Cuventul, aprilie 1930 (Anul 6, nr. 1776-1803)
1930-04-01 / nr. 1776
Campania contra d-lui Titulescu ----------0000---------- (Continuarea articolului din pag. l a) V-o Duca _ şi pe care azi o împărtăşeşte şi d. vîntilă Brătianu: team» de un «guvern Titulescu». Partidul liberal — şi numai el — se gândesc cu groază la ziua când n’ar putea reînsă se pună la dispoziţia d-lui Titulescu spre a forma un guvern de concentrare, şi când s'ar vedea de către întreaga Ţară că numai partidele politice, prin regimul de instabilitate politică şi prin greşelile lor în politica economică şi financiară, prin lupta lor sălbatecă şi prin neputinţa lor organică, prin sistemul lor de guvernare şi prin lipsa de înţelegere a mentalităţii lumei financiare streine, prin necunoaşterea mecanismului organizaţiilor financiare internaţionale şi prin lipsa de suprafaţă a conducătorilor vieţii noastre publice au ruinat economia naţională şi creditului Statului, au provocat şi menţinut o nemaipomenită mizerie. Şi cum aceasta s’a mai hiţeles odată de Regentă în Noembrie 1928, şi-a fost însărcinat d. Titulescu cu formarea guvernului, — şi cum d. Titulescu şi-a manifestat acum intenţia de-a reveni în ţară, — se înţelege uşor, rostul campaniei liberale contra d-lui Titulescu, un adversar, temut al tuturor. . Adunarea proprietarilor de construcţii noui Proprietarii de construcţii noui au ţinut ieri dimineaţă o nouă întrunire laTransilvania, spre a protesta contra abrogării pe cale adtivă a legii de protejare a construcţiilor noui. D. dr. Anastasia, care a prezidat adunarea, a arătat adunării demersurile făcute de delegaţia proprietarilor de construcţii noui pe lângă ministerul muncii şi înalta Regenţă, care a cerut un memoriu.D. dr. Weiner: S’a luat proprietarilor dreptul câştigat prin lege dar nu prin parlament, ci printr’o dispoziţie ministerială. Proprietarii nu treime să stea în indolenţă. E în joc existenţa lor şi a familiilor lor. CUVÂNTAREA D-LUI GR. L. TRANCU-IAŞI D. Gr. L. Trancu-Iaşi: Dv. nu vă apăraţi numai drepturile dv., ci însuşi edificiul Statului. Vi s’a acordat, prin lege, un drept. Statul ar fi trebuit să vie cu noui avantagii pentru a încuraja construcţiile, iar nu să le ia şi pe cele In fiinţă. In Praga există un zid mare ridicat de stat cu muncitori aaflaţi în şomaj. In Germania s’au construit după război de circa 9 miliarde mărci, adică de vre-o 3—100 miliarde lei. Din aceştia, vre-o 100 milioane mărci aur a’an adus pe transporturile pe calea ferată. O şeptime du populaţia Reichului e ocupată cu construcţiile. .Viaţa întreagă a republicei germane se resimte de această activitate înviorătoaie a comerţului, industriei, transporturilor — şi la noi se face totul ca să fie omorâtă, împotriva nesocotirii legii, să protestaţi. " ALTE CUVÂNTĂRI D. dr. St. Anastasia, a mulţumit d-lui Trancu-Iaşi, pentru că a venit în mijlocul proprietarilor de construcţii noui. D. Costinescu a propus să fie invitaţi la adunările proprietarilor şi d. Răducanu, ministrul muncii, şi d. Virgil Madgearu- spre a nu se crede că la aceste adunări se face politică. D. dr. Mariescu: încrederea proprietarilor a fost înşelată. Actul guvernanţilor e un act de prădare. D. Weismann a relevat că d. Răducanu a primit foarte politicos pe delegaţii proprietarilor. D. Iuliu Maniu căutat să înţeleagă rstul mişcării şi s’a arătat convins de dreptatea ei, dar nu s’a in acut nimic. Când un ministru sau un prim-ministru recunoaşte public dreptatea unei cauze, trebue să ia măsuri de îndreptare a răului, primirea politicoasă nefiind suficientă. Se pare că hotărârea ministrului finanţelor de a retrage drepturile consacrate printr-o lege, se bazează pe înfiinţarea unei Case a construcţiilor. Va fi încă o deziluzie. Statul va construi şi în viitor cum a construit până azi: Senatul, Arcul de Triumf, etc. Un funcţionar al Statului a cerut organizarea imediată pentru prezentarea în faţa justiţiei angajându-se un avocat cunoscut. D, dr. St. Anastasia a rugat pe cei prezenţi să nu facă nici un act în justiţie înainte de a trece pe la biroul înfiinţat anume de Asociaţia proprietarilor de construcţii noui, unde se vor da, gratuit, toate îndrumările. Au mai vorbit d. Pascul în numele mieilor industriaşi după care d. dr. St. Anastasia, rezumând cuvântările finute a relevat că s’au terminat toate căile pe care trebuia să se meargă pentru respectarea drepturilor câştigate. Totuşi, înainte de a merge în justiţie, mai trebue făcută o manifestaţie publică, care chiar dacă nu va fi îngăduită, va fi proectată pentru Dumineca viitoare, când se va ţine o adunare în sala «Transilvania» ! Liga chiriaşilor a ţinut dri dimineaţă o întrunire în sala Dacia, fi prezidat d. Veber, preşedintele „ligei chiriaşilor” din Cernăuţi. D. Bănică Ionescu, a expus situaţia grea ce se pregăteşte chiriaşilor prin noua lege întocmită de guvern. A cerut să se prevadă în proect perceperea chiriilor după un anumit criteriu. D. general Costescu, a arătat că deşi oferte de case sunt foarte multe, totuşi locuinţele sunt foarte scumpe. O statistică, stabileşte că veniturile din chirii sunt echivalente cu întreaga avere a ţării. D. Lotar Rădăceanu, deputat a spus că problema chiriilor, constitue numai unul din aspectele exploatării capitaliste. Problema chiriaşilor este o mare chestiune socială. Există şi în străinătate o problemă a chiriilor, dar nu se văd proprietari spoliatori ca la noi. In primul rând administraţiei comunale îi revine soluţionarea problemei. A citat cazul oraşului Viena, care a clădit 40.000 locuinţe eftine, pentru populaţie. A asigurat pe chiriaşi că parlamentari socialişti vor susţine doleanţele lor în parlament. D. Tudor Ionescu, a subliniat anomalia legii chiriilor, care a creiat privelegii numai pentru funcţionarii statului şi pensionari. Al cerut expropierea urbană. D. C. Popovici, reprezentantul sindicatelor muncitoreşti, a cerut maximalizarea chiriilor. Au mai vorbit apoi d-nii col. Stoenescu, Bragadireanu, F. Segall, cari au condamnat ipocrizia oamenilor politici, care uită la guvern ce au promis în opoziţie. Au propus prelungirea contractelor de închiriere dacă n’a fost rezolicitor. D. Weber (Cernăuţi) a adus salutul Ligii chiriaşilor din Bucovina, fi propus guvernului să se inspire la alcătuirea legii de la legile existente în Franţa, Germania, Austria, Cehoslovacia, unde chestiunea contractelor de închiriere dacă n’a fost dată a fost totuşi ameliorată de o manieră accentat’E. D. Giag şi acum 10 ani. Liga chiriaşilor stă la postul său de datorie, întrucât nu s’a rezolvat această problemă importantă, cu deosebire din pricina guvernelor, care, ca şi actualul, nu şi-au dezminţit ipocrizia. Dreptatea cauzei chiriaşilor a fost cunoscută de actualii guvernanţi când erau în opoziţie, dar e necunoscută şi azi. Ai spus-o d. Iunian anul trecut când a venit cu legea de prelungire şi o recunoaşte mesajul regal al actualelor seziuni, care promite rezolvarea problemei. Mai mult chiar, dreptatea chiriaşilor a recunoscut-o şi actualul ministru al justiţiei, în comisia de alcătuire a legii, care a fost nevoit să declare că situaţia de azi a chiriaşilor este aceeaşi ca anul trecut. Chiriaşii cer prelungirea chiriilor pe trei ani, în condiţiile actualei legi. Cer guvernului să fie consecvent cu cele susţinute în opoziţie. Chiriaşii cer maximalizarea chiriilor, şi suprimarea oricărui spor peste cotele actuale. In sensul celor vorbite s’a votat o moțiune. întrunirea s’a ridicat la ora 1.30 d. a. -----"~00600~~~" Conferinţele Ateneului „N. Iorga“ Azi Luni, ora 5 d. a., seva ţine la Teatrul Naţional-Studio (piaţa Palatului Regal) a 23-a conferinţă din ciclul organizat de Ateneul «N. Iorga». D. Em. Ciomac va vorbi despre: Muzica Românească, cu exemple cântate de d. C. Stroescu, de la Opera Comică din Paris şi de d-na Helene Lebel, laureata Conservatorului Naţional din Paris. D-nii prof. M. Jora şi M. G. Andrieu, vor executa la pian compoziţii originale, unele în prima audiţie. Quartetul de coarde Al. Theodorescu, va executa patru nuvelete de Andrieu. La pian d. G. Kulibin. Biletele la agenţia Feder şi la cassa teatrului. Membrii studenţi au intrarea liberă. --------OOQW--— CUVÂNTUL Importantă mişcare în armată Numiri şi anton in comandamente Pe, ziua de 1 Aprilie 1930, se fac următoarele numiri și mutări în comandamente: NUMIM Generali de divizie Ionescu Mihail, comandant al C. V. M. 1 Generali de brigadă Daschievici Ioan la C. T. C. 7. fl. Ignat Mihail comandant al C. T. C. 5 fl., Economu Virgil subșef al M .S. M., Dumitrescu Toma la Insp. G. al Inf., Cănciulescu Petre comandant al C. T. C. 4 fl., Rasoviceanu Gheorghe comandant al C. 2 V. M., Nicolau Teodor comandant al Div. 1 V. M., Ganea Ștefan la C. 3 fl. Comanescu Const, comandant al D. Cuv., Tănăsescu Const. comandant al D. 8, Marţian Dumitru la C. 2 fl., Iacob Constantin comandant al D. 2, Orescovici Ştefan comandant al D. 18, Eliade Constantin comandant al D. 17, Miciora Paul la C. 3 fl., Jujescu Ioan comandant al D. 16, Popescu Ştefan comandant al D. 9, Meucha Eberchardt comandant al A. C. 3 fl.. Vera Teodor comandant al fl. C. 4 fl. I Coloneli Infanteria Phleps Arthur comandant al Bg. 9 I., Ilricescu Grigore comandant al Bg. 17 I., Sahim Ștefan la D. 12, Gearam Haralambie la D. 1, Procopiescu Dumitru la D. 4, Bengliu Ioan la D. 17, Niculescu Mihail comandant al Bg. 2 I., Georgescu Dumitru la D. 20, Bolintineanu Nicolae comandant al Bg. V. M., Iarca Ioan la I. G. Aer. director al aeron. i Cavaleria Marinescu Aurel comandant al Bg. 9 C., Allexandrescu Gheorghe comandant al Bg. 3 C. i Artileria Tenescu Florea comandant al Bg. 4 fl., Dumitrescu Petre la D.. 4, Petrescu V. Constantin comandant al Bg. 9 fl., Serghicescu Teodor comandant al Bg. 5 fl., Rădulescu Lazăr comandant al Bg. 15 fl., Iarca Haralambie comandant al Bg. 3 fl., Opran Nicolae comandat al Bg. 10 fl., loan Gheorghe comandant al Bg. 12 fl., Mehedinți Dumitru la D. 20, Grigorovici Emil comandant al B. 1 fl. M., Diaconescu Dumitru şef st. m. C.V.M. I BîtGFsd&rcfă Florescu Constantin M. fl. director al intendenţei. MUIARI Generali de divizie Hanzu Alexandru comandant al 6 fl., Prodan Ioan comandant C. T. C. 2 fl. Generali de brigadă Burileanu Ștefan la I. G. Technic, Teodorescu Alexandru la I. G. Artileriei, Dumitrescu Constantin ca Dir. Serv. Geografic, Jitianu Gheorghe la C-dt Sc. fl., Trusculescu Mihail la C. T. C. 1 fl., Paplica Pompiliu în M. fl. Dir. Pers. Lazărescu Constantin la M. S. M., Stangacia loan la D. 4, Capeleanu Pompiliu la D. 13, Constanţiu Mihail comandant al Bg. 10 Chiria Bârzotescu Laurenţiu la M. fl., Păltineanu Ihanase la Pht. Armatei, Dragomir Dumitru la M. S. M., Grozeanu Dumitru la M. S. M., Bălăcescu Constantin la Cdt. Sc. Cuv., Negoescu loan la I. 2 G. fl., Teodorescu loan la Colt. Sc. Inf. Miltiade Constantin la I. 4 G. fl., Păcală Aurel la D. 18, Lintes Ghe.rghe la I. 1 G. fl., Cotescu Constantin la D. G. Coloneii Infanteria Papazoglu Pazu Dumitru comandant al Bg. 11 I., Vasilescu Cristea comandant al Bg. 18 I., Săndulescu Cicerone la D. 11. Artileria Negură Alexandru la înaintări Deasemeni, pe ziua de 31 Martie 1930, un mare număr de ofiţeri superiori şi inferiori, din toate armele şi serviciile armatei, au fost înaintaţi în grad: LOCOT.COLONELI LA GRADUL DE COLONEL Cu vechimea în grad de la 1 Octombrie 1620 Infanteria Teodorescu Iosif 31. III. 924 din regimentul 30 infanterie, în garnizoana Cernavodă, Garpescu Gheorghe 31. III. 924 din marele stat major, Giurcăneanu Petre 1. IV. 919 din regimentul 10 infanterie în garnizoana Cuceava. . Artileria Costescu Ștefan 31. III. 924 de la comanda, terit. corp. 2 armată, la comanda reg. 18 obuziere, Allexandrescu Ștefan 31. III. 924 de la depozit, mater, aeronauticei, la comanda grupului de aerostație, Totirescu G. loan 1. IV. 920 din reg. 33 artilerie, la comanda reg. 34 obuziere. Serviciu sanitar DEDICI LT.-COLDWELI LA GRADUL DE COLONEL finastasiu C. Victor 31. III. 923 dela inspect, general al aeronaut.. SPECIALITATEA STABILIMENTE TECHNICS LOCQT..CQLONELI LA GRADUL DE COLONEL Artileria Pleşoianu Ştefan 1. IV. 917 dela comand, corp. 5 armată, ca şef al serv. armament şi muniții al acelui comandament. * Decretul regal de înaintare cuprinde și o lungă listă de înaintări de la gradul de maior la loeot-colotiel, etc. C. al D. Z. In memoria lordului . Baîior REQUIEMUL DELA TEMPLUL CORAL Eri .da. la orele 4, organizaţiile evreeşti din Capitală, au comemorat printr’un requiem, la Templul Coral, pe lordul Balfour, autorul cunoscutei declaraţii pro-palestiniene. Au luat cuvântul dr. Niemirower, d-nii Elly Bereovitz, Filderman şi alţii, care au evocat marile servicii aduse cauzei sioniste şi celei evreeşti de lordul Balfour, care, din situaţia lui preponderenta în statul englez, a reuşit să asigure un caracter de trăinicie problemei evreeşti în Palestina, Marea Britanie luându-şi asupra sa mandatul palestinian. La sfârșit, s-au făcut colecte pentru Palestina. --------«p«.------- Contra comunismului DIN BASARABIA Adunarea de la Ateneu, din incident. Manifestaţia. Dri la orele 4, a avut loc la Atheneu o întrunire ,convocata de asociaţia «Cultul patriei» cu scopul de a se protesta, contra uneltirilor împotriva Basarabiei şi împotriva acţiunei d-lui Stere. A participat un public foarte numeros. Sala fiind neîncăpătoare, s-au ţinut cuvântări şi în boli ai Ateneului. In asistenţă, printre alţii se aflau şi d-nii: general Moşoiu şi dr. Angelescu. Adunarea a fost prezidată de d- Marin Ştefănescu, profesor universitar şi preşedintele asociaţiei «Cultul patriei». Primul a luat cuvântul d. Ion Buzdugan. D-sa a expus situaţia tristă din Basarabia, care este împăunată de comunişti şi a făcut apel la regăţeni să vină cât mai curând în ajutorul acestei provincii. Dacă nu vom şti cum să o guvernăm, o vom pierde pentru totdeauna. D-na ASACHI a vorbit în numele neelor culturale din Chişinău arătând că bunii români nu se vor vinde niciodată ideii comuniste. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL REFERENDARU D. general Alex. Referendaru care a spus că dela o vreme încoace s’au petrecut în ţară evenimente de mare importanţă, unele cu efecte imediate, altele cu efecte care se vor manifesta în timp. In prezent ne găsim în faţa unui mare eveniment, care covârşeşte cu mult în importanţă pe celelalte: este situaţia din Basarabia, pentru care întreaga conştiinţă naţională se ridică cu o putere nemăsurată. Este posibil ca să fie exagerat starea de lucruri din Basarabia, însă nu se poate spune că nu este nimic. Tendinţa şi activitatea, vecinilor de la est, nu ne îngădue, în mod raţional, dar mai ales de fapt, ca să susţinem o asemenea afirmaţiune. Singura atitudine la care ne obligă în mod imperios activitatea sovietelor este de a face operă de înălţare morală şi patriotică, operă de curăţirea conbinaţiunilor necinstite şi de a ridica la Nistru un zid puternic de nepătruns. Basarabia trebue pentru câtva timp scutită de lupte politice, trebue să formeze obiectul îngrijirilor părinteşti ale întregii naţii, trebue într’un cuvânt să fie bine administrată şi tot atâta de bine păzită de infiltraţiunile streine. Prin întrunirea aceasta, nu intenţionăm de a revolta massele, nei de a provoca încrederea sau panica din contră, fiind convinşi că acolo în Basarabia este ceva rău, care poate să devie un pericol serios, îndemnăm ca opinia, publică să fie calmă, să aibă încredere în forţele noastre, şi să aibă convingerea că factorii constituţionali nu vor lăsa ţara fără apărare. Dar, pentru a se pune o bază solidă în conducere şi pentru a se stinge orice îngrijorare, cerem cu insistenţă pentru Basarabia un armistiţiu politic de bună credinţă pentru un timp cât mai lung. Demnitari capabili şi patrioţi versaţi în conducere şi administraţie. Intensificarea propagandei naţionale unită cu o pază perfectă la Nistru, precum şi înlăturarea trădatorilor de la conducerea Basarabiei. ALTE CUVÂNTĂRI D. Dr. CREANGA, a cerut lichidarea procesului Stere şi trimiterea la puşcărie a tuturor trădătorilor ce se află astăzi în fruntea trebilor Basarabiei. Apoi au mai vorbit în acelaş sens d-nii: Hurmuzescu şi gen. Popovici. D. GR. URLAŢEANU s’a decla-, rat neînduplecat luptător în slujba ţării pentru apărarea Basarabiei contra comunismului. D-sa a spus că nu vrea să facă politică, dar nu va permite sub nici un cuvânt ca, din cauza unei rele conduceri, să pierdem această provincie pentru care am luptat şi am suferit atâta vreme. .. UN INCIDENT ~ VOCI. Jos comunismul, jos trădătorul Stere. (In acest moment, d. Tăsleanu, şef de cabinet la interne, încercând să intervină, a fost scos afară din sală şi crunt bătut). Se cântă apoi «Trăiască Regele». Mai departe, d. Gr. Urlăţeanu a spus că nu vrea schimbare de guvernământ, ci schimbarea sistemului de guvernare. Nu vrem să mai vedem atâta în conducerea acestei ţări. VOCI: Jos incapabilii, jos trădătorii! CELELALTE CUVÂNTĂRI Au vorbit apoi d-nii GIULAMILA, în numele românilor macedoneni, Ciocazan, în numele ofiţerilor de rezervă din Craiova, N. Bălănescu, general Istrate şi Popescu-Botoşani în numele studenţilor. La urmă, d. MARIN ŞTEFANESCU, a arătat că scopul asociaţiei în fruntea căreia se află este: înălţarea sentimentului patriotic până la puterea unei credinţe religioase. De aceea, a spus d-sa, noi voim, înainte de toate, să păstrăm neatinsă unitatea noastră naţională şi să îndepărtăm vrăjmaşi din sânul ţarei noastre şi mai ales să luăm atitudine severă faţă de actualii duşmani ce ne ameninţă dinspre graniţa de răsărit. Pentru aceasta, ne trebue armată, iar această armată nu poate fi puternic organizată decât statul având o înfloritoare viaţă economică. In continuare, d. M. Ştefănescu, a cerut obligativitatea unei munci cinstite, stăvilirea risipei banului public, şi aspre pedepse pentru cei ce calcă legile ţării. A spus că trebue să fie pus fiecare la locul care i se cuvine: eroii la locul lor de cinste, iar trădătorii la stâlpul infamiei. In ceea ce priveşte chestiunea comunismului, membrii asociaţiei «Cultul patriei» vor merge cu lupta până la exterminarea. Iul. Apoi s’a votat următoarea MOŢIUNE Faţă de propaganda duşmană din întreaga ţară şi în deosebirea actuală din Basarabia, asociaţia «Cultul Patriei» împreună cu numeroase instituţii culturale, a convocat o adunare naţională. Această reuniune a avut loc astăzi Duminică 30 Martie 1930, orele 4 d. a. la Ateneul Român din Bucureşti Iar după ce s’au ascultat cuvântările, s’a hotărât ca o delegaţie să ceară o audienţă la înalta Regentă, pentru a-i prezintă un memoriu. Trebue să se afirme conştiinţa românească împotriva tuturor duşmanilor României, dar astăzi mai cu seamă în potriva uneltirilor din scumpa Basarabie. MANIFESTAŢIA După terminarea întrunirei, participanţii au încercat să demonstreze pe calea Victoriei. Toate străzile ce duceau însă spre palatul regal au fost înconjurate de trupe. D. general Ificoleanu, prefectul poliţiei şi prim-procuror Codin Ştefănescu, au încunoştiinţat în faţa trupelor, pe manifestanţi că, din ordinul guvernului, o demonstraţie pe străzi e interzisă. Mulţimea s-a scurs pe străzile lăturalnice. Un grup numeros de studenți a intonat cântece patriotice în fața trupelor. vac. Amintind cuvintele preşedintelui Masaryk, şi anume că «Organizarea unei republici este un mare act de credinţă în drept ,i justiţie precum şi în viitorul naţiunei», conferenţiarul a evidenţiat cum de la început Statul cehoslovac şi-a dat o constituţie democrată, creind o republică parlamentară întemeiată pe caredoilea sufragiul egal, direct şi secret prezentare proporţională. In al institutul social român „Democraţia Cehoslovacă" Conferinţa fi-lal Virgil fiaageara, miniştrii de finanţe zării, ţinând seama de situaţia naturală în echilibrul ce trebuia stabilit între centralism şi autonomia locală, şi aceasta numai până la 1926, când minoritatea germană încetează iredentismul ei şi intră în guvern spre a colabora la opera de conducere a statului. Faptul de a se fi ajuns la această colaborare se datoreşte respectării hotărâte a drepturilor minorităţilor, considerată ca unprincipiu fundamental pentru existenţa statului. Căci creat în numele libertăţii, Statul cehoslovac nu poate trăi decât prin respectarea şi răspândirea libertăţii.eri, Duminică, a avut loc la Fundaţia 1 rând a înfăptuit o reformă administra- Carol I, în ciclul de prelegeri publice tivă bazată pe principiul descentraliorganizate de I. S. R. cu privire la «Experinţa politică şi socială» conferinţa d-lui VIRGIL MADGEARU ministru de finanţe, despre «Democraţia cehoslovacă». A asistat un foarte numeros şi ales public, precum şi funcţionarii legaţiei cehoslovace, în franţa cu d. Knutzl-Jizersky, ministru plenipotenţiar. D. Madgearu a început prin a arăta că Statul cehoslovac a existat teoreticeşte încă înainte de sfârşitul răsboiului şi de proclamarea sa de la 28 octome este încă înainte de sfârşitul revoluţionară şi democrată a poporului cehoslovară în Cehoslovacia. In încheiere, d. Madgearu a subliniat că îmbinarea ideii democratice cu ideia naţională s’a dovedit prin existenata Statului cehoslovac a fi o ideie genera- tare de stat, ceea ce poate servi drept un mare învățământ pentru popoarele tinere. Duminica viitoare va vorbi d. V. Pella despre: Un Regim Republican Dictatorial, Portugalia». iilei In palatul propriu din calea Plevnei No. 1 s’a ţinut ori după amiază, congresul extraordinar al Ligii culturale. Au participat la congres delegaţii a 39 secţiuni din ţară. Adunarea a fost prezidată de d. prof. Şt. Pop, directorul liceului „Sf. Sava” şi vicepreşedinte al ligii. Biroul a fost alcătuit din d-nii: Iosif Oroveanu (R.Sărat), D. Z. Furnică şi P. Dulfu (Bucureşti), şi V. Petrescu (Lehliu), membrii, iar ca secretari au fost aleşi d-nii: Ilie Ilrdeleanu şi Zaharia D. Florian. Pe ordinea de zi a congresului figurau două chestiuni: acceptarea donaţiilor de teren pe care se află construcţia palatului ligii şi stabilirea datei şi a localităţii pentru congresul general anual. Adunarea în urma propunerei preşedintelui, a acceptat prin aclamaţiuni donaţiunile de teren, iar în ceia ce priveşte congresul general anual, s’a stabilit ca el să se țină la Brăila în cursul lunei Mai a. c. ' ii'l - Adunarea Instatorilor şi societăţii insititoarelor -coco- Eri s’a ţinut, în str. inginer Iunghel Saligny No. 2, adunarea generală anuală a societăţii institutorilor şi institutoarelor din România. De dimineaţă a avut loc, mai întâi, adunarea cooperativei de construcţii „Căminul institutorilor”. După ce s’a dat descărcarea consiliului de gestiunea sa pe anul 1929 şi s’a aprobat bugetul de cheltueli pe 1930, s’a procedat la alegerea a trei membrii în consiliul de administraţie, în locul celor ieşiţi la sorţi, a trei cenzori şi a trei supleanţi. In consiliul de administraţie au fost aleşi: d-na Maria Căprescu şi d-nii D. Ionescu şi Sava Zamfirescu; cenzori au fost aleşi d-nii: Stoica Niculescu, D. Niţescu şi D. Brătianu, iar supleanţi d-nii: Şt. Teoru, I. Popescu-Băjenaru şi I. Constantin. ADUNAREA DE DUPĂ AMIAZI După amiază membrii societăţii institutorilor şi institutoarelor s’au întrunit în sala de festivităţi a societăţii, Ei prezidat d. C. N. Vasilescu. D-sa a făcut darea de seamă asupra mersului societăţii în anul 1929 arătând activitatea depusă de comitet pentru perfecţionarea profesională a membrilor cât şi pentru îmbunătăţirea situaţiei lor materiale. D.sa a arătat apoi situaţia în care se află instituţia coloniilor şcolare din Bucureşti anexată societăţii institutorilor şi institutoarelor. D. Niculescu Stoica a citit raportul cenzorilor asupra gestiunei financiare. Adunarea a aprobat și darea de seamă comitetului. S’a aprobat bugetul pe anul în curs și s’a ratificat împrumutul de un milion lei, făcut la Creditul Urban, pentru construirea unui cămin la Mangalia pe terenul donat de primăria locală. Adunarea a ratificat apoi admiterea de către comitet a nouilor membrii în societate. Dumineca viitoare se va ţine o nouă şedinţă pentru alegerea a şase membri în comitet, a cenzorilor şi a supleanţilor. Adunarea legionarilor |Adunarea generală a pensionarilor.l.r. D. GENERAL MOŞOIU PROCLAMAT «GENERALISIM» Eri, la orele 10 şi jumătate a avut loc în sala «Eintracht», o adunare de protestare contra directorilor regionali Sever Bocu, V. Rădulescu ,i Moldovanu. A prezidat d. general T. Moşoiu. Au participat: «Legiunea română» cu societăţile afiliate, «Mărăşeşti», «G-ral Praporgescu», «Cercul subofiţerilor în rezervă», «Federala generală a demobilizaţilor1. Seria cuvântărilor a deschis pod. g-ral Mărăşescu, care a protestat împotriva împărţirii ţării în directorate şi împotriva numirii în înalta funcţie de directori regionali a d-lor Sever Bocu, V. Rădulescu şi Moldovan. D. inginer Dimescu, din partea «Uniunii ofiţerilor de rezervă» a atacat legea administrativă şi a făcut apel la unire pentru a evita pericolul comunist. D. Simionescu, preşedintele Soc. «Mărăşeşti» a protestat contra guvernului pentru numirea în posturile de grea răspundere a celor trei directori regio nali. I D. Brezoianu a proclamat generalisim al mişcării ped. g-ral T. Moşoiu. Au mai vorbit în acelaş sens d-nii: Eftimescu, preşedintele «Uniunii funcţionarilor din Comerţ»; Victor Călin, invalid de război; loc. Gomoescu, Dragan, sătean din Făgăraş; d. maior Poenaru, d. Grigorescu, Anghel Florea, sătean de la Bacău. D. g-ral Anastasiu a protestat contra solidarităţii guvernului cu directorii regionali şi mai ales cu d. Stere. D. g-ral Moşoiu a încheiat seria cuvântărilor, mulţumind generalilor Mărăşescu şi Anastasiu, in numele «Legiunii române». A înfierat atitudinea guvernului, care numind pe cei trei directori regionali, a atins moralul şi prestigiul armatei. ’ A citit o moţiune, pe care o va prezenta înaltei Regente. Adunarea se închee la ora 12 şi iun. ION MUCHE Eui, Duminecă, a avut loc, în sala „Locomotiva”, adunarea generală a pensionarilor c. f. r. Şedinţa s-a deschis la ora 10 sub preşidenţia d-lui C. Gorovei, preşedintele comitetului central de administraţie. D. T. Navrescu, secretarul comitetului, a citit darea de seamă a gestiunei pe 1929, după care s’a luat în discuţie proedul de budget pe 1930 care a fost aprobat. Deasemeni s’a dat descărcare consiliului de administraţie de gestiunea sa pe anul 1929. S’a procedat apoi la completarea comitetului de adiţie. Au fost aleşi d-nii: Negoescu N, Ştefănescu Ioniţă, Ionescu Vasile L, Sculi Dumitru, Romanescu Gh., membrii în comitet. Constantinescu Gh., Petrescu Costică, Ilitici Dionisie, cenzori: Zaharia Gh. donator, Rusescu loan, Niculescu Constantin I.,Desilă Iorcomisia de gu, Teodorescu Mihail, control. Livezeanu Andrei, Berzeanu Constantin, Modreanu Simion, Buciumeanu Alex., Igirosianu S., Brebulescu Dumitru, Iacob Nicolae, Allexandrescu C. loan, membrii supleanţi. fiu rostit apoi cuvântări privitoare la nevoile pensionarilor c. f. r., d-nii Ioniţă Ştefănescu, I. Proca, filex. Buciumeanu, Berzeanu, etc. ------- 0 masa comi. Mâine. Marţi, ora 8 30 seara, va avea loc la grădina de vară „Leul şi Cârnatul", str. 11. Iunie, o masă comună a membrilor corpului didactic ce fac parte din cercul de studii al partidului Naţional - Ţărănesc, secţia învăţământului. Va lua parte şi d. ministru al instrucţiunii şi cultelor, N. Costăchescu. Sunt rugaţi să fie prezenţi toţi câţi fac parte din această organizaţiune, precum şi cei ce simpatizează cu ea.