Cuventul, octombrie 1929 (Anul 5, nr. 1597-1627)

1929-10-01 / nr. 1597

^:s*j**­***** ******* ***♦ IUI? Gazeta de Duminică* NO. 204 mim 6 pagini mari cu următorul sumar: Evenimentele săptămânei—Politice şi economice-La ordinea zilei-Spiritul critic şi progresul-Indrâsneţul furt— Rezultatul concursului nostru literar— Alte răspunsuri la subiectul „Dancing"— Reflectoare din lumea artelor—Ultimele premiere din Bucureşti, de Eman, Cerbu Ultimele premiere In străinătate—Mu­­zică, Discul şi şomajul — Diverse — Noutăţile — Ecouri — Ecranul animat La cerere se trimit numără de probă gratuite. ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦♦ Oglinda Lumii La cerere se trimit numere de probă gratuit No. 39 20 pagini I I 8 LEI Cuprinde următorul sumar: Congresul Internaţional al criticilor—Ulti­mele zile ale Ștrand­urilor­ de vară—O republică de copii în Palestina — Urcarea pe tron a unui nou Suveran — Minunea zilei — Campioane exotice de înnot—învingătorul în cupa Schneider—O „regină" ucigaşă—Aspecte, evenimente, fapte, şi curiozităţi de tot f­lni şi de pretutindeni—Un nou telefon automat— Din călătoria Dirijabilului „Graf Zeppelin“-1Pagina femeii—Actualitatea în caricatură — Pagina jocuri­lor cu numele deslegătorilor. Supliment: Casa oamenilor vii, de Claude Farrere A APARUT Ediţia II-a Pe frontul de vest nimic nou Cea mai palpitanta lucrare a secolului. De­vontare: La toate Librăriile din ţară 11 la Editura ^EMINESCU'' S. A. Bucureşti, Strada Parlamentului, No. 2 Expediţia vasalui „Sedov pe insula fran­z Iosef X X­­JO——— Expediţia va lăsa persoane pe insula,­­cum vor b­ai cei mai nordici locution­um lume MOSCOVA (Ceps). — Expediţia «Sedov» îşi va încheia în curând cer­cetările pe insula Franz Iosef. Ex­pediţia a construit o staţiune me­teorologică, precum şi o casă de lo­cuit pentru 7 persoane, cari vor ră­mâne pe insulă. Aceste persoane vor rămâne aci un an întreg şi poa­te chiar mai mult şi vor fi cei mai nordici locuitori ai pământului. In mod voluntar au renunţat pentru cel puţin un an de la viaţa omenea­scă obişnuită, urmând să ducă o viaţă din cele mai aspre şi izolate în regiunile polare. Cinci luni pe an vor fi înconjuraţi de întuneric şi trei luni vor avea un soare galben şi chinuitor, care orbeşte ochii, îm­potriva căruia e necesar să se poarte ochelari întunecaţi. Restul timpu­lui pe an îl formează zile scurte şi nebuloase, urmate de nopţi pline de ceaţă. In tot timpul celor 12 luni domneşte un ger năpraznic. Tem­peratura medie din locul unde se vor stabili aceşti 7 îndrăsneţi, e de 80 grade sub zero. Gerurile pot a­­junge însă şi până la 50 grade. Insula Franz Iosef e considerată, după ţara lui Paayer, cel mai nordic pământ din lume. Arhipelagul Franz Iosef a fost descoperit de o expedi­ţie austriacă, condusă de Payer şi Weiprecht, în anul 1873. Teoretice­şte, însă, existenţa acestei insule a fost dovedită de savantul şi revolu­ţionarul rus, P. Akropotkin, încă înainte de 1870, el a afirmat că la Nord de Novaia Zemlia trebue să fie un pământ necunoscut încă, ca­re reţine gheţarile din regiunile polare. Accesul la insula Franz Iosef este împiedicat de gheţari uriaşi. Arhiepiscopul se compune din mai multe insule mici, de cari vasele pot apropia numai odată în 5 ani. Anul trecut a reuşit să ajungă la ţara Franz Iosef spărgătorul de ghiaţă «Krassin», care a făcut ves­tita expediţie pentru salvarea echi­pajului dirijabilului «Italia». In a­­nul acesta s-a pregătit o expediţie specială pe spărgătorul de ghiaţă «Sedov», sub conducerea profesori­lor Smidt şi Samoilovici. Expediţia şi-a ajuns scopul. Ea a adus cu sine şi un steag de fier, care a fost ar­borat pe insulă, manifestându-se astfel alipirea ei la Uniunea so­vietică. Cei 7 oameni cari vor rămâne pe insulă vor avea de înfruntat difi­cultăţi uriaşe la îndeplinirea sarci­­nei lor. Cine sunt aceştia? Coman­dantul insulei şi coloniei este geofi­­zicianul Vlaşevici, explorator polar foarte încercat, care a trii­it două ani pe insula Novaia Zemlia, unde a îndurat cele mai groaznice sufe­­rinţi. Furtuna i-a aruncat în mare întreaga provizorie de alimente și combustibil. Urmează meteorologul Şaskovski, care este deasemenea un cunoscut explorator polar, al treilea este medicul Georgievski, al patru­lea radio-technicianul Krenkel, al cincilea mecanicul Murov, al şase­lea bucătarul Zaharev, al 7-lea ad­ministratorul observatorului, Ale­xin De pe această insulă se vor anun­ţa în fiecare zi, pe cale radio-tele­grafică, observările meteorologice, cari au o foarte mare importanţă, deoarece vor contribui la perfecţio­narea meteorologiei. Unul din numeroasele motive pen­tru cari se acordă în ultimul timp o aşa mare atenţie chestiunilor arc­tice, este posibilitatea unor legătu­ri între Europa şi America prin polul Nord pe cale aeriană, legături cari se vor face pe o cale foarte scurtă. Aerul neobişnuit de transparent din Arctic, bineînţeles când nu e ceaţă, înlesneşte a se zări un catarg sau fum la o depăratere de zeci de km. Vaporul poate fi zărit cu o­­chiul liber la o depărtare de 50 km. Această distanţă e destul de mare pe Arctic, spărgătorul de ghia­ţă având nevoe de multe zile pentru străbaterea ei. Vasul «Sedov» se va pierde în curând din ochii insularilor, plu­­ind spre sud. Cei 7 îndrăsneţi îşi vor continua eroic opera lor ştiin­ţifică W Citită i­r -------ooxxxoo------­SPECTACOLE Teatre TEATRUL NATIONAL: Măsură peste măsură. TEATRUL VENTURA: Stăpânul inimei sale. TEATRUL FANTAZIO: Noi nu ju­căm să amuzăm (premieră). ELITE: O insulă sfărâmată şi re­vista: A la fertfé. SCALA: Zvăpăiata şi filmul Fata morăriţii. Cinematografe LUX: Memoriile unei desamăgite. BULEVARD PALACE: Malec re­porter de cinematograf şi o co­medie. CAPITOL: Asfalt. TRIANON: Femeia şi paiaţa. SELECT: Masca diavolului şi Stan şi Bran. LIPSCANI: Farmecul arenei. MARNA: Frigurile căsătoriei şi re­vista: Mic şi al dracului. =□ (Continuarea ofticosului din pod. l-a) şi se exprimă, despre Români, în felul mai sus pomenit—îndurerate gânduri ne cuprind. Iată, undeva în Transilvania un român adună ma­terial pentru o lucare cu privire la trecutul etnic al regiunilor Tisei. Şi ştiţi ce, din cărţi ungare, între al­tele, a descoperiţi Nici mai mult nici mai puţin decât că, secolul tre­cut chiar, pe valea Tisei erau multe, multe sate româneşti, pe care, pe diferitele căi de Budapesta născo­cite, aluviunile ungureşti au venit dinspre pustă şi le-au înghiţit. Inchipuiţi-vă o seminţie, trăind de-a călare, şi venind, acum o mie de ani, cu lăcuste de stepă în coa­ma şi pe coada cailor... Şi dând, răsboinică şi urâtă, iureş în Euro­pa... Şi furând, de peste tot, femei- adevărului, Ion Conea le cele mai frumoase (pe ale căror strănepoate le trimite, azi, la Lon­dra, peşcheş lui Rothermere). Şi de c­urâţându-se, pe calea aceasta, picioarele, rombice de multă călă­rie, îndreptându-se — iar ochii, din oblici, orizontal culcându se... în­chipuiţi v’o, pe această seminţie, în­tinzându-se mereu în vecini, şi luân­du-le tot ce găseşte mai bun la ei, ba încă subplantându-li-se în toate drepturile şi bucuriile sufletului lor... Şi ce aţi zice dacă, azi, ea ar contesta acestora, cu obrăznicie, pâ­nă şi dreptul la existenţă — pe a­­ceste meleaguri ! Lucruri spuse fără mănuşi, poate imprudent, stânsrad­u — dacă vreţi. Dar spuse în numele şi în slujba im­ercializarea S. n. P.-uiuî r­ ii*, ci unui comandant de vas CON ANI a. — In legătură cu oferte h­răine pentru comerciali­­zrea 1­­rcului de vase ale S. M. R., unui din^.L,s­tomar lent de vas de pe unul din v poarele noastre co­merciale, nav- sator de peste 28 ani, ne-a uat urma marele lămuriri: Prin comerţ ,afista­re, societatea care primeşte concensiunea, aduce prea puţine foloase Statului, în­trucât, conf­o­rm­ contractului pe care î l va încheia cu Statul, urmea­ză să fi­e subvenţionată atât cu ca­pital, cât şi cu parcul de vapoare, care deasemenea urmează un vast capital. Singurele avantaje nu vor rezul­ta de­cât i­ntr. personal, care va fi mai bine retribuit şi totodată mai bine îngrijit decât sub actuala administraţie. Parcul de vapoare poate fi însă oricând descomplectat sau chiar pierdut, întrucât la prima datorie neacoperită de societate, orice vas poate fi pus în vânzare şi astfel riscă să-şi piardă pavilionul. Singura soluţie ar fi, deci, ca Staun sa reînoiască parcul de vase, cu vapoare de construcţie modernă şi cu viteză la nivel cu cele ale ce­lorlalte state. Nu este admisibil ca un vas de al nostru, cum sunt cele de azi, să parcurgă drumul Constanţa —Lon­dra în douăzeci şi două zile, în timp ce vapoarele străine îl parcurg nu­mai în 10 zile. Câştigul vaselor de marfă se bi­­zue, în afară de soliditate şi buna organizare, în primul rând pe vite­ză, ori vapoarele noastre de azi au rămas cu mult în urma cerinţelor timpului. România nu este o ţară cu tradi­ţie de navigaţie, dar totuşi, pentru traficul comercial, trebue organizat un bun serviciu de navigaţie, care să deservească interesele ţarei. România este o ţară agricolă şi pentru a înlesni traficul de import­export, trebue să dea toată atenţia în această direcţie. In acest scop se cere procurarea unui parc de vase moderne, întrebuinţârulu-se acelaş capital pe care s’ar învesti societa­tea străină în caz de concesionare. Totodată se cere o administraţie serioasă şi cu un personal mai pu­ţin numeros, dar conştient, care să protejeze pavilionul naţional, spre a putea ajunge la foloase reale pen­tru Stat. V. BURLAN Ce se petrece la liceul re­format «Bethlen Kolle­gium» din Aiud ALBA IULIA — In internatul li­ceului reformat din Aiud iau masa şi câţiva profesori români, cari în­tre ei vorbesc, — şi e firesc aşa,— totdeauna româneşte. Intr’o bună zi profesorii şi pedagogii maghiari, cari nu puteau suferi acest lucru, şi-au arătat pe faţă indignarea. Aşa, unul dintre unguri, s’a adre­sat cu expresii foarte tari unui ro­mân, insultând statul şi limba ofi­cială. Cazul a fost reclamat inspectora­tului din Sibiu. Alt caz: Profesorul de limba română dela acest liceu a încercat într’o zi con­vorbiri nî româneşte cu elevii de cl. IV-a. Profesorul le spuse: — «Nu-i aşa, că poporul român, se trage din poporul roman, iar limba noastră din cea latinul» De-odată patru elevi indignaţi foarte, au spus profesorului : — «Domnule profesor aceasta nu este adevărat. In manualele noastre de istorie se afirmă că ceia ce spu­neţi d-voastră este o minciună. Noi ştim din Hunfalvi, că poporul ro­mân este o amestecătură inferioa­ră de turci, greci şi slavi». Fără comentarii ! Desinteresare faţă de re­licvele instorice Deunăzi, nişte escursionişti din străinătate vizitând oraşul nostru, conduşi de către un intelectual, au încercat intrarea în temniţa unde au fost închişi martirii Horia, Cloş­ca şi Crişan. Dar mare le-a fost surpriza, când, în loc se afle o chi­lie îngrijită şi păstrată cu sfinţe­nie şi respectul cuvenit, au dat pes­te o văgăună plină de eseremente, cari împrăştiau un miros pesti­lenţial. Pentru ce această desinteresare condamnabilă a autorităţilor civile şi militare (închisoarea respectivă se afla de­asupra porţii cetăţii) fa­ţă de aceste relicve istorice?! Un­de este «Astra»!... Unde sunt socie­tăţii© de cultură, de istorie, de muzee­­... Unde 111 CARACAL. — Caracalul se bucură de un prost renume și cu totul nemeritat. O veche zicală, care s’a întins In toată (ara Românească, spune că aci s’ar fi rupt carul cu proști. Că au arătat ast­fel caracalenii, spulberând insulta ce-i apasă, o dovedeşte marele număr de intelectuali cari au ajuns până a ocupa posturi de înaltă demnitate, oraş sim­patie, deşi nu datează de la Împăratul roman Caracala, totuşi e unul din cele mai vechi din România. Caracalul e un imporant centru agricol- Judeţul Ro­­ntanaţi a cărui capitală este, are în­tinse câmpuri de cereale şi, în partea de nord, o bogată regiune viticolă. Viaţa politică Viaţa politică e cât se poate de ani­mată, probă că şefii de partide politi­ce, sunt un fost ministru d- I. G. Duca şi d- G­ Mironescu, actualul ministru, in cabinetul naţional-ţărănist. La ordinea zilei sunt deocamdată, alegerile comu­nale. Toţi se străduesc şi toţi speră. Până şi partidul social-democrat va pune listă separată, în speranţa unei victorii care, desigur nu va veni. Libe­ralii se cred aproape stăpâni pe situ­aţie, mai ales după întrunirea de la 16 August-Naţional-ţărăniştii nici nu vor să au­dă de acest lucru. Astfel că lupta se anunţă,­a fi cât se poate de interesantă. In tabăra liberală sunt neînţelegeri surde, la eventualele alegeri, în jurul candidaturilor d-lor Eugen Titeanu şi I. D. Iancul­escu. Edilitatea In privinţa edilităţii sunt de menţio­nat câteva lucrări: Canalizarea oraşului, făcută prin anul 1913, teatrul naţional, frumoasă clădire cu o scenă pe care laudă toate trupele în turneu, uzina electrică şi parcul comunal, nu prea mare, dar destul de frumos şi de bine îngrijit. Actualul primar naţional-ţă­rănist d. Nicu Betulescu, depune toate străduinţele pentru a înfrumuseţa ora­şul mai ales că speră să fie tot primar şi după alegerile comunale. S’au termi­nat lucrările la nouile hale de alimente, se fac serioase reparaţii la hala de car­ne şi mai ales la spitalul judeţean, etc. De un singur lucru, mult mai serios şi mai greu, duce lipsă oraşul: apa po­tabilă. Şi din această cauză nu puţini sunt bolavi de rinichi, ficaţi etc. S’au făcut până în prezent vagi propuneri cu o asociaţie a tuturor comunelor din judeţul Romanat, lucra realizabil, în cazul unui împrumut intre 100 şi 200 milioane lei. Până atunci caracalenii, vor fi nevoiţi să bea tot apa cişmelelor patriarhale şi a fântânelor în care ser­viciul sanitar aruca­lar de cel puţini 20-80 de ori pe an. Viaţa culturală Important centru, şcolar, Caracalul are un Ucen de băeţi, an Ucen de fete, şcoală normală de băeţi şi una de fete, o şcoală profesională de fete, o şcoală elementară de comerţ, o şcoală Inferioară de meserii, una de cântăreţi, două de aplicaţii, 3 primare de fete şi 3 de băeţi Gimnaziul «Ioniţă Assan», transformat Încă de- acum 11 ani in tri­ceu, a dat numeroase generaţii de şco­lari. Are o vechime de peste 50 de ani. Acum doi-trei ani, exista aci, un ate­neu popular, ale cărui producţii literare şi artistice, cu concursul elementelor din societatea caracaleană adunau mul­­tă lume. E probabil că şi aci a lucrat acelaşi vrăjitoare, intriga, făcând să se destra­me aceste frumoase începuturi. Menţio­năm cu această ocazie şi clubul «Uni­rea», luxos şi elegant, dar pe ale cărui uşi, proprietarul a pus un afiş vizibili «închis din cauză că nu s’a plătit chi­ria pe doi ani». Străduinţele unui pro­fesor Departe de luptele politice, profeso­rul de limba română de la liceul «Ioniţă Assam ». Iiie Constantinescu, de 35 ani, de când e un Învăţământ adună cu o hărnicie de albină, hrisoave vechi de 400—500 de ani şi piese pentru un mu­zeu popular. Vizitând muzeul, aşa cun» sunt aşezate lucrurile, într’o cameră de liceu — rămâi Înmărmurit de puterea de muncă a acestui intelectual. In apro­pierea oraşului, din cetăţile romane «Recica» şi «Slava», sau deegropat mo­nede. Inele şi alte piese de valoare foar­te mare, cari Îmbogăţesc muzeul. Ră­măşiţele de la animalele pr istorice, nu­meroase piese din război şi tot felul de arme vechi, arată munca unui om care lăsând la o parte interesele personale, cu banii propriu a făcut o operă ce va îmbogăţi cunoştinţele urmaşilor. Distracţii şi se intrigi Viaţa de Caracal nu este nici prea scumpă, dar nici prea ieftină- Ca dis­tracţii, un cinematograf, trupele de la teatrele din Bucureşti şi aiurea, în tur­neu, parcul comunal, adevăratul loc de recreaţie, un mic setuar în jurul monu­mentul «Unirei», baluri, serate, etc. Restul, se petrece în intrigi specifice oraşelor provinciale. Aspecte din caracal Povestea ca... coral. Viata politica. Edili­tatea. viata cuifaraia. stradumiete a lai profesor. Distracţii şi... mingi. Dela leafral Floria Ventura Ultimele reprezentaţii extraordi­nare cu d-ra Maria Ventura au loc azi, Luni şi mâine Marţi, cu piesa «­ Stăpânul înmii sale» de Paul Ray­­nal. Joi 8 Octombrie are loc premiera comediei «Prea iubitul Leopold» de Jean Sarment cu d-nele Renée An­nie, Nora Peyoww, Eugenia Bamme şi d-nii G. Timică, O. Toneanu, N. N. Matei şi Stroe Atanasiu, în pri­mele roluri. s. Repetiţia generală a comediei «Prea iubitul Leopo­ld» va avea loc la teatrul Marian Veptura Miercuri 2 Octombrie, la orele 3 după amiază. Intrarea numai pe invitaţii. Se a­­trage atenţia ca aceste invitaţii sunt valabile la toate­ repetiţiile generale în stagiunea aceasta şi ci că nu se pot folosi de ele decât acei cărora le sunt adresate, neadmiţându-se ce­darea lor şi nici substituiri de per­soane. industriile ardelene $1 C. F. R. câteva spicuiri dintr’un memoriu CLUJ. — Industriile în general au dus totdeauna o adevărată lu-­­ptă cu căile ferate, din pricina ne­număratelor dispoziţiuni, cari con­trariază o colaborare armonioasă între instituţia căilor ferate şi cea mai mare ramură de producţie, care este industria. Pentru înlăturarea acestui rău, reprezentanţii industriei ardelene au expus, într’un amănunţit memo­riu, toate dificultăţile de cari se lovesc la căile ferate, memoriu ca­re va fi prezentat direcţiunei gene­rale prin «Uniunea generală a in­dustriaşilor». Consideraţii generale Memoriul începe cu următoarele consideraţiuni generale: Transportatorii constată că la gre­şelile vechi, moştenite de la regimul­­ l­ mut, se mai adaugă zilnic altele cem­ sunt insuportabile. Pentru transportatori, în interior, căile fe­rate produc stări de incertitudine­­ iar în străinătate au devenit obiec­­­tul celor mai grave comentarii. Publicul transportator nu mai este o parte contractantă egală cu admiia căilor ferate, ci este un ad­versar persecutat şi ameninţat cu diferite represalii. Primul pas spre normalizarea c. f. ar trebui să fie restabilirea legalităţii şi aplicarea principiului egalităţii între căile ferate şi publicul transportator. Detalii Spre a se pune capăt diferitelor explicaţiuni, ar trebui să fie fixat care este organul oficial în care publicaţiunile C. F. R. trebue să fie promulgate spre a intra în vigoare. Unele apar în Monitorul Oficial, iar altele în Foaia Oficială a C. F. R. şi multe se dau numai telegrafic organelor executive, astfel că apli­carea lor vine prin surpriză­încheierea contractelor Astăzi adiţia cfr. încheie contrac­tele de transport pe baza unui re­gulament pus în aplicare la 20 iule 1929, cu putere retroactivă înce­pând de la 1 Ianuarie 1929. Or, re­gulamentul de transport este baza tuturor obligaţiunilor şi drepturi­lor între CFR şi publicul transpor­­tator şi este cel puţin ciudat, să se considere că transporturile s’au făcut complecta necunoaştere a ra­portului de drept dintre cfr. şi pu­blicul transportator. Punerea în a­­plicare a unui asemenea regula­ment constitue o gravă călcare a legilor ţării. Cum se aplică nouile ta­rife Pretutindeni, la căile ferate, pen­tru intrarea în vigoare a urcărilor de tarife și a altor sarcini, se fi­xează un termen oarecare socotit de la promulgarea dispozițiunilor respective. La noi, modificările de tarife se comunică numai cu câteva zile înainte aplicării lor. O dova­dă, este introducerea taxelor de man­ipulaţie care au fost promul­gate la 32 Iulie şi au intrat în vi­goare la 1 August. inesiguran­ţa transpor­turilor Regulamentul de transport din 1920, privitor la transporturile fă­cute în vagoane descoperite, dispu­nea că predătorii rămân responsa­bili pentru aceste transporturi, pe toată durata, până la stafia de des­tinaţie. Această dispoziţie s’a men­ţinut şi în noul regulament. Dar această înseamnă complecta nesigu­ranţă a transporturilor. Este abso­lut necesar ca încărcarea vagoane­lor ă se facă cu controlul organelor cfr. iar cale ferate să rămâe respon­sabile, după ce transportul a fost primit în regulă. Memoriul mai expune proasta dispoziţie în ce priveşte recartarea sumelor provenite din constatările de lipsuri în vagoane. Stătue apoi asupra indicatorului kilometric, care nu mai corespunde, şi asupra tranzitului prin Predeal, care a fă­cut imposibil transportul şi desfa­cerea produselor ardelene, spre Ca­pitala ţării ,­ C. H. -COXXXCO-la chestia spitalului epidem­ic din si­ghişoara Acum două săptămâni am publi­cat o relaţiune a corespondentului nostru din Sighişoara asupra stă­rii deplorabile în care se află spi­talul epidemic din acel oraş. Primim însă o scrisoare semnată de d. dr. Iosif Ghisdaru, secundarul serviciului de la acest spital, care «pentru restabilirea adevărului», ne roagă să publicăm unele lămu­riri. Spicuim: Spitalul serveşte exclusiv la izo­larea bolnavilor de scarlatină, e situat la marginea oraşului şi dis­pune abia de 18 paturi. Din 1925, au fost la acest spital total 350 bolnavi din cari 7 decese, adică 2 la sută, ceea ce este în con­cordanţă cu alte statistici. îngrijirea medicală dată de medi­ci distinşi ca d-rul Oberth, Ganea, Tăcu, cari au perindat pe la acest serviciu, după cum se vede din acest rezultat, n’a putut fi decât excelen­tă, — ne asigură d. dr. Ghisdaru. O izolare care se face de cele mai multe ori forţată şi pe un timp lung de 40 zile, cum se cere pentru scarlatină, e suficientă pentru a-şi atrage nemulţumiri. Deci, numai a­­ceasta ar fi origina nemulţumirilor.* Dacă bolnavii sunt nemulţumiţi şi de crimă, aceasta e explicabil, de­oarece sunt obligaţi să se supună timp de trei săptămâni unui regim strict lacto-hidric. D. dr. Ghisdaru mai susţine că actuala îngrijitoare nu poate fi în­locuită, pentru că cineva — care să fie oprit de a părăsi localul, ame­ninţat de contaminare, cu o leafă derizorie de 1000 lei lunar, îngrijind zeci de bolnavi, marea majoritate copii mici,­­­e greu de găsit. D. dr. Ghisdaru recunoaşte că a­­cest spital este neîncăpător pentru numărul mare de bolnavi, şi ne a­rată că, la intervenţia d-sale, consi­liul comunal al oraşului a hotărât că actualul local să fie vândut, iar preţul rezultat să fie pus la dispo­ziţia spitalului judeţean pentru con­struirea unui pavilion mai încăpă­tor. -­OOXXXOO a • • IN NOAPTEA DE 36 SEPT. L Mătăsaru, Calea Victoriei 110 Dr. L. Coniver (Farm. Naţională fost Henţiescu), Victoriei 14. Al. Roşu «La Galeri», Grivite174 Gh. Bulandra, B dul Carol No. 9 C. Vaeni, Calea Dorobanţilor 17 M. Cugler (Elena Zlotescu) Re­gală G. Maria Niculescu Stănescu, B­dul Pache Protopopescu 8. Evlampia Gheorghiu, 13 Septem­brie 2. Gh. Romascan, Str. Doamnei 27 Al. Leist, Str. Dr. Felix 67. ___—OOXXXOO----------­ştiri din Zimnlcea INCENDIU. — La locuinţa locui­torului Radu Bugeac din comuna Ulmeni, a isbucnit un incendiu. Au ars­ o şură învelită cu stuf, trei cai şi un vagon cu ceapă ce se aflau în şură. Focul a luat naştere din neglijenţa păgubaşului care a umblat cu o lam­pă aprinsă în mână, de la care aprins acoperișul. Pagubele se ridică la peste 30­ 000 lei. Scrisori din Cernăuţi Criza economică. — Transacţiunile co­merciale. înfiinţarea unui obor de vite Cernăuţi. — Oraşul nostru trece prin­­tr’o acută criză economioft. Din cauza scăderii preţurilor la cereale, s’a pro­dus lipsa de numerar, care se resimte pretutindeni. Băncile, prevăzătoare, au Încetat acordările de credit, aşa că co­­mericanţii se simt stingheriţi şi etrftm­­toraţi­ Aceasta se poate constata din nu­mărul politii­or protestate In ultimul timp. TRANZACŢIUNILE COMER­CIALE Un efect al acestei crize sunt nume­roasele cereri de concordat. In mai pu­ţin de două săptămâni, opt comercianţi bine văzuţi au depus registrele la tri­bunal cerând concordatul. Cu magazi­nele larg deschise şi cu mărfurile depo­zitate în prag, comercianţii aşteaptă puţinii clienţi. Pe de altă parte, cerealiştii stau cu mărfurile depozitate In hambare, aştep­tând o urcare a preţurilor spre a le vin­de cu minimum de câştig. Un capital Închis, obţinut după multe străduinţi şi cu o dobândă ridicată. ÎNFIINŢAREA UNUI OBOR DE VITE Din Iniţiativa d-lui preşedinte al Ca­merei de comerţ dl Cernăuţi se va În­fiinţa un obor de vite în localitate. In a­­cest scop se vor da lămuriri populaţiei de la sate care până acuma a fost lăsa­tă la discreţia intermediarilor specu­lanţi. Prin înfiinţarea oborului de vite din Cernăuţi, ţăranii vor putea obţine preţuri bune şi reale pentru vitele lor, iar popoulaţia oraşului va avea carne eftină şi de bună calitate. EDILITATEA In o recentă şedinţă a comisiei interi­mare, in urma propunerii d-lui dr. Ni­­coară, membru in delegaţia permanentă a municipiului Cerăuţi, d- dr. Nică Să­­veanu, preşedintele comisiei, a acceptat obţinând şi aprobarea unanimă, ca pri­măria să construiască o clădire cu lo­cuinţe eftine pentru populaţia nevoiaşă- O comisiune, în frunte cu d. dr. Nion Săveanu şi d. dr. Nicoară, a ales tere­nul pe care se va zidi clădirea. S’a a­­les un teren foarte potrivit din propie­­tatea comunei, capătul străzii Române, lângă cazarma regimentului 17 obu­ziere. In conformitate cu planul întoc­mit, clădirea va avea 60 de locuinţe des­tinate familiilor sărmane. Fondurile vor f procurate de tot consortiu de bănci care e dispus să acorde un Împrumut. Se speră că lucrările vor începe chiar in toamna aceasta. Importante lucrări edilitare la Cernăuţi Cernăuţi.­­ D. consilier comu­nal dr. Nicoară a fost în ultimul timp de mai multe ori la Bucu­reşti pentru a interveni la orga­nele în drept, pentru aprobarea licitaţiei constituirei unei noi u­­zine electrice începută în locali­tate. D. dr. Nicoară şi-a luat în­sărcinarea că încă în acest an u­­zina electrică să fie prevăzută cu toate maşinile necesare, gata pen­tru funcţionare. Actul referitor la instalaţiile u­­zinei electrice a fost aprobat de ministerul de interne şi de minis­terul Bucovinei, d. dr. Sanciuc- Săveanu. In ultimele zile a fost aprobat şi de Consiliul de miniş­tri, aşa că montarea turbinei de 5000 H. P. va fi terminată încă în cursul acestui an şi va fi pusă în funcţiune de sărbătorile Cră­ciunului. Paralel cu lucrările acestea, se vor lucra la montarea unor trans­formatori de o tensiune mai pu­ternică pentru a se putea da curen­tul electric şi la periferiile ora­şului nostru, care zac de ani de zile în întuneric. Cu ajutorul acestor turbine, o­­raşul fiind alimentat cu mari can­tităţi de electricitate, se vor pu­tea construi şi reclame luminoa­se ca şi în oraşele din occident. Se va constitui o comisiune care să se ocupe cu instalaţiunile recla­melor electrice cerute de către unii comercianţi. De asemenea, o­­raşul va fi iluminat de lămpi cu oglinzi reflectoare, ca şi în ora­şele din restul Europei. Primăria va lua măsuri pentru instalarea în fiecare casă a unor aparate de control al consumului de apă spre a pune stavilă ne­mulțumirilor iscate prin evalu­ări arbitrare --------uoxxxoo———

Next