Cuventul, ianuarie 1930 (Anul 6, nr. 1687-1716)
1930-01-01 / nr. 1687
Oglinda Lumii No. 52 24 pagini 8 LE8 Cuprinde următorul sumari lata și Carnavalul! Miss Europa se mărită — Suveranii Italiei In vizită la Papa. — Jubileul Papei la București. — Poșta aglomerată de sărbători. — O torpilă-radio. — Bazarul de caritate al Soc. „Principele Mircea”. — O frizereasă pe stradă. — Regina bumbacului. — Dictafon în avion. — Jocuri No. 52 24 pagini 8 LEI MOBILE în calitate superioara executarea modernă ŞI PREŢURI CONVENABILE putefi procura la t Târgu-Mureş Persoanele de încredere condiţiuni de plată favorabilei Marele asortiment în piane şi pianine! IlilillililllilliliHl Ilii IHMHIMIliaanHlTilllKilllllllKITIIflTlIfsmmwBmBMsmEa ICitiţi Nou! Duminica-Magazin Cel mai interesant ţi Bogat magazin cultura!, artistic ei literar, luitrat în culori Număr special de anul nou , 94 pagini bogat ilus* « | •*£››& trate în culori S Din bogatul număr relevăm: PERLA, nuvelă, de Eram Molnár CE VA FI CINEMATOGRAFUL IN ANUL 1940 ANUL NOU, nuvelă de Mare Lider INTRE CORNUL DE AUR ŞI COASTA DE AZUR POATE FI DRAGOSTEA UN CUPRINS AL VIEŢII. O anchetă asupra amorului INSULA cu TREIZECI de SICRIE, roman, de Maurice Leblanc Ce dǎruim unei prietene necâsâtorite Pagini de literatură şi artă CRĂCIUN VESEL, nuvelă de E. Morton-Howard Cimilituri, sport, glume, pagini ilustrate în culori. 32 pagini bogat ilustrate Lei 7 Ministerul Muncii, Cooperaţiei şi Asigurărilor Sociale CASA CENTRALA A ASIGURĂRILOR SOCIALE Direcţia IV-a.—Serviciul Bunurilor Casa Centrală a Asigurărilor Sociale posedând material lemnos de schelărie, în curtea imobilului din Str. Egalităţii No. 27, a hotărât vinderea lui pe bază de oferte închise, cari se vor depune la Serviciul Bunurilor (Str. Piata Amzei No. 8), până în ziua de 3 ianuarie 1030, ora 10 jumătate cel mai târziu. Materialul se poate vedea zilnic la adresa de mai sus. Direcţiunea Generală Sărbătorirea ano! ziarist CHIŞINĂU, 30. — din iniţiativa d-lui prof. Şt. Ciobanu şi altor intelectuali s’a hotărât sărbătorirea lui Alex. Tertziman după o activitate de 10 ani de ziaristică în Basarabia. cartejRODI A apărut: «Domnule Maniu, acum, ori niciodată!...» — In lumina unor analize sociale şi economice — de Leonard Paukerow. Lucrarea cuprinde următoarele capitole: «Voiţi să realizaţi economii bugetare», fără să tăiaţi în carne viei», «Blestemata sistemă de care vorbeşte Caragiale»; «Statul— vaca de muls a tuturora»; «se petrece prea mult în oraşele noastre»; «Ce nu s’a scris încă despre tragedia dela Lupeni»; «Prea mulţi avocaţi, prea mulţi doctori, dar prea puţini creatori». Preţul, lei 100. -----—xxooxx------- f mii, Pretorián se trezi singur, cu femeia... Ateneul... Biserica Sf. Niculae Tabacu... Se înnoptase deabinelea. Seara era caldă. Blonda își înfipse mai mult mâinile în brațul lui. Începu să-l pipăe, pe întunerec. Pretorián, fără o vorbă, făcu la fel Trupurile se căutau buimace.... Strada Verde... Tramvaiul vuind, rupea întunerecul cu farurile,se apropiau de Buzești... Dinspre gară se auzea un hcuet de tren. In sufletul lui Pretorian semnul plecării îi dădu o impresie de detașare. Tristețea plecării... Blonda îi făcu semn să o cotească pe strada Doctor Felix. Apoi îi șopti la ureche: —«Știi e un hotel...» Vasile nu pricepu. Căscă ochii mari, însă pentru a nu-și da de gol în exepriența «în materie», făcu un vag «hm». — «Ai douăzeci de lei?» îl întrebă ea mai departe. Abia atunci pricepu Vasile. Cameră de hotel... 20 lei... aha! Dar desnădejdea îl cuprinse neagră. De ce fugi? Fiindcă dăruise ultimul pol portarului Universităţii, la eşire, de bucuria înregimentării în lumea universitară, şi acum, din cauza acestei tâmpite bucurii pierdea raiul simţirilor ce i se promisese atât de providenţial, ori fugi de frica femeii? Cert e însă, că Pretorian fugi. Ingăimând câteva cuvinte, fără șir, făcu stânga’mprejur și o luă la goană. Blonda rămase perplexă. Paul Sterian Onecavlinia a Sovietelor CHIȘINĂU 39. — Delegația rusă care urma să se reîntoarcă la Tighina pentru continuarea lucrărilor a transmis printr’un curier că nu se va mai reîntoarce. in mare incendiu la uralta BRAILA. 30 — Azi dimineaţă la orele 6 s’a produs un nou incendiu în strada Regală No. 12, la proprietatea moştenitorilor Ciortan. Focul a luat naștere dela magazinul Leibovici. întreg imobilul in timp de 4 ore a fost prefăcut complect în cenuşă. Pagubele se evaluează la circa 2 milioane lei. Imobilele erau asigurate. Comerciantul Leibovici a fost arestat. -----—ooxxoo------- Consfatuirea naţional-b aranistă din duşman La Chişinău s’a ţinut Duminică o consfătuire a delegaţilor partidului naţional-ţărănesc din Basarabia, în vederea fixărei candidaturilor la alegerile judeţene" A prezidat d. PAN HALIPPA. La consfătuire n’au fost reprezentate judeţele Cetatea-Alba, Cahul şi Ismail. S’au fixat următorii capi de liste: La jud- Lăpuşna: d. Pan. Halippa. La jud. Bălţi: d. D- Leanca. La jud. Soroca: d. C. Stere. La jud. Tighina: d. Bocancea. La jud- Hotin: d. Pol. Betianu. Nu s’a putut desemna capul listei, la jud. Orhei, întrucât e dizidentă în organizaţia naţional-ţărănistă din acel judeţ. A fost propus d. Cuş, însă după discuţiile ce au urmat s’a hotărît d-nii Negrescu, primarul oraşului Chişinău şi Leanca, preşedintele organizaţiei Bălţi, să se ducă la Orhei spre a împăca cele două tabere. Suprimarea drepturilor exts ritoriale în China PARTS, 30 (Rador). — Ministrul Chinei la Paris a comunicat ministerului de externe dorinţa guvernului chinez de a suprima drepturile exteritoriale ale unor puteri streine. Guvernul francez şi-a rezervat răspunsul, cerând totodată unele precizări. Se crede că, în principiu, Franţa va accepta suprimarea regimului exteritorialităţii, de îndată ce guvernul chinez va fi organizat normal. -------ooxxxoo------ „Vniiilor i Mol si Molos Éti motet si [oopcialive tio list“ Duminică a avut loc la Federala de bănci populare „Ilfov” o mare întrunire a delegaţilor „Uniunilor de Control şi a federalelor din ţară“. Au participat d-nii Gr. Mladenatz, secretarul general al Oficiului Naţional al Cooperaţiei şi Gr. Bancov, Inspector general al Regiunei. Adunarea a desemnat ca preşedinte pe d. V. Ghenzul, preşedintele Uniunei Chişinău, vice-preşedinte, pe d. V. Teodorescu-Ţincu, preşedintele Federalei „Ilfov“, secretari pe d-nii dr. Galan, directorul Uniunei Galaţi şi Gh. Constantinescu, directorul Uniunei Bucureşti. D. GHENZUL, luând cuvântul, a arătat rolul Uniunilor după noua lege a cooperaţiei şi a propus discuţiei modalităţile activităţii viitoare, care trebue să fie uniformă în toată ţara. PURIFICAREA IN COOPERAŢIE D. GH. CONSTANTINESCU, directorul Uniunei ,Muntenia“, a arătat că acum e ocazia să se facă purificare în cooperaţie şi anume cu prilejul înscrierei în Uniuni să fie admise numai unităţile cari merită, cele puternice, iar cele fictive să fie puse în lichidare. In ce privește obligativitatea sarcinelor de control, a propus ca, cotele de contribuţie ale unităţilor pentru susţinerea Uniunilor, să fie astfel: băncile populare cu plasament până la 500.000 să dea cota de 5 0/00, până la 1.000.000 de 1 0/00, dela un milion la cinci milioane lei cota de 3 0/00, iar dela cinci milioane în sus cota de 2 1/20/00. A cerut să fie obligate şi federalele a contribuit la întreţinerea Uniunilor. COTELE BĂNCILOR POPULARE D. V. TEODORESCU-TINCU a propus ca unităţile care nu funcţionează de ani de zile să fie puse în lichidare, iar în ce priveşte cotele de impus băncilor populare, să fie mai mici pentru băncile puternice, căci ele au nevoe de mai puţin control şi contribuţia calculată la capital dă sume mari. In situaţia actuală, federalele nu pot contribui cu nici o sumă, ele însuşi având sarcini prea mari. Banca Centrală Cooperativă, deşi nu e obligată prin lege, totuşi poate contribui cu o cotă la întreţinerea Uniunilor, cari îi aduc servicii directe şi cu această formă s’ar uşura şi sarcina unităţilor. A propus să se facă intervenţii în senssul de a se contribui cu o cotă de 1% din diferenţa de scont a Băncii Naţionale. D. AL. TELLEI a susţinut că după lege, Uniunile nu pot refuza înscrierea unităţilor slabe şi datoria lor e de a le primi şi contribui să le întărească. D. A. GALAN-GALAŢI a susţinut că controlul trebue făcut în contul unităţilor şi, ca atare, ele sunt obligate a suporta cheltuelile controlului. A propus ca procentul cotelor să fie proporţional şi toate izvoarele de venit să fie stabilite în legătură cu cheltuelile. A arătat că contribuţia Băncii Centrale cu 1 °/p e mare. PROCENTELE IMPUSE DE BANCA CENTRALA PREOTUL ANDREI GALATI, analizând situaţia mijloacelor de întreţinere a Uniunilor, a spus că singură contribuţia unităţilor e mică, faţă de necesităţile de personal de control la Uniuni. E nevoe ca şi Banca Centrală să contribue, dar nu crede că aceasta o va face, pentru că în situaţia actuală, Cooperaţia e împărţită în două: de o parte sufletul — Oficiul Naţional, de altă parte trupul — Banca Centrală. Şi în loc ca sufletul să comande trupului, e tocmai invers. D. SISMACHIEVICI-CHIŞINAU, a arătat că azi mijloacele unităţilor sunt mici, iar obligaţiile mari. E nevoe ca bugetul Uniunei să se bazeze pe veniturile pe cari se poate conta. D. BOCA-CRAIOVA, a relevat că cooperatorii au cerut totdeauna autonomia şi acum când li s-a dat, trebue să se ceară şi ajutorul Băncii Centrale, spre a se uşura sarcina unităţilor. Azi, Banca Centrală percepe o diferenţă de aproape 3 0 0 peste scontul Băncii Naţionale şi e debarasată de plata organelor de control. A propus să fie solicitată să contribue numai cu la 0/0 , cota propusă fiind mare. Adunarea a protestat contra propunerii de micşorare a cotei şi, prin majoritate, a cerut ca procentul de contribuţie al Băncii Centrale să fie de loozarea lor, dar ele trebuesc întărite, nu desfiinţate. S’a propus ideia fuziunei de federale şi măsura e mai bună, decât aceia a înfiinţărei sucursalelor, cari nu pot avea în ele nimic din spiritul cooperativ. E surprinzător că consiliul băncii găseşte cu cale să ia asemenea măsuri, când se ştie că în cooperaţie sunt numai interese generale, nu personale. A propus să se convoace de urgenţă toate federalele din ţară spre a discuta pe larg chestiunea şi a aviza asupra situaţiei ce li se crează. D. BOCA-CRAIOVA şi-a exprimat revolta ce o simte contra consilierilor aleşi la Banca Centrală, cari nu s’au opus, contra acestei hotărâri. A cerut să se convoace delegaţii federalelor sau ai unităţilor spre a protesta şi, la nevoe, să se provoace chiar o adu- nare generală extraordinară a Băncii Centrale, care să se opue măsurilor ce se iau. D-L GHENZU a arătat că prin măsura luată se tinde la desfiinţarea federalelor, şi e regretabil ca aleşii cooperatori în consiliu nu au luat o atitudine de împotrivire. Banca Centrală găseşte că în această chestie e inutilă consultarea cooperatorilor, ba şi a consiliului Oficiului Naţional, căruia i s’a adus la cunoştiinţă măsura. Ba mai mult, înţelege că unităţile sunt pentru ea, şi nu ea pentru unităţi. E adevărat că nici noi nu suntem mulţumiţi de situaţia multor federale, dar totuşi ele au un rol foarte important şi Banca Centrală ar face mai bine să activeze în direcţia organizării lor, fie concentrându-le în federale regionale sau sub altă formă. înfiinţarea de sucursale trebue hotărâtă de adunarea generală a băncii, căci aceasta e spiritul cooperaţiei, nu de consiliu. A propus convocarea federalelor în această chestiune, căci, în cooperaţie, metodele de lucru trebuesc cunoscute de toată lumea. D-l GR. MLADENATZ, secretarul general al Oficiului Cooperaţiei, a arătat că, după cât cunoaşte, Banca Centrală nu urmăreşte desfiinţarea federalelor. Federala nu e un scop, ci un mijloc. Baza e unitatea cooperativă şi federalele, ca să pretindă dreptul la viaţă, trebue să facă dovada că-l merită. Crede că sucursalele Băncii Centrale sunt menita a fi mai apropiate de federale spre a le ajuta. CONVOCAREA UNEI NOUI ADUNARI Adunarea, în unanimitate, a hotărât o întrunire a delegaţilor tuturor federalelor din ţară pentru ziua de 25 ianuarie 1930, la sediul federalei „Ilfov“, în care scop se vor face convocările necesare şi vor fi invitaţi şi d-nii miniştri Mihalache şi Răducanu, cât şi reprezentanţii BănciiCentrale Cooperative. şedinţa de dupâ amiază D. GALAN-GALAŢI, discutând organizaţia activităţii de control, a propus ca personalul de control al Oficiului, trecut în cadrul auxiliar, să fie trecut la Uniuni şi să se precizeze situaţia personalului detaşat, ca să nu fie provizorat. CONSTANTINESCU a propus ca asupra organelor de control, trecute la Uniune, Oficiul Naţional să nu mai aibă nici un amestec iar Regiunile după funcţionarea Uniunilor, să fie desfinţate. CHESTIUNEA BĂNCII CENTRALE COOPERATIVE PREOTUL ANDREI GALAŢI, a arătat că Banca Centrală Cooperativă a hotărât înfiinţarea a 11 sucursale, în diferite părţi ale ţări. Ori, această măsură iubeşte din existenţa federalelor. Ce rol mai au atunci federalele? înţelege ca Banca Centrală să ia măsuri pentru organizarea federalelor, sau fuziunea lor spre a le întări, dar să nu înfiinţeze sucursale, acolo unde sunt federale. A cerut.Să se protesteze contra acestei măsuri. D. V. TEODORESCU-ŢINCU a susţinut că e adevărat că sunt federale slabe, şi că se simte nevoia reorgani un spărgător om Chişinâu arestat la Vieisa CHIŞINĂU, 30. — La Viena a fost arestat individul Ion Constantinescu implicat într’o spargere la o bancă vienezâ. El avea paşaport eliberat dela poliţia Chişinău. Poliţia vieneză a cerut informaţii asupra spărgătorului. Din cercetările făcute s-a stabilit că el se numeşte Avram Gerşman şi că e dispărut din Chişinău, fiind implicat în afacerea paşapoartelor de la Tighina. Arestarea unor comunişti la Cernăuţi CERNĂUţI. Poliţia locală a reuşit să surprindă şi să aresteze 27 de comunişti, cari au ţinut să se adune în seara ajunului de Crăciun ca să scape neobservaţi de vigilenţa oganelor poliţieneşti, conspirând conta siguranţei Statului. Pentru adunare, la care au luat parte, afară de comunişti din Cernăuţi şi delegaţi din provincie, au ales localul lui Subertovici din suburbia Horecea, unde au avut consfătuiri toată noaptea. In zori zilei însă, au fost surprinşi şi arestaţi de organele poliţieneşti din Cernăuţi, cari i-au înaintat parchetului. Asupra lor s’a găsit o mulţime de acte compromiţătoare. La cercetări s’a dovedit că comuniştii din Bucovina sunt ajutaţi în acţiunea lor cu sume mari de către centrul comunist din Bucureşti. -------xxooxx------ Buletin meteorologic Timpul probabil dela 30 la 31 Decembrie ora 20. Presiunea în creştere cu 2—8 m. m. în întreaga ţară . In Bucovina, Ardeal, Banat şi N. Basarabiei, cerul variabil, mai mult acoperit. Precipitaţiuni trecătoare şi purtării cerul mai mult senin. Temperatura în creştere. Dimineaţa ceaţă. Vânt slab din sectorul SE. In celelalte regiuni ale ţării cernn mai mul senin. Temperatura în creştere. Dimineaţa ceaţă. Vânt slab din sectorul SE. ------ooxxxoo----— „Cuvântul“ în ţară Craiova SERGENT DE ORAŞ ATACAT. — Sergentul de oraş Ion Negreţu, cu postul în str. Craioviţa, a fost victima unei agresiuni din partea ţiganilor Bebe Gheorghe, Nicolae Făgăraş, Rică şi Tandică BăzgăriciuAceştia au atacat pe sergent în post, lovindu-l atât de grav, încât victima având o emoragie internă se află în stare îngrijitoare, la spitalul Filantropia. Ţiganii au fost înaintaţi parchetului. RĂNIRE. — Şoferul Dumitru Gheorghe a înjunghiat în spate pe colegul său Emil Constantinescu, cu care se certase. ARESTĂRI. — Au fost arestaţi femeia Ana Stoica, măturătorul Constantin Mihai şi băiatul Vasile Casapu de 13 ani, cari s’au făcut vinovaţi de furt. EXCROCHERIE. — Anton Crusti, zis şi Nicu Crusti, a excrocat pe comerciantul Ion Piţurcă şi pe cismarul Ştef. Nistorescu, pe primul cu şapte iar pe secundul cu 4500 lei, spunându-le că le vinde lemne de foc ieftine însă nu Ie-a predat nici acum, când Cristi a fost înnaintat parchetului. SOŢIE ZĂDĂRNICITĂ. Sergentul cu postul pe str Bolintineanu a surprins pe patru răufăcători ce vroiau să se introducă în curtea d-lui locot. St. Angelescu și cari au dispărut trăgând focuri de revolver. DEZERTOR PRINS. — Cu ocazia unei razzi, poliţia a arestat pe soldatul dezertor Ştefan Ciucă din reg. 9 Artilerie, care a fost înaintat comendiiiei. VIZITE. — D. subsecretar de stat Virgil Potârcă a sosit în oraşul nostru. D-sa a avut o întrevedere cu mai mulţi fruntaşi ai organizaţiei guvernamentale doljene, nu împotriva acestui lucru ne ridicăm noi, atrăgând atenţia d-lui primar. Nu. Dar am dori să ştim, şi cu noi întreaga populaţie a oraşului, iubitoare de podoabele naturii, dacă d ea ştie numele celor ce au tăiat sutele de lăstare gingaşe de brad spre a face comerţ cu ele, şi din care pădure proprietate a municipiului. Au avut vre-o autorizaţie în acest scop şi de cine a fost eliberată. După câte ştim, nu s’a dat vre-o autorizaţie şi profanatorii frumuseţilor au tăiat brădetul, nu cu socoteală, din desiș, ci la voia întâmplării și după bunul plac. INCENDIU. — Locuitorului Gh. Bândză, din str. Pajiște! D No. 7, i-a luat foc casa, care a ars complet. Pagubele trec de 300.000 lei. Focul se crede c’a fost pus de răi voitori. Se fac cercetări. Braşov O ÎNTREBARE D-LUI PRIMAR: — Cu ocazia sărbătorilor, piaţa oraşului, a fost inundată de o mulţime de negustoraşi de ocazie, cari vindeau brazi pentru pomul de Crăciun, îndeplineau o străveche datină, un frumos obicei, şi Podul-Iloaiei CULTURALE. — In seara de 10 Ianuarie 1930, cercul cultural «Podul-Iloaiei», va da un festival artistico-literar. Se vor comemora şi cinci ani dela înfiinţarea societăţii. DIZOLVAREA CONSILIULUI COMUNAL. — Consiliul comunal a fost dizolvat şi s’a numit o comisiune interimară din care fac parte d-nii: I. Tudose, D. Chelaru, O. Beldiman, Gh. Ghidireac şi D. Ignățeanu. Nouii numiți au depus jurământul în fața d-lui pretor Virgil Popovici. Vânătoarea de iepuri S’a hotărât oprirea vănătorei de iepuri pe timp de doui ani, pe teritoriul comunei Lişpavăţ de Jos şi Lucaviiţ de Sus judeţul Storojineţ, până la 31 Decembrie 1931. • Idem, oprirea vânătorei de tot felul pe timp de doui ani pe teritoriul comunei Jiu Paroşeni jud. Hunedioara până la 1 Ianuarie 1932. • Idem, oprirea următorei de epuri şi potârnichi pe intervalul de timp 15 Ianuarie 1930 — 15 Ianuarie 1931 în comunele: Brăteanu, Boteşti, Chilii, Dagăţa, Heleşteni, Miron Costin, Simioneşti, Sagna, Stăniţa Strunga, Talpa, V. G. Morţun, Porceşti şi Bargaoan din județul Roman. — posco — ■ Un interesant proces de bigamie la oradea Bigamul se reauuia singur peana a scapa de ambete so.il si a se casatori cu o a treia ORADEA. — Tribunalul Bihor a desbătut zilele acestea un interesant proces de bigamie, asemenea căruia nu s’a mai pomenit in analele justiţiei. Plutonierul major loan Petra, originar din Huşi, venind în anul 1920 la Oradea şi-a lăsat soţia la Huşi, iar el dându-se neînsurat, s’a căsătorit din nou cu d-na Maria Bondor, o funcţionară dela prefectura judeţului. Din căsătoria lor s’a născut o fetiţă. Plutonierul Petra s’a plictisit însă şi la a doua soţie pe care a părăsit-o împreună cu copilul ei, şi intenţiona să se căsătorească cu o a treia. D-na Petra II s-a adresat justiţiei cerând întreţinerea pentru fetiţa ei, întâi Tribunalul, apoi Curtea de Apel prin şedinţă definitivă a obligat pe plutonierul Petra Ioan să asigure soţiei şi fiicei sale o pensie alimentară de 1000 lei pe lună. D-na Petra II însă nu a divorţat de soţul ei ei s-a interesat la Huşi dacă el are ceva avere acasă. Mare îi fu însă surprinderea când primi răspuns de la primăria comunei Cjilăraşu, jud. Huşi, satul natal al lui Petra, care scrie că loan Petra este căsătoria deja din anul 1913 cu Ioana Voina Enache şi are o fată de bani. loan Petra aflând că soţia a s-a s’a interesat acasă şi a aflat că el mai are o nevastă s’a denunţat singur la Tribunal că trăeşte cu două femei şi care să fie despărţit legal de ambele, dar în tot cazul să anuleze căsătoria a doua. Tribunalul l’a găsit vinovat de delictul bigamiei, dar constatând că delictul de bigamie cade sub prevederile amnestice l’a declarat amnestiat. Având în vedere că nici una din soţiile sale nu s’au prezintat la proces Tribunalul a amânat Pronunţarea divorţului luând măsuri să fie citate ambele soţii. A fost însă prezentată logodnica lui Petra, care aşteaptă cu nerăbdare desfăşurarea procesului pentru a se putea mărita. Pom de Crăciun La Pirotechinia armatei In ajunul Crăciunului, cu un fast puţin obicinuit, pirotechnia armatei, de sub conducerea d-lui general Jitianu, a serbat Pomul de Crăciun şi distribuirea darurilor copiilor silitori şi cuminţi ai ofiţerilor, funcţionarilor şi lucrătorilor. Serbarea a fost dată sub patronajul d-lui general inspector Al. Munteanu, directorul superior al armamentului, care a ţinut şi o frumoasă cuvântare, arătând însemnătatea momentului şi scoţând în relief activitatea şi priceperea d-lui g-ral Jitianu, Care neobosit munceşte din zori şi până în noapte pentru progresul instituţiei. Au fost coruri frumoase şi recitări. Artistul de la Teatrul Naţional G. Florescu a declamat «Scrisoarea IH» de Eminescu. După program, conducerea pirotechniei a servit o gustare asistenţei în sala mare a popotei ofiţerilor. -------xxooxx------ Serbarea dela Arsenalul Armatei Luni, cu deosebită solemnitate, a avut loc la Arsenalul Armatei de sub conducerea d-lui g-ral N. Ioanid, depunerea jurământului de credinţa Regelui şi Ţării, a elevilor şcolii de arte şi meserii a Arsenalului. D. g-ral inspector Al. Munteanu a ţinut o cuvântare ocazională arătând importanţa jurământului pentru ostaşi. După această solemnitate, în sala de mâncare a elevilor a avut loc serbarea pomului de Crăciun şi împărţirea premiilor copiilor şi elevilor silitori. S’a jucat şi o piesă de teatru a locat. Drăghescu. După program d. g-ral II. loanid a servit asistenței o gustare la care au vorbit d-nii g-rali Muhineanu și loanid. -poxco- Şcoala de auxiliare sociale La 10 Ianuarie se deschid la Casa Femeii cursurile Şcoalei de auxiliare sociale, autorizată de ministerul muncii. Odată cu sporirea operelor sociale menite a veni în ajutorul celor ce au nevoe de un sprijin moral sau material, odată cu sporirea reformelor sociale, s’a evidenţiat nevoia unui personal, care să aibă pregătirea şi cunoştinţele necesare unei organizări pe baze ştiinţifice a serviciului social. Binefacerea de altă dată, aşa cum era înţeleasă, n’a dat nici un rezultat. Era un a- ‘jutor imediat, care se da celui ce avea nevoie, fără a se cerceta de unde provenea răul şi fără a cerceta cauzele care au contribuit să pună pe individ într’o stare de inferioritate: fizică, morală sau materială. Şcoala de auxiliare va forma elementele cari vor fi gata să pună în serviciul societăţii odată cu devotamentul lor, cunoştinţele şi experienţa căpătate în timpul studiilor. De la această şcoală se vor recruta auxiliarele sociale care să lucreze nu numai în biblioteci, dar mai ales în instituţiile şi operele tot mai numeroase de ajutorare şi pregătire muncitorească, înfiinţate sau patronate de Stat, marii industriaşi şi comercianţi sau de către organizaţiile patronale ori muncitoreşti. Informaţii asupra candidaţilor de Informaţii asupra condiţiilor de admitere şi duratei cursurilor se pot obţine de la Casa Femeii (Splaiul Imprimeriei), unde se fac înscrierile între 4—7 juni. în fiecare zi. ştiri artistice Astă seară (Ajunul Anului nou) spectacolele atât la Teatrul Naţional cu «Maior Barbara», cât şi la Studio cu «Amorul Veghează», vor începe la orei 8.30 precis seara şi vor termina la orei 0 seara. • In ziua de Anul Nou Teatrul Naţional va reprezenta în matineu «Mail Babara» de B. Shaw, iar seara «O femeie fără importantă» de Oscar Wildt * Studio Teatrul National reprezintă de Anul Nou în matineu «Mușcata din fereastră» de d. Victor Ion Popa, iar seara «Mary Drungan este vinovată?». • Teatrul «FANTASIO» joacă cu îi.wffv pere dela 30 până la 8 Ianuarie 1930, marele succes al stagiune! «NOI NOJ JUCAM SA NE AMUZAM» cu Tantzi Cutava Barozzi si Ion Iancovescu. • Comedia politică a d-lui Ion Sân Giorgiu OMUL ZILEI se va reprezenta în seara zilei de 13 Ianuarie la Studioul Teatrului Naţional, sub direcţia de scenă a d-lui Victor Bumbeşti şi în decorurile d-lui Feodorof. • Pe ziua de 1 Ianuarie (Anul Nou) el reia la Teatrul «Regina Maria» în matineu frumoasa piesă a d-lui Roseti Roman «MANASSE». In rolurile principale d-nii G. STORIN si I. MORŢUN de la Teatrul National. • La Teatrul «Regina Maria» noua piesă «MARIUS» a pornit pe o serie tot atât de strălucită ca şi neîntrebatul «TOPAZE». Succesul mereu crescând e foarte explicabil, deoarece autorul ambelor piese este neclar Marcel Pagnol. In fruntea distribuţiei stau d-nii: TONY BULANDRA, V. MAXIMILIAN şi d-na Cătuşă Elvag. • Teatrul Fantome şi Palate de sub direcţia d-lui Mielu Constantinescu reprezintă alternativ cele două mari succese «Groaza cea Mare» şi «Sicriul de Carne». Pentru complectară se joacă «Panopticum» fantezie dramatică şi comedia «Şofeurul». In distribuţie d-nele Dida Solomon, Ana Constantinescu, Florica Hagi-Preda și d-nii Mielu Constantinescu, D. Sireteanu, I. Marinescu, Sergiu Dumitrescu, Stănescu Trestian, Eug. Obreja etc. Spectacole Teatre OPERA: ora 8.30: Bărbierul din Sevila TEATRUL NATIONAL: ora 8.30: Maior Barbara. STUDIO NATIONAL: ora 8.30: Amorul veghează. REGINA MARIA: ora 8.45 Marius. TEATRUL VENTURA: ora 9: Melo. TEATRUL FANTASIO: ora 9: Pimpette. TEATRUL FANTOME: ora 9: Sicriul de carne. Cinematografe BULEVARD-PALACE: In plină viteză. CAPITOL: Cântecul cazacilor. REGAL: Răzbunarea Ţigăncii (film sonor). LIPSCANI: Căpitan Rascasso şi o comedie. Gogută la Strand LUX: Hoţii din Bagdad. FEMINA: Haiducii. TRIANON: Potopul (film sonor). ELITA: Părintele Sergiu şi revista Purcel pe varză. SELECT: Patriotul. CINEMA A.R.P.A. Malec. MARNA Chipuri uitate şi artişti -------xxooxx-------* ------xxooxx----- Revărsarea fluviului struna ATENA, 30 (Rador). — Fluviul Struma s’a revărsat, inundând pe o mare întindere câmpiile cultivate Pagubele sunt foarte ridicate.