Cuventul, martie 1930 (Anul 6, nr. 1745-1775)

1930-03-01 / nr. 1745

­ai triplă cu Italia Perspective importante deschise exportului nostru de vite şi furaj Ni se comunică: In cercurile exploratorilor, succe­sul tratativelor comerciale cu Italia e considerat ca hotărâtor pentru re­gimul viitor de export şi în alte ţări. Dacă Italia s’a putut consolida taxa de export asupra porumbului românesc la 3.600 lei, când în Fran­ţa taxa de import este de 7000 lei, iar în Germania e de 10 mi lei, cu toate că aceste ţări din urmă sunt producătoare de porumb, se poate nădăjdui că tratativele în curs vor reuşi să pregătească şi acolo o pia­ţă de desfacere pentru porumbul nostru. Cercetările zootechnice au­ dovedit că porumbul e indispensabil creşte­rii vitelor, care trebue, după o nu­­trire cu orz, să fie supus nutreţului cu porumb. Acelaş lucru şi în ce priveşte întrebuinţarea secarei, ca­re s’a încercat în Germania cu un succes mediocru. Mai importante sunt perspectivele deschise exportului nostru de ovăz în Italia prin scăderea obţinută de 2.500 lei la vagonul de ovăz impor­tat. Deasemenea consolidarea pe trei ani a taxelor actuale, foarte scăzute la ouă, păsări şi mai ales la vite, ceea ce interesează în deosebi piaţa Ardealului. * In urma încheerei tratatului de comerţ, numeroşi comercianţi itali­eni organizează în Ardeal exportul de vite spre Italia. Un prim trans­port de 14 vagoane vite a şi trecut frontiera. Reluarea şi intensificarea comer­ţului de vite cu Italia nu este privi­tă cu ochi buni de unele ţări concu­rente şi se semnalează de pe acum li­nele dificultăţi, la transitul vitelor, care vor trebui înlăturate pe cale oficială. Curierul judiciar CALOMNIE PRIN PRESA La s. I a trib. Ilfov s’a judecat ori un proces de calomnie prin presă intentat de d. pictor Vermont împotriva d-lui H. Blazian, critic de artă picturală cu prilejul unei expoziţii. Procesul a rămas în continuare. FALIMENTUL BANCEI OLTE­NIŢA( I), jude-instructor al falimentului băncei «Olteniţa» din oraşul Olteniţa a procedat ori la verificarea creanţelor a­­cestei bănci. S-au prezentat 190 creditori: Banca Marmorosch­ Blank cu 4.600.000 lei, Ban­ca Naţională cu 1.500.000 lei. Apoi mici deponenţi din satele învecinate cu Ol­teniţa cari şi-au depus avutul Itfi, zes­trea fetelor, la această bancă. Pasivul ei cifrează la aproximativ şasezeci şi şapte milioane lei. Din consiliul de administraţie al băn­­cei fac parte d-nii Niculescu-Doroban­­ţu, I. Ghiaţă, N. Filiti, fraţii Alimăniş­­teanu, fraţii Crist­ache şi D. Danielescu, Mircea Frigator şi alţii. BANCRUTARI FRAUDULOŞI L. procuror Const. Simionescu a des­chis acţiune publică pentru bancrută simplă şi frauduloasă împotriva lui V. Rădulescu din str. Acvila 8, administra­tor-delegat, şi M. Bercovici din strada turdei 21. director la soc. anonimă «Luceafărul» fabrică de săpunuri și produse chimice din calea Dudești 171. DAT IN JUDECATA PENTRU ABUZ DE ÎNCREDERE L. judecător de instructie al cabine­tului 5 a dat ordonanță definitivă prin * I. 2 * I. 2 care trimite în judecată pentru abuz de încredere pe Ion Ghişoiu din str. Răspântiilor 17, portar la hotel Excel­sior. Şofe­rul Ion Dordea i-a încredin­ţat Un automobil pe care Ghişoiu l-a vândut îmnsuşindu-şi banii rezultaţi din vânzare. FRAUDE LA SOCIETATEA DE TRAMVAI D, judecător de instrucţie al cabine­tului 5 cercetează, conform art. 45 din procedura penală, o fraudă ca societa­tea de tramvai pretinde că s-a săvârşit de câţiva funcţionari în dauna ei. Frauda ar fi săvârşită prin detaşarea unor timbre de pe carnetele de abona­­mente şi lipirea acestor timbre pe alte carnete. In chipul acesta societatea de tramvai ar fi păgubită cu peste un milion lei. IAR COMUNIŞTII TURBULENŢI D. procuror-preşedinte Ionel Petrescu a deschis acţiune publică potrivit art. 185 cod­ penal (ultraj cu lovire) şi tri­mes în judecata ocolului VII urban Bu­cureşti, conform­­legei micului parchet 13 comunişti cari, cu prilejul înmor­­mântărei lucrătorului grevist de la Le­­maitre, Petre Ionescu, au ultragiat şi au lovit pe jandarmii cari făceau pază la această ceremonie funebră. ULTRAGIEREA UNUI AVOCAT Cu prilejul aplicărei unui sechestru asigurător de către d. avocat Vladimir Lupu în executarea unei creanţe, acest domn avocat a fost insultat de către marele comerciant Jacques Gold din str. Doamnei 30. D. procuror Gerota a deschis acţiune publică pentru ultraj împotriva d-lui Jacques Gold. jimMHHOnBi Comitetul Central pentru ajutorarea sinistraţilor cu sediul în Bucureşti str. Bateriilor, 22 a trecut asupra Socie­­tatei „Regina Maria“ pentru ajutorarea sinistraţilor, constituită la Palatul Co­­troceni în ziua de 25 ianuarie a. c. Persoană juridică şi morală. Membrii fondatori M. S. Regina Maria, A. S. R. Principesa mamă A. S. R. Princi­pele Nicolae înalt Regent, d-nele: E­­lena Mavrodi, Mare Doamnă de O­­noare a M. S. Regina, Coletta Pla­­gino, Doamnă de Onoare a A. S. R. Principesa Mamă Clotilda General A­­verescu, Nicolina I. Mihalach­e, Elena Garoflid, Maria Petrovici, Elena Ma­­noilescu, Margot Anibal Teodorescu, Venturia Goga, Elena Goldiş, Eliza Ne­­gulescu, d-nii: Grigore Iunian, ministrul justiţiei, Gr. Traneu Iaşi, fost ministru, Stelian Popescu fost ministru, D. Burn­­­eanu guver­natorul Băncei Naţionale, I. P. S. S. Pimen Mitropolitul Moldovei, Oscar Kaufman, Directorul general al Băncei de Credit, Aristide Blank, Di­rectorul general al Băncei Blank, gene­ral Samsonovici, șeful marelui stat ma­jor, general Er. Nicoleanu, general Ște­­fănescu, general adjutant C. Athanases­­­cu, general Broşteanu, V. Moldovan, Lascar Catargi, inginer C. Osiceanu, şef rabin Niempriwer, dr. Alex. Makai, episcop reformat, lt.-col. N. Stoenescu, din statul major, C. Cercel, inspector general al cooperaţiei, inginer D. Robă­­nescu, inspector general, Eugen Botez, directorul asistenţei sociale din mini­sterul muncei. Consiliul de administraţie s-a format astfel: 1. înalta preşedinţie o are M. S. Regina AA. L­. RR. Principesa ma­mă şi Principele Nicolae înalt Regent, au fost proclamaţi vece-preşedinţi; 2. Membrii d-nele: Clotilda Gl. Ave-­­rescu, Nicolina Mihalache şi Margot Anibal Teodorescu, d-nii: V. Moldovan, Gl. Ştefănescu, Lascăr Catargi, Gr. adj. Athanasescu, ing. D. Robănescu, lt.-col. Stoenescu; cenzori, d-nii: C. Cercel, Oscar Kaufman­ şi Eug. Botez; supleanţi, d-nele: Maria Petrovici, Eliza Negules­­cu, Elena Manoilescu. Director general al societăţiii a fost numit general Gh. Dabija. In continuarea activităţei depuse pâ­nă acum de comitetul central, pentru a­­jutorarea sinistraţilor, fondat de d-na Clotilda G. Averescu, care în interval de trei ani a distribuit ajutoare sini­straţilor din diferite judeţe ale ţărei, de lei 28.000.000 şi a înzestrat în mod gratuit cu pompe de incendiu 16 comune rurale, noua societate îşi propune: a) Să contribue la apărarea avuţiei naţionale contra incendiilor, inundaţiilor şi grindinei prin organizarea unui ser­viciu generat de pompieri civili, prin asigurări şi orice alte măsuri pre­ventive ; b) Să asigure asistenţa sinistraţilor prin refacerea gospodăriilor şi a recol­telor distruse, prin ajutoare în bani şi natură; c) Să contribue la ridicarea culturei poporului prin conferinţe, teatre, cine­ma, etc. Capitalul social este: lei 1.000.000 fond intangibil ,dăruit de M. S. Regina şi circa 20.000.000 lei ce trece de la fostul comitet al sinistraţilor. După cum se vede noua societate „Regina Maria”, pentru ajutorarea si­nistraţilor, are un vast program şi dis­pune şi de fonduri pentru începerea unei activităţi fecunde. Neapărat pentru un program atât de vast fondurile de cari dispune, sunt prea mici, dar avem încr­ederea că şi statul va contribui într’o largă mă­sură la desvoltarea acestei opere naţio­­nale.­­­i­e , ——xxooxx-------­ Bursa V* ff LONDRA 818 Ramla UL Zürich m PARIS 15.25 Devize fără schimbare. Paris 659 Belgia 23.45 Elveția 32.48 Londra 817 'A Italia SSiy2 New-York 16805 Praga 4.98 K Viena 2371 Berlin 4018 BURSA DE ACȚIUNI Bursa de acţuni calmă. B-ca Naţională opt. 7450. 566 B-ca Blanck 985 85 B-ca Românească 795.806 B-ca de Scont 30010 B-ca Minelor 95.100 CORPURILE LEGIUITOARE Şedintele dela 27 Februarie 1930 SENATUL Şedinţa s’a deschis la orele 5 fără­­ banca ministerială d. Ion Miha- 30, sub preşedinţia d-lui Bratu. Pe­­lache. Cazul Moldovanu D. GENERAL VAITOIANU in­terpelează guvernul asupra situa­ţiei d-lui director regional Moldo­vanu, în urma acuzaţiilor ce i s’au adus şi cere o anchetă grabnică. D. MINISTRU ION MIHALACHE arată că nî ziarele de azi d. Moldo­vanu a dat un răspuns, cu privire la acuzaţiile ce i s’au adus. D-sa a fost acuzat de dezertare în timp de războiu, dar această dezertare e pedepsită cu pedeapsă cu moartea. Dar d. Moldovanu nu a suferit nici o pedeapsă. Sunt convins că nu e vinovat, l-am văzut cu câtă căl­dura făcea propaganda românească în Basarabia. D-sa a fost unul din factorii cari au ajutat unirea. Și eu, spune d. Mihalache, sunt trecut odată în foaia matricolă ca dezertor, printr’o înscenare. E o campanie infamă, care se duce împotriva d-lui Moldovanu. D. VAITOIANU declară că nu a acuzat pe d. Moldovanu dar un funcţionar ca d-sa, nu poate fi lă­sat sub oprobiul public. Aşi fi fe­ricit să se dovedească, aşa cum spuneaţi d-v. că titlul este o calom­nie. Nu înţeleg să fac nici un act politic din această chestiune. D. MIHALACHE relevă că d. Văi­toianu nu se solidarizează cu ziarul «Universul», care duce campania cu meschine scopuri politice. D. U­MU cere mai multă solicitu­dine pentru coloniştii din Bucovina. D. MINISTRU MIHALACHE a­­rată că fostele guverne nu au fă­cut nimic pentru colonişti. Zeci de mii de familii din Macedonia vor mai veni încă fiindcă în Macedonia ni s’au făcut o viaţă imposibilă, prin colonizarea refugiaţilor greci. Guvernul va veni cu o lege de co­lonizare, trebuesc şi bani foarte mulţi. EPISCOPUL GHERONTIE al To­misului dă o serie de lămuriri cu privire la coloniştii din Cadrilater, cerând să se curme neînţelegerile dintre autohtoni şi colonişti. ---------ooQoo--------­ Ia acţiunea noastră ca să reuşim facem apel şi la spiritul de sacrifi­ciu al marilor societăţi, pentru care la rândul său, Statul a făcut sacri­ficii. Vorbin­d de contractul d-lui Vidri­­ghin, d. Gafencu spune că unui om de Capacitatea directorului general şi cu răspunderile acestuia, trebuie să se bucure de o salarizare egală cu aceea pe care o recupera din ac­tivitatea sa de inginer. Dealtfel, d. Vidrighin şi-a şi tre­cut examenul de capacitate prin eco­nomiile realizate în special la com­bustibil, unde a făcut o economie de şapte sute milioane. In ce priveşte muncitorii de la căi­le ferate, guvernul va rezolva cât mai favorabil doleanţele lor, cuprin­se în memoriul înaintat guvernului. In ce priveşte cazurile de rău tra­tament semnalate voi face cercetări şi voi lua măsurile de rigoare. Deocamdată, am terminat cu abu­zurile unora din inspectori sau pi­cheri de pe linie, care îşi luau ca or­donanţe muncitorii plătiţi de stat. Pentru proteguirea muncitorilor, vom face în afară de legea existentă a contractelor de muncă un statut al­­funcţionarilor şi muncitorilor care să reglementeze pedepsele şi cazurile în care se vor aplica. Mai tindem prin acest statut să regle­mentăm situaţia muncitorilor. Vom veni apoi cu un proect de lege prin care suma de 530 milioa­ne prevăzute în budgetul căilor fe­rate să fie întrebuinţată în folosul muncitorilei, cumpărându-se mate­riale necesare; apoi, vom veni cu le­gea pentru reorganizarea Casei Muncii C. F., care se va numi în vi­itor «Casa de Ocrotire pentru func­ţionarii şi muncitorii căilor ferate». In încheere, d­ .Gafencu spune că sacrificiul impus de guvern şi mun­­citorimei de la c. f. r., este cerut de imperioasa nevoe a refacerei acestei instituţii. D. I. JUMANCA, în replică, insis­tă asupra fixării minimului de sa­lar lucrătorilor. Cere o soluţionare cât mai grabnică a nevoilor lucră­torilor ceferişti. Şedinţa se ridică la orele 7 luni. Azi şedinţă la 3 şi jum. d­­a. In jurul anul proect de Ica. Primim următoarele: Intr’un ziar de dimineaţă din 25 Ia­nuarie a apărut un articol referitor la proectul de lege dejius din iniţiativă parlamentară, prin care se propune or­ganizarea şcolii de ştiinţe administra­tive şi documentare în sensul ca diplo­mele şcolii să creeze anumite avanta­­gii. Autorul anonim al articolului a­­firmă că proeetul de lege, trimis in studiul Consiliului legislativ, cuprinde dispoziţiunea că diplomele eliberate de această şcoală publică, vor a­si­gura po­sesorilor dreptul de a fi preferaţi la a­­vansare în funcţiunile administrative tuturor celorlalţi concurenţi cu titluri universitare de licenţiaţi sau doctori în drept. In temeiul acestei dispoziţiuni se declară, de către autor, proectul de lege inadmisibil. Inf­ormaţiunea este însă cu totul greşită. Proectul de lege are cu totul un alt cuprins decât cel arătat. Intr’adevăr şcoala de ştiinţe adminis­trative — după dispoziţiunile proectu­­lui — are 2 secţiuni: una inferioară, alta superioară, durata cursurilor fiind de câte 2 ani în fiecare secţiune. In secţiunea de pregătire se vor pu­tea înscrie: funcţionarii publici stabili, cari nu întrunesc condiţiunile de a fi înscrişi în secţiunea de specializare şi absolvenţii şcoalelor secundare, curs in­ferior sau a şcoalelor inferioare de co­merţ. Iar funcţionarii publici care vor fi obţinut certificatul de absolvire al a­­cestei secţiuni vor fi preferaţi la îna­intare, în erarhia respectivă, fiind tre­­cuţi cu precădere în tabloul de înain­tări, alcătuit conform statutului func­ţionarilor publici, până la gradul de subşef de birou sau un grad echivalent. Deci o preferinţă în faţa colegilor cari întrunesc aceleaşi condiţiuni şi au ace­leaşi drepturi conform statutului. Şi este firesc şi drept să fie aşa pentru acei funcţionari cari, pe lângă stagiul lor, adaugă şi diploma şcolii. In secţiunea de specializare (superioa­ră) se pot înscrie: funcţionarii publici cari au cel puţin gradul de şef de bi­rou, absolvenţii şcoalelor secundare şi absolvenţii secţiunii de pregătire cari au obţinut nota medie de 7.50; funcţio­narii publici diplomaţi ai secţiunii de specializare, vor fi preferaţi la înainta­rea în funcţiune, in conformitate cu le­gea statutului funcţionarilor publici. O preferinţă deci în cadrul funcţionari­lor cu aceleaşi drepturi, pe baza diplo­­mei şcolii. Este just şi logic. O singură observaţiune am avea de făcut: că o a­­semenea lege de organizare se face cu întârziere. De mult era simţită nevoia acestei legiferări. Legea pădurilor Se intră în ordinea de zi: discuţia generală la legea pădurilor. D. RAPORTOR SIMU citeşte ra­portul. D. GAROFLID analizând proec­­tul, arată că legea e făcută pe baza legii comercializării, dar cu unele derogări. Ar fi fost mai bine să nu se stabilească un şablon fix de co­mercializare, ci comercializările să se facă după fiecare caz în parte. Autonomia ce se dă este fictivă; nu se aduce nici un spirit comer­cial. ■ Noua organizaţie e condusă de buni funcţionari. Propune că în co­misiile de disciplină, să ia parte şi unii membrii din consiliul de admi­nistraţie. 50 membrii în consiliul superior, sunt prea numeroşi. Nu vor fi mijloace necesare pen­tru realizarea împăduririlor. 50 la sută din «venitul net», poate să în­semne nimic. Preferă arendarea, în locul regiei. Statul trebue să ştie pe ce venit fix să poate baza. Proectul tratează în mod inciden­tal chestiunea golurilor de munţi. Relevă unele imprecisiuni din proect. D. ST. GRAUR face un istoric al pădurilor, arătând rolul istoric şi strategic al lor. De asemeni, relevă rolul lor în chestiunea fixării rolului izvoarelor interne, inundaţiilor. Ele au o su­medenie de utilităţi sociale, igieni­ce. Poesia noastră populară este pli­nă de farmecul pădurii. Sistemul pentru păstrarea şi ex­ploatarea pădurilor, este regia pu­blică. Dar nu toată lumea este de acord asupra aplicării acestui prin­cipiu. Statul e rutinat greoiu, creiază o clasă nouă de funcţionari paraziţi bugetului.­­ ,, Proectul înlocuieşte regia de stat cu una autonomă, pe baze comer­ciale. ni . E bine că proectul transcrie multe din dorinţele silvicultorilor. Şedinţa viitoare cazi la orele 3.30 d. a. ■ ‘ as C­AMERA Se deschide la orele 4.30. Pe ban­ca ministerială d-nii I. Răducanu, Gr. Gafencu. ÎNTREBĂRI D. AL. IONESCU face cunoscut d-lui subsecretar de stat la culte, că preoţii judeţului Tulcea refuză credincioşii care aduc alte lumânări decât acelea fabricate de fabrica de lumânări a Episcopiei Dunării de jos, unde şeful—Episcopul—are un mare număr de acţiuni. Acelaş episcop, reţine jumătate din salariul călugărilor. EXECUTAREA PROFESIUNII DE AVOCAT A FOŞTILOR MINIŞ­TRI DE JUSTIŢIE D. VICA GEORGESCU pe calea propunerii parlamentare, atribuit al drepturilor şi demnităţii parla­mentare, am onoare a depune un proect de lege privitor la exercita­rea profesiunii de avocat a foştilor miniştrii ai justiţiei. Ideia acestui proect de lege — spune vorbitorul, — nu este nouă. Pe vremuri, ea a fost pusă de Ma­­iorescu şi Tom­a Stelian. Azi, ea se pune din nou ca un omagiu pentru trecut dar ca şi un regret pentru o parte a aceluiaş trecut. Dacă noi n’avem dreptul să mus­tram pe cei ce din mijlocul nostru, au trecut înaintea noastră, a veni însă datoria ,să­ ne îngrijim de cei ce vin după trepi. Ca Parlamentul liber, expresie al unei idei de moralitate, înţelegem să aducem acest proect de lege, pe care vă rog a vi-l însuşi. D. NICUŞOR GRAUR: Am dat semnătura mea pe un proect de lege, dar n’am înţeles să ader la un proect care nu reprezintă convinge­rile mele. Nu înţeleg deasemenea ca acest proect de lege să însemne­­in mijloc de obscură presiune poli­tică. Am fost de acord şi mi-am dat semnătura ca proectul să fie de­­pus după limpezirea situaţiei poli­tice şi nu acum. D. MARIN DUMITRESCU, spu­nând că şi-a dat asentimentul la a­­cest proect de lege numai cu con­­diţiunea ca el să fie adus mai târ­ziu. Declară că-și retrage semnătu­ra. (Se naște tumult). D. PROF. ANDREI, cere ca pro­ectul de lege să fie lăsat să-și ur­meze calea urmată. D. VICA GEORGESCU în repli­că, spune că este surprins de atitu­dinea celor doui colegi, care aduc de la tribuna Camerei chestiunea limpezirei unei situaţiuni care nu priveşte Parlamentul. Intrându-se în ordinea de zi, se dă cuvântul d-lui Jamarca, immia «CUVÂNTUL» Situaţia muncitorilor de la C. F. R. D. I. JUMANCA­ (social-demo­crat) îşi desvoltă interpelarea asu­pra situaţiei muncitorilor de la căile ferate. E în­deobşte cunoscută — spune d-sa — importanţa instituţiei căilor ferate. Această instituţie tre­bue să fie un model î­n ce priveşte ad­ministraţia, cât şi în privinţa trata­mentului muncitorilor şi funcţiona­rilor săi. D-sa crede că legea pentru reglementarea munci n’ar fi res­pectată la c. f. r. Nu există minimul de salar iar asistenţa socială ar fi neîndestulătoare. S’ar fi făcut con­cedieri. Muncitorii au înaintat un memoriu asupra acestor chestiuni. Oratorul se ocupă apoi de economii­le realizate la c. f. r. Unele ateliere, neavând materiale, lucrătorii au fost concediaţi. D. Jumanca spune că amenzile ar fi ajuns un sistem obişnuit. Propune, în încheere, ca să se a­leagă o comisiune parlamentară care să cerceteze problemele atât de complexe dela căile ferate. D. G. GAFENCU începe prin a spune că situaţia muncitorilor dela căile ferate, depinde de însăşi situ­aţia căilor ferate, care trece dela război, printr’o grea criză. Căile noastre ferate, au dus o bu­nă parte din nevoile statului­ Neînzestrate, căile ferate mai dis­pun şi de un personal prea nume­ros. S’a dus ani dearândul aci o proastă gospodărie, care a sfârşit cu deficitul de 5 miliarde. Partidul naţional-ţărănesc Prin guvernul său s’a străduit să umple acest gol prin aportul împrumutu­lui şi datoriile germane. Totuşi, deficitul persistă, nu însă fără a se simţi o ameliorare vădită. Dar, fiecare capitol de economii pe care şi l-a impus actualul guvern, ridică o problemă socială: astfel e chestiunea combustibilului a cărei reducere a dat naştere la conflictul cunoscut din Valea Jiului, zilele trecute. La fel e cazul cu industria meta­lurgică unde aplicarea economiilor dă loc la şomaj. Vorbind de gratuităţile pe c. f. r. spune că ele trebue să înceteze. Se va studia însă modalitatea ca să se bucure de ele invalizii şi mai de­parte. Vorbind de muncitori, oratorul a­­ată că raportul d-lui Leverve pre­conizează desfiinţarea micilor ateli­ere ale căilor ferate, concentrarea şi înzestrarea lor. Aceasta însă, nu aliza acum din cauza gre­lei situaţiuni moştenite. Combaterea malariei Azi se întruneşte la Institutul de seruri şi vaccinuri d. prof. dr. Can­­tacuzino, comisiunea pentru com­baterea malariei. Se vor lua măsurile necesare în vederea campaniei ce începe în pri­măvară. ------ooxoo——— ■ ■■■■■■ D-nii St. Miclescu, subdirectorul economatului şi Maciarov, subdi­rector la serviciul fracţiunii au fost însărcinaşi de consiliul de adminis­traţie al c. f. r. să meargă la Lon­dra pentru cumpărarea primelor auto-motoare, care se vor pune în circulaţie pe liniile secundare ale drumului nostru de fer, conform hotărârii recent luată. Cele dintâi linii care vor fi de­servite de auto-motoare vor fi Bu­­cureşti-Olteniţa şi Bucureşti-Giur­­giu. Ministerul Armatei acordă un ul­tim termen de depunere a actelor pentru toţi tinerii cu drept la amâ­nare de studii pe anul 1929/930 pâ­nă la 10 Martie 1930 inclusiv. Pentru tinerii care au solicitat a­­mânare pentru ultimul an de la şcolile cu drept la termen redus şi li s’a acordat dreptul la amânare în cursul lunei Ianuarie, termenul de depunere al cererilor de amânare pe anul 1929/930 este tot până la 10 Martie 1930. D. profesor Al. Borza, secretarul gene­ral al ministerului instrucţiunii s’a îna­poiat în Capitală, venind dela Cluj, unde s’a ocupat de organizarea serviciului de învăţământ din directoratul minist’erial local. In acest directorat s’au achitat sala­riile învăţătorilor pe lunile Ianuarie şi Februarie, cu excepţia unui singur judeţ crările necesare, a fost revocat. Vineri ora 6 d. a. a fost convocată co­misiunea însărcinată cu studierea proba­tului de lege a bilanţului în lei stabili­zaţi. Comisiunea se va întruni la ministerul de finanţe sub preşedinţia d-lui O. Teia­­nu secretarul general al ministerului. Saloanele Cercului militar Vineri 28 Fefer, ora 5 p. m. Aşezămintele Alteţei Sale Regale Principesa Elena festival de dată ■renal de dans Vor da binevoitorul con­curs : d-na Maria Giurgea (declamaţie), d-na Fausta Botez (canto), d-ra Niky­ Cucu (coreografie), d-ra Doina Mihăilescu (harpa), d-ra Lehel, d. Kulibin și Guartetul Teodorescu­. D. dr. Moscu a fost urnit asistent defi­nitiv la clinica infantilă de la facultatea de medicină din Bucureşti. Consiliul permanent de pe :’Sugă mi­nisterul instrucţiunii, complectat cu o nouă secţiune, s’a întrunit ori dimineaţă sub preşidenţia d-lui profesor Al. Borza, secretarul general al ministerului. Şedinţa a fost consacrată repartizărei lucrărilor şi stabilirei normelor de func­ţionare a celor două secţiuni ale consi­liului. D. dr. I. Goia a fost numit profesor titular la catedra de semiologie medica­lă de la facultatea de medicină din Cluj. Examenul de administrator financiar a fost fixat pentru ziua de 10 Martie ora 8 dimineaţa. Examenul se va ţine în localul minis­terului de finanţe unde urmează să se prezinte toţi cei interesaţi. Locotenentul de rezervă Radobhfany Gheorghe, care a fost primit cu acest grad din fosta armată austro-ungară, în regimentul 6 roşiori, a fost şters din controalele armatei pe ziua de 1 De­cembrie 1923, ca fost condamnat de consiliul de răsboiu al corpului o ar­mată la munca silnică pe viaţă. Maiorul Băgulescu Gheorghe, din re­gimentul 81 infanterie, a fost trecut in­ poziţie de disponibilitate pentru caz de boală pe ziua de 3 Februarie 1930. Membrii tineretului «Ligii apără­rii naţionale creştine» sunt convo­caţi pentru azi, Vineri, ora 9 în lo­calul Centrului studenţesc Bucure­şti. Duminică 2 Martie orele 10 dim. va a­­vea loc în sala de şedinţe a Camerei Ar­bitraje de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie din Bucureşti adunarea ge­nerală anuală a Uniunei Ziariştilor Pro­fesionişti din Bucureşti. La ordinea de zi: Darea de seamă asupra mersului ma­terial şi moral al Uniunei. Descărcarea comitetului de gestiunea sa şi alegerea unui nou comitet. Diverse chestiuni de ordin profesio­nal. In caz că nu se va întruni numărul suficient de membri, adunarea se va a­­mâna pentru Duminică 9 Martie a. c. la aceeaş oră şi în acelaş loc, când a­­dunarea se va ţine cu orice număr de membri. Pentru închiderea Carnavalului, zia­riştii din Bucureşti constituiţi în socie­tate «Uniunea Ziariştilor " Profesioni­şti» vor da Sâmbătă 1 Martie la orele 10 seara, un bal mascat şi costumat în sala «Sindicatului Ziariştilor» B-dul Carol No. 9. S’aţi luat toate măsurile ca balul să se desfăşoare într’o atmosferă agrea­bilă şi amuzantă. Jazzul va fi dirijat de profesorul Paulman, iar programul artistic de că­tre cunoscutul artist Pagoni. Intre alte diferite surprize va fi şi a­­legerea Miss­ei Baiului căreia i se va oferi un Pathefon de valoare donat de Cassa Ipcar unde se găsesc spre vân­zare şi biletele de intrare. La ministerul muncii, sănătăţii şi o­­crotirilor sociale se va ţine în ziua de 17 Iunie 1930, concurs pentru po­stul de medic primar al secţiunei de ochi de la spitalul din Oradea-Mare. Condiţiunile concursului se pot vedea la minister şi în „Monitorul Oficial”, No. 35 partea II din 13 Febr. 1930. Pe ziua de eri, erau în­­Capitală următoarele epidemii: 115 cazuri scarlatină, 12 difterie, 8 febră tifo­idă, 10 erizipel, 1 meningită, 1 căr­bune. Bolnavul de exantematic s’a însă­nătoşit. Comisiunea superioară pentru hiegiena industrială şi salubritate publică, s’a întrunit eri dimineaţă la ministerul muncii, sănătăţii şi o­­crotirilor sociale, sub preşedinţia d-lui dr. V. Gomoiu, secretar gene­ral. Valabilitatea permiselor de libe­­ră circulaţie pe C. F. R. ale ziariş­tilor a fost prelungită până la 10 Martie col. Ori, înainte de începerea şedinţei, d. Iuliu Maniu, preşedintele consi­liului, a primit în audienţă pe d. Vică Georgescu, care i-a cetit ex­punerea de motive şi textul proec­­tului de lege pe care l’a depus apoi pe biroul Camerei. In urma­­tratativelor dintre mi­nisterul de f­inanţe şi regia C. F. R. s’a căzut de acord asupra modului de plată a unui rest de 620 milioa­ne lei din datoriile acestei institu­ţii între 1919 şi 1925, către mai mu­­te industrii furnizoare. Această sumă va fi plătită de ministerul finanţelor, drept com­pensaţie căilor ferate pentru gra­tuităţile de servicii făcute Statului între anii de mai sus. Creanţele vor fi plătite prin cec asupra Băncii Naţionale. Se aşteaptă numai înapoerea la ţară a d-lui Madgearu spre a se fixa ziua începerii plăţilor. Studenţeşti Societatea studenţilor în matema­tici, ţine şedinţă publică Duminică era 10 juni. la facultatea de ştiinţe (sala No. 1) la ordinea de zi fiind comunicările d-lor: R. Radliş, des­pre «Metoda aproximaţiilor succe­sive» şi G. G. Constantinescu despre «Ecuaţii integrale». Cercul Petru Rareş al studenţilor nemţeni ţine adunare generală or­dinară generală Duminică ora 2 jum. p. m. în localul Centrului Stu­denţesc Bucureşti, str. Schitu Mă­­gureanu 2. Maşina de răsădit „FORTUNA“ pentru cultura păioaselor, a sfeclei şi a tutunului Economiseşte sămânţa cu peste 95%. Măreşte producţia cu 200—700%. Realizează o recoltă de prima calitate. Elimină prezenţa corpurilor străine. Experienţele făcute cu îngrijire au scos un spor de beneficiu de Lei 900.000 la 40 hectare lucrate cu o singură maşină In primăvara şi toamna aceluiaş an Fabricaţia maşinilor fiind limitată, comenzile trebuesc făcute din vreme PENTRU INFORMAŢIUNI ŞI COMENZI A SE ADRESA LA BANCA M. REIFF A Co. Bucureşti — Galeriile Blanduziei 9 şi 10 2ftî&£i. . v. r It?forn­ațiuni

Next