Cuventul, iulie 1929 (Anul 5, nr. 1505-1535)
1929-07-22 / nr. 1526
ES ■ ISUFLETUL COMERŢULUI Sl€ M M 4 REVISTA pentru ÎNDRUMAREA PUBLICITĂŢII IN ROMANIA Bucureşti, VN Strada Schtul Meshcelor, 8 Apare pentru a învăţa arta să faceţi reclamă. Apare pentru a vă fi un auxiliar constant şi preţios. Apare pentru a vă asigura intensificarea şi plasamentul produsului Dvs. Apare pentru a demonstra necesitatea utilizării ei raţional şi metodic. Apare pentru ca prin ajutorul ei să măriţi clientela Dvs. Apare pentru a îndruma viaţa comercială a României pe căile impuse de progresele occidentului. Reclama va discuta totalitatea elementelor ce concură la executarea ei. Apare pentru a obţine cu minimum de cheltuială, maximul de rezultate. Apare pentru a vă pune la îndemână ultimile noutăţi. Abonamentul 300 lei anual Incidental dein ziarul Ilvkis Ursariiiidini Ititudinea ofensatoare a presei maghiare contra autorităţilor româneşti le acoperă cu un dispreţ suveran. Furia temerară a acestor confraţi s’a fixat cu deosebire asupra autorităţii poliţieneşti a Clujului, condusă de inspectorul dr. Cloanţă, în lipsa prefectului aflat în concediu. Intrun limbaj, cu care sunt deprinşi ungurii să trateze pe «puturosul valah», ziarele maghiare reproşează d-lui dr. Cloanţă, că n’a servit la timp asistenţa poliţienească reclamată de cei patru voinici redactori ai ziarului socialist Munkás Ujsag». Multiplele insulte cu cari este gratificat inspectorul dr. Cloanţă, sunt însoţite şi de ameninţarea că confraţii minoritari «vor şti să-i dea paşaport». Atitudinea aceasta revoltătoare a presei maghiare, a surprins de astă dată dureros întreaga opinie publică românească, care nu înţelege că vor împrejurări trebue să se afliCLUJ: 18.— Ziarele maghiare din localitate continuă să se ocupe de incidentul petrecut în redacţia ziarului socialist «Munkás Ujsag», speculând faptul ca un prilej binevenit pentru a ataca, fără rezervă, autorităţile noastre de Stat, pe cari confraţii minoritari le tratează, de un timp încoace, cu un dispreţ ce jigneşte profund sentimentele noastre naţionale. Atitudinea antiromânească a numitului ziar este bine cunoscută opiniei publice din Ardeal, cu prilejul campaniei acerbe pe care «Munkás Ujsag» a dus-o contra serbărilor Unirei de la Alba lulia. Faptul care a produs boua isbucnire a presei minoritare este: Medicul căpitan Bran a cerut satisfacţie ziarului «Munkás Ujsag» pentru ofensa adusă venerabilului său părinte, care este o cinstită faţă bisericească. Fiul preotului ofensat, în loc de bne o asemenea manifestare prosatisfacţia reclamată în termeni cuvincioşi, a fost şi el jignit de cei patru redactori aflaţi în redacţia ziarului socialist maghiar, din care pricină s’ar fi născut un incident vio lent.• Proporţiile pe care însă le-a dat acestui fapt întreaga presă maghiară, a întrecut cu desăvârşire toate marginele. Depăşind faptul în sine, confraţii minoritari, toţi întrun glas, s'au ridicat împotriva ordinei noastre de Stat, pe care o socotesc «balcanică» faţă de «civilizaţia maghiară». A fost o adevărată revărsare de injurii la adresa autorităţilor româneşti, pe cari confraţii maghiari -COXXXOO-----, fiind jignitoare pentru demnitatea noastră naţională. Este fără îndoială cazul ca guvernul să se sesizeze în mod serios de această situaţie. Ca o reacţiune împotriva atitudinei incalificabile a presei minoritare locale, e vorba ca şefii tuturor autorităţilor locale să alcătuiască un protest pe care îl vor înainta guvernului. Personal, inspectorul dr. Cloanţă a cerut ministerului instituirea unei anchete şi autorizaţiunea de a chema în judecată ziarele calomniatoare. C. HUMUREANU ma pian pe Valea Jiului TREI INSPECTORI GENERALI CERCETEAZĂ RECLAMAŢIILE MUNCITORILOR. — ANCHETA IN MINE. — MUNCITORII SE PLÂNG ŞI DE DEPUTATUL SOCIAL-DEMOCRAT FLUERAŞ LUPENI. — la intervenţia unei delegaţiuni a muncitorilor minieri din Lupeni, compusă din muncitorii Teodor Muntean, Romulus Lazăr şi Pavel Buciumanu cari au înaintat un memoriu d-lui ministru al muncii Răducanu, cerând să se facă pe Valea Jiului o anchetă asupra situaţiei grele în care să află muncitorii de la aceste mine- guvernul a instituit o mare anchetă. In ziua de 13 iulie a sosit aci o comisie compusă din d-nii: inspector general Georgian de la ministerul muncii, un inspector general administrativ din partea ministerului de interne şi inspector general Iosif Iancu din partea ministerului de industrie şi comerţ. Comisia a început imediat ancheta, în primul rând la atelierul central, după aceea la moara şi separaţia dela mina. Victoria, iar după amiazi a coborât în mină. . . . ... * Odată cu comisia de anchetă a sosit şi deputatul de Hunedoara Ioan Flueraş. Muncitorii minieri din Lupeni, nu s’a arătat de loc bucuroşi de prezenţa d-lui deputat Flueraş, fiindcă susţin ei dânsul şi-a luat multe angajamente faţă de muncitorii de pe Valea Jiului, dar pe cari nu le-a împlinit. Afară de asta lucrătorii acuză că activitatea din trecut a d-lui Flueraş, pentru muncitorii minieri din Valea Jiului, înseamnă o nenorocire. Pentru a-şi spune cuvântul lor, muncitorii minieri, au ales o delegaţie de zece, care a prezentat d-lui deputat, Flueraş o scrisoare. (De scrisoarea aceasta ne vom ocupa în numărul de Luni al ziarului nostru. Nota Red.). * Comisia, în ziua de Luni a anchetat mina Corin din Vulcan şi după amiazi mina dela Aninoasa. Marţi a coborât în minele din Petroşeni, iar Miercuri s’a reîntor din nou la Lupeni, pentru a coborâ în mina Ştefan şi a acesta şi alte reclamaţiuni ale muncitorilor. Posturi vacante la şcolile de aplicaţie Ministerul instrucţiunii aduce la cunoştinţa celor interesaţi că la şcolile de aplicaţie alipite şcoalelor normale, sunt următoarele posturi vacante: Băeţi: Abrud 2 posturi, Arad 1, Bacău 1, Botoşani 2, Blaj (confesional) 2, Brăila 1, Buzău 2, Caransebeş 1, Constanţa 1, Cluj 1, Galaţi 1, Grădiştea 1, Ismail 1, Nâsăud 1, Oradea Mare 1, Orhei 1, Ploeşti 2, Satu Mare 2, Târgovişte 1, Tecuci 1, Timişoara 1, Tulcea 1, Zălău 1. Fete: Arad 1, Botoşani 1, Brăila 2, Bucureşti 1, Buzău 2, Chişinău 1, C. Lung 2, Craiova 1, Oradea Mare 1, Ploeşti 2, R. Vâlcea 1, T. Severin 2. Conducătoare: Bucureşti 1, Chuşinău 2, Iaşi 1, Deva 1. Candidaţii doritori a ocupa aceste posturi vor adresa cererile lor ministerului instrucţiunii până la 15 August a. c. Nu vor putea fi numiţi decât cei cari au titlu definitiv. —1---oooxxxooo—— Victimele societăţii de asigurare „Concordia” O CERERE DREAPTA D-nii Petru Vasilie, Gheorghe Potopean, Obornic Carol şi Laldl Adolf, din Reşiţa, nu se plâng în numele a 125 capi de familie, ci societatea de asigurare «CONCORDIA», a distrus complectarmente circa 125 familii de lucrători nevoiaşi din Reşiţa, promiţând prin agenţii ei — oameni de seamă şi alii funcţionari superiori — că înscriindu-şi copiii la «secţia căsătorii» şi depunând sume până la 25.600 lei vor primi după 6 luni de zile 100.000 lei. Oamenii au plătit societăţii CONCORDIA de fiecare poliţă peste 30—40 mii lei, vânzându-şi gospodăria, case, locuri şi îndatorându-se la bănci. Când poliţele au fost plătite, soc. «CONCORDIA» a dat faliment, directorii au fost depuşi şi apoi eliberaţi pe cauţiune. Din toată afacerea s-au pricopsit agenţii, care au avut beneficii de 2.000 lei de fiecare poliţă. Cei păgubiţi au reclamat, însă stăruinţele şi cheltuelile de peste 45 mii lei, au rămas fără nici un rezultat. Ei roagă pe cei în drept fia prin organele justiţiei să oblige pe directorii cari se plimbă astăzi şi pe agenţii cu care au lucrat, să le restitue sumele încasate, dacă nu mai există altă posibilitate. «CUVÂNTUL» Poftele Cezarului (Continuarea articolului din pagina I-a) orfan de răsboiu. In clipa în care pe frunte i se aşeza cununa vredniciei, se ridică protopopul nirdelean Ion Dăncilă şi adresându-i-se îi spun: «Părintele ţări a murit pentru Ardeal. Ardealul, prin mine, mulţumeşte copilului său şi-l sărută!» Asistenţa era în lacrimi. Prin acest gest frumos protopopul Dăncilă rezuma, în chip strălucit, atitudinea batalioanelor de preoţi şi vlădici ai Bisercii româneşti, ce de atâtea ori au utat că sunt preoţi şi au ştiut să fie numai buni români. Recunoscătoare pentru această atitudine, uneori puterea lumească a căutat să nu jicnească inutil Biserica de care avea atâta nevoe. In expunere de motive la Legea și Statutul pentru organizarea bisericii ortodoxe române, din 1925, d. Al. Lapedatu ministrul cultelor de atunci, vorbind despre drepturile Bisericii, spunea: «Statul nu ţine să sa ingereze întru nimic, dar absolut întru nimic, în aceste drepturi. Chiar controlul său faţă de Biserică e limitat în legea de faţă numai la chestiuni de ordin material, pentru că între Stat şi Biserica, sa naţională trebue să existe raporturi de reciprocă şi perfectă încredere, o încredere ce ne-a făcut să lăsăm deoparte orice ar fi putut fi interpretat, cu bună sau rea credinţă, în sensul unei ingerinţe a Statului în treburile Bisericii». Actualul ministru al cultelor crede însă că poate bate din picior Bisericii, care, respectuoasă, îşi va înţelege rosturile ei pe pământ după indicaţiile domniei-sale. D- minstru ar trebui să priceapă că dacă preceptul: «Daţi Cezarului ce este al Cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu» conţine o recunoaştere explicită a existenţei drepturilor Statului, apoi el închide şi o revendicare a drepturilor lui Dumnezeu. Şi dacă la teologii veac. XVII-lea statul fiind privit ca mijloc de guvernare a sufletelor—necondiţionata supunere la stăpânire îmbracă forma înaltă a supunerii faţă de Dumnezeu, această distincţie a Statului, demonstrată de un Hobbes, un Bossuet, un Rousseau, nu-şi găseşte punctul de reazim în învăţătura evanghelică. Pe de altă parte, dacă în primele veacuri creştine domeniilor servirii Statului şi servirii lui Dumnezeu puteau fi separate în chip net, această disjuncţie a sferelor morale, a moralului de amoral, a spiritualului de temporalnecesară atunci pentru spulberarea învinuirii de crimă de lege-majestate politică, astăzi nu mai e cu putinţă. Ar însemna să situăm în afara sferei moralului orice relaţiuni civile, economice, intelectuale, într’un cuvânt: tot temporalul; iar activitatea spirituală a omului să fie redusă la imolabilitatea unei contemplaţiuni pure, pe care învăţătura creştină cu greu ar putea-o legitima. Nu, învăţătura creştină ar interzice un astfel de indiferentism politico-social. Biserica nu poate rămâne mută în faţa oricărei hotărâri a vremelnicilor stăpânitori ai pământului. Are datoria de a nu tăcea- Evident şi aci o chestiune de măsură. Insă a veni, tu stăpânitor, cu o lege care să se ocupe de «beneficiile spirituale», «promise» sau deja «acordate» de către Biserică, este jicnitor. Fiindcă noi credem că nu oricine poate distinge ce este şi ce nu este subversiv în interpretarea învăţăturii lui Iisus Hristos. Modificarea art. 6 ne pune în faţa unei mentalităţi agresive. Biserica trebue să opună un categoric «în lături!» acestei tentative de încălcare a unui domeniu în care puterea lumească, n’are ce căuta! Ar putea să o facă cu succes? Fără îndoială, da. Dar despre asta în curând, george nncet. —COXXXOO . Jgf S’a râcnt dreptate comunei După şease ani de judecăţi, comisiunea judeţeană a expropriat în favoarea Statului 6000 jugare Sighişoara. Iulie E caracteristic faptul petrecut deunăzi la comisia judeţeană de reformă agrară a judeţului Târnava Mare. Iată despre ce este vorba : composesoratul de păşune al comunei Racoşul de jos, se află de peste 6 ani în apel pentru revendicarea expropierii, nimeni necutezând până acum să soluţioneze chestiunea. Şi dificila problemă avea o lăture care privea, şi mai ales lovea direct în români. Căci, aşa e, după atâţia ani de Românie Mare, în această comună românii treceau şi acum în tabăra ungară, maghiarizându- se. Venind acum spre soluţionare apelul comisiunea judeţeană prezidată de d-l judecător Ovidiu Creangă, şi având ca membri pe d-nii Vasile H. Serdici, consilier agricol şi Ion Togan, delegt al ministerului, prin hotărârea pronunţată, a făcut un act de înaltă dreptate oropsiştilor noştri români din acea comună, expropriind în favoarea Statului suprafaţa de 6008 (şase mii) jugăre teren. ■ ui .... 4 -Asupra porţiunei.j de păşuni, al cărei subsol este cariera de bazalt, aparţinând printr’un contract falsificat societăţii «Kisszebesi» — azi «Poeni», — din Budapesta, — avem informaţiuni, chiar de la membrii composesoratului, că o mână nevăzută, dar interesantă, a lucrat, — iar comisiunea a dat hotărârea de scutire, numai cu majoritate de voturi, scutind-o de expropiere. D-l Ion Togan, delegatul ministerului, a făcut opinie separată, astfel că comitetul agrar va putea soluţiona chestiunea aşa cum se cuvine, dând posibilitate ca această bogăţie să intre în patrimoniul Statului, spre dezolarea celor ceţin morţiş să o scape de expropiere. Faptul că în această comună s’a expropriat atâta teren, face pe mulţi români să nu-şi creadă ochilor, mai ales când văd că se mai găsesc oameni cari îşi fac demn datoria, cum e cazul membriilor cari compun comisia. JO§ ------ooxxxoo------LCurata rinichii Doleanţele subofifer unor pensionari O CERERE ADRESATA D-LUI MINISTRU DE RĂZBOI Din partea d-lui Petru Roşca, preşedintele regionalei Alba-Iulia a subofiţerilor pensionari, primim o întâmpinare adresată d-lui ministru de războiu, în care d-sa arată că li s’au făcut promisiuni în scris şi verbal, delegaţiilor ce s’au prezentat de mai multe ori în audienţe. S’au dat asigurări că doleanţele reangajaţilor pensionari, în ceia ce priveşte împroprietărirea şi ajutorul bănesc, se vor rezolva în curând. D-nii miniştri Voicu Niţescu, Aurel Dobrescu şi Virgil Potârcă, în congresul general, ţinut la Bucureşti în zilele de 27—29 Ianuarie a. c. şi d-un prim ministru şi miniştrii de agricultură şi finanţe, au declarat deasemeni delegaţilor congresului general, în ziua de 29 ianuarie a. c., cum că guvernul va trece la realizări. Deoarece până în prezent, cu toate promisiunile făcute, nu s’a realizat nimic, d. Roşca roagă pe d. ministru de războiu să dispună să se dea un comunicat prin ziare, în care să se arate, cum şi când intenţionează să rezolve această problemă, a cărei soluţionare de 8 ani se tot amână, — respectiv când va prezenta Parlamentului spre votare proectul de lege, modificator legei de reang, din 1913, prin care se prevede majorarea ajutorului bănesc, care proect se spunea că încă din anul trecut ar fi gata. -ooxxxoo- Atac banditesc la drumul mare Cernăuţi. — Se comunică din Storojineţ, că pe drumul dintre Budeniţa şi Storojineţ, comerciantul fidelstem din Rădăuţi, care mergea într-o căruţă la Storojineţ, a fost atacat de doi indivizi mascaţi cari ameniinţându- i revolverele l-a somat să le dea banii. Bandiţii după ce i-au jefuit de mii de lei pe care o avea asupra sa, iar tovarăşul său care venea cu dânsul suma de două mii lei. Bandiţii după ce i-a jefuit de bani, au dispărut în pădure. Cazul a fost reclamat legiunea de jandarmi din Rădăuţi, care a luat măsuri de prinderea şi arestarea bandiţilor. —... ooxxxoo------v- **« Cititîî i£4t Bârlad întrunirea negustorilor. — In localul Sfatului Negustoresc din Bârlad a avut loc o mare întrunire a negustorilor și industriașilor din localitate pentru a protesta contra nouilor măriri da impozite. Au luat cuvântul d-nii: N. Grigoriu, H. Veitraub, E. Wilder, L. Rosenfeld, d. Mihai Bally, mare podgorean şi industriaş şi d. G. Alexandrescu, preşedintele Sfatului Negustoresc, care au protestat contra hotârârei guvernului de a comercializa recolta prin coperative şi bănci populare care nu sunt încă pregătite pentru această mare operaţie de specialitate. După ce adunarea a aprobat expedierea de telegrame de protestare înaltei Regenţe şi d-lui prim-ministru, s-a votat o moțiune în sensul celor vorbite. Cernăuţi NOUA CONDUCERE A CAMEREI DE COMERŢ — La Camera de comerţ a avut loc constituirea noului consiliu al Camerei. D. Chiseiliţa, preşedinte la tribunalul local a deschis şedinţa îndeplinind formalităţile legale. A prezidat d. consilier Bucevschi, cel mai in vârstă din cei prezenţi. După ce d- dr. Decker secretarul general al Camerei de comerţ, a făcut apelul nominal, au vorbit d-nii Bucevschi şi Ştefan Larionescu, deputat de Rădăuţi. S-a procedat apoi la alegerea preşedintelui. D. dr. Iosif Vihovici a obţinut 34 de voturi, iar d. Mihail Iacoban 16 voturi. A fost declarat ales d. dr Vihoviei, care a rostit o scurtă cuvântare de mulţumiri. Au fost apoi aleşi vicepreşedinţi, pentru secţia comercială d. dr. Schnee, iar pentru secţia industrială, d. Dionis v. Anhauch-S’au trimis telegrame primului ministru d. Maniu, ministrului de comerţ şi industrie d. Madgearu şi ministrului Bucovinei d. dr. Sauciuc Săveanu, pentru a le mulţumi că au lăsat alegătorilor deplină libertate. Caracal ULTRAGIU. — Jandarmul soldat Aspra Ştefan de la postul comunei Isbireni, voind a aplana un scandal Intre mai mulţi săteni, a fost lovit grav cu un par de către Văsile Gunea din aceeaşi comună. Agresorul a fost arestat şi înaintat parchetului de Romanaţi. O VICTIMA A URAGANULUI. — Uraganul deslânţuit In partea de nord a judeţului nostru, pe lângă că a făcut numeroase pagube dărâmând, In comuna Strejeştii de jos, case până la temelie, a făcut şi o victimă. Ciobanul Constantin Cosma, care se afla la stâna cu oi într’o baracă, a fost Iuat cu baracă cu tot în sus şi aruncat intr’o vale mutilat îngrozitor. TRIBUNALUL DE VACANTA. — Pe timpul vacanţei de la 15 Iulie la 15 Septembrie, tribunalul local va lucra compus din următorii membrii: De la 15 Iulie la 15 August d. M. Barbescu, preşedinte; I T. Georgescu, I. Anastasia şi Toma E. Veleanu, judecător; grefier dr. Atanasescu. De la 15 August la 15 Septembrie d. Eug- Mărculescu, primpreşedinte; d-nii G- Marinescu şi Ştefan Constantinescu, judecători; grefier d. Păun Ştefănescu. R.Vâlcea TRANSFERARE. — D. Anton Popescu administratorul financiar al judeţului Vâlcov, a fost transferat la administraţia financiară a jud. Bacău. Până la numirea noului titular, cu girarea postului a fost însărcinat d. Emil Dănicel, subadministrator financiar. NENOROCIREA DELA BĂILE GOVORA. — Doamna Elina zisă Gothar din Bucureşti, îa etate de 32 ani, a căzut de la etajul al 4-lea al hotelului Palace din localitate, murind pe loc. DIVERSE. — In staţiunea balneo-climaterică Govora sosesc zilnic noui vizitatori. Din cauza concurenţei ce e piaţă, traiul e foarte eftin, pe 3&L&ÎJ'£t£ă-Nr 83 ARE URMĂTORUL SUMAR: iiiin iii silit din focşani, isteft şi li rramos Memoriul prezentat de eforie ministerului sănătatei. - Apelul la înalta Regenţa -ooxxxoo- Iaşi. — Se cunoaşte situaţia jalnică în care se sbate epitropia spitalelor Sft. Spiridon. Uin această cauză, efo« rii au hatarat închiderea r^i'caUcSor, di» Focşani, £*alafi şi Tg. Frumos, ce de« piatti de eforie, * După ce spitalele au fost închise, s’a expediat ministerului sănătăţii următorul memoriu : «In două rânduri, v’am arătat starea precară a epitropiei Sft. Spiridon din Iaşi. Cu ocazia vizitei d-lui Moldovanu, secretarul general al ministerului, am arătat din nou nevoile instituţiei, domnia-sa putându-se convinge de mizeria care domneşte la o instituţie care pe vremuri avea atătea bogăţii şi care azi, în urma exproprierei, se sbate în sărăcie, aceasta numai ca să poată veni în ajutorul suferinzilor şi al nevoiaşilor. Cum până acum nu s’a putut găsi nici o soluţie care să remedieze această situaţie, vă aducem la cunoştinţă că am fost nevoiţi să închidem spitalele din Galaţi, Focşani şi Tg. Frumos. Furnizorii nu vor să ne mai acorde credite. Fabrica de pansamente Buftea — deși are contractau mai trimete pansamente. Furnizorii de conbustibil refuză să frei- Intrarea in materie, nuvelă de Ludovic Dans Este sau nu, chinezoaică, Ana May Wong? Cronica Medicală: Varicele, Medicina și Mujica. Curierul medical gratiat, UN NOU CONCURS AL GAZETEI NOASTRE Cine citeşte acest număr câştigă uşor un premiu de Leissoo. Cele 16 porunci pentru o femee frumoasă, vara şi iarna. Curiozităţi şi Evenimente, Cronica Sportivă, Pagina Humorului, Curierul Cinefililor etc. 70ilustraţiuni de actualitate tipărite în offset, teze sau cer preţuri exagerate; acelaş lucru se petrece şi cu furnizorii de alimente. Vă aducem la cunoştinţă, domnule ministru, că am închis deocamdată cele trei spitale numite mai sus. Celelalte le vom închide în cursul lunei acesteia. Aducă ndu-vă aceasta la cunoştinţă, vă facem un suprem apel să găsiţi soluţia salutară ca să opriţi ca această instituţie de binefacere să se provideeasca: O delegaţie de parlamentari Moldoveni va prezenta înaltei Regenţe un memoriu cerând să se ia urgente măsuri pentru salvarea instituțiilor spitalicești ce depinde de Epitropia Sft. Spiridon. ştiri artistice Grădina teatrului Elita va reprezenta astăzi, Duminecă 21 iulie de două ori revista «Eu mâna fi-o sărut Madam..!» marele succes al d-lor N. Constantinescu (Nicon) şi N. Kanner (Nican). Atât la orele 6 jum., în sală cât şi la 10 jun. în grădină revista va fi interpretată de d-nele Sily Vasiliu, Ruşina Viquelin, Jeana Doljean, Mia Georgescu şi d-nii Timică, Groner şi Fanner. Miercuri 24 iulie se serbează jubileul de 70 (şaptezeci) de reprezentaţii ale revistei «Eu mâna ţi-o sărut Madam.. .» Se repetă «A. la fonté» ultima lucrare a d-lor N. Constantinescu şi N. Kanner. _ __ La grădina Marconi din calea Griviţei se joacă în fiecare seară cu un succes care a întrecut toate aşteptările, minunata comedie «CINEMATOGRAFUL» localizare în 3 acte de d. Paul Gusti. Interpretarea desăvârşită în frunte cu Alexandru Ghiberlion, Gogu Chamnel, Cezar Teodoru, Neţi Dorrea, M. Wamvrina, Anca Balaban şi Roland de Jsy face din Cinematograful cel mai plăcut spectacol din Capitală. D. CONST. TANASE, directorul teatrului Cărăbuş ne roagă să anunţăm că premiera reviste d-lor N. Vlădoianu şi N. Constantinescu întitulată «Miss Revista- --a avea Ioc Vineri 26 Iulie ore, jum. seara. Toate decorurile şi costumele sunt aduse de la Paris. Ca atracţie deosebită va fi «Erupţia vulcanului Vezuviu», cea cea mai senzaţională realizare tehnică. : Biletele se găsesc devânzare la cassa teatrului Cărăbuş. La teatrul de vară de la «Parciul Otetelişeanu» de sub conducerea d-lui Sergiu Milorian, se joacă în fiecare seară amuzanta farsă în 3 acte «Ideia fixa» de Georges Feydeau. In fruntea distribuţiei marele nostru comedian V. Maximilian, alături de G. Toneanu, I. Talianu, Nora Piacentini, Mary Voluntara, Maria Antonova, Camelia Mihail, Valeria O-trescu, N. Gărdescu, Or Eterie, N. Stroe, G. Acsente, V. Bulandra, V. Basil etc. Premiera marei reviste «Mic și al dracului» de Ion Pribeagu are loc Marți 23 Iulie 1929 orele 1) jum. seara la teatrul de vară «Scala» fost Colos, din calea Victoriei. Avalanşa de ciuplete pline de un humor sănătos, scenele pline de comic irezistibil, şi romanţele de sezon fac ca revista «Mic şi al dracului» să fie o surpriză plăcută pentru publicul bucureştean şi să constitue marele succes al întregei stagiuni. * La teatrul Cărăbuş continuă ultimele reprezentanţii ale revistei de mare montare «In plin» de d. N. Kiriţescu. Vineri 26 iulie va avea loc premiera revistei MISS REVISTA de d-nii N. Vlădoianu şi N . Constantinescu. Tabloul ERUPŢIA VEZUVIULUI adus de la Paris va constitui senzația zilei :$1 1 . * ---------OOXXXOO———. Două accidente de astea»« ia Constanta Un grav accident de automobil s’a întâmplat azi dimineaţă la orde 8. Automobilul 780 al Cooperativei Sănătatea, a călcat pe str. Atelierelor pe băiatul Agic Oragian, care după 2 ore de chinuri, a încetat din viaţă. Şoferul şi directorul Cooperativei s’au prezentat la poliţie, făcând declaraţii. — Alt accident s’a întâmplat în str. Traian, unde o maşină din Tulcea, a călcat pe d. Panaitescu, fratele prefectului de poliţie. Victima are leziuni grave. *. J ii IN NOAPTEA DE 21 IULIE Ştefan Cornea, Văcăreşti 83 (colţ str. Cantemir). N. Georgescu, Griviţei 323. E. Schuster, Victoriei 138.V. Grosser, Moşilor 298. D- Nicolau, Rahovei 81- Farmacia «Flora», Carol 89. A. Solomon, Dudeşti 28. N. storoacu (fost Thüringer), Bulevardul Elisabeta 34. M. Paleacu, B-dul Col. Ghica 57- St. Leonescu, Tunari 2 (col. Romană). Leia Niculescu, Maica Domnului No. 4. ., ------ooxxxoo------ ---------OOXXXOO— ....- -'jfifá Procesul de spionaj în favoarea Sovietelor S’A DOVEDIT NEVINOVĂŢIA CAPIT. CLODUN CHIŞINAU 20. — La consiliul de război, s’a judecat ori în continuare, procesul de spionaj în favoarea sovietelor. Din declaraţiile acuzat. Nicov, elev la şc. Comercială, a reuşit nevinovăţia căpitanului invalid Grodun, implicat în proces. Ca urmare, consiliul V a pus în libertate chiar în timpul şedinţei, cu obligaţia de a se prezenta la desbateri însă. D. avocat Cezar Stoica a cerut consiliului să accelereze judecata, pentru a se putea da libertate celor vinovaţi. Şedinţa consiliului a fost suspendată până marţi. 1. SPECTACOLE CĂRĂBUŞ: In plin, OTETELEŞANU: Ideia fixă. ELITE: Tragedia vieţii profesorului Arthur Linhoff (Văpaca tinereţii) şi revista: Eu mâna ţi o sărut madam. TEATRUL NOU: Maimuţa care vorbeşte şi revista Svăpăiata. JIGNIŢA: Iaşke Ştrengarul. GRADINA MARCONI: Cinematograful, comedie. GRADINA SCALA (COLOS): Banii şi revista Of! of! Voronoff. Cnematografe LUX: Hotelul. La luna de miere. BULEVARD PALACE: O nuntă în revoluţie. ' ' .CAPITOL: Cricul în măsulă (Sunt fată cinstită). TRIANON Corpul şi sufletul. SCALA: Satirul şi filmul Alteţa Sa SELECT: Cum iuibeşce o vieneză: seara: Noaptea nopţilor cu 12 Jackson Girls. LIPSCANI: Valetul de cupă. MARNA: Doui amanţi şi artişti* VOLTA BUZEŞTI: Craiul de zăpadă şi filmul Şarpele, □=----- sr: _____