Cuventul, februarie 1930 (Anul 6, nr. 1717-1744)
1930-02-01 / nr. 1717
1H|| A apărut ^0* § Anul IX (10LIVIDAJ.UMI CUPRINDE URMĂTORUL SUMAR: IARNA IN BUCEGI; Din viaţa intimă a familiei regale belgiene; Boala papagalilor; O femee pictează pe Papa; Un campionat neobişnuit; Vulcan în erupţie; Revelion în apele Dunărei; Cele mai ciudate ghete; Din biserică... hambar; Cel mai nou automobil de record, Şampionii... sănătăţei 8 Lei pagini MOBILE în calitate superioară executarea modernă SI PRETURI CONVENABILE puteti procura la Targu Mureş Persoanele de încredere conditiuni de plată favorabilei Marele asortiment în piane ai pianinei BANCA «PETRU RAREŞ» Societate Cooperativă de Acţiuni de Credit, Economie şi Ajutor reciproc Bucureşti, Spl. Mihai Vodă No. 10 Convocare Conform art. 20,22 şi 32 din statutele societăţii, se convoacă pentru ziua de Duminică 16 Februarie 1030, om 10 dimineaţa Adunarea Generală ordinară ce se va ţine la sediul Societăţii în Splaiul Mihai Vodă Nr. 10. Dacă la această dată nu se întruneşte numărul de societari prevăzut de art. 23 din Statute, adunarea se amână pentru ziua de 23 Februarie 1930 la aceiaş oră şi în acelaş loc, când se vor ţine cu oricare ar fi numărul membrilor prezenţi. Ordinea de zi: 1) Darea de seamă pe anul 1929, bilanţul, raportul cenzorilor şi descărcarea consiliului de gestiunea sa; 2) Transformarea Societăţii Cooperative de Acţiuni «Banca Petru Rareş» în societate Anonimă pe Acţiuni, în baza art. 160 din legea pentu organizarea Cooperaţiei, publicată în Monitorul Oficial Nr. 71 din 28 Martie 1928-3) Votarea statutelor nouei Societăţi , 4) Alegerea a 11 membri în Consiliul de Administraţie; 5) Alegerea a 3 cenzori şi 3 supleanţi şi 6) Aprobarea bugetului pe anul 1930. Consiliul de Administraţie, MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. dr. Iosif (Ioan) Weinberger, născut la 2 Aprilie 1876 în comuna Reşiţa, domiciliat în Bucureşti b-dul Carol No. 21 bis, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să-şi schimbe numele său patronimic de Weinberger în acela de Olteanu, spre a se numi Iosif (Ioan) Olteanu. Ministerul publică aceasta, conform art. 8 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţie în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. COOPERATIVA DE CREDIT ŞI ECONOMIE A UNIUNEI OFIŢERILOR DE REZERVA DIN BUCUREŞTI Convoacă Asociaţii săi în adunare generală ordinară şi extraordinară în ziua de 16 Februarie 1930 orele 10 şi 11 dim. în strada Batişte 14 (Palatul Coop. Mercur). Ordinea de zi cuprinde: darea de seamă pe 1929, aprobarea bilanţului şi contul profit şi perdere, descărcarea consiliului, alegerea a 3 membri în Consiliu şi a cenzorilor, reducerea capitalului social şi punerea de acord a statutelor actuale cu statutele oficiului naţional al Cooperaţiei conform legei Cooperaţiei. Dacă nu se întruneşte numărul statuar de asociaţie, atunci se va ţine o nouă adunare generală ordinară şi extraordinară, irevocabil în ziua de 23 Februarie 1930 în acelaş local şi la aceleaşi ore, cu orice număr de membri prezenţi. 80 Ianuarie 1930. VOCI DIN PUBLIC Pentru d. miniştri ai instrucţiunei Zilele trecute s’a ţinut adunarea generală a comitetului şcolar dela şcoala de fete din cartierul Bellu (şoseaua Olteniţa). Felul cum s’a făcut convocarea comitetului şi cum s’a ţinut adunarea a nemulţumit adânc pe părinţii elevelor. Deşi populaţia şcolară este de 360 de copii, adunarea a luat hotărâri numai cu 15 membri prezenţi, votând bugetul şi dând descărcare gestiunei pe anul trecut, întrucât maajoritatea părinţilor are convingerea că s-a ticluit această adunare pentru a se putea ascunde unele nereguli, d. ministru al instrucţiunei este rugat să anuleze hotărârile adunării fictive şi să delege un inspector contabil pentru facerea unei anchete. regional al Ardealului Seciorolitic Mif dr. Aurel Stresei CLUJ 29. — Intrând formal în activitate de o săptămână, Directoratul ministerial al Ardealului este încă în faza organizării. Asupra modului de funcţionare a acestui important organ descentralizator lămurirele necesare lipsesc, fapt care pune în mare nedumerire opinia publică. D. dr. Aurel Dobrescu, directorul ministerial, ne-a făcut astăzi o scurtă expunere, din care redăm următoarele: NUMIRILE FUNCŢIONARILOR — Plec în astă-seară la Bucureşti — ne spune d-sa —, unde voi stabili astrîna numirea funcţionarilor necesari serviciilor directoratului. In cursul săptămânei viitoare serviciile vor începe să funcţioneze în mod organizat. Este anexat, ne afirmă d. dr. Dobrescu, că vom aduce 500 de funcţionari de la Bucureşti- Nu vom avea nevoe de cât de 5011 funcţionari superiori de la centru, — atât. Toate serviciile directoratului vor funcţiona cu personalul actual al inspectoratelor tuturor ministerelor aflate în Ardeal. NUMIRI NOUI NU SE VOR FACE Dacă trebuinţa va cere, serviciile se vor complecta cu funcţionarii auxiliari, adică acei rămaşi în disponibilitate în urma încadrărlor. In legătură cu acest fapt, d. dr. Dobrescu ne roagă să arătăm, că alarma cu privire la rechiziţionarea locuinţelor pentru funcţionari este neîntemeiată, întrucât nu este vorba să se aducă noul funcţinari pentru serviciile directoratului. D-sa nu mai spune că, la Cluj, a primit până astăzi 500 de cereri ale diferiţilor postulanţi pentru servicii, dar că nici una din aceste cereri nu va putea fi satisfăcută. CINE VA FI SECRETAR GENERAL La această întrebare, d. Dobrescu răspunde: Nu pot face indiscreţiuni. Sunt foarte mulţi candidaţi şi hotărârea stă în măinele d-lui Iuliu Maniu, preşedintele consiliului de miniştri. BUGETUL DIRECTORATULUI Lămurirea d-lui dr. Dobrescu în această chestiune este următoarea: — Pentru ramura internelor, avem bugetul nostru. Pentru celelalte servicii, reprezentând restul ministerelor, personalul va fi plătit de ministerele respective. In legătură cu chestiunea bugetară, directoratul ministerial ne-a declarat că în Ardeal va introduce carnetele de plată pentru funcţionari, cari vor înlocui sistemul cu statele de plată de astăzi. C. HUMUREANU ••• (CMirasarea articaîSiiî din pagina l-a) nu ţi cere puterea şi dela factorul... neconstituţional? Chestiunea nu pe noi ne frământă, ci pe «liberalii realişti» cari văd pe deoparte şi halul de desorganizare al partidului ţi incapacitatea d-lui Vintilă Brătianu de adaptare la o nouă situţie; şi pe de altă parte, văd şi siguranţa guvernului că va rezista şi, în fine, siguranţa generalui! Aver eseu că d-sa va trebui să fie interpus între guvernul actual şi un viitor guvern liberal spre a se da timp partidului liberal să se refacă. Şi au dreptate să vadă lucrurile astfel. Căci se ştie ce vrea d. Vintilă Brătianu, lucru pentru care s’a retras din Parlament şi nu acceptă să reintre; pentru care a făcut apel la Regenţă şi acum în urmă şi la Regina Maria; pentru care nu consi- deră suficiente nici asigurările d-lui I Duca şi nici dovezile guvernului de «acord cu marile probleme». D. V. Brătianu vrea asigurări că va avea puterea singur şi la termen cât că nu le înţelege, ceeace a deterfix, — cereri pe care Regenţa s’a luminat audienţa d-lui V. Brătianu la Regina Maria. Dar până acum n’a putut obţine aceasta, nici dela factorul neconstituţional, necum direct şi categoric de la Regenţă. Insă speră să aibă un început prin aceea altă indicaţie decât ar da alegerile apropiate şi care urmează să vină dela factorul constituţional sub forma voalată a cererii de «guvern de concentrare». La Casa autonomă a drumurilor de stat s-a ţinut ieri dimineaţă o conferinţă între reprezentanţii societăţilor căilor ferate particulare din ţara noastră şi d. Ing. Nicolae Hoisescu, directorul general al acestei Case, în vederea stabilirii unei înţelegeri pentru perceperea taxei de 5 lei la tonă de mărfuri transportată pe reţelele de drum de fier ale acestor societăţi. Din 14 societăţi de căi ferate au luat parte 8. Reprezentanţii acestora au acceptat în totul convenţia încheiată în acelaş scop cu direcţia generală a căilor ferate ale Statului, cu singura deosebire, că pe căile ferate particulare nu se vor mai anexa timbre ci taxa va fi trecută în scrisorile de trăsură sau în fructe proporţional cu greutatea transportată. La conferinţă luând parte majoritatea societăţilor, convenţia ce s a încheiat va fi acceptată şi semnată şi de ceilalţi reprezentanţi care n’au fost prezenţi. «CUVANTUL! n mill II Anul preparator din nou la liceu Comisia numită de ministerul instrucţiunii pentru modificarea actualei legi a învăţământului secundar, s’a Întrunit, sub preşidentei d-lui ministru Costăchescu. La şedinţă au luat parte d-nii: Al. Borza, secretarul general al ministerului, prof. O. Rădulescu-Motru, V. Ghidionescu, C. Kiriţescu, A. Caliani, P. V. Haneş şi V. Şutea. Comisia a opinat că reforma învăţământului secundar a devenit necesară. S-a arătat că aşa tisulian preparatori ar trebui să figureze un ciclul liceal. Numai după terminarea acestui an, candidaţii vor putea să se prezinte la bacalaureat. Acest fapt ar comporta o uşoară modificare în actuala programă analitică a liceului. S-a relevat, de asemeni, necesitatea creerei de şcoli Civile, pe tot cuprinsul ţării, care să funcţioneze independent de actuale licee unitare, fi posibilitatea trecerei din liceele civile șn cele unitare. călătoriile alegătorilor şi martorilor pe c. f. r. DISCUŢIILE DINTRE REGIA C. F. ŞI MINISTERUL JUSTIŢIEI Intre căile ferate şi ministerul justiţiei se duc actualmente tratative în vederea stabilirii unui acord privitor la călătorirea martorilor pe căile ferate. Din partea c. f. r. a luat parte d. Ioanid, subdirectorul exploatării. Direcţia generală voeşte ca aceste călătorii, ca şi acelea ale alegătorilor, să fie plătite cu o sumă globală şi vărsată integral. Asupra cuantumului lor nu s’a fixat încă. Numai pentru alegători, cere să i se plătească 10 milioane lei. Buletin meteorologic Timpul probabil dela 31 Ianuarie. Presiunea în scădere cu 1—5 m. m. apoi în creştere cu 1—4 m. m. Timp rău. Cerul acoperit şi precipitaţiuni generale. Vând dela E şi NE, cu tendinţă de a deveni puternic în cursul zilei în vechiul regat, Basarabia şi litoralul Mării. Temperatura în scădere. ------ooQoo-----— Ilustrată Un pas înapoi, de Victor Eftimiu. Maurice Dekobra despre: „Pământul misterului şi al voluptăţii". Când îşi vâră dracul coada, de George Dolley. Cei trei Fratelini, de Domniţa Ruxandra. Revista, de Lucrezzia Karnabat. Suprema noapte, (versuri) de Victor Eftimiu. Un ziarist american se transformă în om al cavernelor. Este sau nu „sărutul final" un pericol? Scurte sau lungi? o anchetă în lumea vedetelor. Evoluţia locomoţiunii. Curierul cinematografic — Jocuri — Curierul Medical — Grădina Evei — Humor, etc. etc. 100 Ilustraţiui de actualitate. 28 pagini pe hârtie satinată în offset. Pe lângă acest interesant sumar, în acest număr se mai găsește și un concurs sportiv cu premii de mare valoare.. încercarea de sini-1 cere a unui sta t ut la drept, Inamit la 23 ani, domiciliat în str. Bărăției No. 3, a încercat ori noapte sa se sinucidă, bând o soluție, în care disolvase 16 pastile de veronal. In stare gravă, a fost transportat la Spitalul Brâncovenesc, unde a fost Internat. , ,Cauza care Ta determinat sft la aceas- ] tă hotărâre, este mizeria. nf III Societatea Naţiunilor şi politica Sovietelor D. asistent H. H. STAHL începe parea decât în revoluţia mondială, prin a arăta necesitatea cunoaşterii vecinilor noştri, care ducând o politică externă de un spirit cu totul deosebit, ne interesează într’un mare grad. Faţă de politica pacifică a societăţii Naţiunilor realizată prin arbitraj, congrese, pregătirea opiniei publice, etc., este o altă politică încercând să suprime diferendele dintre neamuri, prin înlăturarea cauzelor economice, care, de cele mai multe ori, stau la baza războaelor moderne. Sistemul economic actual fiind mondial, schimbarea lui înseamnă sdruncinarea întregii lumi, încercarea de a regula viaţa economică prin, socializarea ei de către stat, a dat greş în Rusia. De aceea Sovietele nu văd scăîn socializarea vieţii economice mondială. Numai că în alte părţi, lucrurile nu merg după socotelile lor. Totuşi politica sovietelor rămâne aceea de aţâţare a proletariatului. De aceea nu e mai mare duşman al lor decât politica Societăţii Naţiunilor, pe care o consideră creaţia capitalismului apusean. Care trebue să fie însă atitudinea noastră faţă de Societatea Naţiunilor . Ceea ce putem face este să lucrăm în sânul Ligii Naţiunilor pentru realizarea, în viaţa naţiunilor, a ideilor de omenie şi colaborare paşnică pentru care luptă Societatea Naţiunilor. Urmează discuţia problemei. Zădărnicirea anei mailestul) antisemite la calini GALAZI, 30. — In comuna Oancea a avut loc o mare întrunire antisemită la care a luat parte d. Corneliu Zelea-Codreanu, cunoscutul fruntaş al «Ligei Naţionale Creştine». întrunirea a avut loc sub cerul liber. De aci, călare, manifestanţii s’au îndreptat spre Calmi, unde au încercat să manifesteze. Prefectul judeţului prinzând de veste, a trimis o patrulă de jandarmi spre a opri pe manifestanţi. D. Corneliu Zelea Codreanu, s-a retras, anunţând însă că în cursul săptămânei viitoare se va întoarce din nou la Oancea spre a fine altă întrunire. La Cahul, jandarmii au amenințat pe săteni cu armele. Sătenii s-au retras în liniște. Ministerul de interne a fost sesizat de cele petrecute. ( illiuli linii" Conferinţa internaţională de cale ferată I INTRODUCEREA WARANTELOR INTERNAŢIONALE La 4 Februarie a. c. se va ţine la Berlin conferinţa Uniunii Internaţionale a p. f. La această conferinţă, din care face parte şi România, se va discuta chestia warantării scrisorilor de trăsură internaţionale pentru toate mărfurile. Asemenea warante au fost introduse de căile noastre ferate pentru cereale încă din toamna anului trecut. ştiri artistice Exelenta companie «Mogador» joacă astă seară celebra operetă «Obligado» cu întreg ansamblul în frunte cu Elena Zamora, Ladislau Groff, Al. Demetrescu de Sylva, Sandra Cocorăscu, Anicuța Cârjă, Ion Brună, Comsuela Dimitriu, Cecile Grigoriu, Lulu Nicolau, Mia Georgescu, Niculae Stroe, N. Antonin, etc... «Obligado» se joacă Duminecă la matineu și seara la ora 9. • Comedia «Hirkus-Polus» de Kurt Goetz în traducerea d-lui Paul Gusti, a cărei premieră s’a fixat pentru Luni 3 Februarie la Tatrul «Regina Maria» se va bucura de o interpretare admirabilă având în frunte pe d-nii V. Maximilian şi Tony Bulandra. In matineul cu Preţuri populare al Teatrului Regina Maria de Sâmbăta 1 Februarie se va juca «Cel care primeşte palme» cu d. Ion Manolescu şi I. Morţun în rolurile principale. * «Este aşa cum vi se pare» parabolă în 3 acte de L. Pirandello, una din cele mai caracteristice lucrări ale marelui dramaturg italian, se va reprezenta din nou pe scena Teatrului National astaseară Vineri 31 Ianuarie crt. Punerea în scenă se datorește d-lui Soare Z. Soare, iar în rolurile principale apar d-nele: Ana. Luca, Marietta Sadova, Nataşa Alexandru, L. Manu, Didi Teodorescu etc. şi d-nii: Calboreanu, Manu, Antonescu, Petta, Anastasie, et. Spectacolul începe cu celebrul act al lui Maeterlink «Oaspete ,nepoftit» punerea în scenă şi rolul principal nu fost încredinţate maestrului Nottara, decanul primei scene româneşti. * In mai vinerile de Sâmbătă şi Duminică a săptămânei în curs se va reprezenta din nou« Heidelbergul de altădată» comedie lirică a lui W. Foerter în traducerea d-lui prof. Ovid Densuşeanu, comedie care prin prospeţimea subiectului şi duioşia situaţiilor, continuă să fie primită de public, cu acelaş entuuziasm. ----—k[im----— ------poQo---- Spectacole Teatre OPERA, 8.30: Faust. *• I TEATRUL NATIONAL, ora 8.30 Oaspete nepoftit. Este asa cum vi se pare. STUDIO NATIONAL, ora 8.30: Care din elei Dardamel. TEATRUL VENTURA: Ora 9: D-na Cheyney. TEATRUL REGINA MARIA: Ora 8-45: Acel care primeşte palmele. TEATRUL LIRIC: Ora 9: Compania «Mogador». Opereta; Obligado. TEATRUL FANTASIO: ora 9: Cafeneaua mică. TEATRUL FANTOME: ora 9: Groaza cea mare. ..' it , ■. Cinematografe BULEVARD PALACE: Fetiţa din cor şi o comedie. ELITE: Primul sărut şi revista: Hai d’a dura. CORSO: Necunoscuta de la Biaritz. CAPITOL: Ţara fără femei. REGAL: Bătălia sexelor. LIPSCANI: Regele lăutarilor (și trupa rusă din Moscova). LUX: Victimele femeilor- Concert Bianco. FEMINA: Boerii noui. TRIANON: The divine lady cu Corinne Griffith (film sonor). SELECT: Cocktail (film sonor). MARNA: Haiducii Studio-ul Teatril Naţional „Baroanei“, coedie în 3 ore de Emil Hazard. „Care din ele?“ comedie în 3 acte de d. Anton Bibescu Pentru întâia oară de la înfiinţaniei, de toate anticipaţiile neanturea sa, Studio-ul Teatrului Naţional şi-a meritat alaltăari seară denumirea, prezintând «Dardamel». Este o lucrare modernă, adică sclematizată la culme. Personagiile sânt entităţi, fără nici o adherenţă cu mediul înconjurător — acţiunea este redusă la exteriorizarea unor concepţiuni care răstoarnă fundamental ideile admise în materie de adulter— care face pe eroi să reacţioneze tocmai de-andoaselea decât se petrece în viaţă, decât ne-a obicinuit o lungă tradiţie literară: soţia îşi înşeală bărbatul şi în loc să tăinuiască infidelitatea ei, i-o strigă în obraz — amantul se prezintă soţului şi îi declară: «eu ţi-am luat soţia şi te-am încornoraţi» Iar eroul principal, bărbatul înşelat, în loc să înăbuşe scandalul sau să reacţioneze în chipul acceptat de toată lumea: duel, spălarea onoarei în sânge — îşi proclamă nefericirea în gura mare, deslănţuie o imensă publicitate în jurul infamiei, asmute oraşul şi departamentul, înfloreşte evenimentul şi-l face popular, senzaţional, magnific, lui — Marcel Proust. Neegalată atmosferă de sensibilitate, de graţie, de distincţie, apuse pentru totdeauna, Parisul de alaltăieri şi cel de ieri, — bulevardul— Café Anglais şi cabinetul particular — cabina Jeannei Granier — salonul d-nei de Clermont Tonnerre, balerinele lui Degas, serile purpurii ale lui Corot — în prima sa tinereţe d. Anton Bibescu a cunoscut toate acestea şi an cu an s’a depus peste senzaţiile, reminiscenţele şi achiziţiile unei sentimentalităţi în aurora ei, un material sufletesc fabricat cu proprii mijloace, o experienţă a inimii, a femeii, a inconstanţii, a voluptăţii şi a tristeţii, abundentă şi variată. «Lactuele?» este un episod dintr-o viaţă plurală şi frenetică, o confesiune oprită la jumătate, un incident şi un accident pasional dintr’o mie. Iată-l, cuceritorul, masculul, căzut într’o vilă, pe malul mării, unde trei femei freamătă în aşteptarea Aventurii. O artistă şi o intelectuală, — o simplă femee de lume, pre-Este incornoratul-tip, funambu- 'făcută şi sensuală — o fată din polesc şi glorios, care reabilitează cor- jipota glorioasă de sânii ei tari, decoraţia înşelaţilor, batjocoriţilor şi ruşinaţilor, întocmai ca infirmul "care înalţă în soare rana lui intimă şi respingătoare, o proclamă floarea trupului său şi podoaba podoabelor fiinţei sale. Până când încornoratul se îndurăîn faţa suferinţei prefăcute a soţiei, să ierte, să uite... Prin această recade în compromis, în tăcere, în dissimulaţie, în laşitate. Cu un gest de ultimă resemnare, îşi desprinde de pe frunte simbolicele coarne, ca şi cum ar depune pentru totdeauna semnul unei regalităţi de natură speciala. La o nouă infidelitate a soţiei va muri soluţiune anodină, vulgară, cotidiană. Piesa care la Paris, la teatrul Vieux Colombier, în regia lui Copea a cunoscut un succes triumfal, la noi a căzut. Şi totuşi d. Dumitrescu-Bumbeşti a realizat-o în atmosfera regiei franceze, cu adăugări personale ingenioase şi pitoreşti. Dar nota burlescă şi stilizată care a contribuit la exteriorizarea caracterului simbolic al personagiilor, nu a fost utilizată faţă de cei doi eroi principali: soţul şi soţia. D. N. Soreanu a jucat cu multă fineţe, cu un humor tăios cu un sarcasm îmuiat într’o sfâşietoare amărăciune — d-na Toto Ionescu a avut toate accentele timorate, scandalizate, perfide şi adormitoare ale soţiei infidele—dar ambii s’au ţinut în tonul şi ritmul comediei de salon De aci o rupere de unitate, un dezechilibru de interpretare, care a surpins şi a supărat. Apotextul românesc nu ne-a oferit truculenţa, savoarea, neprevăzutul celui francez. La Paris, poate de cincizeci de ori interpreţii au repetat cuvântul «Cocu». Care cuvânt, în tradiţia şi uzajul cotidian, este prin el însuş ceva aşa de enorm, de încărcat de miez, de duh galic, sporit de toate reminicenţele rabelaisiene şi moliereşti, încât numai pronunţându-l, efectul de hilaritate este sigur. Pe când în româneşte «încornora» e lung, e dur, n’are o semnificaţie intrată în moravuri şi în limbă, repetarea lui devine obositoare şi textul pierde optzeci al sută din delicioasa lui frumuseţe. D-na Sonia Cluceru, N. Sârbul, Finteşteanu, au fost pitoreşti şi amuzanţi, d. Marius — care din ce în ce se urcă în rang în trupa de comici ai Naţionalului, minunat, încă odată d. Dumitrescu-Bumbeşti a făcut artă nouă de cea mai frumoasă calitate — «Dardamel» mi-a amintit neuitata montare a «Căsătoriei» lui Gogol — c’est tout dire, animalitatea ei fără complicaţii. El este un diletant al inimilor, un aventurier al dragostei. O reputaţiune redutabilă îl întovărăşeşte, ca o invitaţiune irezistibilă la păcat. Dar cele trei îl înfruntă, îl sfidează o periculoasă introducere la toate abdicările. El le face curte pe rând, şi ca un pratician stăpân pe o lungă practică, după ce a aplicat fiecăreia diagnosticul amoros în armonie cu temperamentul, educaţia, antecedentele — după ce a identificat punctul slab şi regiunea vulnerabilă, porneşte la atac, variază declaraţiile şi schimbă tonurile, face game şi filează cuvintele de amor. Câte şi treie sunt tulburate. Vine noaptea. Câteva ore au trecut şi deodată vila răsună de cântecul triumfal al Cocoşului. Una din femei a intrat pe întuneric în camera lui, a fost a lui. Care din ele ! Câteşi trete tăgăduiesc cu încăpăţânare. In definitiv strigătul de triumf a fost veridic sau o stratagemă? Masculul a vrut să le turbure şi să le facă geloase una de alta? Enigma subsistă — ceea ce însă este evident şi nu poate fi susceptibil de interpretări, este că grăuntele ispitei a fost aruncat, că va rodi în trei inimi deodată, că în momentul în inimi deodată, că în momentul când Cuceritorul le spune: «Cea care a fost noaptea aceasta la mine, mă va urma mâine dimineaţă la Bucureşti», înseamnă pentru femeea care într’adevăr i-a fost metresă o fâgăduială de noi voluptăţi, pentru celelalte două invitaţiuni a se îmbarca spre o lyteră fermecătoare. Atunci pe rând, fiecare îi destăinuie că ea... a fost în camera lui. Bărbatul nu le crede pe nici una, dar le vede pe toate căzându-i și brate şi fiecăreia îi fixează ore de întâlnire — fiindcă toate vor merge cu el la Bucureşti." Aceasta este, stăngaciu exprimată, fabula piesei d-lui Anton Bibescu. Dar lucrarea este o desfătare, o sărbătoare neîntreruptă. O acţiune condusă cu abilitate, un mister care sporeşte pe măsură ce personagiile se înfruntă şi se regrupează, un interes sporind cu fiecare scenă şi cu fiecare act, — curiozitatea noastră aţâţată, susţinută, turmentată delicios.Apoi, ce virtuozitate în variaţia temei amorului, cu toate nuanţele curiozităţii, poftei, geloziei, necazului şi abandonului final! Sunt «paragrafe» — cum se zice în teatru — de cazuistică pasională care te transportă de o reală voluptate. Totul analizat, răscolit, frământat, susţinut şi sensibilizat până în cele mai mici amănunte. Şi turnat într’un dialog de o «aisance» incomparabilă. Omul de lume, vorbitorul scânteietor se iveşte la fiecare întorsătură de frază, domină şi transportă cu fiecare replică. «Cele trei» — au fost trei tinere artiste, deopotrivă de blonde, de pasionate, de ispititoare: d-ra Jeana Popovici-Voina mai reţinută, mai muşcătoare, mai stilizată — d-na Puia Ionescu-Mihailide mai vibrantă, mai abandonată — d-ra Elvira Godeanu — surprinzătoare de veridică, spontană cum nu mă aşteptam. Dealtminteri a fost surpriza serei cu isbucnirile sale plebeiene cari au mers la inima balcoanelor, superioare. Iar d. Bălţăţeanu a fost cuceritorul şuerător şi şerpuitor, apoi triumfal pe pintenii-i înălţaţi. Un mare şi legitim succes. D. Anton Bibescu e de acum al nostru, un dramaturg român şi un astru ridicat dintr’o dată la orizontul literaturii originale. După încornorat, iată-l pe Don Juan. Intre aceşti antipozi ai umanităţii seara a basculat, căzând, într’o animaţie extraordinară, într’o violentă şi mereu înteţită furtună de ovaţii, în lotul d-lui Anton Bibescu.. Acest principe muntean este moştenitorul unei tradiţii de familie ilustre în cercurile literare şi aristocrate ale Europei, împreună cu fratele său principele Emanuel Bielescu, s-au învălmăşit în mişcarea literară şi artistică din ultimele decenii ale Parisului, au fost înecenaţii pictorilor de la Barbizon, prietenii ultimilor paladini ai spiritualităţii franceze, de la arogantul şi magnificul Robert de Montesquieu, până la genialul astmatic, martinii îngropat în celula-i capitonată cu plută, mortul anticipat şi extra-lucid care scria cronica lui Palaméde de Charlus şi a Orianei de Guermantes, se îmbăta de toate aromele vieţii şi ale alcovurilor ducate întins în pat, cu trei perechi de ciorapi de lână trase unele peste altele, cu cinci flanele îmbrăcate una peste alta, tremurând, asudând, îngheţând rând pe rând de toate febrele ago Alexandru K ir if eseu ■ ooxxoo---