Cuventul, ianuarie 1930 (Anul 6, nr. 1687-1716)

1930-01-01 / nr. 1687

Oglinda Lumii No. 52 24 pagini 8 LE8 Cuprinde următorul sumari lata și Carnavalul! Miss Europa se mărită — Suveranii Italiei In vizită la Papa. — Jubileul Papei la București. — Poșta a­­glomerată de sărbători. — O torpilă-radio. — Bazarul de caritate al Soc. „Prin­cipele Mircea”. — O fri­­zereasă pe stradă. — Re­gina bumbacului. — Dic­­tafon în avion. — Jocuri No. 52 24 pagini 8 LEI MOBILE în calitate superioara executarea modernă ŞI PREŢURI CONVENABILE putefi procura la t Târgu-Mureş Persoanele de încredere condiţi­uni de plată favorabilei Marele asortiment în piane şi pianine! IlilillililllilliliHl Ilii IHMHIMIliaanHlTilllKilllllllKITIIflTlIfsmmwBmBMsmEa ICitiţi Nou! Duminica-Magazin Cel mai interesant ţi Bogat magazin cultura!, artistic ei literar, luitrat în culori Număr special de anul nou , 94 pagini bogat ilus* « | •*£››& trate în culori S Din bogatul număr relevăm: PERLA, nuvelă, de Eram Molnár CE VA FI CINEMATOGRAFUL IN ANUL 1940 ANUL NOU, nuvelă de Mare Lider INTRE CORNUL DE AUR ŞI COASTA DE AZUR POATE FI DRAGOSTEA UN CUPRINS AL VIEŢII. O an­chetă asupra amorului INSULA cu TREIZECI de SICRIE, roman, de Maurice Leblanc Ce dǎruim unei prietene necâsâtor­ite Pagini de literatură şi artă CRĂCIUN VESEL, nuvelă de E. Morton-Howard Cimilituri, sport, glume, pagini ilus­trate în culori. 32 pagini bogat ilustrate Lei 7 Ministerul Muncii, Cooperaţiei şi Asigurărilor Sociale CASA CENTRALA A ASIGURĂ­RILOR SOCIALE Direcţia IV-a.—Serviciul Bunurilor Casa Centrală a Asigurărilor So­ciale posedând material lemnos de schelărie, în curtea imobilului din Str. Egalităţii No. 27, a hotărât vin­derea lui pe bază de oferte închise, cari se vor depune la Serviciul Bu­nurilor (Str. Piat­a Amzei No. 8), până în ziua de 3 ianuarie 1030, ora 10 jumătate cel mai târziu. Materialul se poate vedea zilnic la adresa de mai sus. Direcţiunea Generală Sărbătorirea ano! ziarist CHIŞINĂU, 30. — din iniţiativa d-lui prof. Şt. Ciobanu şi altor in­telectuali s’a hotărât sărbătorirea lui Alex. Tertziman după o activita­­te de 10 ani de ziaristică în Basa­rabia. cartejRODI A apărut: «Domnule Maniu, acum, ori nici­odată!...» — In lumina unor anali­ze sociale şi economice — de Leo­nard Paukerow. Lucrarea cuprinde următoarele capitole: «Voiţi să realizaţi econo­mii bugetare», fără să tăiaţi în car­ne viei», «Blestemata sistemă de care vorbeşte Caragiale»; «Statul— vaca de muls a tuturora»; «se pe­trece prea mult în oraşele noastre»; «Ce nu s’a scris încă despre tragedia dela Lupeni»; «Prea mulţi avocaţi, prea mulţi doctori, dar prea puţini creatori». Preţul, lei 100. -----—xxooxx------- f mii, Pretorián se trezi singur, cu fe­meia... Ateneul... Biserica Sf. Nicu­­lae Tabacu... Se înnoptase deabine­­lea. Seara era caldă. Blonda își în­fipse mai mult mâinile în brațul lui. Începu să-l pipăe, pe întunerec. Pretorián, fără o vorbă, făcu la fel Trupurile se căutau buimace.... Stra­da Verde... Tramvaiul vuind, rupea întunerecul cu farurile,se apropiau de Buzești... Dinspre gară se auzea un hcuet de tren. In sufletul lui Pre­­torian semnul plecării îi dădu o im­presie de detașare. Tristețea plecării... Blonda îi fă­cu semn să o cotească pe strada Doctor Felix. Apoi îi șopti la ure­che: —«Știi e un hotel...» Vasile nu pricepu. Căscă ochii mari, însă pen­tru a nu-și da de gol în exepriența «în materie», făcu un vag «hm». — «Ai douăzeci de lei?» îl întrebă ea mai departe. Abia atunci pricepu Vasile. Ca­meră de hotel... 20 lei... aha! Dar desnădejdea îl cuprinse ne­agră. De ce fugi? Fiindcă dăruise ultimul pol portarului Universită­ţii, la eşire, de bucuria înregimen­tării în lumea universitară, şi acum, din cauza acestei tâmpite bucurii pierdea raiul simţirilor ce i se pro­misese atât de providenţial, ori fugi de frica femeii? Cert e însă, că Pretorian fugi. In­­găimând câteva cuvinte, fără șir, făcu stânga’mprejur și o luă la goană. Blonda rămase perplexă. Paul Sterian O­necavlinia a Sovietelor CHIȘINĂU 39. — Delegația rusă care urma să se reîntoarcă la Tighina pen­tru continuarea lucrărilor a transmis printr’un curier că nu se va mai reîn­toarce. ­in mare incendiu la uralta BRAILA. 30 — Azi dim­ineaţă la orele 6 s’a produs un nou incendiu în strada Regală No. 12, la proprie­tatea moştenitorilor Ciortan. Focul a luat naștere dela maga­zinul Leibovici. întreg imobilul in timp de 4 ore a fost prefăcut complect în cenuşă. Pagubele se evaluează la circa 2 milioane lei. Imobilele erau asigurate. Comerciantul Leibovici a fost a­­restat. -----—ooxxoo-------­ Consfatuirea naţio­nal-b aranistă din duşman La Chişinău s’a ţinut Duminică o consfătuire a delegaţilor partidu­lui naţional-ţărănesc din Basara­bia, în vederea fixărei candidatu­rilor la alegerile judeţene" A prezidat d. PAN­ HALIPPA. La consfătuire n’au fost reprezen­tate judeţele Cetatea-Alba, Cahul şi Ismail. S’au fixat următorii capi de liste: La jud- Lăpuşna: d. Pan. Halippa. La jud. Bălţi: d. D- Leanca. La jud. Soroca: d. C. Stere. La jud. Tighina: d. Bocancea. La jud- Hotin: d. Pol. Betianu. Nu s’a putut desemna capul lis­tei, la jud. Orhei, întrucât e dizi­dentă în organizaţia naţional-ţără­­nistă din acel judeţ. A fost propus d. Cuş, însă după discuţiile ce au urmat s’a hotărît d-nii Negrescu, primarul oraşului Chişinău şi Leanca, preşedintele organizaţiei Bălţi, să se ducă la Orhei spre a împăca cele două ta­bere. Suprimarea dreptu­rilor exts ritoriale în China PARTS, 30 (Rador). — Ministrul Chinei la Paris a comunicat minis­terului de externe dorinţa guver­nului chinez de a suprima dreptu­rile exteritoriale ale unor puteri streine. Guvernul francez şi-a rezervat răspunsul, cerând totodată unele precizări. Se crede că, în principiu, Franţa va accepta suprimarea re­gimului exteritorialităţii, de îndată ce guvernul chinez va fi organizat normal. -------ooxxxoo------­ „Vniiilor i Mol si Molos Éti motet si [oopcialive tio list“ Duminică a avut loc la Federala de bănci populare „Ilfov” o mare în­trunire a delegaţilor „Uniunilor de Con­trol şi a federalelor din ţară“. Au participat d-nii Gr. Mladenatz, secretarul general al Oficiului Naţio­nal al Cooperaţiei şi Gr. Bancov, Ins­pector general al Regiunei. Adunarea a desemnat ca preşedinte pe d. V. Ghenzul, preşedintele Uniu­­nei Chişinău, vice-preşedinte, pe d. V. Teodorescu-Ţincu, preşedintele Federa­lei „Ilfov“, secretari pe d-nii dr. Galan, directorul Uniunei Galaţi şi Gh. Cons­­tantinescu, directorul Uniunei Bucureşti. D. GHENZUL, luând cuvântul, a a­­rătat rolul Uniunilor după noua lege a cooperaţiei şi a propus discuţiei mo­dalităţile activităţii viitoare, care tre­­bue să fie uniformă în toată ţara. PURIFICAREA IN COOPERAŢIE D. GH. CONSTANTINESCU, directo­rul Uniunei ,Muntenia“, a arătat că­ acum e ocazia să se facă purificare în cooperaţie şi anume cu prilejul înscri­­erei în Uniuni să fie admise numai uni­tăţile cari merită, cele puternice, iar cele fictive să fie puse în lichidare. In ce privește obligativitatea sarcine­­lor de control, a propus ca, cotele de contribuţie ale unităţilor pentru sus­ţinerea Uniunilor, să fie astfel: băn­cile populare cu plasament până la 500.000 să dea cota de 5 0/00, până la 1.000.000 de 1 0/00, dela un milion la cinci milioane lei cota de 3 0/00, iar dela cinci milioane în sus cota de 2 1/2­0/00. A cerut să fie obligate şi fede­ralele a contribuit la întreţinerea Uni­unilor. COTELE BĂNCILOR POPULARE D. V. TEODORESCU-TINCU a pro­pus ca unităţile care nu funcţionează de ani de zile să fie puse în lichidare, iar în ce priveşte cotele de impus băn­cilor populare, să fie mai mici pentru băncile puternice, căci ele au nevoe de mai puţin control şi contribuţia calculată la capital dă sume mari. In situaţia actuală, federalele nu pot con­tribui cu nici o sumă, ele însuşi având sarcini prea mari. Banca Centrală Coo­perativă, deşi nu e obligată prin lege, totuşi poate contribui cu o cotă la întreţinerea Uniunilor, cari îi aduc servicii directe şi cu această formă s’ar uşura şi sarcina unităţilor. A pro­pus să se facă intervenţii în senssul de a se contribui cu o cotă de 1% din diferenţa de scont a Băncii Na­ţionale. D. AL. TELLEI a susţinut că după lege, Uniunile nu pot refuza înscrie­rea unităţilor slabe şi datoria lor e de a le primi şi contribui să le în­tărească. D. A. GALAN-GALAŢI a susţinut că controlul trebue făcut în contul uni­tăţilor şi, ca atare, ele sunt obligate a suporta cheltuelile controlului. A pro­pus ca procentul cotelor să fie pro­porţional şi toate izvoarele de venit să fie stabilite în legătură cu chel­­tuelile. A arătat că contribuţia Băncii Centrale cu 1 °/p e mare. PROCENTELE IMPUSE DE BAN­CA CENTRALA PREOTUL ANDREI­ GALATI, anali­zând situaţia mijloacelor de întreţinere a Uniunilor, a spus că singură con­tribuţia unităţilor e mică, faţă de ne­cesităţile de personal de control la Uniuni. E nevoe ca şi Banca Centrală să contribue, dar nu crede că aceasta o va face, pentru că în situaţia actuală, Cooperaţia e împărţită în două: de o parte sufletul — Oficiul Naţional, de altă parte trupul — Banca Centrală. Şi în loc ca sufletul să comande tru­pului, e tocmai invers. D. SISMACHIEVICI-CHIŞINAU, a a­­rătat că azi mijloacele unităţilor sunt mici, iar obligaţiile mari. E nevoe ca bugetul Uniunei să se bazeze pe ve­niturile pe cari se poate conta. D. BOCA-CRAIOVA, a relevat că cooperatorii au cerut totdeauna auto­nomia şi acum când li s-a dat, trebue să se ceară şi ajutorul Băncii Cen­trale, spre a se uşura sarcina uni­tăţilor. Azi, Banca Centrală percepe o diferenţă de aproape 3 0­ 0 peste scon­tul Băncii Naţionale şi e debarasată de plata organelor de control. A pro­pus să fie solicitată să contribue numai cu la 0/0 , cota propusă fiind mare. Adunarea a protestat contra pro­punerii de micşorare a cotei şi, prin majoritate, a cerut ca procentul de con­tribuţie al Băncii Centrale să fie de lo­o­­zarea lor, dar ele trebuesc întărite, nu desfiinţate. S’a propus ideia fuziunei de federale şi măsura e mai bună, decât aceia a înfiinţărei sucursalelor, cari nu pot avea în ele nimic din spi­ritul cooperativ. E surprinzător că con­siliul băncii găseşte cu cale să ia ase­menea măsuri, când se ştie că în coope­raţie sunt numai interese generale, nu personale. A propus să se convoace de urgenţă toate federalele din ţară spre a discuta pe larg chestiunea şi a aviza asupra situaţiei ce li se crează. D. BOCA-CRAIOVA şi-a exprimat re­volta ce o simte contra consilierilor aleşi la Banca Centrală, cari nu s’au opus, contra acestei hotărâri. A cerut să se convoace delegaţii federalelor sau ai unităţilor spre a protesta şi, la nevoe, să se provoace chiar o adu-­ nare generală extraordinară a Băncii Centrale, care să se opue măsurilor ce se iau. D-L GHENZU a arătat că prin măsura luată se tinde la desfiinţarea federalelor, şi e regretabil ca aleşii cooperatori în consiliu nu au luat o atitudine de împotrivire. Banca Cen­trală găseşte că în această chestie e inutilă consultarea cooperatorilor, ba ş­i a consiliului Oficiului Naţional, căruia i s’a adus la cunoştiinţă măsura. Ba mai mult, înţelege că unităţile sunt pentru ea, şi nu ea pentru unităţi. E adevărat că nici noi nu suntem mulţumiţi de situaţia multor federale, dar totuşi ele au un rol foarte im­portant şi Banca Centrală ar face mai bine să activeze în direcţia organizării lor, fie concentrându-le în federale re­gionale sau sub altă formă. înfiinţarea de sucursale trebue hotărâtă de adu­narea generală a băncii, căci aceasta e spiritul cooperaţiei, nu de consiliu. A propus convocarea federalelor în această chestiune, căci, în cooperaţie, metodele de lucru trebuesc cunoscute de toată lumea. D-l GR. MLADENATZ, secretarul general al Oficiului Cooperaţiei, a ară­tat că, după cât cunoaşte, Banca Cen­trală nu urmăreşte desfiinţarea fede­ralelor. Federala nu e un scop, ci un mijloc. Baza e unitatea cooperativă şi federalele, ca să pretindă dreptul la viaţă, trebue să facă dovada că-l me­rită. Crede că sucursalele Băncii Cen­trale sunt menita a fi mai apropiate de federale spre a le ajuta. CONVOCAREA UNEI NOUI ADUNARI Adunarea, în unanimitate, a hotă­rât o întrunire a delegaţilor tuturor federalelor din ţară pentru ziua de 25 ianuarie 1930, la sediul federalei „Il­fov“, în care scop se vor face convo­cările necesare şi vor fi invitaţi şi d-nii miniştri Mihalache şi Răducanu, cât şi reprezentanţii Băncii­­Centrale Cooperative. şe­dinţa de dupâ amiază D. GALAN-GALAŢI, discutând or­ganizaţia activităţii de control, a pro­pus ca personalul de control al Ofi­ciului, trecut în cadrul auxiliar, să fie trecut la Uniuni şi să se precizeze si­tuaţia personalului detaşat, ca să nu fie provizorat.­­ CONSTANTINESCU a propus ca asupra organelor de control, trecute la Uniune, Oficiul Naţional să nu mai aibă nici un amestec iar Regiunile după funcţionarea Uniunilor, să fie desfinţate. CHESTIUNEA BĂNCII CENTRA­­LE COOPERATIVE PREOTUL ANDREI­ GALAŢI, a a­rătat că Banca Centrală Cooperativă a hotărât înfiinţarea a 11 sucursale, în diferite părţi ale ţări. Ori, această măsură iubeşte din existenţa federale­lor. Ce rol mai­ au atunci federalele? înţelege ca Banca Centrală să ia mă­suri pentru organizarea federalelor, sau fuziunea lor spre a le întări, dar să nu înfiinţeze sucursale, acolo unde sunt federale. A cerut.­­Să se protesteze con­tra acestei măsuri. D. V. TEODORESCU-ŢINCU a sus­ţinut că e adevărat că sunt federale slabe, şi că se­ simte nevoia reorgani­ un spărgător om Chişinâu arestat la Vieisa CHIŞINĂU, 30. — La Viena a fost arestat individul Ion Constantines­­cu implicat într’o spargere­ la o bancă vienezâ. El avea paşaport eliberat dela po­liţia Chişinău. Poliţia vieneză a ce­rut informaţii asupra spărgătoru­lui. Din cercetările făcute s-a stabilit că el se numeşte Avram Gerşman şi că e dispărut din Chişinău, fiind implicat în afacerea paşapoartelor de la Tighina. Arestarea unor co­munişti la Cernăuţi CERNĂUţI.­­ Poliţia locală a reuşit să surprindă şi să aresteze 27 de comunişti, cari au ţinut să se adune în seara ajunului de Crăciun ca să scape neobservaţi de vigilenţa oganelor poliţieneşti, conspirând conta siguranţei Statului. Pentru adunare, la care au luat parte, afară de comunişti din Cernă­uţi şi delegaţi din provincie, au a­­les localul lui Subertovici din sub­urbia Horecea, unde au avut cons­fătuiri toată noaptea. In zori zilei însă, au fost surprin­şi şi arestaţi de organele poliţie­neşti din Cernăuţi, cari i-au înain­tat parchetului. Asupra lor s’a găsit o mulţime de acte compromiţătoare. La cercetări s’a dovedit că comu­niştii din Bucovina sunt ajutaţi în acţiunea lor cu sume mari de către centrul comunist din Bucureşti. -------xxooxx------­ Buletin meteorologic Timpul probabil dela 30 la 31 Decem­brie ora 20. Presiunea în creştere cu 2—8 m. m. în întreaga ţară . In Bucovina, Ardeal, Banat şi N. Ba­sarabiei, cerul variabil,­ mai mult aco­perit. Precipitaţiuni trecătoare şi pur­tării cerul mai mult senin. Temperatura în creştere. Dimineaţa ceaţă. Vânt slab din sectorul SE. In celelalte regiuni ale ţării cernn mai mul senin. Temperatura în creştere. Dimineaţa ceaţă. Vânt slab din sectorul SE. ------ooxxxoo----— „Cuvântul“ în ţară Craiova SERGENT DE ORAŞ ATACAT. — Sergentul de oraş Ion Negreţu, cu postul în str. Craioviţa, a fost victima unei agresiuni din partea ţiganilor Bebe Gheorghe, Nicolae Făgăraş, Rică şi Tandică Băzgă­­riciu­Aceştia au atacat pe sergent în post, lovindu-l atât de grav, încât victima având o emoragie internă se află în stare îngrijitoare, la spi­talul Filantropia. Ţiganii au­ fost înaintaţi parche­tului. RĂNIRE. — Şofe­rul Dumitru Gheorghe a înjunghiat în spate pe colegul său Emil Constantinescu, cu care se certase. ARESTĂRI. — Au fost arestaţi femeia Ana Stoica, măturătorul Constantin Mihai şi băiatul Vasile Casapu de 13 ani, cari s’au făcut vinovaţi de furt. EXCROCHERIE. — Anton Crus­­ti, zis şi Nicu Crusti, a excrocat pe comerciantul Ion Piţurcă şi pe cis­­marul Ştef. Nistorescu, pe primul cu şapte iar pe secundul cu 4500 lei, spunându-le că le vinde lemne de foc ieftine însă nu Ie-a predat nici acum, când Cristi a fost în­­naintat parchetului. SOŢIE ZĂDĂRNICITĂ.­­ Ser­gentul cu postul pe str Bolintinea­­nu a surprins pe patru răufăcători ce vroiau să se introducă în curtea d-lui locot. St. Angelescu și cari au dispărut trăgând focuri de revol­ver. DEZERTOR PRINS. — Cu oca­zia unei razzi, poliţia a arestat pe soldatul dezertor Ştefan Ciucă din reg. 9 Artilerie, care a fost înain­tat comendiiiei. VIZITE. — D. subsecretar de stat Virgil Potârcă a sosit în oraşul nostru. D-sa a avut o întrevedere cu mai mulţi fruntaşi ai organiza­ţiei guvernamentale doljene, nu împotriva acestui lucru ne ridicăm noi, atrăgând atenţia d-lui primar. Nu. Dar am dori să ştim, şi cu noi întreaga populaţie a oraşului, iubitoare de podoa­bele naturii, dacă d­ ea ştie numele ce­lor ce au tăiat sutele de lăstare gingaşe de brad spre a face comerţ cu ele, şi din care pădure proprietate a municipiului. Au avut vre-o autorizaţie în acest scop şi de cine a fost eliberată. După câte ştim, nu s’a dat vre-o au­torizaţie şi profanatorii frumuseţilor au tăiat brădetul, nu cu socoteală, din de­siș, ci la voia întâmplării și după bu­nul plac. INCENDIU. — Locuitorului Gh. Bân­­dză, din str. Pajiște! D No. 7, i-a luat foc casa, care a ars complet. Pagubele trec de 300.000 lei. Focul se crede c’a fost pus de răi voi­tori. Se fac cercetări. Braşov O ÎNTREBARE D-LUI PRIMAR: — Cu ocazia sărbătorilor, piaţa oraşului, a fost inundată de o mulţime de negus­­toraşi de ocazie, cari vindeau brazi pen­tru pomul de Crăciun, îndeplineau o străveche datină, un frumos obicei, şi Podul-Iloaiei CULTURALE. — In seara de 10 Ia­nuarie 1930, cercul cultural «Podul-I­­loaiei», va da un festival artistico-lite­­rar. Se vor comemora şi cinci ani dela înfiinţarea societăţii. DIZOLVAREA CONSILIULUI COMU­NAL. — Consiliul comunal a fost dizol­vat şi s’a numit o comisiune interimară din care fac parte d-nii: I. Tudose, D. Chelaru, O. Beldiman, Gh. Ghidireac şi D. Ignățeanu. Nouii numiți au depus jurământul în fața d-lui pretor Virgil Popovici. Vânătoarea de iepuri S’a hotărât oprirea vănătorei de ie­puri pe timp de doui ani, pe teritoriul comunei Lişpavăţ de Jos şi Lucaviiţ de Sus judeţul Storojineţ, până la 31 De­cembrie 1931. • Idem, oprirea vânătorei de tot felul pe timp de doui ani pe teritoriul comu­nei Jiu Paroşeni jud. Hunedioara până la 1 Ianuarie 1932. • Idem, oprirea urm­ătorei de epuri şi potârnichi pe intervalul de timp 15 Ia­nuarie 1930 — 15 Ianuarie 1931 în comu­nele: Brăteanu, Boteşti, Chilii, Dagăţa, Heleşteni, Miron Costin, Simioneşti, Sagna, Stăniţa Strunga, Talpa, V. G. Morţun, Porceşti şi Bargaoan din jude­țul Roman. — posco — ■ Un interesant proces de bigamie la oradea Bigamul se reauuia singur peana a scapa de ambete so.il si a se casatori cu o a treia ORADEA. — Tribunalul Bihor a des­­bătut zilele acestea un interesant pro­ces de bigamie, asemenea căruia nu s’a mai pomenit in analele justiţiei. Plutonierul major loan Petra, origi­nar din Huşi, venind în anul 1920 la Oradea şi-a lăsat soţia la Huşi, iar el dându-se neînsurat, s’a căsătorit din nou cu d-na Maria Bondor, o funcţio­nară dela prefectura judeţului. Din că­sătoria lor s’a născut o fetiţă. Plutonierul Petra s’a plictisit însă şi la a doua soţie pe care a părăsit-o îm­preună cu copilul ei, şi intenţiona să se căsătorească cu o a treia. D-na Petra II s-a adresat justiţiei cerând întreţinerea pentru fetiţa ei, întâi Tribunalul, apoi Curtea de Apel prin şedinţă definitivă a obligat pe plutonierul Petra Ioan să asigure soţiei şi fiicei sale o pensie a­­limentară de 1000 lei pe lună. D-na Pe­tra II însă nu a divorţat de soţul ei ei s-a interesat la Huşi dacă el are ceva avere acasă. Mare îi fu însă surprinderea când pri­mi răspuns de la primăria comunei Cji­­lăraşu, jud. Huşi, satul natal al lui Petra, care scrie că loan Petra este că­sătoria deja din anul 1913 cu Ioana Voina Enache şi are o fată de b­ani. loan Petra aflând că soţia a s-a s’a interesat acasă şi a aflat că el mai are o nevastă s’a denunţat singur la Tribunal că trăeşte cu două femei şi care să fie despărţit legal de ambele, dar în tot ca­zul să anuleze căsătoria a doua. Tribunalul l’a găsit vinovat de delic­tul bigamiei, dar constatând că delictul de bigamie cade sub prevederile amnes­tice l’a declarat amnestiat. Având în vedere că nici una din so­ţiile sale nu s’au prezintat la proces Tribunalul a amânat Pronunţarea di­vorţului luând măsuri să fie citate am­bele soţii. A fost însă prezentată logod­nica lui Petra, c­are aşteaptă cu nerăb­dare desfăşurarea procesului pentru a se putea mărita. Pom de Crăciun La Pirotechinia armatei In ajunul Crăciunului, cu un fast puţin obicinuit, pirotechnia arma­tei, de sub conducerea d-lui general Jitianu, a serbat Pomul de Crăci­un şi distribuirea darurilor copiilor si­litori şi cuminţi ai ofiţerilor, func­ţionarilor şi lucrătorilor. Serbarea a fost dată sub patrona­jul d-lui general inspector Al. Mun­teanu, directorul superior al arma­mentului, care a ţinut şi o frumoa­să cuvântare, arătând însemnătatea momentului şi scoţând în relief ac­tivitatea şi priceperea d-lui g-ral Jitianu, Care neobosit munceşte din zori şi până în noapte pentru pro­gresul instituţiei. Au fost coruri frumoase şi reci­tări. Artistul de la Teatrul Naţional G. Florescu a declamat «Scrisoarea IH» de Eminescu. După program, conducerea piro­­techniei a servit o gustare asisten­ţei în sala mare a popotei ofiţerilor. -------xxooxx------­ Serbarea dela Arsenalul Armatei Luni, cu deosebită solemnitate, a avut loc la Arsenalul Armatei de sub conducerea d-lui g-ral N. Ioa­­nid, depunerea jurământului de cre­dinţa Regelui şi Ţării, a elevilor şcolii de arte şi meserii a Arsena­lului. D. g-ral inspector Al. Munteanu a ţinut o cuvântare ocazională ară­tând importanţa jurământului pen­­tru ostaşi. După această solemnitate, în sala de mâncare a elevilor a avut loc serbarea pomului de Crăciun şi împărţirea premiilor copiilor şi e­­levilor silitori. S’a jucat şi o piesă de teatru a locat. Drăgh­escu. După program d. g-ral II. loanid a servit asistenței o gustare la care au vorbit d-nii g-rali Muhineanu și loanid. -poxco- Şcoala de auxiliare sociale La 10 Ianuarie se deschid la Casa Femeii cursurile Şcoalei de auxi­liare sociale, autorizată de minis­terul muncii. Odată cu sporirea operelor so­ciale menite a veni în ajutorul ce­lor ce au nevoe de un sprijin mo­ral sau material, odată cu sporirea reformelor sociale, s’a evidenţiat ne­voia unui personal, care să aibă pregătirea şi cunoştinţele necesare unei organizări pe baze ştiinţifice a serviciului social. Binefacerea de altă dată, aşa cum era înţeleasă,­­ n’a dat nici un rezultat. Era un a- ‘­jutor imediat, care se da celui ce avea nevoie, fără a se cerceta de unde provenea răul şi fără a cerce­ta cauzele care au contribuit să pu­nă pe individ într’o stare de infe­rioritate: fizică, morală sau mate­rială. Şcoala de auxiliare va forma ele­mentele cari vor fi gata să pună în serviciul societăţii odată cu de­votamentul lor, cunoştinţele şi ex­perienţa căpătate în timpul studii­lor. De la această şcoală se vor recru­ta auxiliarele sociale care să lucr­e­­ze nu numai în biblioteci, dar mai ales în instituţiile şi operele tot mai numeroase de ajutorare şi pre­gătire muncitorească, înfiinţate sau patronate de Stat, marii industriaşi şi comercianţi sau de către orga­nizaţiile patronale ori muncitoreşti. Informaţii asupra candidaţilor de Informaţii asupra condiţiilor de admitere şi duratei cursurilor se pot obţine de la Casa Femeii (Splaiul Imprimeriei), unde se fac înscrierile între 4—7 juni. în fiecare zi. ştiri artistice Astă seară (Ajunul Anului nou) spec­tacolele atât la Teatrul Naţional cu «Maior Barbara», cât şi la Studio cu «Amorul Veghează», vor începe la orei 8.30 precis seara şi vor termina la orei 0 seara. • In ziua de Anul Nou Teatrul Naţio­­nal va reprezenta în matineu «Mail Babara» de B. Shaw, iar seara «O fe­meie f­ără importantă» de Oscar Wildt * Studio Teatrul National reprezintă de Anul Nou în matineu «Mușcata din fe­reastră» de d. Victor Ion Popa, iar sea­ra «Mary Drungan este vinovată?». • Teatrul «FANTASIO» joacă cu îi.wffv pere dela 30 până la 8 Ianuarie 1930, marele succes al stagiune! «NOI NOJ JUCAM SA NE AMUZAM» cu Tantzi Cutava Barozzi si Ion Iancovescu. • Comedia politică a d-lui Ion Sân Giorgiu OMUL ZILEI se va reprezenta în seara zilei de 13 Ianuarie la Stu­dioul Teatrului Naţional, sub direcţia de scenă a d-lui Victor Bumbeşti şi în decorurile d-lui Feodorof. • Pe ziua de 1 Ianuarie (Anul Nou) el reia la Teatrul «Regina Maria» în ma­tineu frumoasa piesă a d-lui Roseti Ro­man «MANASSE». In rolurile princi­pale d-nii G. STORIN si I. MORŢUN de la Teatrul National. • La Teatrul «Regina Maria» noua pie­să «MARIUS» a pornit pe o serie tot atât de strălucită ca şi neîntrebatul «TOPAZE». Succesul mereu crescând e foarte explicabil, deoarece autorul am­belor piese este neclar Marcel Pagnol. In fruntea distribuţiei stau d-nii: TONY BULANDRA, V. MAXIMILIAN şi d-na Cătuşă Elvag. • Teatrul Fantome şi Palate de sub di­recţia d-lui Mielu Constantinescu repre­zintă alternativ cele două mari succese «Groaza cea Mare» şi «Sicriul de Carne». Pentru complectară se joacă «Panop­­ticum» fantezie dramatică şi comedia «Şofeurul». In distribuţie d-nele Dida Solomon, Ana Constantinescu, Florica Hagi-Preda și d-nii Mielu Constanti­nescu, D. Sireteanu, I. Marinescu, Ser­giu Dumitrescu, Stănescu Trestian, Eug. Obre­ja etc. Spectacole Teatre OPERA: ora 8.30: Bărbierul din Sevila TEATRUL NATIONAL: ora 8.30: Maior Barbara. STUDIO NATIONAL: ora 8.30: Amorul veghează. REGINA MARIA: or­a 8.45 Ma­rius. TEATRUL VENTURA: ora 9: Melo. TEATRUL FANTASIO: ora 9: Pimpette. TEATRUL FANTOME: ora 9: Sicriul de carne. Cinematografe BULEVARD-PALACE: In plină viteză. CAPITOL: Cântecul cazacilor. REGAL: Răzbunarea Ţigăncii (film sonor). LIPSCANI: Căpitan Rascasso şi o co­medie. Gogută la Strand LUX: Hoţii din Bagdad. FEMINA: Haiducii. TRIANON: Potopul (film sonor). ELITA: Părintele Sergiu şi revista Purcel pe varză. SELECT: Patriotul. CINEMA A.R.P.A. Malec. MARNA Chipuri uitate şi artişti -------xxooxx-------* ------xxooxx-----­ Revărsarea fluviului struna ATENA, 30 (Rador). — Fluviul Struma s’a revărsat, inundând pe o mare întindere câmpiile cultivate Pagubele sunt foarte ridicate.

Next