Cuventul, februarie 1930 (Anul 6, nr. 1717-1744)

1930-02-01 / nr. 1717

1H|| A apărut ^0* § Anul IX (10LIVIDAJ.UMI­ CUPRINDE URMĂTORUL SUMAR: IARNA IN BUCEGI; Din viaţa intimă a familiei regale belgiene; Boala papagalilor; O femee pic­tează pe Papa; Un campionat neobişnuit; Vulcan în erupţie; Revelion în apele Dunărei; Cele mai ciudate ghete; Din biserică... hambar; Cel mai nou automobil de record, Şampionii... sănătăţei 8 Lei pagini MOBILE în calitate superioară executarea modernă SI PRETURI CONVENABILE puteti procura la Targu­ Mureş Persoanele de încredere conditi­uni de plată favorabilei Marele asortiment în piane ai pianinei BANCA «PETRU RAREŞ» Societate Cooperativă de Acţiuni de Credit, Economie şi Ajutor reciproc Bucureşti, Spl. Mihai Vodă No. 10 Convocare Conform art. 20,22 şi 32 din statu­tele societăţii, se convoacă pentru ziua de Duminică 16 Februarie 1030, om 10 dimineaţa Adunarea Generală ordinară ce se va ţine la sediul So­cietăţii în Splaiul Mihai Vodă Nr. 10. Dacă la această dată nu se întru­neşte numărul de societari prevă­zut de art. 23 din Statute, adunarea se amână pentru ziua de 23 Februa­rie 1930 la aceiaş oră şi în acelaş loc, când se vor ţine cu oricare ar fi numărul membrilor prezenţi. Ordinea de zi: 1) Darea de seamă pe anul 1929, bilanţul, raportul cenzorilor şi des­cărcarea consiliului de gestiunea sa; 2) Transformarea Societăţii Coo­perative de Acţiuni «Banca Petru Rareş» în societate Anonimă pe Ac­ţiuni, în baza art. 160 din legea pen­­tu organizarea Cooperaţiei, publi­cată în Monitorul Oficial Nr. 71 din 28 Martie 1928-3) Votarea statutelor nouei Socie­tăţi­ , 4) Alegerea a 11 membri în Consi­liul de Administraţie; 5) Alegerea a 3 cenzori şi 3 suple­anţi şi 6) Aprobarea bugetului pe anul 1930. Consiliul de Administraţie, MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. dr. Iosif (Ioan) Weinberger, născut la 2 Aprilie 1876 în comuna Reşiţa, domiciliat în Bucureşti b-dul Carol No. 21 bis, a făcut cerere aces­tui Minister de a fi autorizat să-şi schimbe numele său patronimic de Weinberger în acela de Olteanu, spre a se numi Iosif (Ioan) Olteanu. Ministerul publică aceasta, con­form art. 8 din legea asupra nume­lui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţie în termenul prevă­zut de aliniatul II al zisului articol. COOPERATIVA DE CREDIT ŞI ECONOMIE A UNIUNEI OFIŢE­RILOR DE REZERVA DIN BU­CUREŞTI Convoacă Asociaţii săi în adunare generală ordinară şi extraordinară în ziua de 16 Februarie 1930 orele 10 şi 11 dim. în strada Batişte 14 (Palatul Coop. Mercur). Ordinea de zi cu­prinde: darea de seamă pe 1929, a­­probarea bilanţului şi contul profit şi perdere, descărcarea consiliului, alegerea a 3 membri în Consiliu şi a cenzorilor, reducerea capitalului social şi punerea de acord a statu­telor actuale cu statutele oficiului naţional al Cooperaţiei conform le­gei Cooperaţiei. Dacă nu se întruneşte numărul statuar de asociaţie, atunci se va ţine o nouă adunare generală ordi­nară şi extraordinară, irevocabil în ziua de 23 Februarie 1930 în a­­celaş local şi la aceleaşi ore, cu ori­ce număr de membri prezenţi. 80 Ianuarie 1930. VOCI DIN PUBLIC Pentru d. miniştri ai instrucţiunei Zilele trecute s’a ţinut adunarea generală a comitetului şcolar dela şcoala de fete din cartierul Bellu (şoseaua Olteniţa). Felul cum s’a făcut convocarea co­mitetului şi cum s’a ţinut adunarea a nemulţumit adânc pe părinţii e­­levelor. Deşi populaţia şcolară este de 360 de copii, adunarea a luat hotărâri numai cu 15 membri prezenţi, vo­tând bugetul şi dând descărcare ges­tiunei pe anul trecut, întrucât maa­joritatea părinţilor are convingerea că s-a ticluit această adunare pen­tru a se putea ascunde unele nere­guli, d. ministru al instrucţiunei este rugat să anuleze hotărârile a­­dunării fictive şi să delege un ins­pector contabil pentru facerea unei anchete. regional al Ardealului Seciorolitic Mif dr. Aurel Stresei CLUJ 29. — Intrând formal în activi­tate de o săptămână, Directoratul mi­nisterial al Ardealului este încă în faza organizării. Asupra modului de funcţio­nare a acestui important organ descen­­tralizator lămurirele necesare lipsesc, fapt care pune în mare nedumerire o­­pinia publică. D. dr. Aurel Dobrescu, directorul mi­nisterial, ne-a făcut astăzi o scurtă ex­punere, din care redăm următoarele: NUMIRILE FUNCŢIONARILOR — Plec în astă-seară la Bucureşti — ne spune d-sa —, unde voi stabili astr­­îna numirea funcţionarilor necesari ser­viciilor directoratului. In cursul săptă­­m­ânei viitoare serviciile vor începe să funcţioneze în mod organizat. Este anexat,­­ ne afirmă d. dr. Do­­brescu, că vom aduce 500 de funcţionari de la Bucureşti- Nu vom avea nevoe de cât de 5011 funcţionari superiori de la centru, — atât. Toate serviciile direc­toratului vor funcţiona cu personalul actual al inspectoratelor tuturor minis­terelor aflate în Ardeal. NUMIRI NOUI NU SE VOR FACE Dacă trebuinţa va cere, serviciile se vor complecta cu funcţionarii auxiliari, adică acei rămaşi în disponibilitate în urma încadrărlor. In legătură cu acest fapt, d. dr. Do­­bresc­u ne roagă să arătăm, că alarma cu privire la rechiziţionarea locuinţe­lor pentru funcţionari este neîntemeia­tă, întrucât nu este vorba să se aducă noul funcţinari pentru serviciile direc­toratului. D-sa nu mai spune că, la Cluj, a pri­mit până astăzi 500 de cereri ale diferi­ţilor postulanţi pentru servicii, dar că nici una din aceste cereri nu va putea fi satisfăcută. CINE VA FI SECRETAR GENERAL La această întrebare, d. Dobrescu răs­punde: Nu pot face indiscreţiuni. Sunt foarte mulţi candidaţi şi hotărârea stă în măi­­nele d-lui Iuliu Maniu, preşedintele con­siliului de miniştri. BUGETUL DIRECTORATULUI Lămurirea d-lui dr. Dobrescu în acea­stă chestiune este următoarea: —­ Pentru ramura internelor, avem bugetul nostru. Pentru celelalte servi­cii, reprezentând restul ministerelor, personalul va fi plătit de ministerele respective. In legătură cu chestiunea bugetară, directoratul ministerial ne-a declarat că în Ardeal va introduce carnetele de plată pentru funcţionari, cari vor în­locui sistemul cu statele de plată de astăzi. C. HUMUREANU ••• (CMirasarea articaîSiiî din pagina l-a) nu ţi cere puterea şi dela factorul... neconstituţional? Chestiunea nu pe noi ne frămân­tă,­­ ci pe «liberalii realişti» cari văd pe deoparte şi halul de desorga­­nizare al partidului ţi incapacitatea d-lui Vintilă Brătianu de adaptare la o nouă situ­­ţie; şi pe de altă par­­te, văd şi siguranţa guvernului că va rezista şi, în fine, siguranţa ge­neralui­! Aver eseu că d-sa va tre­bui să fie interpus între guvernul actual şi­ un viitor guvern liberal spre a se da timp partidului liberal să se refacă. Şi au dreptate să vadă lucrurile astfel. Căci se ştie ce vrea d. Vintilă Brătianu, lucru pentru care s’a re­tras din Parlament şi nu acceptă să reintre; pentru care a făcut apel la Regenţă şi acum în urmă şi la Re­gina Maria; pentru care nu consi-­ deră suficiente nici asigurările d-lui I Duca şi nici dovezile guvernului de­­ «acord cu marile probleme». D. V. Brătianu vrea asigurări că­­ va avea puterea singur şi la termen cât că nu le înţelege, ceeace a deter­­fix, — cereri pe care Regenţa s’a lu­minat audienţa d-lui V. Brătianu la­­ Regina Maria. Dar până acum n’a putut obţine­­ aceasta, nici dela factorul neconsti­tuţional, necum direct şi categoric de la Regenţă. Insă speră să aibă un început prin aceea altă indicaţie de­cât ar da alegerile apropiate şi care urmează să vină dela factorul con­stituţional sub forma voalată a ce­rerii de «guvern de concentrare». La Casa autonomă a drumurilor de stat s-a ţinut ieri dimineaţă o conferinţă între reprezentanţii socie­tăţilor căilor ferate particulare din ţara noastră şi d. Ing. Nicolae Hoi­­sescu, directorul general al acestei Case, în vederea stabilirii unei în­ţelegeri pentru perceperea taxei de 5 lei la tonă de mărfuri transportată pe reţelele de drum de fier ale a­­cestor societăţi. Din 14 societăţi de căi ferate au luat parte 8. Reprezentanţii acestora au acceptat în totul convenţia în­cheiată în acelaş scop cu direcţia generală a căilor ferate ale Statului, cu singura deosebire, că pe căile fe­rate particulare nu se vor mai anexa timbre ci taxa va fi trecută în scri­sorile de trăsură sau în fructe pro­porţional cu greutatea transportată. La conferinţă luând parte majori­tatea societăţilor, convenţia ce s a încheiat va fi acceptată şi semnată şi de ceilalţi reprezentanţi care n’au fost prezenţi.­­ «C­U­V­A­N­T­U­L! n mill II Anul preparator din nou la liceu Comisia numită de ministerul­ instruc­ţiunii pentru modificarea actualei legi a învăţământului secundar, s’a Întrunit, sub preşidentei d-lui ministru Costă­­ch­escu. La şedinţă au luat parte d-nii: Al. Borza, secretarul general al ministeru­lui, prof. O. Ră­dulescu-Motru, V­. Ghi­­dionescu, C. Kiriţescu, A. Caliani, P. V. Haneş şi V. Şutea. Comisia a opinat că reforma învăţământului secundar a de­venit necesară. S-a arătat că aşa tisul­ian preparatori ar trebui să figureze un ciclul liceal. Numai după terminarea acestui an, can­didaţii vor putea să se prezinte la ba­calaureat. Acest fapt ar comporta o u­­şoară modificare în actuala programă analitică a liceului. S-a relevat, de asemeni, necesitatea creerei de şcoli Civile, pe tot cuprinsul ţării, care să funcţioneze independent de actuale licee unitare, fi posibilitatea tre­­cerei din liceele civile șn cele unitare. călătoriile alegăto­rilor şi martorilor pe c. f. r. DISCUŢIILE DINTRE REGIA C. F. ŞI MINISTERUL JUSTIŢIEI Intre căile ferate şi ministerul justiţiei se duc actualmente trata­tive în vederea stabilirii unui a­­cord privitor la călătorirea marto­rilor pe căile ferate. Din partea c. f. r. a luat parte d. Ioanid, subdirectorul exploată­rii. Direcţia generală voeşte ca aces­te călătorii, ca şi acelea ale alegăto­rilor, să fie plătite cu o sumă glo­bală şi vărsată integral. Asupra cuantumului lor nu s’a fixat încă. Numai pentru alegători, cere să i se plătească 10 milioane lei. Buletin meteorologic Timpul probabil dela 31 Ianuarie. Presiunea în scădere cu 1—5 m. m. a­­poi în creştere cu 1—4 m. m. Timp rău. Cerul acoperit şi precipitaţiuni generale. Vând dela E şi NE, cu tendinţă de a deveni puternic în cursul zilei în ve­chiul regat, Basarabia şi litoralul Mării. Temperatura în scădere. ------ooQoo-----— Ilustrată Un pas înapoi, de Victor Eftimiu. Maurice Dekobra despre: „Pă­mântul misterului şi al voluptăţii". Când îşi vâră dracul coada, de George Dolley. Cei trei Fratelini, de Domniţa Ruxandra. Revista, de Lucrezzia Karnabat. Suprema noapte, (versuri) de Victor Ef­­timiu. Un ziarist american se transformă în om al cavernelor. Este sau nu „sărutul final" un pericol? Scurte sau lungi? o an­chetă în lumea vedetelor. Evo­luţia locomoţiunii. Curierul cinematografic — Jocuri — Curierul Medical — Grădina Evei — Humor, etc. etc. 100 Ilustraţiui de actualitate. 28 pagini pe hârtie satinată în offset. Pe lângă acest interesant sumar­, în acest număr se mai găsește și un concurs sportiv cu premii de mare valoare.. încercarea de sini-1 c­ere a unui sta­­ t­ ut la drept, In­amit la 23 ani, domiciliat în str. Bărăției No. 3, a încercat ori noapte sa se sinucidă, bând o soluție, în­­ care disolvase 16 pastile de veronal. In stare gravă, a fost transportat la­­ Spitalul Brâncovenesc, unde a fost In­ternat. , ,­­Cauza care Ta determinat sft la aceas- ] tă hotărâre, este mizeria. nf III Societatea Naţiunilor şi politica Sovietelor D. asistent H. H. STAHL începe parea decât în revoluţia mondială, prin a arăta necesitatea cunoaşte­rii vecinilor noştri, care ducând o politică externă de un spirit cu to­tul deosebit, ne interesează într’un mare grad. Faţă de politica pacifi­că a societăţii Naţiunilor realizată prin arbitraj, congrese, pregătirea opiniei publice, etc., este o altă po­litică încercând să suprime diferen­dele dintre neamuri, prin înlătura­rea cauzelor economice, care, de ce­le mai multe ori, stau la baza răz­­boaelor moderne. Sistemul econo­mic actual fiind mondial, schimba­rea lui înseamnă sdruncinarea în­tregii lumi, încercarea de a regula viaţa economică prin, socializarea ei de către stat, a dat greş în Ru­sia. De aceea Sovietele nu văd scă­în socializarea vieţii economice mondială. Numai că în alte părţi, lucrurile nu merg după socotelile lor. Totuşi politica sovietelor ră­mâne aceea de aţâţare a proletaria­tului. De aceea nu e mai mare duş­man al lor decât politica Societăţii Naţiunilor, pe care o consideră crea­ţia capitalismului apusean. Care trebue să fie însă atitudinea noas­tră faţă de Societatea Naţiunilor . Ceea ce putem face este să lucrăm în sânul Ligii Naţiunilor pentru realizarea, în viaţa naţiunilor, a i­­deilor de omenie şi colaborare paş­nică pentru care luptă Societatea Naţiunilor. Urmează discuţia problemei. Zădărnicirea anei mailestul) antise­mite la calini GALAZI, 30. — In comuna Oancea a avut loc o mare întrunire antise­mită la care a luat parte d. Corneliu Zelea-Codreanu, cunoscutul fruntaş al «Ligei Naţionale Creştine». întrunirea a avut loc sub cerul li­ber. De aci, călare, manifestanţii s’au îndreptat spre Calmi, unde au încer­cat să manifesteze. Prefectul judeţului prinzând de veste, a trimis o patrulă de jan­darmi spre a opri pe manifestanţi. D. Corneliu Zelea Codreanu, s-a retras, anunţând însă că în cursul săptămânei viitoare se va întoarce din nou la Oancea spre a fine altă întrunire. La Cahul, jandarmii au amenințat pe săteni cu armele. Sătenii s-au re­tras în liniște. Ministerul de interne a fost sesi­zat de cele petrecute. (­ illiu­li linii" Conferinţa internaţi­onală de cale ferată I INTRODUCEREA WARANTE­­LOR INTERNAŢIONALE La 4 Februarie a. c. se va ţine la­­ Berlin conferinţa Uniunii Interna­ţionale a p. f. La această conferinţă, din care face parte şi România, se va dis­cuta chestia warantării scrisorilor de trăsură internaţionale pentru toate mărfurile. Asemenea warante au fost intro­duse de căile noastre ferate pentru cereale încă din toamna anului tre­­­cut. ştiri artistice Exelenta companie «Mogador» joacă astă seară celebra operetă «Obligado» cu întreg ansamblul în frunte cu Elena Zamora, Ladislau Groff, Al. Demetrescu de Sylva, Sandra Cocorăscu, Anicuța Cârjă, Ion Brună, Comsuela Dimitriu, Ce­cile Grigoriu, Lulu Nicolau, Mia Georgescu, Niculae Stroe, N. Anto­nin, etc... «Obligado» se joacă Dumi­necă la matineu și seara la ora 9. • Comedia «Hirkus-Polus» de Kurt Goetz în traducerea d-lui Paul Gu­sti, a cărei premieră s’a fixat pen­tru Luni 3 Februarie la Tatrul «Re­gina Maria» se va bucura de­ o in­terpretare admirabilă având în frunte pe d-nii V. Maximilian şi Tony Bulandra. In matineul cu Preţuri populare al Teatrului Regina Maria de Sâm­băta 1 Februarie se va juca «Cel care primeşte palme» cu d. Ion Ma­­nolescu şi I. Morţun în rolurile prin­cipale. * «Este aşa cum vi se pare» parabolă în 3 acte de L. Pirandello, una din cele mai caracteristice lucrări ale marelui dramaturg italian, se va reprezenta din nou pe scena Teatrului National asta­­seară Vineri 31 Ianuarie crt. Punerea în scenă se datore­ște d-lui Soare Z. Soare, iar în rolurile principale apar d-nele: Ana. Luca, Marietta Sadova, Nataşa Alexan­dru, L. Manu, Didi Teodorescu etc. şi d-nii: Calboreanu, Manu, Antonescu, Petta, Anastasie­, et. Spectacolul începe cu celebrul act al lui Maeterlink «Oaspete ,nepoftit» pune­rea în scenă şi rolul principal nu fost încredinţate maestrului Nottara, decanul primei scene româneşti. * In mai vinerile de Sâmbătă şi Dumini­că a săptămânei în curs se va repre­zenta din nou« Heidelbergul de altă­dată» comedie lirică a lui W. Foerter în traducerea d-lui prof. Ovid Densuşeanu, comedie care prin prospeţim­ea subiec­tului şi duioşia situaţiilor, continuă să fie primită de public, cu acelaş entuu­ziasm. ----—k[im----— ------poQo----­ Spectacole Teatre OPERA, 8.30: Faust. *• I TEATRUL NATIONAL, ora 8.30 Oaspete nepoftit. Este asa cum vi se pare. STUDIO NATIONAL, ora 8.30: Care din elei Dardamel. TEATRUL VENTURA: Ora 9: D-na Cheyney. TEATRUL REGINA MARIA: Ora 8-45: Acel care primeşte palmele. TEATRUL LIRIC: Ora 9: Compania «Mogador». Opereta; Obligado. TEATRUL FANTASIO: ora 9: Ca­feneaua mică. TEATRUL FANTOME: ora 9: Groa­za cea mare. ..' it­ , ■. Cinematografe BULEVARD PALACE: Fetiţa din cor şi o comedie. ELITE: Primul sărut şi revista: Hai d’a dura. CORSO: Necunoscuta de la Bia­­ritz. CAPITOL: Ţara fără femei. REGAL: Bătălia sexelor. LIPSCANI: Regele lăutarilor (și trupa rusă din Moscova). LUX: Victimele femeilor- Concert Bianco. FEMINA: Boerii noui. TRIANON: The divine lady cu Corinne Griffith (film sonor). SELECT: Cocktail (film sonor). MARNA: Haiducii­ Studio-ul Teatril Naţional „Baroanei“, coedie în 3 ore de Emil Hazard. „Care din ele?“ comedie în 3 acte de d. Anton Bibescu Pentru întâia oară de la înfiinţa­­niei, de toate anticipaţiile neantu­rea sa, Studio-ul Teatrului Naţional şi-a meritat alaltăari seară denumi­rea, prezintând «Dardamel». Este o lucrare modernă, adică sclematiza­­tă la culme. Personagiile sânt enti­tăţi, fără nici o adherenţă cu mediul înconjurător — acţiunea este redu­să la exteriorizarea unor concepţi­­uni care răstoarnă fundamental ide­ile admise în materie de adulter— care face pe eroi să reacţioneze toc­mai de-andoaselea decât se petrece în viaţă, decât ne-a obicinuit o lun­gă tradiţie literară: soţia îşi înşeală bărbatul şi în loc să tăinuiască infi­delitatea ei, i-o strigă în obraz — a­­mantul se prezintă soţului şi îi de­clară: «eu ţi-am luat soţia şi te-am încornoraţi» Iar eroul principal, bărbatul înşelat, în loc să înăbuşe scandalul sau să reacţioneze în chi­pul acceptat de toată lumea: duel, spălarea onoarei în sânge — îşi pro­clamă nefericirea în gura mare, des­­lănţuie o imensă publicitate în ju­rul infamiei, asmute oraşul şi de­partamentul, înfloreşte evenimentul şi-l face popular, senzaţional, mag­nific, lui — Marcel Proust. Neegalată atmosferă de sensibili­tate, de graţie, de distincţie, apuse pentru totdeauna, Parisul de alal­tăieri şi cel de ieri, — bulevardul— Café Anglais şi cabinetul particu­lar — cabina Jeannei Granier — salonul d-nei de Clermont Tonnerre, balerinele lui Degas, serile purpurii ale lui Corot — în prima sa tinere­ţe d. Anton Bibescu a cunoscut toa­te acestea şi an cu an s’a depus pes­te senzaţiile, reminiscenţele şi achi­ziţiile unei sentimentalităţi în au­rora ei, un material sufletesc fabri­cat cu proprii mijloace, o experien­ţă a inimii, a femeii, a inconstanţii, a voluptăţii şi a tristeţii, abundentă şi variată. «Lactuele?» este un episod dintr-o viaţă plurală şi frenetică, o confe­siune oprită la jumătate, un inci­dent şi un accident pasional dintr’o mie. Iată-l, cuceritorul, masculul, că­zut într’o vilă, pe malul mării, unde trei femei freamătă în aşteptarea Aventurii. O artistă şi o intelectua­lă, — o simplă femee de lume, pre-Este incornoratul-tip, funambu- 'făcută şi sensuală — o fată din po­­lesc şi glorios, care reabilitează cor- jipota glorioasă de sânii ei tari, de­coraţia înşelaţilor, batjocoriţilor şi­­ ruşinaţilor, întocmai ca infirmul "care înalţă în soare rana lui intimă şi respingătoare, o proclamă floarea trupului său şi podoaba podoabelor fiinţei sale. Până când încornoratul se îndură­­în faţa suferinţei prefăcute a so­ţiei, să ierte, să uite... Prin această recade în compromis, în tăcere, în dissimulaţie, în laşitate. Cu un gest de ultimă resemnare, îşi desprinde de pe frunte simbolicele coarne, ca şi cum ar depune pentru totdeauna semnul unei regalităţi de natură speciala. La o nouă infidelitate a soţiei va muri soluţiune anodină, vulgară, cotidiană. Piesa care la Paris, la teatrul Vi­eux Colombier, în regia lui Copea a cunoscut un succes triumfal, la noi a căzut. Şi totuşi d. Dumitrescu-Bumbeşti a realizat-o în atmosfera regiei fran­ceze, cu adăugări personale ingeni­oase şi pitoreşti. Dar nota burlescă şi stilizată care a contribuit la ex­teriorizarea caracterului simbolic al personagiilor, nu a fost utilizată faţă de cei doi eroi principali: soţul şi soţia. D. N. Soreanu a jucat cu mul­tă fineţe, cu un hu­mor tăios cu un sarcasm îmuiat într’o sfâşietoare a­­mărăciune — d-na Toto Ionescu a a­­vut toate accentele timorate, scan­dalizate, perfide şi adormitoare ale soţiei infidele—dar ambii s’au ţinut în tonul şi ritmul comediei de salon De aci o rupere de unitate, un deze­chilibru de interpretare, care a sur­­pins şi a supărat. Apo­textul românesc nu ne-a ofe­rit truculenţa, savoarea, neprevăzu­tul celui francez. La Paris, poate de cincizeci de ori interpreţii au re­petat cuvântul «Cocu». Care cuvânt, în tradiţia şi uzajul cotidian, este prin el însuş ceva aşa de enorm, de încărcat de miez, de duh galic, spo­rit de toate reminicenţele rabelaisi­­ene şi moliereşti, încât numai pro­­nunţându-l, efectul de hilaritate este sigur. Pe când în româneşte «încornora» e lung, e dur, n’are o semnificaţie in­trată în moravuri şi în limbă, repe­tarea lui devine obositoare şi textul pierde optzeci al sută din delicioasa lui frumuseţe. D-na Sonia Cluceru, N. Sârbul, Finteşteanu, au fost pitoreşti şi a­­muzanţi, d. Marius — care din ce în ce se urcă în rang în trupa de co­mici ai Naţionalului, minunat, încă odată d. Dumitrescu-Bumbeşti a fă­cut artă nouă de cea mai frumoasă calitate — «Dardamel» mi-a amintit neuitata montare a «Căsătoriei» lui Gogol — c’est tout dire, animalitatea ei fără complicaţii. El este un diletant al inimilor, un aventurier al dragostei. O reputa­­ţiune redutabilă îl întovărăşeşte, ca o invitaţiune irezistibilă la păcat. Dar cele trei îl înfruntă, îl sfidea­ză o periculoasă introducere la toa­te abdicările.­ El le face curte pe rând, şi ca un pratician stăpân pe o lungă practică, după ce a aplicat fiecăreia diagnosticul amoros în ar­monie cu temperamentul, educaţia, antecedentele — după ce a identifi­cat punctul slab şi regiunea vulne­rabilă, porneşte la atac, variază de­claraţiile şi schimbă tonurile, face game şi f­ilează cuvintele de amor. Câte şi treie sunt tulburate. Vine noaptea. Câteva ore au tre­cut şi deodată vila răsună de cân­tecul triumfal al Cocoşului. Una din femei a intrat pe întuneric în camera lui, a fost a lui. Care din ele ! Câteşi trete tăgăduiesc cu încăpă­ţânare. In definitiv strigătul de triumf a fost veridic sau o strata­gemă? Masculul a vrut să le turbure şi să le facă geloase una de alta? E­­nigma subsistă — ceea ce însă este evident şi nu poate fi susceptibil de interpretări, este că grăuntele ispi­tei a fost aruncat, că va rodi în trei inimi deodată, că în momentul în inimi deodată, că în momentul când Cuceritorul le spune: «Cea ca­re a fost noaptea aceasta la mine, mă va urma mâine dimineaţă la Bu­cureşti», înseamnă pentru femeea care într’adevăr i-a fost metresă o fâgăduială de noi voluptăţi, pentru celelalte două invitaţiuni a se îm­barca spre o lyteră fermecătoare. Atunci pe rând, f­iecare îi destăi­­nuie că ea... a fost în camera lui. Bărbatul nu le crede pe nici una, dar le vede pe toate căzându-i și brate şi fiecăreia îi fixează ore de întâlnire — fiindcă toate vor merge cu el la Bucureşti­." Aceasta este, stăngaciu exprima­tă, fabula piesei d-lui Anton Bibes­cu. Dar lucrarea este o desfătare, o sărbătoare neîntreruptă. O acţiune condusă cu abilitate, un mister care sporeşte pe măsură ce personagiile se înfruntă şi se regrupează, un in­teres sporind cu f­iecar­e scenă şi cu fiecare act, — curiozitatea noastră aţâţată, susţinută, turmentată deli­cios.­­Apoi, ce virtuozitate în variaţia temei amorului, cu toate nuanţele curiozităţii, poftei, geloziei, necazu­lui şi abandonului final! Sunt «pa­­ragrafe» — cum se zice în teatru — de cazuistică pasională care te transportă de o reală voluptate. To­tul analizat, răscolit, frământat, susţinut şi sensibilizat până în cele mai mici amănunte. Şi turnat într’un dialog de o «ai­­sance» incomparabilă. Omul de lu­me, vorbitorul scânteietor se iveşte la fiecare întorsătură de frază, do­mină şi transportă cu fiecare re­plică. «­Cele trei» — au fost trei tinere artiste, deopotrivă de blonde, de pa­sionate, de ispititoare: d-ra Jeana Popovici-Voina mai reţinută, mai muşcătoare, mai stilizată — d-na Puia Ionescu-Mihailide mai vibran­tă, mai abandonată — d-ra Elvira Godeanu — surprinzătoare de veri­dică, spontană cum nu mă aştep­tam. Dealtminteri a fost surpriza serei cu isbucnirile sale plebeiene cari au mers la inima balcoanelor, superioare. Iar d. Bălţăţeanu a fost cuceritorul şuerător şi şerpuitor, a­­poi triumfal pe pintenii-i înălţaţi. Un mare şi legitim succes. D. An­ton Bibescu e de acum al nostru­, un dramaturg român şi un astru ridi­cat dintr’o dată la orizontul litera­turii originale. După încornorat, iată-l pe Don Juan. Intre aceşti antipozi ai uma­nităţii seara a basculat, căzând, în­tr’o animaţie extraordinară, într’o violentă şi mereu înteţită f­urtună de ovaţii, în lotul d-lui Anton Bibescu.. Acest principe muntean este moş­tenitorul unei tradiţii de familie i­­lustre în cercurile literare şi aris­tocrate ale Europei, împreună cu fratele său principele Emanuel Bi­­elescu, s-au învălmăşit în mişcarea literară şi artistică din ultimele de­cenii ale Parisului, au fost înece­­naţii pictorilor de la Barbizon, prie­tenii ultimilor paladini ai spiritua­lităţii franceze, de la arogantul şi magnificul Robert de Montesquieu, până la genialul astmatic, martinii îngropat în celula-i capitonată cu plută, mortul anticipat şi extra-lu­­cid care scria cronica lui Palaméde de Charlus şi a Orianei de Guerman­­tes, se îmbăta de toate aromele vie­ţii şi ale alcovurilor ducate întins în pat, cu trei perechi de ciorapi de lână trase unele peste altele, cu cinci flanele îmbrăcate una peste alta, tremurând, asudând, îngheţând rând pe rând de toate febrele ago­ Alexandru K ir if eseu ■ ooxxoo---

Next