Cuventul, noiembrie 1929 (Anul 5, nr. 1628-1657)

1929-11-01 / nr. 1628

A APĂRUT No. 45 REALITATEA. UustratA est următorul sumar: Regele Mihai în fața obiectivului “Sppe-Câteva ore In ifimltatea suveranului. — Primul pantalon lung. — Automobilul unchiului Nicky. — Regele admiră Zeppelinul. — Cum gândește și cum se manifestă micul rege. —­­Cu prilejul ani­­versăre l a 8 ani). de A. Dumbrăveanu DE VORBA CU DITA PARLO Povestea unui om vesel de Gh. Brăescu De ce am pus bir pe celibatari de Benito Mussolini — Serbările centenarului oraşului Giurgiu — —5=T'--ss O aventură tn largul Mării —-.»r----­Curiozităţi ştiinţifice, cinematograf, modă, sport - 'ss Sfaturi pentru îngrijirea frumuseţii 3===r— 32 pagini CULORI Preţul id lei No regretaţi o caatorie la TARGU-MUREŞ şi va veţi convinge, că puteţi cumpăra favorabil, eftin, bine şi cu plată Amrate la Sz€kelo&ll€ti FABRICA DE MOBILE laie »lint *­m l­aiino La cerere trimitem şi reprezen­tantul nostru cu desene. Congresul subofiţe­rilor pensionari Uniunea sub-ofiţerilor pensio­nari din România, cu centrala la Craiova, Bulevardul Carol No. î roagă pe toţi sub-ofiţerii pensiona­ri din întreaga ţară, cari nu au primit comunicări, relativ la ţine­rea celui de al II-lea congres gene­ral la Bucureşti, să-şi trimită cât mai curând posibil şi cel mai târziu până la 5 Noembrie a. c. la centrala Uniunei, adesiunile şi adresele spre a li se putea trimete atât programul, cât şi instrucţiu­nile necesare acelui congres. Ase­menea mai pot trimete odată cu adesiunile și suma de lei 50 de fie­care pentru leheltuelile congresu­lui. DIRECŢIA GENERALA C. F. R. Direcţia Exploatării Publicatiune Se aduce la cunoştința generală următoarele: Stabilimente industriale, cari dela data prezentei publicatiuni vor ob­ţine avantajele Legii pentru în­curajarea industriei naționale pe baza unui jurnal al consiliului de miniştri, NU VOR PUTEA BENE­FICIA DE REDUCEREA DE 45 la sută la care zisa lege le dă drep­tul pentru produsele lor fabricate, DACA NU VOR CERE IN MOD SPECIAL DIRECŢIEI DE EX­­PLOATARE C. F. R. prin o peti­ţie timbrată, înscrierea firmei în Lista Stabilimentelor Industriale, arătând şi numărul jurnalului con­siliului de miniştri respectiv pe ba­za căruia a obținut avantajele in­­dstriale. Direcția Exploatării C. F. R. No. 90S09c/24383M.6/1299. București. 23 Octombrie 1929. an­ IN NOAPTEA DE 30 OCTOMBRIE Farmacia Chihăescu (­ Bardescu), Calea Victoriei, 64. Steriu I. Shun­­da, Buzeşti, 47. Al. Alifante, Grivi­­ţa, 277. D. Brentă, Câmpineanu, 9. Sterie Papinian, Caza Vodă, 63. E­­mil Belcot, B-dul Ferdinad, 59. Ion Stănescu, B-dul Pake Protopopescu 137. M. Beinich, Nerva Traian, 98. Dr. Gh. Sima, 11 Iunie, 28. Ştefan M. Antonescu, şos. Ştefan cel Mare, 125. Mihail C­eopul, Nicolae Băl­cescu, 14. Numiri UTinvaţa­­mântul superior Ministerul instrucţiunei a aprobat ur­mătoarele numiri şi supliniri la univer­sitatile din tară: IAŞI: prof. dr. Răşcanu, suplinitor la catedra de farmacologie şi materie medicală de la facultatea de medicină I. Claudatus, şef de lucrări la labora­torul de chimie medicală şi radiologie şi I. Bordeianu, asistent la acelaş la­borator. I BUCUREŞTI; prof. G. Vâlsan, supli­­­nitor la catedra de geografie fizică; II Cartojan la catedra de istoria litera­turii române vechi şi D. Caracostea la catedra de istoria literaturii române moderne şi foliilor, toate vacante la fa­cultatea de litere şi filosofie. D. Suhăţeanu-Bârlea, preparator la conferinţa de chirurgie maxilo-facială de la institutul superior de dentistică, CLUJ­ Pop Al­, asistent la laborato­rul pentru învăţământul matematicilor. De la Academia Română Academia Română va ţine şedin­ţă publică Vineri 1 Noemvrie cu­rent, la ora 3 d. a. D. N. Iorga va face următoarele comunicări: 1. Originea lui Ştefan Răsvan; 2. Petrecerea lui Vasile Lupu in exilul dela Constantinopol. In şedinţa Academiei Române de la 25 Octomvrie curent, d. I. Bianu preşedintele Academiei, a înfăţişat lucrarea d-lui profesor dr. D. Ge­rota «Apendicita — Studiu anato­mie şi clinic» (Buc. 1929), atrăgând atenţia asupra acestui monument al literaturii medicale româneşti. Mai mulţi membri din secţia ştiinţifică au făcut propunere ca lucrarea să fie înscrisă la unul din premiile­cademiei, ce se vor decerne în se­siunea generală din 1930. ------—IOOXXXOO—— «Brăţara nopţilor» nu este mimat această cascadă de imagini, ca în citatul elogiu pictural şi metaforic ea este hora de aspecte cate se des­făşoară în arena nopţilor, în pene, în circuri, pe mare, pe munţi văr­sând flăcări din cratere pentru ca peste toate să plutească revelaţia iubirii, duhul sfânt al apropierii sufletelor şi pen­tru ca tot acest pa­lat durat din cenuşă, să se prăbu­şească odată cu lumina zorilor. Vor­beam totodată de sgârcenia citate­lor şi lucrul e foarte adevărat. Pen­tru ca imposibilităţile materiale ne împiedică să transcriem panouri întregi decorative, precum al mării în noapte. Marea îşi puna în plete un curcubeu ca un pieptene de dansatoare spaniolă Armăsari albi valurile muşcă hamul brumelor Valurile, valize cu batistele vântului răvăşite Şi spumele presară flori ca sub paşii învingătorului, etc. etc. Sau al muncii de noapte în tipo­grafii: Ucenicii culeg svonul în tăcere ca sca­fandrierii Aleg cochiliile Mărgeanele rare ale versului Joacă în palme pietricelele silabelor Alătură ecourile precum un pianist clapele Aruncă pe umerii planetelor o beteală de cântece Sau admirabilul elogiu al cuvin­telor, sau acela al bibliotecilor, etc. etc., pentru ca să ne mulţumim, din necesitate, cu un citat cu adevărat magnific în care d. Ilarie Voronca află pentru iubire imagini inedite şi de mare forţă sugestivă. Dar ca un şarpe gândul pândeşte în ni­sipul minţii Şi vânătorul alungă ciuta peste vâlto­­rile fructului Minciuna fierbe în tâmplă ca ’n subte­rană mustul Iubirea-i arcuşul de parfum peste stru­nele crinului Rodesc prunii din livezile glasului, se lasă cortina amintirilor Plutesc berzele revenirii peste aburul irosit din azima somnului Se întorc limbele vântului pe cadavrul văzduhului Și trupul se umple de sunetul repetat al orei. Privire răsfrântă în privire Surâs adâncit în surâs Foc jucând peste două inimi topite in­tr’un profil Făcătoare de minuni schimbând ghim­pii în funde de auroră Şi prin pletele împreunate lumina trece ca tm landou sărbătoresc Noaptea se răsuceşte în adâncuri ca o buruiană secată Cerul e un pian nesfârşit, oceanul pe­dala. Ca pasări gleznele cântă, sufletul trâm­biţează. Iubirea ca razele Roentgen arată lam­­pioanele dintre coaste. Versuri pe cari ne am îngăduit să le subliniem pentru frăgezimea şi plasticitatea dintr’ânsele, cum a­­tâtea găsesc în «Brăţara nopţi­lor» dar şi pentru semnificaţia lor. Pentru că ele pregătesc acea victo­rie a zorilor, cu care se închee poe­mul — «dar zorile rup de pe tru­puri cămăşile de păcate»... «şi pe războiul vocilor se ţese covorul bu­curiilor duble» — şi care fac să ră­sune sub bolta acestui poem de vi­brantă modernitate, câteva accente, cu atât mai ciudate aici, din acea «noapte nupţială» de care vorbeşte Novalis. -­­ Perpessicius CUVÂNTUL Groaznicul incendiu din Ploeşti Arde rallnâria Jega“ PLOEŞTI, 30. — Azi dimineaţă la ora 6 fără un sfert, un mare incen­diu a izbucnit la rafinăria de petrol societăţii «Vega», situată la barie­ra Văleni. Focul — ale cărei cauze nu se cu­nosc încă — izbucnise la noua disti­lerie de ţiţei, a cărei construcţie a costat câteva zeci de milioane de lei. Focul a început apoi să se întindă cu o repeziciune uimitoare în tot subsolul. Echipa de incendiu a rafineriei, a fost adusă imediat la faţa locului şi sub conducerea d-lui ing. G. Balif, directorul fabricei şi a personalului tehnic superior, a început operaţia de înăbuşire a focului. A sosit la locul dezastrului d. C. Vasile, chestorul prefecturiei de po­liţie cu întregul aparat poliţienesc şi pompierii de sub conducerea d-lui căpitan D. Băl­ea­nu. In acelaş timp, cum în apropierea focului se găsesc două mari rezer­voare de benzină, care s’ar putea a­­prinde făcând explozie, toată aten­ţiunea s’a îndreptat asupra lor, stro­­pindu-se continuu cu apă. Dacă focul se stinge într’o parte a subsolului se aprinde în alta şi sunt toate indiciile că el arde deo cam­dată înăbuşit. Nu este exclusă posibilitatea ca să exploadeze întreaga distilerie. Se crede că focul a luat naştere în subsolul distileriei din cauza vre­unei conducte defecte­­de gaze, care s-a aprins. Autorităţile şi direcţia fabricei au luat toate măsurile pentru cazul u­­nei explozii. Focul a fost stins PLOEŞTI. 30—Focul de la rafinăria de petrol a societatei «Vega» a continuat sa ardă neîntrerupt până la ora 1 jura, după amiază-Secţia de pompieri şi echipele de in­cendiu ale fabricei, sub supravegherea conducătorilor rafinăriei şi reprezentam­ţilor autorităţilor, au depus timp de­­ ore o muncă neîntreruptă pentru locali­zarea focului. Numai după ce s’a reuşit să se astupe toate ochiurile subsolului distileriei de ţiţeni,­­ cu table de fier, nisip şi o ma­terie spumoasă ce se întrebuinţează la stins incendiile din petrol, focul a putut fi înăbuşit. Pagubele sunt mari şi prin faptul că din cauza incendiului care a distrus u­­neele conducte din subsol această disti­lerie nu va putea funcţiona timp de 10—12 zile. S-a deschis o anchetă pentru a se sta­bili cauzele incendiului. mm CAPITALA -tooxxxoo--­RĂZBUNAREA UNUI SOŢ Birjarul Haralambie Nicolae, do­miciliat în strada Cluj No. 53, fiind părăsit de soţia sa Elisabeta, îm­preună cu cei doi copii, a hotărât să se răsbune. Birjarul a aflat că soţia sa Elisa­­bia, trăeşte în concubinaj cu un oare-care Nae, pronumele nu s’a stabilit încă, domiciliat în şoseaua Crângaşi No. 21. Soţul înşelat a­ plecat la adresa dscoperită, găsind în casă pe soţia sa. In urma discuţiilor urmate între soţi, concubinul a luat un fler de la un apt şi a dat lui Haralambie câteva lovituri în cap producându-i răni grave. Rănitul a fost dus la spitalul Fi­lantropia unde i s-au dat ajutoare­­le medicale. NENOROCIRE DIN IM­PRUDENŢA Băiatul Vasile V. Vasile, în etate de 15 ani, jucându-se ori în curtea locuinţei părinţilor săi din strada Nistrului, 19, cu un pistol, arma luând foc, glontele a lovit pe zugra­vul Ion Heleg, care staţiona în Ca­lea Griviţei. Glonţul i-a pătruns în piciorul stan. Zugravul a fost transportat la spitalul Filantropia, unde a fost internat. CALCAT DE AUTOMOBIL George Cuidirof, servitor la mi­nisterul lucrărilor publice, pe când traversa bulevardul Elisabeta, ca să intre în minister, a fost lovit de automobilul No. 10.596. Aripa maşinei ia produs leziuni grave la cap şi a fost dus la spi­talul Brâncovenesc unde a fost in­ternat. Şoferul a dispărut. CONTABIL HOŢ­ Eri a fost arestat la brigada de urmărit de la prefectura poliţiei Capitalei, contabilul Dionisie Pre­torian, acuzat că a furat lucruri de argint de la sucursala firmei Geor­ge Rigler din Constanţa. Furtul la săvârşit în timpul când era angajat la sucursală, în calitate de contabil. Cazul fiind adus la cunoştinţa d-lui Şt. Vrânceanu, comisar la bri­gada de urmăriri a prefecturei de poliţie, în urma investigaţiilor fă­cute a descoperit pe contabilul Dio­nisie Pretorian, autorul furtului, împreună cu fratele lui Benedict, contabilul s-a angajat tot în acea calitate, la firma magazinului Go­logan din strada Lipscani. Comisarul Vrânceanu, făcând o pecheziţie la domiciliul contabilului s-au găsit o parte din argintăriile furate. Cu actele încheiate a fost înain­tat la parchet. ACCIDENTUL DELA ŞOSEA D- Andrei Popovici prim-secretar­­ de legaţie, a fost aseară, victima un u­nui accident de automobil. D-sa se afla la şosea în dreptul vilei Minovici. Vroind să traver­seze şoseaua spre a şi lua maşina ce era în piaţeta din Piaţa vilei, a fost surprins die autocamioneta con­­dusă de şoferul I. Veli­covici. D. Po­­povici a fost loviţi In stare destul de gravă a fost internat la spitalul Filantropia. Bippîsm BANEASA, Joi 31 Octombrie 1929 FAVORIȚII NOȘTRI Pr. Perii Jaune, 1300 m.: Hanna; Sze­rűn eso; Gr. Schwartz; Nobleman. Pr- Lullt, 1500 m.: Frig; Gaie; Desi­­rée; Serdar. Pr. Vintilă Vodă, 1500 m.: Grajdul Schwartz; Eugenia; Clarisse; Curcu­beu. Pr- G-ral Florescu, 2400 m.: K. de Bruxelles; Banat; Palóc; Caribert. Pr. Whig, 1GOO «m Ben Hur; Naiba; Sonia; Ou de Paşte- Pr. Vrancea, 1400 m-: Basma; Grajdul Schuartz; Dâmboviţa; Floricel. Pr. Domneşti, 1000 tu-: Dandana; Tan­ti; Pamacs; Audax. --------------------------------­ luxaxoo-----­ Facultatea de Drept din Bucureşti­ res­­pinge înfiinţarea anului preparator Consiliul profesoral al facultaţei de Drept din Bucreşti întrunit în şedinţa de la 30 Octombrie 1929 a hotărât în unanimitate­­ păstrarea anilor de curs din organizarea ac­­tulă respingând înfiinţarea unui an preparator în afară de cei trei ani de curs atât pentru că legea în­văţământului superior în starea ei de astăzi nu permite adăugarea a­­cestui an de curs suplimentar iar pe de alta inutil faţă ele programul materiilor astfel cum sunt predate. Consiliul profesoral a mai hotă­rât în unanimitate prelungirea man­datului de decan al d-lui profesor N. Bazilescu. De la soc. de oto­­neuro-oculistică Societatea de oto­naero-oculistică va ţine şedinţă Luni 4 Noembrie cu orele 9 seara ia amfiteatrul Clinicei oftalmo­­logice din spitalul Col­ţea­ La ordinea zilei: 1. Conferinţa d-lui prof. dr. G. Marinescu: «Crize oculo­gice şi problema isteriei» (cu prezentare de bolnavi). 2- Prof. dr. G. Marinescu în colaborare cu d-nii Draganescu, Sager şi Srigorescu: «Chestiunea oftalo-m­ero­­mielitei. Relaţiunea ei cu scleroza în plăci şi maladia lui Schilder» (Demons­traţii istopatologice). D-nii medici cari se interesează de problema istoriei, sunt în special rugați a lua parte. ------oovxxoo—— UZINELE DE FIER ŞI DOME­­NIILE DIN REŞIŢA. S. A. Se aduce la cunoştinţa d-lor Ac­ţionari că plata dividendului pe anul 1928 se va face cu începere de la 1 Noembrie 1929 la ghişeele urmă­toarelor bănci: La Bucureşti: la Banca de Cre­dit Român; La Banca Românească şi la sucursalele acestor bănci. La Viena: «Oesterreichische Kre­ditanstalt für Handel und Gewer­be». La Londra: Banca Glyn, Mills & Co. Ltd. Se plătesc cupoanele No. 5 ale tit­lurilor definitive, plătindu-se un di­vidend netto de 50 lei de fiecare ac­ţiune şi lei , drept dobândă de întâr­ziere de 12 la sută pe 4 luni, adică in total lei 52 de fiecare acţiune. CONSILIUL DE ACIŢIE Vizitele d-lui I. Ra­­ducanu în judeţul Ialomiţa ALEGEREA DE LA CLUBUL NAŢIO­­NAL-TARANESC. COMISIA CAME­REI DE COMERŢ Călăraşi, 30•' — Eri şi alaltăeri d. Ion Raducanu, ministrul muncii a vizitat ju­deţul Ialomiţa, al cărui şef politic este Cu acest prilej a avut loc la Călăraşi adunarea comitetului judeţean pentru a­­legerea biuroului şi rezolvarea chestiu­nilor privitoare la gospodăria judeţului. Deputaţii şi senatorii ialomiţeni au ex­pus situaţiunea şcolilor şi administraţi­­uni din judeţ. Au fost aleşi în delegaţia perma­nentă a judeţului d-nul I. Răducanu, preşedin­te, V. Stanciu şi Vlădescu-Albeşti vice­preşedinţi, iar secretar şi casier de D. N. Popescu. Tot în această zi a fost aleasă comi­­siun­ea Cameri de Comerţ, compusă din d-nii Titi Kiriacesc­u, Oprea M. Petrescu şi Pantelimon Isaia, cari au deepus ju­rământul. Lămuririle debitanţi­­lor pentru publicul fumător Din partea societăţii «Izbânda» invalizilor şi văduvelor din răsboi a debitanţilor R. M. S. şi a tuturor concesionarilor de la Stat, judeţ şi comună, primim o întâmpinare cu privire la un comunicat recent al Casei autonome a R. M. S. , prin care publicul fumător este indem­nat să reclame pe debi­tanţii la cari eventual se vor găsi ţigarete de proastă calitate, chibrituri fără mă­ciulie, sau că nu sunt aprovizionaţi cu toate sorturile de fabricare. Soc. «Izbânda» arată că est­ede neînţeles cum administraţia R. M. S. poate să dea asemenea comuni­cate, în loc să ia cuvenitele măsuri ca fabricatele sale să corespundă preţului şi indicaţiei, după cum în­săşi debitanţi întruniţi în congresul de la 15 oct. a. c. au cerut catego­ric şi aceasta tocmai ca să fie scu­tiţi de incidentele sale ce zilnic au cu publicul din cauza fabricatelor, une­ori comprimate, alte­ori goale sau sfocgite. In cea ce priveşte complecta a­provizionare a debitanţilor cu tot felul de fabricate, aceasta a făcut tocmai obiectul de fond al moţiunei congresului, de­oarece regia nu-i a­provizionează complect debitanţi, motivând că le are concesionate prin contract special debitelor de Lux. Prin aceasta se dă loc la spe­culă şi se creiază un dublu mono­pol, în timp ce debitanţ­ii cer să fie aprovizionaţi cu tot felul de fabricate atât indigene cât şi im­portate. Pe această cale, debitanţi R.M.S. din întreaga ţară întruniţi sub aus­piciile soc. «Izbânda» previn publi­cul fumător şi protestează în con­tra administraţiei R. M. S. care, de­şi sesizată prin memorii în care se cerea să ia grabnic măsuri pen­tru înlăturarea acestor neajunsul­­găseşte că este oportun să dea ase­menea comunicate provocatoare crezând că prin aceasta va reuși să reabiliteze proasta calitate a fabri­cielor sale. -----—Oft x x xoo--------­ Dela C. de Argeş PUNEREA PIETREI FUNDAMENTA­LE A HALEI DIN PIAŢA REGELUI MIHAI I. — In faţa unui numeros pu­blic s’a pus piatra fundamentală a ha­lei oraşului. Slujba a fost oficiată de preoţii St. Dumitrescu, Dobrinescu şi N. Budescu. D. Nae Gheorghiu, primar, a rostit o cuvântare spunând că constru­irea halei este unul din punctele pro­gramului actualului primariat. A mul­ţumit cetăţenilor pentru concursul dat. D. Nicolescu Lungă, dputat, a mulţu­mit edililor oraşului pentru înfăptuirea acestei lucrări. Apoi a urmat semnarea actului comemorativ care s’a zidit în temelia halei, începută de 15 Septembrie a. c. Lucrarea se face sub supraveghe­rea inginerului Smidt și de către con­structorul Anibal Milletti. ------‘fîXXVOO------­ -------ooxxxoo----- 12 ani dela isbucni­­rea revoluţiei ruse CHISINAU, 30. — In vederea zi­lei de 7 Noembrie, când se împli­nesc 12 ani dela revoluţia rusă, au­torităţile noastre au fost informate că sovietele vor pregăti mari ser­bări că această ocazie pe malul Nistrului (Continuarea articolului din pagina I­ a)­ tanţii statelor miei învingătoare care, necăjit de a vedea că niciodată cauza sa nu e susţinută de aliaţi, a spus: «Cer să dobândesc poziţia u­­nui stat învins». Admirabilă sinteză a situaţiei creiată prin atitudinea pasivă şi uneori chiar încurajatoare marilor puteri faţă de manoperile învinşilor răsboiului. O reacţiune împotriva acestei stări de lucruri pare a se desena dealtfel în presa franceză şi engle­ză. Marile cotidiane de la Paris şi Londra, iau poziţie hotărît ostilă Ungariei care nu voeşte să-şi ţină angajamentele semnate, opunând un nejustificat «non possumus» la dreptele revendicări ale creditori­lor ei. Cabinetul marilor puteri vor trebui să intervină energic pentru ca Budapesta să priceapă că atitu­dinea­­ei nu poate fi tolerată la infi­nil. Iar dacă nu voesc să facă de­mersurile necesare, să lase cel pu­ţin mână liberă Micei înţelegeri care va şti să găsească în solidari­tatea, în prestigiul şi în forţa ei mijloacele de a impune Ungariei respectul obligaţiilor sale. Vladim­rar­lofiesctr ------COXXXCO-----­Aseară s-a întrunit la Ministerul de construcţiei Industrie şi Comerţ delegaţia economică a guvernului. Au participat d-nii miniştrii: V. Madgearu, I. Mihalache, Halippa, Voicu Niţescu, dr. Ene, secretar general la Industrie, Nicolau, secretar general la Lucrări publice. * Având în vedere multiplele chestiuni, cari urmează a fi examinate de dele­gaţia economică s’a hotărît să se ţină şedinţe săptămânale în fiecare Miercuri la ora 6. Departamentele cari participă la de­legaţie vor prezenta în prealabil o ex­punere a tuturor chestiunilor cari ur­mează a fi examinate pe baza cărora se va întocmi programul şi ordinea de zi a şediinţelor viitoare. S’a luat în discuţie apoi chestiunea de poduri metalice şi s’a hotărît ca discuţia să fie continuată în­tr’o şedinţă viitoare. S’a admis în principiu exportul ar­gintului nel­ucrat cu o taxă de export de 5 m/o ad-valorem. S’a admis deasemenea Exportul bu­­toaelor de fier goale cu plata uneii taxe de 5 lei suta de kgr. întrucât raportul d-lui Regard, în ce privește organizarea creditului a­­gricol în România a fost adus la cu­­noștința guvernului, s’a numit o comi­­siune compusă din d-nii miniştri Lu­­gojanu, Potârcă, Costin Stoicescu, di­rector la Banca Naţională, N. Stă­­nescu, avocat şi Ionel Pop, deputat. Această commisiune va studia raportul d-lui Regard şi va prezenta guvernului proectele necesare pentru realizarea in­stitutului de credit agricol. ŞTIRI ARTISTICE. La Teatrul Liric, compania artiş­tilor asociaţi continuă cu mare suc­ces frumoasa operetă a lui Jean Gilbert «Suzana» în trei cate în traducerea d-lui M. Conitz. Artistele Stela Cérna, Gretta Popp d-nii G. Carussy, Stănescu Cerna, Ştefan Iordănescu sunt bisaţi în fiecare seară. Orchestra condusă de maestrul Robert Frank. * DE LA TEATRUL NAŢIO­NAL Joi 31 Octombrie în matineu Tea­trul Naţional reprezintă feeria d-lor Adrian. Mamiu şi AI. O. Teo­­doreanu «Rodia de aur». In rolul principal d. N. Bâlţăţeanu. Seara se reprezintă «O femee —­ră importanţă» de Oscar Wilde, cu d-nele Maria Filotti, Marioara Zim­­niceanu, Ana Luca şi d-nii: N. Băl­­ţăţeanu, Calboreanu, Duţulescu, Cri­tica. Piesa a fost pusă în scenă de d. Vasile Enescu. * Studio-ul Teatrului Naţional re­prezintă cu un succes neobişnuit interesantul proces «Mary Dugan» pusă în scenă de d. Soare Z. Soare şi interpretată de d-nii: R. Bulfin­­sky, V. Valentineanu, Antonescu A. Athanasescu, C. Duţulescu, C. Stăni­cescu, etc., şi d-nele:­­Cleo Pan, Sonia Cluceru, Eug. Zaharia etc. • DELA TEATRU MARIA VENTURA Astăseară, Joi, Teatrul Maria Ventura reprezintă puternica dra­mă «Karl şi Anna» cu d-na Buzes­­cu şi d. George Vraca în rolurile principale. Vineri, Sâmbătă şi Du­minică seara: «Periferie» cu d-na Maria Mohor şi d-nnii A. Pop Mar­ţian, Ionel Ţăranu, G. Timică, Tu­dor Călin etc. Sâmbătă matineu cu preţuri reduse «Karl şi Anna». Du­minică matineu «Periferie». « DE LA TEATRUL «REGI­NA MARIA» Viitoarea premieră a Teatrului «Regina Maria» va fi «DUPĂ DRA­GOSTE» cu d. G. Storin în rolul creat de L. Guitry. In alte roluri principale d-nele Mariette Rareş, Gina Sandri, Petre Bulandra, N. Găunescu, M. Enescu, etc. Biletele de vânzare la Agenţia Feder şi la cassa Teatrului. * DE LA OPERA Joi seara se reia «Faust» cu d-nii Emil Marinescu (Faust), G. Nicu­­lescu-Basu, P. Căldăraru (Valentin) I. Manolescu şi d-nele V. Creţoiu (Margareta), V. Costescu-Duca (Sie­bel) şi Tana Nanescu (Martha). La pupitru, d. A. Alessandrescu. * FANTOME ŞI PAIAŢE Astă seară se deschide stagiunea Teatrul «Fantome şi Paiaţe» din bulevardul Schitu Măgureanu (Pa­latul Tinerime! Române) cu Groa­za cea mare, dramă în trei acte de Andre de Lorde. In rolurile prin­cipale, d-na Dida Solomon, (în re­prezentaţie) şi d-nii Mielu Constan­­tinescu, Dorimedont Sireteanu, Ser­giu D­umitrescu, I. Marinescu, D. Mărculescu, etc. Spectacolul va fi complectat cu Contesa Cocoşată, comedie într’unu act de Andre Mycho şi al 14-lea farsă de Felic Galipaux în inter­pretarea d-nelor FI. Hagi-Preda, Medinee Saban, Angela Demetrian etc., și a d-lor Jean Bratulescu, I. Manta, Gh. Stănescu-Trestian, etc. Regia d-lui S. Eliad. — «ac=.Qs=«s—— Expoziţii Pictorul Schweitzer-Cumpăna îşi deschide expoziţia cu lucrări din Grecia, Turcia, Macedonia şi Ro­mânia la 2 Noembrie cor. în sala «Ileana» («Cartea Românească»). Expoziţia va fi deschisă până la 10 Noembrie cor. * Sculptorul I. Jalea deschide ex­poziţia sa pe ziuna de 1 Noembrie la Athenen. Expoziția rămâne deschi­să până la 25 Noembrie. spectacole Teatre OPERA: ora 8.30 Faust. NATIONAL: ora 2.30: Rodia de aur: ora 8.30: O femee fără impor­tanţă. STUDIO TEATRU NATIONAL: ora 3: Mary Dugan este vinovată. TEATRUL VENTURA: ora 9: Karl şi Anna. TEATRUL REGINA MARIA : ora 3: Topaze; ora 8.45: Profesiunea d-nei Warren. TEATRUL FANTASIO: ora 9: Noi nu jucăm să ne amuzăm. TEATRUL FANTOMA şi PAIA­ŢE: ora 9: Groaza cea mare. TEATRUL LYRIC: ora 9: Suzana Cinematografe BULEVARD PALACE: Domni­şoara cinematografia­ză. CAPITOL: Erotikon. REGAL: Venus. FEMINA: Sărut mânuţa, doam­na mea. TRIANON: Filmul sonor: Cântă­reţul nebun. Reprezentaţii la orele 2’A—5—VA—10. ELITE: Doctor Mongard specia­list în divorţului şi revistă: Şi că­lare şi pe jos. SELECT: Păcatele părinţilor. LUX: Cohn şi Stângi la ştrand. LIPSCANI: Aventurierul galant. MARNA: Idiotul şi revista Lele cu scurterea verde. -------ooxxxoo------­ BBtetlR Meteorologie Timpul probabil dela 30—31 Octombrie ora 20- Presiunea în scădere cu 3—5 m. m­ a­­poi în creștere cu 1—3 m. m. Cerul fa­vorabil mai mult acoperit în Ardeal și Banat, senin în SE tării. Vânt din sec­torul Westie. Temperatura în scad­ere Precipitatiuni vor cădea în deosebi în Ardeal, Banat și Oltenia. -------ooxxxoo------­ —------OOXXXIH)--------­ Del a societatea Tinerefea“ tt Azi, Joi, orele 9 seara, societatea cul­turală «Tinereţea» va ţine a 159-a şeză­toare artistico-culturală în sala Ateneu­lui Popular «Principele Mihai» din Ca­lea Griviţei 56 (alături de Biserica Sft. Voevozi) când va vorbi d. N- Batzaria, preşedintele societăţii despree: «Din ca­racteristica limbei române». Vor urma apoi: declamaţii, canto, comunicări, or­chestra de salon sub conducerea d-lui Gh. M. Demetrsecu, iar la urmă se va juca «Nodul Gordian» coemdie într’un act de d. V .Al. Jean. Şezătorile vor urma regulat în fiecare joi seara.

Next