reşiţa, promiţând prin agen­ţii ei — oameni de seamă şi alii func­ţionari superiori — că înscriindu-şi co­piii la «secţia căsătorii» şi depunând sume până la 25.600 lei vor primi după 6 luni de zile 100.000 lei. Oamenii au plătit societăţii CONCOR­DIA de fiecare poliţă peste 30—40 mii lei, vânzându-şi gospodăria, case, locuri şi îndatorându-se la bănci. Când poliţele au fost plătite, soc. «CONCORDIA» a dat faliment, direc­torii au fost depuşi şi apoi eliberaţi pe cauţiune. Din toată afacerea s-au pricopsit a­­genţii, care au avut beneficii de 2.000 lei de fiecare poliţă. Cei păgubiţi au reclamat, însă stăru­inţele şi cheltuelile de peste 45 mii lei, au rămas fără nici un rezultat.­ Ei roa­gă pe cei în drept fia prin organele jus­tiţiei să oblige pe directorii cari se plimbă astăzi şi pe agenţii cu care au lucrat, să le restitue sumele încasate, dacă nu mai există altă posibilitate. «CUVÂNTUL» Poftele Cezarului (Continuarea articolului din pagina I-a) orfan de răsboiu. In clipa în care pe frunte i se aşeza cununa vredniciei, se ridică protopopul nirdelea­n Ion Dăncilă şi adresân­du-i-se îi spu­n: «Părintele ţări a murit pentru Ardeal. Ardealul, prin mine, mulţumeşte copilului său şi-l sărută!» Asistenţa era în lacrimi. Prin acest gest frumos pro­topopul Dăncilă rezuma, în chip strălucit, atitudinea batalioanelor de preoţi şi vlădici ai Bisercii ro­mâneşti, ce de atâtea ori au u­­­tat că sunt preoţi şi au ştiut să fie numai buni români. Recunoscătoare pentru această a­­titudine, uneori puterea lumească a căutat să nu jicnească inutil Bise­rica de care avea atâta nevoe. In expunere de motive la Legea și Statutul pentru organizarea bise­ricii ortodoxe române, din 1925, d. Al. Lapedatu ministrul cultelor de atunci, vorbind despre drepturile Bisericii, spunea: «Statul nu ţine să sa ingereze întru nimic, dar ab­solut întru nimic, în aceste drep­turi. Chiar controlul său faţă de Biserică e limitat în legea de faţă numai la chestiuni de ordin mate­rial,­ pentru că între Stat şi Biserica, sa naţională trebue să existe rapor­­turi de reciprocă şi perfectă încre­dere, o încredere ce ne-a făcut să lăsăm deoparte orice ar fi putut fi interpretat, cu bună sau rea cre­dinţă, în sensul unei ingerinţe a Statului în treburile Bisericii». Actualul ministru al cultelor cre­de însă că poate bate din picior Bi­­sericii, care, respectuoasă, îşi va în­ţelege rosturile ei pe pământ după indicaţiile domniei-sale. D- minstru ar trebui să priceapă că dacă pre­ceptul: «Daţi Cezarului ce este al Cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu» conţine o recu­noaştere explicită a existenţei drep­turilor Statului, apoi el închide şi o revendicare a drepturilor lui Dum­nezeu. Şi dacă la teologii veac. XVII-lea statul fiind privit ca mij­loc de guvernare a sufletelor—ne­condiţionata supunere la stăpânire îmbracă forma înaltă a supunerii faţă de Dumnezeu, această distinc­ţie a Statului, demonstrată de un Hobbes, un Bossuet, un Rousseau, nu-şi găseşte punctul de reazim în învăţătura evanghelică. Pe de altă parte, dacă în primele veacuri creştine domeniilor servirii Statului şi servirii lui Dumnezeu putea­u fi separate în chip net, a­ceastă disjuncţie a sferelor mora­le,­­ a moralului de amoral, a spi­ritualului de temporal­­necesară a­­tunci pentru spulberarea învi­nuirii de crimă de lege-majestate politică, astăzi nu mai e cu pu­tinţă. Ar însemna să situăm în afara sferei moralului orice relaţi­­uni civile, economice, intelectuale, într’un cuvânt: tot temporalul; iar activitatea spirituală a omului să fie redusă la imolabilitatea unei contemplaţiuni pure, pe care în­văţătura creştină cu greu ar pu­tea-o legitima. Nu, învăţătura creştină ar interzice un astfel de indiferentism politico-social. Bise­rica nu poate rămâne mută în faţa oricărei hotărâri a vremelnicilor stăpân­itori ai pământului. Are da­toria de a nu tăcea- Evident şi aci o chestiune de măsură. Insă a veni, tu stăpânitor, cu o lege care să se ocupe de «beneficiile spirituale», «promise» sau deja «acordate» de către Biserică, este jicnitor. Fiindcă noi credem că nu oricine poate distinge ce este şi ce nu este sub­versiv în interpretarea învăţăturii lui Iisus Hristos. Modificarea art. 6 ne pune în faţa unei mentalităţi agresive. Biserica trebue să opună un categoric «în lături!» acestei tentative de încăl­care a unui domeniu în care pute­rea lumească, n’are ce căuta! Ar putea să o facă cu succes? Fără în­­doială, da. Dar despre asta în curând, george nncet. —COXXXOO . Jgf S’a râcnt dreptate comunei După şease ani de judecăţi, comisiunea judeţeană a expropriat în favoarea Statului 6000 jugare Sighişoara. Iulie E caracteristic faptul petrecut deunăzi la comisia judeţeană de re­formă agrară a judeţului Târnava Mare. Iată despre ce este vorba : composesoratul de păşune al comu­nei Racoşul de jos, se află de peste 6 ani în apel pentru revendicarea expropierii,­­ nimeni necutezând până acum să soluţioneze chestiu­nea. Şi dificila problemă avea o lă­ture care privea, şi mai ales lovea direct în români. Căci, aşa e, după atâţia ani de Românie Mare, în această comună românii treceau şi acum în tabăra ungară, maghiari­­zându- se. Venind acum spre soluţionare a­­pelul comisiunea judeţeană pre­zidată de d-l judecător Ovidiu Creangă, şi având ca membri pe d-nii Vasile H. Serdici, consilier a­­gricol şi Ion Togan, delegt al mi­nisterului, prin hotărârea pronun­ţată, a făcut un act de înaltă drep­tate oropsiştilor noştri români din acea comună, expropriind în favoa­rea Statului suprafaţa de 6008 (şase mii) jugăre teren. ■ ui .... 4 -Asupra porţiunei.j de păşuni, al cărei subsol este­ cariera de bazalt, aparţinând printr’un contract fal­­sificat societăţii «Kisszebesi» — azi «Poeni», — din Budapesta, — avem informaţiuni, chiar de la membrii composesoratului, că o mână nevăzută, dar interesantă, a lucrat, — iar comisiunea a dat ho­tărârea de scutire, numai cu ma­joritate de voturi, scutind-o de expropiere. D-l Ion Togan, delegatul ministe­rului, a făcut opinie separată, astfel că comitetul agrar va putea solu­ţiona chestiunea aşa cum se cuvine, dând posibilitate ca această bogă­ţie să intre în patrimoniul Statu­lui, spre dezolarea celor ce­ţin mor­ţiş să o scape de expropiere. Faptul că în această comună s’a expropriat atâta teren, face pe mulţi români să nu-şi creadă ochi­lor, mai ales când văd că se mai găsesc oameni cari îşi fac demn datoria, cum e cazul membriilor ca­ri compun comisia. JO§ ------ooxxxoo------­LCurata rinichii Doleanţele subofifer unor pensionari O CERERE ADRESATA D-LUI MINISTRU DE RĂZBOI Din partea d-lui Petru Roşca, preşedintele regionalei Alba-Iulia a subofiţerilor pensionari, primim o întâmpinare adresată d-lui mi­nistru de războiu, în care d-sa a­­rată că li s’au făcut promisiuni în scris şi verbal, delegaţiilor ce s’au prezentat de mai multe ori în audienţe. S’au dat asigurări că do­leanţele reangajaţilor pensionari, în ceia ce priveşte împroprietărirea şi ajutorul bănesc, se vor rezolva în curând. D-nii miniştri Voicu Ni­­ţescu, Aurel Dobrescu şi Virgil Po­­târcă, în congresul general, ţinut la Bucureşti în zilele de 27—29 Ia­nuarie a. c. şi d-un­ prim ministru şi miniştrii de agricultură şi fi­nanţe, au declarat deasemeni de­legaţilor congresului general, în ziua de 29 ianuarie a. c., cum că gu­vernul va trece la realizări. Deoa­rece până în prezent, cu toate pro­misiunile făcute, nu s’a realizat ni­mic, d. Roşca roagă pe d. minis­tru de războiu să dispună să se dea un comunicat prin ziare, în care să se arate, cum şi când in­tenţionează să rezolve această pro­blemă, a cărei soluţionare de 8 ani se tot amână, — respectiv când va prezenta Parlamentului spre vota­re proectul de lege, modificator le­gei de reang, din 1913, prin care se prevede majorarea ajutorului bă­nesc, care proect se spunea că încă din anul trecut ar fi gata. -ooxxxoo- Atac banditesc la drumul mare Cernăuţi. — Se comunică din Sto­­rojineţ, că pe drumul dintre Bude­­niţa şi Storojineţ, comerciantul fi­delstem din Rădăuţi, care mergea într-o căruţă la Storojineţ, a fost atacat de doi indivizi mascaţi cari ameniinţându-­ i revolverele l-a somat să le dea banii. Bandiţii după ce i-au jefuit de mii de lei pe care o avea asupra sa, iar tovarăşul său care venea cu dânsul suma de două mii lei. Bandiţii după ce i-a jefuit de bani, au dispărut în pădure. Cazul a fost reclamat legiunea de jandarmi din Rădăuţi, care a luat măsuri de prinderea şi aresta­rea bandiţilor. —... ooxxxoo------v- **« Cititîî i£4t Bârlad întrunirea negustorilor. — In localul Sfatului Negustoresc din Bâr­lad a avut loc o mare întrunire a ne­gustorilor și industriașilor din localita­te pentru a protesta contra nouilor mă­riri da impozite. Au luat cuvântul d-nii: N. Grigoriu, H. Veitraub, E. Wilder, L. Rosenfeld, d. Mihai Bally, mare podgorean şi in­dustriaş şi d. G. Alexandrescu, preşe­dintele Sfatului Negustoresc, care au protestat contra hotârârei guvernului de a comercializa recolta prin copera­­tive şi bănci populare care nu sunt încă pregătite pentru această mare operaţie de specialitate. După ce adunarea a aprobat expedie­­rea de telegrame de protestare înaltei Regenţe şi d-lui prim-ministru, s-a votat o moțiune în sensul celor vorbite. Cernăuţi NOUA CONDUCERE A CAMEREI DE COMERŢ­ — La Camera de comerţ a avut loc constituirea noului consiliu al Camerei. D. Chiseiliţa, preşedinte la tribunalul local a deschis şedinţa îndeplinind for­malităţile legale. A prezidat d. consilier Bucevschi, cel mai in vârstă din cei prezenţi. După ce d- dr. Decker secretarul ge­neral al Camerei de comerţ, a făcut a­­pelul nominal, au vorbit d-nii Bucev­­schi şi Ştefan Larionescu, deputat de Rădăuţi. S-a procedat apoi la alegerea preşe­dintelui. D. dr. Iosif Vihovici a obţinut 34 de voturi, iar d. Mihail Iacoban 16 voturi. A fost declarat ales d. dr­ Viho­­viei, care a rostit o scurtă cuvântare de mulţumiri. Au fost apoi aleşi vicepreşedinţi, pen­tru secţia comercială d. dr. Schnee, iar pentru secţia industrială, d. Dionis v. Anhauch-S’au trimis telegrame primului mi­nistru d. Maniu, ministrului de comerţ şi industrie d. Madgearu şi ministrului Bucovinei d. dr. Sauciuc Săveanu, pen­tru a le mulţumi că au lăsat alegători­lor deplină libertate. Caracal ULTRAGIU. — Jandarmul soldat As­pra Ştefan de la postul comunei Isbi­­reni, voind a aplana un scandal Intre mai mulţi săteni, a fost lovit grav cu un par de către Văsile Gunea din a­­ceeaşi comună. Agresorul a fost ares­tat şi înaintat parchetului de Rom­a­­naţi. O VICTIMA A URAGANULUI. — U­­raganul­ deslânţuit In partea de nord a judeţului nostru, pe lângă că a făcut numeroase pagube dărâmând, In comu­na Strejeştii de jos, case până la te­­melie, a făcut şi o victimă. Ciobanul Constantin Cosm­a, care se afla la stâ­na cu oi într’o baracă, a fost Iuat cu baracă cu tot în sus şi aruncat intr’o vale mutilat îngrozitor. TRIBUNALUL DE VACANTA. — Pe timpul vacanţei de la 15 Iulie la 15 Sep­tembrie, tribunalul local va lucra com­­pus din următorii membrii: De la 15 Iulie la 15 August d. M. Barbescu, pre­şedinte; I­ T. Georgescu, I. Anastasia şi Toma E. Veleanu, judecător; grefier d­r. Atanasescu. De la 15 August la 15 Septembrie d. Eug- Mărculescu, prim­­preşedinte; d-nii G- Marinescu şi Ştefan Constantinescu, judecători; grefier d. Păun Ştefănescu. R.­Vâlcea TRANSFERARE. — D. Anton Po­pescu administratorul financiar al judeţului Vâlcov, a fost transfe­rat la administraţia financiară a jud. Bacău. Până la numirea nou­lui titular, cu girarea postului a fost însărcinat d. Emil Dănicel, subadministrator financiar. NENOROCIREA DELA BĂILE GOVORA. — Doamna Elina zisă Gothar din Bucureşti, îa etate de 32 ani, a căzut de la etajul al 4-lea al hotelului Palace din localitate, murind pe loc. DIVERSE. — In staţiunea bal­neo-clim­aterică Govora sosesc zilnic noui vizitatori. Din cauza concurenţei ce e piaţă, traiul e foarte eftin, pe 3&L&ÎJ'£t£ă-Nr 83 ARE URMĂTORUL SUMAR: iiiin iii sili­t din focşani, isteft şi li rramos Memoriul prezentat de eforie ministeru­lui sănătatei. - Apelul la înalta Regenţa -ooxxxoo- Iaşi. — Se cunoaşte situaţia jal­nică în care se sbate epitropia spi­talelor Sft. Spiridon. Uin această cauză, efo« rii au hatarat închiderea r^i'caUcSor, di» Focşani, £*a­­lafi şi Tg. Frumos, ce de« p­iatti de eforie, * După ce spitalele au fost închise, s’a expediat ministerului sănătăţii următorul memoriu : «In două rânduri, v’am arătat starea precară a epitropiei Sft. Spi­­ridon din Iaşi. Cu ocazia vizitei d-lui Moldova­­nu, secretarul general al ministeru­lui, am arătat din nou nevoile ins­tituţiei, domnia-sa putându-se con­vinge de mizeria care domneşte la o instituţie care pe vremuri avea a­­tătea bogăţii şi care azi, în urma exproprierei, se sbate în sărăcie, a­­ceasta numai ca să poată veni în a­­jutorul suferinzilor şi al nevoia­şilor. Cum până acum nu s’a putut găsi nici o soluţie care să remedieze a­­ceastă situaţie, vă aducem la­ cunoş­tinţă că am fost nevoiţi să închi­dem spitalele din Galaţi, Focşani şi Tg. Frumos. Furnizorii nu vor să ne mai a­­corde credite. Fabrica de pansa­mente Buftea — deși are contract­au mai trimete pansamente. Furni­zorii de conbustibil refuză să frei- Intrarea in materie, nuvelă de Ludovic Dans Este sau nu, chinezoaică, Ana May Wong? Cronica Medicală: Varicele, Medicina și Mujica. Curierul medical gratiat, UN NOU CONCURS AL GAZETEI NOASTRE Cine citeşte acest număr câştigă uşor un premiu de Lei­ssoo. Cele 16 porunci pentru o fem­ee frumoasă, vara şi iarna. Curiozităţi şi Evenimente, Cronica Sportivă, Pagina Humorului, Curierul Cinefililor etc. 70ilustraţiuni de actualitate tipărite în offset, teze sau cer preţuri exagerate; a­­celaş lucru se petrece şi cu furni­zorii de alimente. Vă aducem la cunoştinţă, domnu­le ministru, că am închis deocam­dată cele trei spitale numite mai sus. Celelalte le vom închide în cursul lunei acesteia. Aducă ndu-vă aceasta la cunoştin­ţă, vă facem un suprem apel să gă­siţi soluţia salutară ca să opriţi ca această instituţie de binefacere să se providee­asca­: O delegaţie de parlamentari Mol­doveni va prezenta înaltei Regenţe un memoriu cerând să se ia urgen­te măsuri pentru salvarea institu­țiilor spitalicești ce depinde de Epi­tropia Sft. Spiridon. ştiri artistice Grădina teatrului Elita va re­prezenta astăzi, Duminecă 21 iulie de două ori revista «Eu mâna fi-o sărut Madam..!» marele succes al d-lor N. Constantinescu (Nicon) şi N. Kanner (Nican). Atât la orele 6 jum., în sală cât şi la 10 jun. în grădină revista va fi interpretată de d-nele Sily Vasiliu, Ruşina Vique­lin, Jeana Doljean, Mia Georgescu şi d-nii Timică, Groner şi Fanner. Miercuri 24 iulie se serbează ju­bileul de 70 (şaptezeci) de reprezen­taţii ale revistei «Eu mâna ţi-o să­rut Madam.. .» Se repetă «A. la fonté» ultima lucrare a d-lor N. Constantinescu şi N. Kanner. _ __ La grădina Marconi din calea Griviţei se joacă în fiecare seară cu un succes care a întrecut toate aşteptările, minunata comedie «CI­NEMATOGRAFUL» localizare în 3 acte de d. Paul Gusti. Interpretarea desăvârşită în frun­te cu Alexandru Ghiberlion, Gogu Chamnel, Cezar Teodoru, Neţi Dor­­­rea, M. Wamvrina, Anca Balaban şi Roland de Jsy face din Cine­matograful cel mai plăcut spectacol din Capitală. D. CONST.­­ TANASE, directo­rul teatrului Cărăbuş ne roagă să anunţăm că premiera reviste d-lor N. Vlădoianu şi N. Constantinescu întitulată «Miss Revista- --a avea Ioc Vineri 26 Iulie ore,­­ jum. seara. Toate decorurile şi costumele sunt aduse de la Paris. Ca atracţie deosebită va fi «E­­rupţia vulcanului Vezuviu», cea cea mai senzaţională realizare teh­­nică. :­­ Biletele se găsesc de­­vânzare la cassa teatrului Cărăbuş. La teatrul de vară de la «Parciul Otetelişeanu» de sub conducerea d-lui Sergiu Milorian, se joacă în fiecare seară amuzanta farsă în 3 acte «Ideia fixa» de Georges Fey­deau. In fruntea distribuţiei mare­le nostru comedian V. Maximilian, alături de G. Toneanu, I. Talianu, Nora Piacentini, Mary Voluntara, Maria Antonova, Camelia Mihail, Valeria O-trescu, N. Gărdescu, Or Eterie, N. Stroe, G. Acsente, V. Bulandra, V. Basil etc. Premiera marei reviste «Mic și al dracului» de Ion Pribeagu are loc Marți 23 Iulie 1929 orele 1) jum. seara la teatrul de vară «Scala» fost Colos, din calea Victoriei. Avalanşa de ciuplete pline de un humor sănătos, scenele pline de co­­mic irezistibil, şi romanţele de sezon fac ca revista «Mic şi al dra­cului» să fie o surpriză plăcută pentru publicul bucureştean şi să constitue marele succes­ al întregei stagiuni. * La teatrul Cărăbuş continuă ul­timele reprezentanţii ale revistei de mare montare «In plin» de d. N. Kiriţescu. Vineri 26 iulie va avea loc pre­miera revistei MISS REVISTA de d-nii N. Vlădoianu şi N . Constan­tin­escu. Tabloul ERUPŢIA VEZUVIU­­LU­I adus de la Paris va constitui senzația zilei :$1 1 . * ---------OOXXXOO———. Două accidente de astea»« ia Constanta Un grav accident de automobil s’a în­tâmplat azi dimineaţă la orde 8. Automobilul 780 al Cooperativei Să­nătatea, a călcat pe str. Atelierelor pe băiatul Agic Oragian, care după 2 ore de chinuri, a încetat din viaţă. Şoferul şi directorul Cooperativei s’au prezentat la poliţie, făcând declaraţii. — Alt accident s’a întâmplat în str. Traian, unde o maşină din Tulcea, a călcat pe d. Panaitescu, fratele pre­fectului de poliţie. Victima are leziuni grave. *. J ii IN NOAPTEA DE 21 IULIE Ştefan Cornea, Văcăreşti 83 (colţ str. Cantemir). N. Georgescu, Griviţei 323. E. Schuster, Victoriei 138.­­V. Grosser, Moşilor 298. D- Nicol­au, Rahovei 81- Farmacia «Flora», Carol 89. A. Solomon, Dudeşti 28. N. storoacu (fost Thüringer), Bu­­­levardul Elisabeta 34. M. Paleacu, B-dul Col. Ghica 57- St. Leonescu, Tunari 2 (col. Ro­mană). Le­ia Niculescu, Maica Domnului No. 4. ., ------ooxxxoo------­ ---------OOXXXOO— ....- -'jfifá Procesul de spionaj în favoarea Soviete­lor S’A DOVEDIT NEVINOVĂ­ŢIA CAPIT. CLODUN CHIŞINAU 20. — La consiliul de război, s’a judecat ori în con­tinuare, procesul de spionaj în favoarea sovietelor. Din declaraţiile acuzat. Nicov, elev la şc. Comercială, a reuşit ne­vinovăţia căpitanului invalid Gro­dun, implicat în proces. Ca ur­mare, consiliul V a pus în liberta­te chiar în timpul şedinţei, cu o­­bligaţia de a se prezenta la des­­bateri însă. D. avocat Cezar Stoi­ca a cerut consiliului să accelereze judeca­­ta, pentru a se p­utea da libertate celor vinovaţi. Şedinţa consiliului a fost sus­pendată până marţi. 1­­. SPECTACOLE CĂRĂBUŞ: In plin, OTETELEŞANU: Ideia fixă. ELITE: Tragedia vieţii profeso­rului Arthur Linhoff (Văpaca tine­reţii) şi revista: Eu mâna ţi o să­rut madam. TEATRUL NOU: Maimuţa care vorbeşte şi revista Svăpăiata. JIGNIŢA: Iaşke Ştrengarul. GRADINA MARCONI: Cinema­tograful, comedie. GRADINA SCALA (COLOS): Ba­nii şi revista Of! of! Voronoff. C­n­ematografe LUX: Hotelul. La luna de miere. BULEVARD PALACE: O nuntă în revoluţie. ' ' .CAPI­TOL: Cricul în măsulă (Sunt fată cinstită). TRIANON Corpul şi sufletul. SCALA: Satirul şi filmul Alteţa Sa SELECT: Cum iuibeşce o vieneză: seara: Noaptea nopţilor cu 12 Jack­­son Girls. LIPSCANI: Valetul de cupă. MARNA: Doui amanţi şi artişti* VOLTA BUZEŞTI: Craiul de ză­padă şi filmul Şarpele, □=----- sr: _____

Next