Cuventul, noiembrie 1929 (Anul 5, nr. 1628-1657)
1929-11-01 / nr. 1628
A APĂRUT No. 45 REALITATEA. UustratA est următorul sumar: Regele Mihai în fața obiectivului “Sppe-Câteva ore In ifimltatea suveranului. — Primul pantalon lung. — Automobilul unchiului Nicky. — Regele admiră Zeppelinul. — Cum gândește și cum se manifestă micul rege. —Cu prilejul aniversăre l a 8 ani). de A. Dumbrăveanu DE VORBA CU DITA PARLO Povestea unui om vesel de Gh. Brăescu De ce am pus bir pe celibatari de Benito Mussolini — Serbările centenarului oraşului Giurgiu — —5=T'--ss O aventură tn largul Mării —-.»r----Curiozităţi ştiinţifice, cinematograf, modă, sport - 'ss Sfaturi pentru îngrijirea frumuseţii 3===r— 32 pagini CULORI Preţul id lei No regretaţi o caatorie la TARGU-MUREŞ şi va veţi convinge, că puteţi cumpăra favorabil, eftin, bine şi cu plată Amrate la Sz€kelo&ll€ti FABRICA DE MOBILE laie »lint *m laiino La cerere trimitem şi reprezentantul nostru cu desene. Congresul subofiţerilor pensionari Uniunea sub-ofiţerilor pensionari din România, cu centrala la Craiova, Bulevardul Carol No. î roagă pe toţi sub-ofiţerii pensionari din întreaga ţară, cari nu au primit comunicări, relativ la ţinerea celui de al II-lea congres general la Bucureşti, să-şi trimită cât mai curând posibil şi cel mai târziu până la 5 Noembrie a. c. la centrala Uniunei, adesiunile şi adresele spre a li se putea trimete atât programul, cât şi instrucţiunile necesare acelui congres. Asemenea mai pot trimete odată cu adesiunile și suma de lei 50 de fiecare pentru leheltuelile congresului. DIRECŢIA GENERALA C. F. R. Direcţia Exploatării Publicatiune Se aduce la cunoştința generală următoarele: Stabilimente industriale, cari dela data prezentei publicatiuni vor obţine avantajele Legii pentru încurajarea industriei naționale pe baza unui jurnal al consiliului de miniştri, NU VOR PUTEA BENEFICIA DE REDUCEREA DE 45 la sută la care zisa lege le dă dreptul pentru produsele lor fabricate, DACA NU VOR CERE IN MOD SPECIAL DIRECŢIEI DE EXPLOATARE C. F. R. prin o petiţie timbrată, înscrierea firmei în Lista Stabilimentelor Industriale, arătând şi numărul jurnalului consiliului de miniştri respectiv pe baza căruia a obținut avantajele indstriale. Direcția Exploatării C. F. R. No. 90S09c/24383M.6/1299. București. 23 Octombrie 1929. an IN NOAPTEA DE 30 OCTOMBRIE Farmacia Chihăescu ( Bardescu), Calea Victoriei, 64. Steriu I. Shunda, Buzeşti, 47. Al. Alifante, Griviţa, 277. D. Brentă, Câmpineanu, 9. Sterie Papinian, Caza Vodă, 63. Emil Belcot, B-dul Ferdinad, 59. Ion Stănescu, B-dul Pake Protopopescu 137. M. Beinich, Nerva Traian, 98. Dr. Gh. Sima, 11 Iunie, 28. Ştefan M. Antonescu, şos. Ştefan cel Mare, 125. Mihail Ceopul, Nicolae Bălcescu, 14. Numiri UTinvaţamântul superior Ministerul instrucţiunei a aprobat următoarele numiri şi supliniri la universitatile din tară: IAŞI: prof. dr. Răşcanu, suplinitor la catedra de farmacologie şi materie medicală de la facultatea de medicină I. Claudatus, şef de lucrări la laboratorul de chimie medicală şi radiologie şi I. Bordeianu, asistent la acelaş laborator. I BUCUREŞTI; prof. G. Vâlsan, suplinitor la catedra de geografie fizică; II Cartojan la catedra de istoria literaturii române vechi şi D. Caracostea la catedra de istoria literaturii române moderne şi foliilor, toate vacante la facultatea de litere şi filosofie. D. Suhăţeanu-Bârlea, preparator la conferinţa de chirurgie maxilo-facială de la institutul superior de dentistică, CLUJ Pop Al, asistent la laboratorul pentru învăţământul matematicilor. De la Academia Română Academia Română va ţine şedinţă publică Vineri 1 Noemvrie curent, la ora 3 d. a. D. N. Iorga va face următoarele comunicări: 1. Originea lui Ştefan Răsvan; 2. Petrecerea lui Vasile Lupu in exilul dela Constantinopol. In şedinţa Academiei Române de la 25 Octomvrie curent, d. I. Bianu preşedintele Academiei, a înfăţişat lucrarea d-lui profesor dr. D. Gerota «Apendicita — Studiu anatomie şi clinic» (Buc. 1929), atrăgând atenţia asupra acestui monument al literaturii medicale româneşti. Mai mulţi membri din secţia ştiinţifică au făcut propunere ca lucrarea să fie înscrisă la unul din premiilecademiei, ce se vor decerne în sesiunea generală din 1930. ------—IOOXXXOO—— «Brăţara nopţilor» nu este mimat această cascadă de imagini, ca în citatul elogiu pictural şi metaforic ea este hora de aspecte cate se desfăşoară în arena nopţilor, în pene, în circuri, pe mare, pe munţi vărsând flăcări din cratere pentru ca peste toate să plutească revelaţia iubirii, duhul sfânt al apropierii sufletelor şi pentru ca tot acest palat durat din cenuşă, să se prăbuşească odată cu lumina zorilor. Vorbeam totodată de sgârcenia citatelor şi lucrul e foarte adevărat. Pentru ca imposibilităţile materiale ne împiedică să transcriem panouri întregi decorative, precum al mării în noapte. Marea îşi puna în plete un curcubeu ca un pieptene de dansatoare spaniolă Armăsari albi valurile muşcă hamul brumelor Valurile, valize cu batistele vântului răvăşite Şi spumele presară flori ca sub paşii învingătorului, etc. etc. Sau al muncii de noapte în tipografii: Ucenicii culeg svonul în tăcere ca scafandrierii Aleg cochiliile Mărgeanele rare ale versului Joacă în palme pietricelele silabelor Alătură ecourile precum un pianist clapele Aruncă pe umerii planetelor o beteală de cântece Sau admirabilul elogiu al cuvintelor, sau acela al bibliotecilor, etc. etc., pentru ca să ne mulţumim, din necesitate, cu un citat cu adevărat magnific în care d. Ilarie Voronca află pentru iubire imagini inedite şi de mare forţă sugestivă. Dar ca un şarpe gândul pândeşte în nisipul minţii Şi vânătorul alungă ciuta peste vâltorile fructului Minciuna fierbe în tâmplă ca ’n subterană mustul Iubirea-i arcuşul de parfum peste strunele crinului Rodesc prunii din livezile glasului, se lasă cortina amintirilor Plutesc berzele revenirii peste aburul irosit din azima somnului Se întorc limbele vântului pe cadavrul văzduhului Și trupul se umple de sunetul repetat al orei. Privire răsfrântă în privire Surâs adâncit în surâs Foc jucând peste două inimi topite intr’un profil Făcătoare de minuni schimbând ghimpii în funde de auroră Şi prin pletele împreunate lumina trece ca tm landou sărbătoresc Noaptea se răsuceşte în adâncuri ca o buruiană secată Cerul e un pian nesfârşit, oceanul pedala. Ca pasări gleznele cântă, sufletul trâmbiţează. Iubirea ca razele Roentgen arată lampioanele dintre coaste. Versuri pe cari ne am îngăduit să le subliniem pentru frăgezimea şi plasticitatea dintr’ânsele, cum atâtea găsesc în «Brăţara nopţilor» dar şi pentru semnificaţia lor. Pentru că ele pregătesc acea victorie a zorilor, cu care se închee poemul — «dar zorile rup de pe trupuri cămăşile de păcate»... «şi pe războiul vocilor se ţese covorul bucuriilor duble» — şi care fac să răsune sub bolta acestui poem de vibrantă modernitate, câteva accente, cu atât mai ciudate aici, din acea «noapte nupţială» de care vorbeşte Novalis. - Perpessicius CUVÂNTUL Groaznicul incendiu din Ploeşti Arde rallnâria Jega“ PLOEŞTI, 30. — Azi dimineaţă la ora 6 fără un sfert, un mare incendiu a izbucnit la rafinăria de petrol societăţii «Vega», situată la bariera Văleni. Focul — ale cărei cauze nu se cunosc încă — izbucnise la noua distilerie de ţiţei, a cărei construcţie a costat câteva zeci de milioane de lei. Focul a început apoi să se întindă cu o repeziciune uimitoare în tot subsolul. Echipa de incendiu a rafineriei, a fost adusă imediat la faţa locului şi sub conducerea d-lui ing. G. Balif, directorul fabricei şi a personalului tehnic superior, a început operaţia de înăbuşire a focului. A sosit la locul dezastrului d. C. Vasile, chestorul prefecturiei de poliţie cu întregul aparat poliţienesc şi pompierii de sub conducerea d-lui căpitan D. Băleanu. In acelaş timp, cum în apropierea focului se găsesc două mari rezervoare de benzină, care s’ar putea aprinde făcând explozie, toată atenţiunea s’a îndreptat asupra lor, stropindu-se continuu cu apă. Dacă focul se stinge într’o parte a subsolului se aprinde în alta şi sunt toate indiciile că el arde deo camdată înăbuşit. Nu este exclusă posibilitatea ca să exploadeze întreaga distilerie. Se crede că focul a luat naştere în subsolul distileriei din cauza vreunei conducte defectede gaze, care s-a aprins. Autorităţile şi direcţia fabricei au luat toate măsurile pentru cazul unei explozii. Focul a fost stins PLOEŞTI. 30—Focul de la rafinăria de petrol a societatei «Vega» a continuat sa ardă neîntrerupt până la ora 1 jura, după amiază-Secţia de pompieri şi echipele de incendiu ale fabricei, sub supravegherea conducătorilor rafinăriei şi reprezentamţilor autorităţilor, au depus timp de ore o muncă neîntreruptă pentru localizarea focului. Numai după ce s’a reuşit să se astupe toate ochiurile subsolului distileriei de ţiţeni, cu table de fier, nisip şi o materie spumoasă ce se întrebuinţează la stins incendiile din petrol, focul a putut fi înăbuşit. Pagubele sunt mari şi prin faptul că din cauza incendiului care a distrus uneele conducte din subsol această distilerie nu va putea funcţiona timp de 10—12 zile. S-a deschis o anchetă pentru a se stabili cauzele incendiului. mm CAPITALA -tooxxxoo--RĂZBUNAREA UNUI SOŢ Birjarul Haralambie Nicolae, domiciliat în strada Cluj No. 53, fiind părăsit de soţia sa Elisabeta, împreună cu cei doi copii, a hotărât să se răsbune. Birjarul a aflat că soţia sa Elisabia, trăeşte în concubinaj cu un oare-care Nae, pronumele nu s’a stabilit încă, domiciliat în şoseaua Crângaşi No. 21. Soţul înşelat a plecat la adresa dscoperită, găsind în casă pe soţia sa. In urma discuţiilor urmate între soţi, concubinul a luat un fler de la un apt şi a dat lui Haralambie câteva lovituri în cap producându-i răni grave. Rănitul a fost dus la spitalul Filantropia unde i s-au dat ajutoarele medicale. NENOROCIRE DIN IMPRUDENŢA Băiatul Vasile V. Vasile, în etate de 15 ani, jucându-se ori în curtea locuinţei părinţilor săi din strada Nistrului, 19, cu un pistol, arma luând foc, glontele a lovit pe zugravul Ion Heleg, care staţiona în Calea Griviţei. Glonţul i-a pătruns în piciorul stan. Zugravul a fost transportat la spitalul Filantropia, unde a fost internat. CALCAT DE AUTOMOBIL George Cuidirof, servitor la ministerul lucrărilor publice, pe când traversa bulevardul Elisabeta, ca să intre în minister, a fost lovit de automobilul No. 10.596. Aripa maşinei ia produs leziuni grave la cap şi a fost dus la spitalul Brâncovenesc unde a fost internat. Şoferul a dispărut. CONTABIL HOŢ Eri a fost arestat la brigada de urmărit de la prefectura poliţiei Capitalei, contabilul Dionisie Pretorian, acuzat că a furat lucruri de argint de la sucursala firmei George Rigler din Constanţa. Furtul la săvârşit în timpul când era angajat la sucursală, în calitate de contabil. Cazul fiind adus la cunoştinţa d-lui Şt. Vrânceanu, comisar la brigada de urmăriri a prefecturei de poliţie, în urma investigaţiilor făcute a descoperit pe contabilul Dionisie Pretorian, autorul furtului, împreună cu fratele lui Benedict, contabilul s-a angajat tot în acea calitate, la firma magazinului Gologan din strada Lipscani. Comisarul Vrânceanu, făcând o pecheziţie la domiciliul contabilului s-au găsit o parte din argintăriile furate. Cu actele încheiate a fost înaintat la parchet. ACCIDENTUL DELA ŞOSEA D- Andrei Popovici prim-secretar de legaţie, a fost aseară, victima un unui accident de automobil. D-sa se afla la şosea în dreptul vilei Minovici. Vroind să traverseze şoseaua spre a şi lua maşina ce era în piaţeta din Piaţa vilei, a fost surprins die autocamioneta condusă de şoferul I. Velicovici. D. Popovici a fost loviţi In stare destul de gravă a fost internat la spitalul Filantropia. Bippîsm BANEASA, Joi 31 Octombrie 1929 FAVORIȚII NOȘTRI Pr. Perii Jaune, 1300 m.: Hanna; Szerűn eso; Gr. Schwartz; Nobleman. Pr- Lullt, 1500 m.: Frig; Gaie; Desirée; Serdar. Pr. Vintilă Vodă, 1500 m.: Grajdul Schwartz; Eugenia; Clarisse; Curcubeu. Pr- G-ral Florescu, 2400 m.: K. de Bruxelles; Banat; Palóc; Caribert. Pr. Whig, 1GOO «m Ben Hur; Naiba; Sonia; Ou de Paşte- Pr. Vrancea, 1400 m-: Basma; Grajdul Schuartz; Dâmboviţa; Floricel. Pr. Domneşti, 1000 tu-: Dandana; Tanti; Pamacs; Audax. -------------------------------- luxaxoo----- Facultatea de Drept din Bucureşti respinge înfiinţarea anului preparator Consiliul profesoral al facultaţei de Drept din Bucreşti întrunit în şedinţa de la 30 Octombrie 1929 a hotărât în unanimitate păstrarea anilor de curs din organizarea actulă respingând înfiinţarea unui an preparator în afară de cei trei ani de curs atât pentru că legea învăţământului superior în starea ei de astăzi nu permite adăugarea acestui an de curs suplimentar iar pe de alta inutil faţă ele programul materiilor astfel cum sunt predate. Consiliul profesoral a mai hotărât în unanimitate prelungirea mandatului de decan al d-lui profesor N. Bazilescu. De la soc. de otoneuro-oculistică Societatea de otonaero-oculistică va ţine şedinţă Luni 4 Noembrie cu orele 9 seara ia amfiteatrul Clinicei oftalmologice din spitalul Colţea La ordinea zilei: 1. Conferinţa d-lui prof. dr. G. Marinescu: «Crize oculogice şi problema isteriei» (cu prezentare de bolnavi). 2- Prof. dr. G. Marinescu în colaborare cu d-nii Draganescu, Sager şi Srigorescu: «Chestiunea oftalo-meromielitei. Relaţiunea ei cu scleroza în plăci şi maladia lui Schilder» (Demonstraţii istopatologice). D-nii medici cari se interesează de problema istoriei, sunt în special rugați a lua parte. ------oovxxoo—— UZINELE DE FIER ŞI DOMENIILE DIN REŞIŢA. S. A. Se aduce la cunoştinţa d-lor Acţionari că plata dividendului pe anul 1928 se va face cu începere de la 1 Noembrie 1929 la ghişeele următoarelor bănci: La Bucureşti: la Banca de Credit Român; La Banca Românească şi la sucursalele acestor bănci. La Viena: «Oesterreichische Kreditanstalt für Handel und Gewerbe». La Londra: Banca Glyn, Mills & Co. Ltd. Se plătesc cupoanele No. 5 ale titlurilor definitive, plătindu-se un dividend netto de 50 lei de fiecare acţiune şi lei , drept dobândă de întârziere de 12 la sută pe 4 luni, adică in total lei 52 de fiecare acţiune. CONSILIUL DE ACIŢIE Vizitele d-lui I. Raducanu în judeţul Ialomiţa ALEGEREA DE LA CLUBUL NAŢIONAL-TARANESC. COMISIA CAMEREI DE COMERŢ Călăraşi, 30•' — Eri şi alaltăeri d. Ion Raducanu, ministrul muncii a vizitat judeţul Ialomiţa, al cărui şef politic este Cu acest prilej a avut loc la Călăraşi adunarea comitetului judeţean pentru alegerea biuroului şi rezolvarea chestiunilor privitoare la gospodăria judeţului. Deputaţii şi senatorii ialomiţeni au expus situaţiunea şcolilor şi administraţiuni din judeţ. Au fost aleşi în delegaţia permanentă a judeţului d-nul I. Răducanu, preşedinte, V. Stanciu şi Vlădescu-Albeşti vicepreşedinţi, iar secretar şi casier de D. N. Popescu. Tot în această zi a fost aleasă comisiunea Cameri de Comerţ, compusă din d-nii Titi Kiriacescu, Oprea M. Petrescu şi Pantelimon Isaia, cari au deepus jurământul. Lămuririle debitanţilor pentru publicul fumător Din partea societăţii «Izbânda» invalizilor şi văduvelor din răsboi a debitanţilor R. M. S. şi a tuturor concesionarilor de la Stat, judeţ şi comună, primim o întâmpinare cu privire la un comunicat recent al Casei autonome a R. M. S. , prin care publicul fumător este indemnat să reclame pe debitanţii la cari eventual se vor găsi ţigarete de proastă calitate, chibrituri fără măciulie, sau că nu sunt aprovizionaţi cu toate sorturile de fabricare. Soc. «Izbânda» arată că estede neînţeles cum administraţia R. M. S. poate să dea asemenea comunicate, în loc să ia cuvenitele măsuri ca fabricatele sale să corespundă preţului şi indicaţiei, după cum însăşi debitanţi întruniţi în congresul de la 15 oct. a. c. au cerut categoric şi aceasta tocmai ca să fie scutiţi de incidentele sale ce zilnic au cu publicul din cauza fabricatelor, uneori comprimate, alteori goale sau sfocgite. In cea ce priveşte complecta aprovizionare a debitanţilor cu tot felul de fabricate, aceasta a făcut tocmai obiectul de fond al moţiunei congresului, deoarece regia nu-i aprovizionează complect debitanţi, motivând că le are concesionate prin contract special debitelor de Lux. Prin aceasta se dă loc la speculă şi se creiază un dublu monopol, în timp ce debitanţii cer să fie aprovizionaţi cu tot felul de fabricate atât indigene cât şi importate. Pe această cale, debitanţi R.M.S. din întreaga ţară întruniţi sub auspiciile soc. «Izbânda» previn publicul fumător şi protestează în contra administraţiei R. M. S. care, deşi sesizată prin memorii în care se cerea să ia grabnic măsuri pentru înlăturarea acestor neajunsulgăseşte că este oportun să dea asemenea comunicate provocatoare crezând că prin aceasta va reuși să reabiliteze proasta calitate a fabricielor sale. -----—Oft x x xoo-------- Dela C. de Argeş PUNEREA PIETREI FUNDAMENTALE A HALEI DIN PIAŢA REGELUI MIHAI I. — In faţa unui numeros public s’a pus piatra fundamentală a halei oraşului. Slujba a fost oficiată de preoţii St. Dumitrescu, Dobrinescu şi N. Budescu. D. Nae Gheorghiu, primar, a rostit o cuvântare spunând că construirea halei este unul din punctele programului actualului primariat. A mulţumit cetăţenilor pentru concursul dat. D. Nicolescu Lungă, dputat, a mulţumit edililor oraşului pentru înfăptuirea acestei lucrări. Apoi a urmat semnarea actului comemorativ care s’a zidit în temelia halei, începută de 15 Septembrie a. c. Lucrarea se face sub supravegherea inginerului Smidt și de către constructorul Anibal Milletti. ------‘fîXXVOO------ -------ooxxxoo----- 12 ani dela isbucnirea revoluţiei ruse CHISINAU, 30. — In vederea zilei de 7 Noembrie, când se împlinesc 12 ani dela revoluţia rusă, autorităţile noastre au fost informate că sovietele vor pregăti mari serbări că această ocazie pe malul Nistrului (Continuarea articolului din pagina I a) tanţii statelor miei învingătoare care, necăjit de a vedea că niciodată cauza sa nu e susţinută de aliaţi, a spus: «Cer să dobândesc poziţia unui stat învins». Admirabilă sinteză a situaţiei creiată prin atitudinea pasivă şi uneori chiar încurajatoare marilor puteri faţă de manoperile învinşilor răsboiului. O reacţiune împotriva acestei stări de lucruri pare a se desena dealtfel în presa franceză şi engleză. Marile cotidiane de la Paris şi Londra, iau poziţie hotărît ostilă Ungariei care nu voeşte să-şi ţină angajamentele semnate, opunând un nejustificat «non possumus» la dreptele revendicări ale creditorilor ei. Cabinetul marilor puteri vor trebui să intervină energic pentru ca Budapesta să priceapă că atitudineaei nu poate fi tolerată la infinil. Iar dacă nu voesc să facă demersurile necesare, să lase cel puţin mână liberă Micei înţelegeri care va şti să găsească în solidaritatea, în prestigiul şi în forţa ei mijloacele de a impune Ungariei respectul obligaţiilor sale. Vladimrarlofiesctr ------COXXXCO-----Aseară s-a întrunit la Ministerul de construcţiei Industrie şi Comerţ delegaţia economică a guvernului. Au participat d-nii miniştrii: V. Madgearu, I. Mihalache, Halippa, Voicu Niţescu, dr. Ene, secretar general la Industrie, Nicolau, secretar general la Lucrări publice. * Având în vedere multiplele chestiuni, cari urmează a fi examinate de delegaţia economică s’a hotărît să se ţină şedinţe săptămânale în fiecare Miercuri la ora 6. Departamentele cari participă la delegaţie vor prezenta în prealabil o expunere a tuturor chestiunilor cari urmează a fi examinate pe baza cărora se va întocmi programul şi ordinea de zi a şediinţelor viitoare. S’a luat în discuţie apoi chestiunea de poduri metalice şi s’a hotărît ca discuţia să fie continuată într’o şedinţă viitoare. S’a admis în principiu exportul argintului nelucrat cu o taxă de export de 5 m/o ad-valorem. S’a admis deasemenea Exportul butoaelor de fier goale cu plata uneii taxe de 5 lei suta de kgr. întrucât raportul d-lui Regard, în ce privește organizarea creditului agricol în România a fost adus la cunoștința guvernului, s’a numit o comisiune compusă din d-nii miniştri Lugojanu, Potârcă, Costin Stoicescu, director la Banca Naţională, N. Stănescu, avocat şi Ionel Pop, deputat. Această commisiune va studia raportul d-lui Regard şi va prezenta guvernului proectele necesare pentru realizarea institutului de credit agricol. ŞTIRI ARTISTICE. La Teatrul Liric, compania artiştilor asociaţi continuă cu mare succes frumoasa operetă a lui Jean Gilbert «Suzana» în trei cate în traducerea d-lui M. Conitz. Artistele Stela Cérna, Gretta Popp d-nii G. Carussy, Stănescu Cerna, Ştefan Iordănescu sunt bisaţi în fiecare seară. Orchestra condusă de maestrul Robert Frank. * DE LA TEATRUL NAŢIONAL Joi 31 Octombrie în matineu Teatrul Naţional reprezintă feeria d-lor Adrian. Mamiu şi AI. O. Teodoreanu «Rodia de aur». In rolul principal d. N. Bâlţăţeanu. Seara se reprezintă «O femee —ră importanţă» de Oscar Wilde, cu d-nele Maria Filotti, Marioara Zimniceanu, Ana Luca şi d-nii: N. Bălţăţeanu, Calboreanu, Duţulescu, Critica. Piesa a fost pusă în scenă de d. Vasile Enescu. * Studio-ul Teatrului Naţional reprezintă cu un succes neobişnuit interesantul proces «Mary Dugan» pusă în scenă de d. Soare Z. Soare şi interpretată de d-nii: R. Bulfinsky, V. Valentineanu, Antonescu A. Athanasescu, C. Duţulescu, C. Stănicescu, etc., şi d-nele:Cleo Pan, Sonia Cluceru, Eug. Zaharia etc. • DELA TEATRU MARIA VENTURA Astăseară, Joi, Teatrul Maria Ventura reprezintă puternica dramă «Karl şi Anna» cu d-na Buzescu şi d. George Vraca în rolurile principale. Vineri, Sâmbătă şi Duminică seara: «Periferie» cu d-na Maria Mohor şi d-nnii A. Pop Marţian, Ionel Ţăranu, G. Timică, Tudor Călin etc. Sâmbătă matineu cu preţuri reduse «Karl şi Anna». Duminică matineu «Periferie». « DE LA TEATRUL «REGINA MARIA» Viitoarea premieră a Teatrului «Regina Maria» va fi «DUPĂ DRAGOSTE» cu d. G. Storin în rolul creat de L. Guitry. In alte roluri principale d-nele Mariette Rareş, Gina Sandri, Petre Bulandra, N. Găunescu, M. Enescu, etc. Biletele de vânzare la Agenţia Feder şi la cassa Teatrului. * DE LA OPERA Joi seara se reia «Faust» cu d-nii Emil Marinescu (Faust), G. Niculescu-Basu, P. Căldăraru (Valentin) I. Manolescu şi d-nele V. Creţoiu (Margareta), V. Costescu-Duca (Siebel) şi Tana Nanescu (Martha). La pupitru, d. A. Alessandrescu. * FANTOME ŞI PAIAŢE Astă seară se deschide stagiunea Teatrul «Fantome şi Paiaţe» din bulevardul Schitu Măgureanu (Palatul Tinerime! Române) cu Groaza cea mare, dramă în trei acte de Andre de Lorde. In rolurile principale, d-na Dida Solomon, (în reprezentaţie) şi d-nii Mielu Constantinescu, Dorimedont Sireteanu, Sergiu Dumitrescu, I. Marinescu, D. Mărculescu, etc. Spectacolul va fi complectat cu Contesa Cocoşată, comedie într’unu act de Andre Mycho şi al 14-lea farsă de Felic Galipaux în interpretarea d-nelor FI. Hagi-Preda, Medinee Saban, Angela Demetrian etc., și a d-lor Jean Bratulescu, I. Manta, Gh. Stănescu-Trestian, etc. Regia d-lui S. Eliad. — «ac=.Qs=«s—— Expoziţii Pictorul Schweitzer-Cumpăna îşi deschide expoziţia cu lucrări din Grecia, Turcia, Macedonia şi România la 2 Noembrie cor. în sala «Ileana» («Cartea Românească»). Expoziţia va fi deschisă până la 10 Noembrie cor. * Sculptorul I. Jalea deschide expoziţia sa pe ziuna de 1 Noembrie la Athenen. Expoziția rămâne deschisă până la 25 Noembrie. spectacole Teatre OPERA: ora 8.30 Faust. NATIONAL: ora 2.30: Rodia de aur: ora 8.30: O femee fără importanţă. STUDIO TEATRU NATIONAL: ora 3: Mary Dugan este vinovată. TEATRUL VENTURA: ora 9: Karl şi Anna. TEATRUL REGINA MARIA : ora 3: Topaze; ora 8.45: Profesiunea d-nei Warren. TEATRUL FANTASIO: ora 9: Noi nu jucăm să ne amuzăm. TEATRUL FANTOMA şi PAIAŢE: ora 9: Groaza cea mare. TEATRUL LYRIC: ora 9: Suzana Cinematografe BULEVARD PALACE: Domnişoara cinematografiază. CAPITOL: Erotikon. REGAL: Venus. FEMINA: Sărut mânuţa, doamna mea. TRIANON: Filmul sonor: Cântăreţul nebun. Reprezentaţii la orele 2’A—5—VA—10. ELITE: Doctor Mongard specialist în divorţului şi revistă: Şi călare şi pe jos. SELECT: Păcatele părinţilor. LUX: Cohn şi Stângi la ştrand. LIPSCANI: Aventurierul galant. MARNA: Idiotul şi revista Lele cu scurterea verde. -------ooxxxoo------ BBtetlR Meteorologie Timpul probabil dela 30—31 Octombrie ora 20- Presiunea în scădere cu 3—5 m. m apoi în creștere cu 1—3 m. m. Cerul favorabil mai mult acoperit în Ardeal și Banat, senin în SE tării. Vânt din sectorul Westie. Temperatura în scadere Precipitatiuni vor cădea în deosebi în Ardeal, Banat și Oltenia. -------ooxxxoo------ —------OOXXXIH)-------- Del a societatea Tinerefea“ tt Azi, Joi, orele 9 seara, societatea culturală «Tinereţea» va ţine a 159-a şezătoare artistico-culturală în sala Ateneului Popular «Principele Mihai» din Calea Griviţei 56 (alături de Biserica Sft. Voevozi) când va vorbi d. N- Batzaria, preşedintele societăţii despree: «Din caracteristica limbei române». Vor urma apoi: declamaţii, canto, comunicări, orchestra de salon sub conducerea d-lui Gh. M. Demetrsecu, iar la urmă se va juca «Nodul Gordian» coemdie într’un act de d. V .Al. Jean. Şezătorile vor urma regulat în fiecare joi seara.