Cuventul, martie 1930 (Anul 6, nr. 1745-1775)
1930-03-01 / nr. 1745
ai triplă cu Italia Perspective importante deschise exportului nostru de vite şi furaj Ni se comunică: In cercurile exploratorilor, succesul tratativelor comerciale cu Italia e considerat ca hotărâtor pentru regimul viitor de export şi în alte ţări. Dacă Italia s’a putut consolida taxa de export asupra porumbului românesc la 3.600 lei, când în Franţa taxa de import este de 7000 lei, iar în Germania e de 10 mi lei, cu toate că aceste ţări din urmă sunt producătoare de porumb, se poate nădăjdui că tratativele în curs vor reuşi să pregătească şi acolo o piaţă de desfacere pentru porumbul nostru. Cercetările zootechnice au dovedit că porumbul e indispensabil creşterii vitelor, care trebue, după o nutrire cu orz, să fie supus nutreţului cu porumb. Acelaş lucru şi în ce priveşte întrebuinţarea secarei, care s’a încercat în Germania cu un succes mediocru. Mai importante sunt perspectivele deschise exportului nostru de ovăz în Italia prin scăderea obţinută de 2.500 lei la vagonul de ovăz importat. Deasemenea consolidarea pe trei ani a taxelor actuale, foarte scăzute la ouă, păsări şi mai ales la vite, ceea ce interesează în deosebi piaţa Ardealului. * In urma încheerei tratatului de comerţ, numeroşi comercianţi italieni organizează în Ardeal exportul de vite spre Italia. Un prim transport de 14 vagoane vite a şi trecut frontiera. Reluarea şi intensificarea comerţului de vite cu Italia nu este privită cu ochi buni de unele ţări concurente şi se semnalează de pe acum linele dificultăţi, la transitul vitelor, care vor trebui înlăturate pe cale oficială. Curierul judiciar CALOMNIE PRIN PRESA La s. I a trib. Ilfov s’a judecat ori un proces de calomnie prin presă intentat de d. pictor Vermont împotriva d-lui H. Blazian, critic de artă picturală cu prilejul unei expoziţii. Procesul a rămas în continuare. FALIMENTUL BANCEI OLTENIŢA( I), jude-instructor al falimentului băncei «Olteniţa» din oraşul Olteniţa a procedat ori la verificarea creanţelor acestei bănci. S-au prezentat 190 creditori: Banca Marmorosch Blank cu 4.600.000 lei, Banca Naţională cu 1.500.000 lei. Apoi mici deponenţi din satele învecinate cu Olteniţa cari şi-au depus avutul Itfi, zestrea fetelor, la această bancă. Pasivul ei cifrează la aproximativ şasezeci şi şapte milioane lei. Din consiliul de administraţie al băncei fac parte d-nii Niculescu-Dorobanţu, I. Ghiaţă, N. Filiti, fraţii Alimănişteanu, fraţii Cristache şi D. Danielescu, Mircea Frigator şi alţii. BANCRUTARI FRAUDULOŞI L. procuror Const. Simionescu a deschis acţiune publică pentru bancrută simplă şi frauduloasă împotriva lui V. Rădulescu din str. Acvila 8, administrator-delegat, şi M. Bercovici din strada turdei 21. director la soc. anonimă «Luceafărul» fabrică de săpunuri și produse chimice din calea Dudești 171. DAT IN JUDECATA PENTRU ABUZ DE ÎNCREDERE L. judecător de instructie al cabinetului 5 a dat ordonanță definitivă prin * I. 2 * I. 2 care trimite în judecată pentru abuz de încredere pe Ion Ghişoiu din str. Răspântiilor 17, portar la hotel Excelsior. Şoferul Ion Dordea i-a încredinţat Un automobil pe care Ghişoiu l-a vândut îmnsuşindu-şi banii rezultaţi din vânzare. FRAUDE LA SOCIETATEA DE TRAMVAI D, judecător de instrucţie al cabinetului 5 cercetează, conform art. 45 din procedura penală, o fraudă ca societatea de tramvai pretinde că s-a săvârşit de câţiva funcţionari în dauna ei. Frauda ar fi săvârşită prin detaşarea unor timbre de pe carnetele de abonamente şi lipirea acestor timbre pe alte carnete. In chipul acesta societatea de tramvai ar fi păgubită cu peste un milion lei. IAR COMUNIŞTII TURBULENŢI D. procuror-preşedinte Ionel Petrescu a deschis acţiune publică potrivit art. 185 cod penal (ultraj cu lovire) şi trimes în judecata ocolului VII urban Bucureşti, conformlegei micului parchet 13 comunişti cari, cu prilejul înmormântărei lucrătorului grevist de la Lemaitre, Petre Ionescu, au ultragiat şi au lovit pe jandarmii cari făceau pază la această ceremonie funebră. ULTRAGIEREA UNUI AVOCAT Cu prilejul aplicărei unui sechestru asigurător de către d. avocat Vladimir Lupu în executarea unei creanţe, acest domn avocat a fost insultat de către marele comerciant Jacques Gold din str. Doamnei 30. D. procuror Gerota a deschis acţiune publică pentru ultraj împotriva d-lui Jacques Gold. jimMHHOnBi Comitetul Central pentru ajutorarea sinistraţilor cu sediul în Bucureşti str. Bateriilor, 22 a trecut asupra Societatei „Regina Maria“ pentru ajutorarea sinistraţilor, constituită la Palatul Cotroceni în ziua de 25 ianuarie a. c. Persoană juridică şi morală. Membrii fondatori M. S. Regina Maria, A. S. R. Principesa mamă A. S. R. Principele Nicolae înalt Regent, d-nele: Elena Mavrodi, Mare Doamnă de Onoare a M. S. Regina, Coletta Plagino, Doamnă de Onoare a A. S. R. Principesa Mamă Clotilda General Averescu, Nicolina I. Mihalache, Elena Garoflid, Maria Petrovici, Elena Manoilescu, Margot Anibal Teodorescu, Venturia Goga, Elena Goldiş, Eliza Negulescu, d-nii: Grigore Iunian, ministrul justiţiei, Gr. Traneu Iaşi, fost ministru, Stelian Popescu fost ministru, D. Burneanu guvernatorul Băncei Naţionale, I. P. S. S. Pimen Mitropolitul Moldovei, Oscar Kaufman, Directorul general al Băncei de Credit, Aristide Blank, Directorul general al Băncei Blank, general Samsonovici, șeful marelui stat major, general Er. Nicoleanu, general Ștefănescu, general adjutant C. Athanasescu, general Broşteanu, V. Moldovan, Lascar Catargi, inginer C. Osiceanu, şef rabin Niempriwer, dr. Alex. Makai, episcop reformat, lt.-col. N. Stoenescu, din statul major, C. Cercel, inspector general al cooperaţiei, inginer D. Robănescu, inspector general, Eugen Botez, directorul asistenţei sociale din ministerul muncei. Consiliul de administraţie s-a format astfel: 1. înalta preşedinţie o are M. S. Regina AA. L. RR. Principesa mamă şi Principele Nicolae înalt Regent, au fost proclamaţi vece-preşedinţi; 2. Membrii d-nele: Clotilda Gl. Ave-rescu, Nicolina Mihalache şi Margot Anibal Teodorescu, d-nii: V. Moldovan, Gl. Ştefănescu, Lascăr Catargi, Gr. adj. Athanasescu, ing. D. Robănescu, lt.-col. Stoenescu; cenzori, d-nii: C. Cercel, Oscar Kaufman şi Eug. Botez; supleanţi, d-nele: Maria Petrovici, Eliza Negulescu, Elena Manoilescu. Director general al societăţiii a fost numit general Gh. Dabija. In continuarea activităţei depuse până acum de comitetul central, pentru ajutorarea sinistraţilor, fondat de d-na Clotilda G. Averescu, care în interval de trei ani a distribuit ajutoare sinistraţilor din diferite judeţe ale ţărei, de lei 28.000.000 şi a înzestrat în mod gratuit cu pompe de incendiu 16 comune rurale, noua societate îşi propune: a) Să contribue la apărarea avuţiei naţionale contra incendiilor, inundaţiilor şi grindinei prin organizarea unui serviciu generat de pompieri civili, prin asigurări şi orice alte măsuri preventive ; b) Să asigure asistenţa sinistraţilor prin refacerea gospodăriilor şi a recoltelor distruse, prin ajutoare în bani şi natură; c) Să contribue la ridicarea culturei poporului prin conferinţe, teatre, cinema, etc. Capitalul social este: lei 1.000.000 fond intangibil ,dăruit de M. S. Regina şi circa 20.000.000 lei ce trece de la fostul comitet al sinistraţilor. După cum se vede noua societate „Regina Maria”, pentru ajutorarea sinistraţilor, are un vast program şi dispune şi de fonduri pentru începerea unei activităţi fecunde. Neapărat pentru un program atât de vast fondurile de cari dispune, sunt prea mici, dar avem încrederea că şi statul va contribui într’o largă măsură la desvoltarea acestei opere naţionale.ie , ——xxooxx------- Bursa V* ff LONDRA 818 Ramla UL Zürich m PARIS 15.25 Devize fără schimbare. Paris 659 Belgia 23.45 Elveția 32.48 Londra 817 'A Italia SSiy2 New-York 16805 Praga 4.98 K Viena 2371 Berlin 4018 BURSA DE ACȚIUNI Bursa de acţuni calmă. B-ca Naţională opt. 7450. 566 B-ca Blanck 985 85 B-ca Românească 795.806 B-ca de Scont 30010 B-ca Minelor 95.100 CORPURILE LEGIUITOARE Şedintele dela 27 Februarie 1930 SENATUL Şedinţa s’a deschis la orele 5 fără banca ministerială d. Ion Miha- 30, sub preşedinţia d-lui Bratu. Pelache. Cazul Moldovanu D. GENERAL VAITOIANU interpelează guvernul asupra situaţiei d-lui director regional Moldovanu, în urma acuzaţiilor ce i s’au adus şi cere o anchetă grabnică. D. MINISTRU ION MIHALACHE arată că nî ziarele de azi d. Moldovanu a dat un răspuns, cu privire la acuzaţiile ce i s’au adus. D-sa a fost acuzat de dezertare în timp de războiu, dar această dezertare e pedepsită cu pedeapsă cu moartea. Dar d. Moldovanu nu a suferit nici o pedeapsă. Sunt convins că nu e vinovat, l-am văzut cu câtă căldura făcea propaganda românească în Basarabia. D-sa a fost unul din factorii cari au ajutat unirea. Și eu, spune d. Mihalache, sunt trecut odată în foaia matricolă ca dezertor, printr’o înscenare. E o campanie infamă, care se duce împotriva d-lui Moldovanu. D. VAITOIANU declară că nu a acuzat pe d. Moldovanu dar un funcţionar ca d-sa, nu poate fi lăsat sub oprobiul public. Aşi fi fericit să se dovedească, aşa cum spuneaţi d-v. că titlul este o calomnie. Nu înţeleg să fac nici un act politic din această chestiune. D. MIHALACHE relevă că d. Văitoianu nu se solidarizează cu ziarul «Universul», care duce campania cu meschine scopuri politice. D. UMU cere mai multă solicitudine pentru coloniştii din Bucovina. D. MINISTRU MIHALACHE arată că fostele guverne nu au făcut nimic pentru colonişti. Zeci de mii de familii din Macedonia vor mai veni încă fiindcă în Macedonia ni s’au făcut o viaţă imposibilă, prin colonizarea refugiaţilor greci. Guvernul va veni cu o lege de colonizare, trebuesc şi bani foarte mulţi. EPISCOPUL GHERONTIE al Tomisului dă o serie de lămuriri cu privire la coloniştii din Cadrilater, cerând să se curme neînţelegerile dintre autohtoni şi colonişti. ---------ooQoo-------- Ia acţiunea noastră ca să reuşim facem apel şi la spiritul de sacrificiu al marilor societăţi, pentru care la rândul său, Statul a făcut sacrificii. Vorbind de contractul d-lui Vidrighin, d. Gafencu spune că unui om de Capacitatea directorului general şi cu răspunderile acestuia, trebuie să se bucure de o salarizare egală cu aceea pe care o recupera din activitatea sa de inginer. Dealtfel, d. Vidrighin şi-a şi trecut examenul de capacitate prin economiile realizate în special la combustibil, unde a făcut o economie de şapte sute milioane. In ce priveşte muncitorii de la căile ferate, guvernul va rezolva cât mai favorabil doleanţele lor, cuprinse în memoriul înaintat guvernului. In ce priveşte cazurile de rău tratament semnalate voi face cercetări şi voi lua măsurile de rigoare. Deocamdată, am terminat cu abuzurile unora din inspectori sau picheri de pe linie, care îşi luau ca ordonanţe muncitorii plătiţi de stat. Pentru proteguirea muncitorilor, vom face în afară de legea existentă a contractelor de muncă un statut alfuncţionarilor şi muncitorilor care să reglementeze pedepsele şi cazurile în care se vor aplica. Mai tindem prin acest statut să reglementăm situaţia muncitorilor. Vom veni apoi cu un proect de lege prin care suma de 530 milioane prevăzute în budgetul căilor ferate să fie întrebuinţată în folosul muncitorilei, cumpărându-se materiale necesare; apoi, vom veni cu legea pentru reorganizarea Casei Muncii C. F., care se va numi în viitor «Casa de Ocrotire pentru funcţionarii şi muncitorii căilor ferate». In încheere, d .Gafencu spune că sacrificiul impus de guvern şi muncitorimei de la c. f. r., este cerut de imperioasa nevoe a refacerei acestei instituţii. D. I. JUMANCA, în replică, insistă asupra fixării minimului de salar lucrătorilor. Cere o soluţionare cât mai grabnică a nevoilor lucrătorilor ceferişti. Şedinţa se ridică la orele 7 luni. Azi şedinţă la 3 şi jum. da. In jurul anul proect de Ica. Primim următoarele: Intr’un ziar de dimineaţă din 25 Ianuarie a apărut un articol referitor la proectul de lege dejius din iniţiativă parlamentară, prin care se propune organizarea şcolii de ştiinţe administrative şi documentare în sensul ca diplomele şcolii să creeze anumite avantagii. Autorul anonim al articolului afirmă că proeetul de lege, trimis in studiul Consiliului legislativ, cuprinde dispoziţiunea că diplomele eliberate de această şcoală publică, vor asigura posesorilor dreptul de a fi preferaţi la avansare în funcţiunile administrative tuturor celorlalţi concurenţi cu titluri universitare de licenţiaţi sau doctori în drept. In temeiul acestei dispoziţiuni se declară, de către autor, proectul de lege inadmisibil. Informaţiunea este însă cu totul greşită. Proectul de lege are cu totul un alt cuprins decât cel arătat. Intr’adevăr şcoala de ştiinţe administrative — după dispoziţiunile proectului — are 2 secţiuni: una inferioară, alta superioară, durata cursurilor fiind de câte 2 ani în fiecare secţiune. In secţiunea de pregătire se vor putea înscrie: funcţionarii publici stabili, cari nu întrunesc condiţiunile de a fi înscrişi în secţiunea de specializare şi absolvenţii şcoalelor secundare, curs inferior sau a şcoalelor inferioare de comerţ. Iar funcţionarii publici care vor fi obţinut certificatul de absolvire al acestei secţiuni vor fi preferaţi la înaintare, în erarhia respectivă, fiind trecuţi cu precădere în tabloul de înaintări, alcătuit conform statutului funcţionarilor publici, până la gradul de subşef de birou sau un grad echivalent. Deci o preferinţă în faţa colegilor cari întrunesc aceleaşi condiţiuni şi au aceleaşi drepturi conform statutului. Şi este firesc şi drept să fie aşa pentru acei funcţionari cari, pe lângă stagiul lor, adaugă şi diploma şcolii. In secţiunea de specializare (superioară) se pot înscrie: funcţionarii publici cari au cel puţin gradul de şef de birou, absolvenţii şcoalelor secundare şi absolvenţii secţiunii de pregătire cari au obţinut nota medie de 7.50; funcţionarii publici diplomaţi ai secţiunii de specializare, vor fi preferaţi la înaintarea în funcţiune, in conformitate cu legea statutului funcţionarilor publici. O preferinţă deci în cadrul funcţionarilor cu aceleaşi drepturi, pe baza diplomei şcolii. Este just şi logic. O singură observaţiune am avea de făcut: că o asemenea lege de organizare se face cu întârziere. De mult era simţită nevoia acestei legiferări. Legea pădurilor Se intră în ordinea de zi: discuţia generală la legea pădurilor. D. RAPORTOR SIMU citeşte raportul. D. GAROFLID analizând proectul, arată că legea e făcută pe baza legii comercializării, dar cu unele derogări. Ar fi fost mai bine să nu se stabilească un şablon fix de comercializare, ci comercializările să se facă după fiecare caz în parte. Autonomia ce se dă este fictivă; nu se aduce nici un spirit comercial. ■ Noua organizaţie e condusă de buni funcţionari. Propune că în comisiile de disciplină, să ia parte şi unii membrii din consiliul de administraţie. 50 membrii în consiliul superior, sunt prea numeroşi. Nu vor fi mijloace necesare pentru realizarea împăduririlor. 50 la sută din «venitul net», poate să însemne nimic. Preferă arendarea, în locul regiei. Statul trebue să ştie pe ce venit fix să poate baza. Proectul tratează în mod incidental chestiunea golurilor de munţi. Relevă unele imprecisiuni din proect. D. ST. GRAUR face un istoric al pădurilor, arătând rolul istoric şi strategic al lor. De asemeni, relevă rolul lor în chestiunea fixării rolului izvoarelor interne, inundaţiilor. Ele au o sumedenie de utilităţi sociale, igienice. Poesia noastră populară este plină de farmecul pădurii. Sistemul pentru păstrarea şi exploatarea pădurilor, este regia publică. Dar nu toată lumea este de acord asupra aplicării acestui principiu. Statul e rutinat greoiu, creiază o clasă nouă de funcţionari paraziţi bugetului. ,, Proectul înlocuieşte regia de stat cu una autonomă, pe baze comerciale. ni . E bine că proectul transcrie multe din dorinţele silvicultorilor. Şedinţa viitoare cazi la orele 3.30 d. a. ■ ‘ as CAMERA Se deschide la orele 4.30. Pe banca ministerială d-nii I. Răducanu, Gr. Gafencu. ÎNTREBĂRI D. AL. IONESCU face cunoscut d-lui subsecretar de stat la culte, că preoţii judeţului Tulcea refuză credincioşii care aduc alte lumânări decât acelea fabricate de fabrica de lumânări a Episcopiei Dunării de jos, unde şeful—Episcopul—are un mare număr de acţiuni. Acelaş episcop, reţine jumătate din salariul călugărilor. EXECUTAREA PROFESIUNII DE AVOCAT A FOŞTILOR MINIŞTRI DE JUSTIŢIE D. VICA GEORGESCU pe calea propunerii parlamentare, atribuit al drepturilor şi demnităţii parlamentare, am onoare a depune un proect de lege privitor la exercitarea profesiunii de avocat a foştilor miniştrii ai justiţiei. Ideia acestui proect de lege — spune vorbitorul, — nu este nouă. Pe vremuri, ea a fost pusă de Maiorescu şi Toma Stelian. Azi, ea se pune din nou ca un omagiu pentru trecut dar ca şi un regret pentru o parte a aceluiaş trecut. Dacă noi n’avem dreptul să mustram pe cei ce din mijlocul nostru, au trecut înaintea noastră, a veni însă datoria ,să ne îngrijim de cei ce vin după trepi. Ca Parlamentul liber, expresie al unei idei de moralitate, înţelegem să aducem acest proect de lege, pe care vă rog a vi-l însuşi. D. NICUŞOR GRAUR: Am dat semnătura mea pe un proect de lege, dar n’am înţeles să ader la un proect care nu reprezintă convingerile mele. Nu înţeleg deasemenea ca acest proect de lege să însemnein mijloc de obscură presiune politică. Am fost de acord şi mi-am dat semnătura ca proectul să fie depus după limpezirea situaţiei politice şi nu acum. D. MARIN DUMITRESCU, spunând că şi-a dat asentimentul la acest proect de lege numai cu condiţiunea ca el să fie adus mai târziu. Declară că-și retrage semnătura. (Se naște tumult). D. PROF. ANDREI, cere ca proectul de lege să fie lăsat să-și urmeze calea urmată. D. VICA GEORGESCU în replică, spune că este surprins de atitudinea celor doui colegi, care aduc de la tribuna Camerei chestiunea limpezirei unei situaţiuni care nu priveşte Parlamentul. Intrându-se în ordinea de zi, se dă cuvântul d-lui Jamarca, immia «CUVÂNTUL» Situaţia muncitorilor de la C. F. R. D. I. JUMANCA (social-democrat) îşi desvoltă interpelarea asupra situaţiei muncitorilor de la căile ferate. E îndeobşte cunoscută — spune d-sa — importanţa instituţiei căilor ferate. Această instituţie trebue să fie un model în ce priveşte administraţia, cât şi în privinţa tratamentului muncitorilor şi funcţionarilor săi. D-sa crede că legea pentru reglementarea munci n’ar fi respectată la c. f. r. Nu există minimul de salar iar asistenţa socială ar fi neîndestulătoare. S’ar fi făcut concedieri. Muncitorii au înaintat un memoriu asupra acestor chestiuni. Oratorul se ocupă apoi de economiile realizate la c. f. r. Unele ateliere, neavând materiale, lucrătorii au fost concediaţi. D. Jumanca spune că amenzile ar fi ajuns un sistem obişnuit. Propune, în încheere, ca să se aleagă o comisiune parlamentară care să cerceteze problemele atât de complexe dela căile ferate. D. G. GAFENCU începe prin a spune că situaţia muncitorilor dela căile ferate, depinde de însăşi situaţia căilor ferate, care trece dela război, printr’o grea criză. Căile noastre ferate, au dus o bună parte din nevoile statului Neînzestrate, căile ferate mai dispun şi de un personal prea numeros. S’a dus ani dearândul aci o proastă gospodărie, care a sfârşit cu deficitul de 5 miliarde. Partidul naţional-ţărănesc Prin guvernul său s’a străduit să umple acest gol prin aportul împrumutului şi datoriile germane. Totuşi, deficitul persistă, nu însă fără a se simţi o ameliorare vădită. Dar, fiecare capitol de economii pe care şi l-a impus actualul guvern, ridică o problemă socială: astfel e chestiunea combustibilului a cărei reducere a dat naştere la conflictul cunoscut din Valea Jiului, zilele trecute. La fel e cazul cu industria metalurgică unde aplicarea economiilor dă loc la şomaj. Vorbind de gratuităţile pe c. f. r. spune că ele trebue să înceteze. Se va studia însă modalitatea ca să se bucure de ele invalizii şi mai departe. Vorbind de muncitori, oratorul aată că raportul d-lui Leverve preconizează desfiinţarea micilor ateliere ale căilor ferate, concentrarea şi înzestrarea lor. Aceasta însă, nu aliza acum din cauza grelei situaţiuni moştenite. Combaterea malariei Azi se întruneşte la Institutul de seruri şi vaccinuri d. prof. dr. Cantacuzino, comisiunea pentru combaterea malariei. Se vor lua măsurile necesare în vederea campaniei ce începe în primăvară. ------ooxoo——— ■ ■■■■■■ D-nii St. Miclescu, subdirectorul economatului şi Maciarov, subdirector la serviciul fracţiunii au fost însărcinaşi de consiliul de administraţie al c. f. r. să meargă la Londra pentru cumpărarea primelor auto-motoare, care se vor pune în circulaţie pe liniile secundare ale drumului nostru de fer, conform hotărârii recent luată. Cele dintâi linii care vor fi deservite de auto-motoare vor fi Bucureşti-Olteniţa şi Bucureşti-Giurgiu. Ministerul Armatei acordă un ultim termen de depunere a actelor pentru toţi tinerii cu drept la amânare de studii pe anul 1929/930 până la 10 Martie 1930 inclusiv. Pentru tinerii care au solicitat amânare pentru ultimul an de la şcolile cu drept la termen redus şi li s’a acordat dreptul la amânare în cursul lunei Ianuarie, termenul de depunere al cererilor de amânare pe anul 1929/930 este tot până la 10 Martie 1930. D. profesor Al. Borza, secretarul general al ministerului instrucţiunii s’a înapoiat în Capitală, venind dela Cluj, unde s’a ocupat de organizarea serviciului de învăţământ din directoratul minist’erial local. In acest directorat s’au achitat salariile învăţătorilor pe lunile Ianuarie şi Februarie, cu excepţia unui singur judeţ crările necesare, a fost revocat. Vineri ora 6 d. a. a fost convocată comisiunea însărcinată cu studierea probatului de lege a bilanţului în lei stabilizaţi. Comisiunea se va întruni la ministerul de finanţe sub preşedinţia d-lui O. Teianu secretarul general al ministerului. Saloanele Cercului militar Vineri 28 Fefer, ora 5 p. m. Aşezămintele Alteţei Sale Regale Principesa Elena festival de dată ■renal de dans Vor da binevoitorul concurs : d-na Maria Giurgea (declamaţie), d-na Fausta Botez (canto), d-ra Niky Cucu (coreografie), d-ra Doina Mihăilescu (harpa), d-ra Lehel, d. Kulibin și Guartetul Teodorescu. D. dr. Moscu a fost urnit asistent definitiv la clinica infantilă de la facultatea de medicină din Bucureşti. Consiliul permanent de pe :’Sugă ministerul instrucţiunii, complectat cu o nouă secţiune, s’a întrunit ori dimineaţă sub preşidenţia d-lui profesor Al. Borza, secretarul general al ministerului. Şedinţa a fost consacrată repartizărei lucrărilor şi stabilirei normelor de funcţionare a celor două secţiuni ale consiliului. D. dr. I. Goia a fost numit profesor titular la catedra de semiologie medicală de la facultatea de medicină din Cluj. Examenul de administrator financiar a fost fixat pentru ziua de 10 Martie ora 8 dimineaţa. Examenul se va ţine în localul ministerului de finanţe unde urmează să se prezinte toţi cei interesaţi. Locotenentul de rezervă Radobhfany Gheorghe, care a fost primit cu acest grad din fosta armată austro-ungară, în regimentul 6 roşiori, a fost şters din controalele armatei pe ziua de 1 Decembrie 1923, ca fost condamnat de consiliul de răsboiu al corpului o armată la munca silnică pe viaţă. Maiorul Băgulescu Gheorghe, din regimentul 81 infanterie, a fost trecut in poziţie de disponibilitate pentru caz de boală pe ziua de 3 Februarie 1930. Membrii tineretului «Ligii apărării naţionale creştine» sunt convocaţi pentru azi, Vineri, ora 9 în localul Centrului studenţesc Bucureşti. Duminică 2 Martie orele 10 dim. va avea loc în sala de şedinţe a Camerei Arbitraje de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie din Bucureşti adunarea generală anuală a Uniunei Ziariştilor Profesionişti din Bucureşti. La ordinea de zi: Darea de seamă asupra mersului material şi moral al Uniunei. Descărcarea comitetului de gestiunea sa şi alegerea unui nou comitet. Diverse chestiuni de ordin profesional. In caz că nu se va întruni numărul suficient de membri, adunarea se va amâna pentru Duminică 9 Martie a. c. la aceeaş oră şi în acelaş loc, când adunarea se va ţine cu orice număr de membri. Pentru închiderea Carnavalului, ziariştii din Bucureşti constituiţi în societate «Uniunea Ziariştilor " Profesionişti» vor da Sâmbătă 1 Martie la orele 10 seara, un bal mascat şi costumat în sala «Sindicatului Ziariştilor» B-dul Carol No. 9. S’aţi luat toate măsurile ca balul să se desfăşoare într’o atmosferă agreabilă şi amuzantă. Jazzul va fi dirijat de profesorul Paulman, iar programul artistic de către cunoscutul artist Pagoni. Intre alte diferite surprize va fi şi alegerea Missei Baiului căreia i se va oferi un Pathefon de valoare donat de Cassa Ipcar unde se găsesc spre vânzare şi biletele de intrare. La ministerul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale se va ţine în ziua de 17 Iunie 1930, concurs pentru postul de medic primar al secţiunei de ochi de la spitalul din Oradea-Mare. Condiţiunile concursului se pot vedea la minister şi în „Monitorul Oficial”, No. 35 partea II din 13 Febr. 1930. Pe ziua de eri, erau înCapitală următoarele epidemii: 115 cazuri scarlatină, 12 difterie, 8 febră tifoidă, 10 erizipel, 1 meningită, 1 cărbune. Bolnavul de exantematic s’a însănătoşit. Comisiunea superioară pentru hiegiena industrială şi salubritate publică, s’a întrunit eri dimineaţă la ministerul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale, sub preşedinţia d-lui dr. V. Gomoiu, secretar general. Valabilitatea permiselor de liberă circulaţie pe C. F. R. ale ziariştilor a fost prelungită până la 10 Martie col. Ori, înainte de începerea şedinţei, d. Iuliu Maniu, preşedintele consiliului, a primit în audienţă pe d. Vică Georgescu, care i-a cetit expunerea de motive şi textul proectului de lege pe care l’a depus apoi pe biroul Camerei. In urmatratativelor dintre ministerul de finanţe şi regia C. F. R. s’a căzut de acord asupra modului de plată a unui rest de 620 milioane lei din datoriile acestei instituţii între 1919 şi 1925, către mai mute industrii furnizoare. Această sumă va fi plătită de ministerul finanţelor, drept compensaţie căilor ferate pentru gratuităţile de servicii făcute Statului între anii de mai sus. Creanţele vor fi plătite prin cec asupra Băncii Naţionale. Se aşteaptă numai înapoerea la ţară a d-lui Madgearu spre a se fixa ziua începerii plăţilor. Studenţeşti Societatea studenţilor în matematici, ţine şedinţă publică Duminică era 10 juni. la facultatea de ştiinţe (sala No. 1) la ordinea de zi fiind comunicările d-lor: R. Radliş, despre «Metoda aproximaţiilor succesive» şi G. G. Constantinescu despre «Ecuaţii integrale». Cercul Petru Rareş al studenţilor nemţeni ţine adunare generală ordinară generală Duminică ora 2 jum. p. m. în localul Centrului Studenţesc Bucureşti, str. Schitu Măgureanu 2. Maşina de răsădit „FORTUNA“ pentru cultura păioaselor, a sfeclei şi a tutunului Economiseşte sămânţa cu peste 95%. Măreşte producţia cu 200—700%. Realizează o recoltă de prima calitate. Elimină prezenţa corpurilor străine. Experienţele făcute cu îngrijire au scos un spor de beneficiu de Lei 900.000 la 40 hectare lucrate cu o singură maşină In primăvara şi toamna aceluiaş an Fabricaţia maşinilor fiind limitată, comenzile trebuesc făcute din vreme PENTRU INFORMAŢIUNI ŞI COMENZI A SE ADRESA LA BANCA M. REIFF A Co. Bucureşti — Galeriile Blanduziei 9 şi 10 2ftî&£i. . v. r It?fornațiuni