Cuventul, octombrie 1929 (Anul 5, nr. 1597-1627)
1929-10-01 / nr. 1597
^:s*j******* ******* ***♦ IUI? Gazeta de Duminică* NO. 204 mim 6 pagini mari cu următorul sumar: Evenimentele săptămânei—Politice şi economice-La ordinea zilei-Spiritul critic şi progresul-Indrâsneţul furt— Rezultatul concursului nostru literar— Alte răspunsuri la subiectul „Dancing"— Reflectoare din lumea artelor—Ultimele premiere din Bucureşti, de Eman, Cerbu Ultimele premiere In străinătate—Muzică, Discul şi şomajul — Diverse — Noutăţile — Ecouri — Ecranul animat La cerere se trimit numără de probă gratuite. ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦♦ Oglinda Lumii La cerere se trimit numere de probă gratuit No. 39 20 pagini I I 8 LEI Cuprinde următorul sumar: Congresul Internaţional al criticilor—Ultimele zile ale Ștrandurilor de vară—O republică de copii în Palestina — Urcarea pe tron a unui nou Suveran — Minunea zilei — Campioane exotice de înnot—învingătorul în cupa Schneider—O „regină" ucigaşă—Aspecte, evenimente, fapte, şi curiozităţi de tot flni şi de pretutindeni—Un nou telefon automat— Din călătoria Dirijabilului „Graf Zeppelin“-1Pagina femeii—Actualitatea în caricatură — Pagina jocurilor cu numele deslegătorilor. Supliment: Casa oamenilor vii, de Claude Farrere A APARUT Ediţia II-a Pe frontul de vest nimic nou Cea mai palpitanta lucrare a secolului. Devontare: La toate Librăriile din ţară 11 la Editura ^EMINESCU'' S. A. Bucureşti, Strada Parlamentului, No. 2 Expediţia vasalui „Sedov pe insula franz Iosef X XJO——— Expediţia va lăsa persoane pe insula,cum vor bai cei mai nordici locutionum lume MOSCOVA (Ceps). — Expediţia «Sedov» îşi va încheia în curând cercetările pe insula Franz Iosef. Expediţia a construit o staţiune meteorologică, precum şi o casă de locuit pentru 7 persoane, cari vor rămâne pe insulă. Aceste persoane vor rămâne aci un an întreg şi poate chiar mai mult şi vor fi cei mai nordici locuitori ai pământului. In mod voluntar au renunţat pentru cel puţin un an de la viaţa omenească obişnuită, urmând să ducă o viaţă din cele mai aspre şi izolate în regiunile polare. Cinci luni pe an vor fi înconjuraţi de întuneric şi trei luni vor avea un soare galben şi chinuitor, care orbeşte ochii, împotriva căruia e necesar să se poarte ochelari întunecaţi. Restul timpului pe an îl formează zile scurte şi nebuloase, urmate de nopţi pline de ceaţă. In tot timpul celor 12 luni domneşte un ger năpraznic. Temperatura medie din locul unde se vor stabili aceşti 7 îndrăsneţi, e de 80 grade sub zero. Gerurile pot ajunge însă şi până la 50 grade. Insula Franz Iosef e considerată, după ţara lui Paayer, cel mai nordic pământ din lume. Arhipelagul Franz Iosef a fost descoperit de o expediţie austriacă, condusă de Payer şi Weiprecht, în anul 1873. Teoreticeşte, însă, existenţa acestei insule a fost dovedită de savantul şi revoluţionarul rus, P. Akropotkin, încă înainte de 1870, el a afirmat că la Nord de Novaia Zemlia trebue să fie un pământ necunoscut încă, care reţine gheţarile din regiunile polare. Accesul la insula Franz Iosef este împiedicat de gheţari uriaşi. Arhiepiscopul se compune din mai multe insule mici, de cari vasele pot apropia numai odată în 5 ani. Anul trecut a reuşit să ajungă la ţara Franz Iosef spărgătorul de ghiaţă «Krassin», care a făcut vestita expediţie pentru salvarea echipajului dirijabilului «Italia». In anul acesta s-a pregătit o expediţie specială pe spărgătorul de ghiaţă «Sedov», sub conducerea profesorilor Smidt şi Samoilovici. Expediţia şi-a ajuns scopul. Ea a adus cu sine şi un steag de fier, care a fost arborat pe insulă, manifestându-se astfel alipirea ei la Uniunea sovietică. Cei 7 oameni cari vor rămâne pe insulă vor avea de înfruntat dificultăţi uriaşe la îndeplinirea sarcinei lor. Cine sunt aceştia? Comandantul insulei şi coloniei este geofizicianul Vlaşevici, explorator polar foarte încercat, care a triiit două ani pe insula Novaia Zemlia, unde a îndurat cele mai groaznice suferinţi. Furtuna i-a aruncat în mare întreaga provizorie de alimente și combustibil. Urmează meteorologul Şaskovski, care este deasemenea un cunoscut explorator polar, al treilea este medicul Georgievski, al patrulea radio-technicianul Krenkel, al cincilea mecanicul Murov, al şaselea bucătarul Zaharev, al 7-lea administratorul observatorului, Alexin De pe această insulă se vor anunţa în fiecare zi, pe cale radio-telegrafică, observările meteorologice, cari au o foarte mare importanţă, deoarece vor contribui la perfecţionarea meteorologiei. Unul din numeroasele motive pentru cari se acordă în ultimul timp o aşa mare atenţie chestiunilor arctice, este posibilitatea unor legături între Europa şi America prin polul Nord pe cale aeriană, legături cari se vor face pe o cale foarte scurtă. Aerul neobişnuit de transparent din Arctic, bineînţeles când nu e ceaţă, înlesneşte a se zări un catarg sau fum la o depăratere de zeci de km. Vaporul poate fi zărit cu ochiul liber la o depărtare de 50 km. Această distanţă e destul de mare pe Arctic, spărgătorul de ghiaţă având nevoe de multe zile pentru străbaterea ei. Vasul «Sedov» se va pierde în curând din ochii insularilor, pluind spre sud. Cei 7 îndrăsneţi îşi vor continua eroic opera lor ştiinţifică W Citită ir -------ooxxxoo------SPECTACOLE Teatre TEATRUL NATIONAL: Măsură peste măsură. TEATRUL VENTURA: Stăpânul inimei sale. TEATRUL FANTAZIO: Noi nu jucăm să amuzăm (premieră). ELITE: O insulă sfărâmată şi revista: A la fertfé. SCALA: Zvăpăiata şi filmul Fata morăriţii. Cinematografe LUX: Memoriile unei desamăgite. BULEVARD PALACE: Malec reporter de cinematograf şi o comedie. CAPITOL: Asfalt. TRIANON: Femeia şi paiaţa. SELECT: Masca diavolului şi Stan şi Bran. LIPSCANI: Farmecul arenei. MARNA: Frigurile căsătoriei şi revista: Mic şi al dracului. =□ (Continuarea ofticosului din pod. l-a) şi se exprimă, despre Români, în felul mai sus pomenit—îndurerate gânduri ne cuprind. Iată, undeva în Transilvania un român adună material pentru o lucare cu privire la trecutul etnic al regiunilor Tisei. Şi ştiţi ce, din cărţi ungare, între altele, a descoperiţi Nici mai mult nici mai puţin decât că, secolul trecut chiar, pe valea Tisei erau multe, multe sate româneşti, pe care, pe diferitele căi de Budapesta născocite, aluviunile ungureşti au venit dinspre pustă şi le-au înghiţit. Inchipuiţi-vă o seminţie, trăind de-a călare, şi venind, acum o mie de ani, cu lăcuste de stepă în coama şi pe coada cailor... Şi dând, răsboinică şi urâtă, iureş în Europa... Şi furând, de peste tot, femei- adevărului, Ion Conea le cele mai frumoase (pe ale căror strănepoate le trimite, azi, la Londra, peşcheş lui Rothermere). Şi de curâţându-se, pe calea aceasta, picioarele, rombice de multă călărie, îndreptându-se — iar ochii, din oblici, orizontal culcându se... închipuiţi v’o, pe această seminţie, întinzându-se mereu în vecini, şi luându-le tot ce găseşte mai bun la ei, ba încă subplantându-li-se în toate drepturile şi bucuriile sufletului lor... Şi ce aţi zice dacă, azi, ea ar contesta acestora, cu obrăznicie, până şi dreptul la existenţă — pe aceste meleaguri ! Lucruri spuse fără mănuşi, poate imprudent, stânsradu — dacă vreţi. Dar spuse în numele şi în slujba imercializarea S. n. P.-uiuî r ii*, ci unui comandant de vas CON ANI a. — In legătură cu oferte hrăine pentru comercializrea 1rcului de vase ale S. M. R., unui din^.L,stomar lent de vas de pe unul din v poarele noastre comerciale, nav- sator de peste 28 ani, ne-a uat urma marele lămuriri: Prin comerţ ,afistare, societatea care primeşte concensiunea, aduce prea puţine foloase Statului, întrucât, conform contractului pe care î l va încheia cu Statul, urmează să fie subvenţionată atât cu capital, cât şi cu parcul de vapoare, care deasemenea urmează un vast capital. Singurele avantaje nu vor rezulta decât intr. personal, care va fi mai bine retribuit şi totodată mai bine îngrijit decât sub actuala administraţie. Parcul de vapoare poate fi însă oricând descomplectat sau chiar pierdut, întrucât la prima datorie neacoperită de societate, orice vas poate fi pus în vânzare şi astfel riscă să-şi piardă pavilionul. Singura soluţie ar fi, deci, ca Staun sa reînoiască parcul de vase, cu vapoare de construcţie modernă şi cu viteză la nivel cu cele ale celorlalte state. Nu este admisibil ca un vas de al nostru, cum sunt cele de azi, să parcurgă drumul Constanţa —Londra în douăzeci şi două zile, în timp ce vapoarele străine îl parcurg numai în 10 zile. Câştigul vaselor de marfă se bizue, în afară de soliditate şi buna organizare, în primul rând pe viteză, ori vapoarele noastre de azi au rămas cu mult în urma cerinţelor timpului. România nu este o ţară cu tradiţie de navigaţie, dar totuşi, pentru traficul comercial, trebue organizat un bun serviciu de navigaţie, care să deservească interesele ţarei. România este o ţară agricolă şi pentru a înlesni traficul de importexport, trebue să dea toată atenţia în această direcţie. In acest scop se cere procurarea unui parc de vase moderne, întrebuinţârulu-se acelaş capital pe care s’ar învesti societatea străină în caz de concesionare. Totodată se cere o administraţie serioasă şi cu un personal mai puţin numeros, dar conştient, care să protejeze pavilionul naţional, spre a putea ajunge la foloase reale pentru Stat. V. BURLAN Ce se petrece la liceul reformat «Bethlen Kollegium» din Aiud ALBA IULIA — In internatul liceului reformat din Aiud iau masa şi câţiva profesori români, cari între ei vorbesc, — şi e firesc aşa,— totdeauna româneşte. Intr’o bună zi profesorii şi pedagogii maghiari, cari nu puteau suferi acest lucru, şi-au arătat pe faţă indignarea. Aşa, unul dintre unguri, s’a adresat cu expresii foarte tari unui român, insultând statul şi limba oficială. Cazul a fost reclamat inspectoratului din Sibiu. Alt caz: Profesorul de limba română dela acest liceu a încercat într’o zi convorbiri nî româneşte cu elevii de cl. IV-a. Profesorul le spuse: — «Nu-i aşa, că poporul român, se trage din poporul roman, iar limba noastră din cea latinul» De-odată patru elevi indignaţi foarte, au spus profesorului : — «Domnule profesor aceasta nu este adevărat. In manualele noastre de istorie se afirmă că ceia ce spuneţi d-voastră este o minciună. Noi ştim din Hunfalvi, că poporul român este o amestecătură inferioară de turci, greci şi slavi». Fără comentarii ! Desinteresare faţă de relicvele instorice Deunăzi, nişte escursionişti din străinătate vizitând oraşul nostru, conduşi de către un intelectual, au încercat intrarea în temniţa unde au fost închişi martirii Horia, Cloşca şi Crişan. Dar mare le-a fost surpriza, când, în loc se afle o chilie îngrijită şi păstrată cu sfinţenie şi respectul cuvenit, au dat peste o văgăună plină de eseremente, cari împrăştiau un miros pestilenţial. Pentru ce această desinteresare condamnabilă a autorităţilor civile şi militare (închisoarea respectivă se afla deasupra porţii cetăţii) faţă de aceste relicve istorice?! Unde este «Astra»!... Unde sunt societăţii© de cultură, de istorie, de muzee... Unde 111 CARACAL. — Caracalul se bucură de un prost renume și cu totul nemeritat. O veche zicală, care s’a întins In toată (ara Românească, spune că aci s’ar fi rupt carul cu proști. Că au arătat astfel caracalenii, spulberând insulta ce-i apasă, o dovedeşte marele număr de intelectuali cari au ajuns până a ocupa posturi de înaltă demnitate, oraş simpatie, deşi nu datează de la Împăratul roman Caracala, totuşi e unul din cele mai vechi din România. Caracalul e un imporant centru agricol- Judeţul Rontanaţi a cărui capitală este, are întinse câmpuri de cereale şi, în partea de nord, o bogată regiune viticolă. Viaţa politică Viaţa politică e cât se poate de animată, probă că şefii de partide politice, sunt un fost ministru d- I. G. Duca şi d- G Mironescu, actualul ministru, in cabinetul naţional-ţărănist. La ordinea zilei sunt deocamdată, alegerile comunale. Toţi se străduesc şi toţi speră. Până şi partidul social-democrat va pune listă separată, în speranţa unei victorii care, desigur nu va veni. Liberalii se cred aproape stăpâni pe situaţie, mai ales după întrunirea de la 16 August-Naţional-ţărăniştii nici nu vor să audă de acest lucru. Astfel că lupta se anunţă,a fi cât se poate de interesantă. In tabăra liberală sunt neînţelegeri surde, la eventualele alegeri, în jurul candidaturilor d-lor Eugen Titeanu şi I. D. Ianculescu. Edilitatea In privinţa edilităţii sunt de menţionat câteva lucrări: Canalizarea oraşului, făcută prin anul 1913, teatrul naţional, frumoasă clădire cu o scenă pe care laudă toate trupele în turneu, uzina electrică şi parcul comunal, nu prea mare, dar destul de frumos şi de bine îngrijit. Actualul primar naţional-ţărănist d. Nicu Betulescu, depune toate străduinţele pentru a înfrumuseţa oraşul mai ales că speră să fie tot primar şi după alegerile comunale. S’au terminat lucrările la nouile hale de alimente, se fac serioase reparaţii la hala de carne şi mai ales la spitalul judeţean, etc. De un singur lucru, mult mai serios şi mai greu, duce lipsă oraşul: apa potabilă. Şi din această cauză nu puţini sunt bolavi de rinichi, ficaţi etc. S’au făcut până în prezent vagi propuneri cu o asociaţie a tuturor comunelor din judeţul Romanat, lucra realizabil, în cazul unui împrumut intre 100 şi 200 milioane lei. Până atunci caracalenii, vor fi nevoiţi să bea tot apa cişmelelor patriarhale şi a fântânelor în care serviciul sanitar arucalar de cel puţini 20-80 de ori pe an. Viaţa culturală Important centru, şcolar, Caracalul are un Ucen de băeţi, an Ucen de fete, şcoală normală de băeţi şi una de fete, o şcoală profesională de fete, o şcoală elementară de comerţ, o şcoală Inferioară de meserii, una de cântăreţi, două de aplicaţii, 3 primare de fete şi 3 de băeţi Gimnaziul «Ioniţă Assan», transformat Încă de- acum 11 ani in triceu, a dat numeroase generaţii de şcolari. Are o vechime de peste 50 de ani. Acum doi-trei ani, exista aci, un ateneu popular, ale cărui producţii literare şi artistice, cu concursul elementelor din societatea caracaleană adunau multă lume. E probabil că şi aci a lucrat acelaşi vrăjitoare, intriga, făcând să se destrame aceste frumoase începuturi. Menţionăm cu această ocazie şi clubul «Unirea», luxos şi elegant, dar pe ale cărui uşi, proprietarul a pus un afiş vizibili «închis din cauză că nu s’a plătit chiria pe doi ani». Străduinţele unui profesor Departe de luptele politice, profesorul de limba română de la liceul «Ioniţă Assam ». Iiie Constantinescu, de 35 ani, de când e un Învăţământ adună cu o hărnicie de albină, hrisoave vechi de 400—500 de ani şi piese pentru un muzeu popular. Vizitând muzeul, aşa cun» sunt aşezate lucrurile, într’o cameră de liceu — rămâi Înmărmurit de puterea de muncă a acestui intelectual. In apropierea oraşului, din cetăţile romane «Recica» şi «Slava», sau deegropat monede. Inele şi alte piese de valoare foarte mare, cari Îmbogăţesc muzeul. Rămăşiţele de la animalele pr istorice, numeroase piese din război şi tot felul de arme vechi, arată munca unui om care lăsând la o parte interesele personale, cu banii propriu a făcut o operă ce va îmbogăţi cunoştinţele urmaşilor. Distracţii şi se intrigi Viaţa de Caracal nu este nici prea scumpă, dar nici prea ieftină- Ca distracţii, un cinematograf, trupele de la teatrele din Bucureşti şi aiurea, în turneu, parcul comunal, adevăratul loc de recreaţie, un mic setuar în jurul monumentul «Unirei», baluri, serate, etc. Restul, se petrece în intrigi specifice oraşelor provinciale. Aspecte din caracal Povestea ca... coral. Viata politica. Edilitatea. viata cuifaraia. stradumiete a lai profesor. Distracţii şi... mingi. Dela leafral Floria Ventura Ultimele reprezentaţii extraordinare cu d-ra Maria Ventura au loc azi, Luni şi mâine Marţi, cu piesa « Stăpânul înmii sale» de Paul Raynal. Joi 8 Octombrie are loc premiera comediei «Prea iubitul Leopold» de Jean Sarment cu d-nele Renée Annie, Nora Peyoww, Eugenia Bamme şi d-nii G. Timică, O. Toneanu, N. N. Matei şi Stroe Atanasiu, în primele roluri. s. Repetiţia generală a comediei «Prea iubitul Leopold» va avea loc la teatrul Marian Veptura Miercuri 2 Octombrie, la orele 3 după amiază. Intrarea numai pe invitaţii. Se atrage atenţia ca aceste invitaţii sunt valabile la toate repetiţiile generale în stagiunea aceasta şi ci că nu se pot folosi de ele decât acei cărora le sunt adresate, neadmiţându-se cedarea lor şi nici substituiri de persoane. industriile ardelene $1 C. F. R. câteva spicuiri dintr’un memoriu CLUJ. — Industriile în general au dus totdeauna o adevărată lu-ptă cu căile ferate, din pricina nenumăratelor dispoziţiuni, cari contrariază o colaborare armonioasă între instituţia căilor ferate şi cea mai mare ramură de producţie, care este industria. Pentru înlăturarea acestui rău, reprezentanţii industriei ardelene au expus, într’un amănunţit memoriu, toate dificultăţile de cari se lovesc la căile ferate, memoriu care va fi prezentat direcţiunei generale prin «Uniunea generală a industriaşilor». Consideraţii generale Memoriul începe cu următoarele consideraţiuni generale: Transportatorii constată că la greşelile vechi, moştenite de la regimul l mut, se mai adaugă zilnic altele cem sunt insuportabile. Pentru transportatori, în interior, căile ferate produc stări de incertitudine iar în străinătate au devenit obiectul celor mai grave comentarii. Publicul transportator nu mai este o parte contractantă egală cu admiia căilor ferate, ci este un adversar persecutat şi ameninţat cu diferite represalii. Primul pas spre normalizarea c. f. ar trebui să fie restabilirea legalităţii şi aplicarea principiului egalităţii între căile ferate şi publicul transportator. Detalii Spre a se pune capăt diferitelor explicaţiuni, ar trebui să fie fixat care este organul oficial în care publicaţiunile C. F. R. trebue să fie promulgate spre a intra în vigoare. Unele apar în Monitorul Oficial, iar altele în Foaia Oficială a C. F. R. şi multe se dau numai telegrafic organelor executive, astfel că aplicarea lor vine prin surprizăîncheierea contractelor Astăzi adiţia cfr. încheie contractele de transport pe baza unui regulament pus în aplicare la 20 iule 1929, cu putere retroactivă începând de la 1 Ianuarie 1929. Or, regulamentul de transport este baza tuturor obligaţiunilor şi drepturilor între CFR şi publicul transportator şi este cel puţin ciudat, să se considere că transporturile s’au făcut complecta necunoaştere a raportului de drept dintre cfr. şi publicul transportator. Punerea în aplicare a unui asemenea regulament constitue o gravă călcare a legilor ţării. Cum se aplică nouile tarife Pretutindeni, la căile ferate, pentru intrarea în vigoare a urcărilor de tarife și a altor sarcini, se fixează un termen oarecare socotit de la promulgarea dispozițiunilor respective. La noi, modificările de tarife se comunică numai cu câteva zile înainte aplicării lor. O dovadă, este introducerea taxelor de manipulaţie care au fost promulgate la 32 Iulie şi au intrat în vigoare la 1 August. inesiguranţa transporturilor Regulamentul de transport din 1920, privitor la transporturile făcute în vagoane descoperite, dispunea că predătorii rămân responsabili pentru aceste transporturi, pe toată durata, până la stafia de destinaţie. Această dispoziţie s’a menţinut şi în noul regulament. Dar această înseamnă complecta nesiguranţă a transporturilor. Este absolut necesar ca încărcarea vagoanelor ă se facă cu controlul organelor cfr. iar cale ferate să rămâe responsabile, după ce transportul a fost primit în regulă. Memoriul mai expune proasta dispoziţie în ce priveşte recartarea sumelor provenite din constatările de lipsuri în vagoane. Stătue apoi asupra indicatorului kilometric, care nu mai corespunde, şi asupra tranzitului prin Predeal, care a făcut imposibil transportul şi desfacerea produselor ardelene, spre Capitala ţării , C. H. -COXXXCO-la chestia spitalului epidemic din sighişoara Acum două săptămâni am publicat o relaţiune a corespondentului nostru din Sighişoara asupra stării deplorabile în care se află spitalul epidemic din acel oraş. Primim însă o scrisoare semnată de d. dr. Iosif Ghisdaru, secundarul serviciului de la acest spital, care «pentru restabilirea adevărului», ne roagă să publicăm unele lămuriri. Spicuim: Spitalul serveşte exclusiv la izolarea bolnavilor de scarlatină, e situat la marginea oraşului şi dispune abia de 18 paturi. Din 1925, au fost la acest spital total 350 bolnavi din cari 7 decese, adică 2 la sută, ceea ce este în concordanţă cu alte statistici. îngrijirea medicală dată de medici distinşi ca d-rul Oberth, Ganea, Tăcu, cari au perindat pe la acest serviciu, după cum se vede din acest rezultat, n’a putut fi decât excelentă, — ne asigură d. dr. Ghisdaru. O izolare care se face de cele mai multe ori forţată şi pe un timp lung de 40 zile, cum se cere pentru scarlatină, e suficientă pentru a-şi atrage nemulţumiri. Deci, numai aceasta ar fi origina nemulţumirilor.* Dacă bolnavii sunt nemulţumiţi şi de crimă, aceasta e explicabil, deoarece sunt obligaţi să se supună timp de trei săptămâni unui regim strict lacto-hidric. D. dr. Ghisdaru mai susţine că actuala îngrijitoare nu poate fi înlocuită, pentru că cineva — care să fie oprit de a părăsi localul, ameninţat de contaminare, cu o leafă derizorie de 1000 lei lunar, îngrijind zeci de bolnavi, marea majoritate copii mici,e greu de găsit. D. dr. Ghisdaru recunoaşte că acest spital este neîncăpător pentru numărul mare de bolnavi, şi ne arată că, la intervenţia d-sale, consiliul comunal al oraşului a hotărât că actualul local să fie vândut, iar preţul rezultat să fie pus la dispoziţia spitalului judeţean pentru construirea unui pavilion mai încăpător. -OOXXXOO a • • IN NOAPTEA DE 36 SEPT. L Mătăsaru, Calea Victoriei 110 Dr. L. Coniver (Farm. Naţională fost Henţiescu), Victoriei 14. Al. Roşu «La Galeri», Grivite174 Gh. Bulandra, B dul Carol No. 9 C. Vaeni, Calea Dorobanţilor 17 M. Cugler (Elena Zlotescu) Regală G. Maria Niculescu Stănescu, Bdul Pache Protopopescu 8. Evlampia Gheorghiu, 13 Septembrie 2. Gh. Romascan, Str. Doamnei 27 Al. Leist, Str. Dr. Felix 67. ___—OOXXXOO----------ştiri din Zimnlcea INCENDIU. — La locuinţa locuitorului Radu Bugeac din comuna Ulmeni, a isbucnit un incendiu. Au ars o şură învelită cu stuf, trei cai şi un vagon cu ceapă ce se aflau în şură. Focul a luat naştere din neglijenţa păgubaşului care a umblat cu o lampă aprinsă în mână, de la care aprins acoperișul. Pagubele se ridică la peste 30 000 lei. Scrisori din Cernăuţi Criza economică. — Transacţiunile comerciale. înfiinţarea unui obor de vite Cernăuţi. — Oraşul nostru trece printr’o acută criză economioft. Din cauza scăderii preţurilor la cereale, s’a produs lipsa de numerar, care se resimte pretutindeni. Băncile, prevăzătoare, au Încetat acordările de credit, aşa că comericanţii se simt stingheriţi şi etrftmtoraţi Aceasta se poate constata din numărul politiior protestate In ultimul timp. TRANZACŢIUNILE COMERCIALE Un efect al acestei crize sunt numeroasele cereri de concordat. In mai puţin de două săptămâni, opt comercianţi bine văzuţi au depus registrele la tribunal cerând concordatul. Cu magazinele larg deschise şi cu mărfurile depozitate în prag, comercianţii aşteaptă puţinii clienţi. Pe de altă parte, cerealiştii stau cu mărfurile depozitate In hambare, aşteptând o urcare a preţurilor spre a le vinde cu minimum de câştig. Un capital Închis, obţinut după multe străduinţi şi cu o dobândă ridicată. ÎNFIINŢAREA UNUI OBOR DE VITE Din Iniţiativa d-lui preşedinte al Camerei de comerţ dl Cernăuţi se va Înfiinţa un obor de vite în localitate. In acest scop se vor da lămuriri populaţiei de la sate care până acuma a fost lăsată la discreţia intermediarilor speculanţi. Prin înfiinţarea oborului de vite din Cernăuţi, ţăranii vor putea obţine preţuri bune şi reale pentru vitele lor, iar popoulaţia oraşului va avea carne eftină şi de bună calitate. EDILITATEA In o recentă şedinţă a comisiei interimare, in urma propunerii d-lui dr. Nicoară, membru in delegaţia permanentă a municipiului Cerăuţi, d- dr. Nică Săveanu, preşedintele comisiei, a acceptat obţinând şi aprobarea unanimă, ca primăria să construiască o clădire cu locuinţe eftine pentru populaţia nevoiaşă- O comisiune, în frunte cu d. dr. Nion Săveanu şi d. dr. Nicoară, a ales terenul pe care se va zidi clădirea. S’a ales un teren foarte potrivit din propietatea comunei, capătul străzii Române, lângă cazarma regimentului 17 obuziere. In conformitate cu planul întocmit, clădirea va avea 60 de locuinţe destinate familiilor sărmane. Fondurile vor f procurate de tot consortiu de bănci care e dispus să acorde un Împrumut. Se speră că lucrările vor începe chiar in toamna aceasta. Importante lucrări edilitare la Cernăuţi Cernăuţi. D. consilier comunal dr. Nicoară a fost în ultimul timp de mai multe ori la Bucureşti pentru a interveni la organele în drept, pentru aprobarea licitaţiei constituirei unei noi uzine electrice începută în localitate. D. dr. Nicoară şi-a luat însărcinarea că încă în acest an uzina electrică să fie prevăzută cu toate maşinile necesare, gata pentru funcţionare. Actul referitor la instalaţiile uzinei electrice a fost aprobat de ministerul de interne şi de ministerul Bucovinei, d. dr. Sanciuc- Săveanu. In ultimele zile a fost aprobat şi de Consiliul de miniştri, aşa că montarea turbinei de 5000 H. P. va fi terminată încă în cursul acestui an şi va fi pusă în funcţiune de sărbătorile Crăciunului. Paralel cu lucrările acestea, se vor lucra la montarea unor transformatori de o tensiune mai puternică pentru a se putea da curentul electric şi la periferiile oraşului nostru, care zac de ani de zile în întuneric. Cu ajutorul acestor turbine, oraşul fiind alimentat cu mari cantităţi de electricitate, se vor putea construi şi reclame luminoase ca şi în oraşele din occident. Se va constitui o comisiune care să se ocupe cu instalaţiunile reclamelor electrice cerute de către unii comercianţi. De asemenea, oraşul va fi iluminat de lămpi cu oglinzi reflectoare, ca şi în oraşele din restul Europei. Primăria va lua măsuri pentru instalarea în fiecare casă a unor aparate de control al consumului de apă spre a pune stavilă nemulțumirilor iscate prin evaluări arbitrare --------uoxxxoo———