Cuventul, aprilie 1930 (Anul 6, nr. 1776-1803)

1930-04-01 / nr. 1776

Campania contra d-lui Titulescu ----------0000----------­ (Continuarea articolului din pag. l­ a) V­­­­-o Duca _ şi pe care azi o împărtăşeş­te şi d. vîntilă Brătianu: team» de un «guvern Titulescu». Partidul li­beral — şi numai el — se gândesc cu groază la ziua când n’ar putea reîn­­să se pună la dispoziţia d-lui Ti­tulescu spre a forma un guvern de concentrare, şi când s'ar vedea de către întreaga Ţară că numai parti­dele politice, prin regimul de insta­bilitate politică şi prin greşelile lor în politica economică şi financiară, prin lupta lor sălbatecă şi prin ne­putinţa lor organică, prin sistemul lor de guvernare şi prin lipsa de în­ţelegere a mentalităţii lumei finan­ciare streine, prin necunoaşterea mecanismului organizaţiilor finan­ciare internaţionale şi prin lipsa de suprafaţă a conducătorilor vieţii noastre publice au ruinat eco­nomia naţională şi creditului Statu­lui, au provocat şi menţinut o ne­mai­pomenită mizerie. Şi cum aceasta s’a mai hiţeles o­­dată de Regentă în Noembrie 1928, şi-a fost însărcinat d. Titulescu cu formarea guvernului, — şi cum d. Titulescu şi-a manifestat acum in­tenţia de-a reveni în ţară, — se în­ţelege uşor, rostul campaniei libe­rale contra d-lui Titulescu, un ad­versar, temut al tuturor. . Adunarea proprietarilor de construcţii noui Proprietarii de construcţii noui au ţi­nut ieri dimineaţă o nouă întrunire la­­Transilvania, spre a protesta contra a­­brogării pe cale ad­tivă a legii de pro­tejare a construcţiilor noui. D. dr. Anastasia, care a prezidat adu­narea, a arătat adunării demersurile fă­cute de delegaţia proprietarilor de con­strucţii noui pe lângă ministerul muncii şi înalta Regenţă, care a cerut un me­moriu.­­D. dr. Weiner: S’a luat proprietari­lor dreptul câştigat prin lege­ dar nu prin parlament, ci printr’o dispoziţie ministerială. Proprietarii nu treime să stea în indolenţă. E în joc existenţa lor şi a familiilor lor. CUVÂNTAREA D-LUI GR. L. TRAN­CU-I­AŞI D. Gr. L. Trancu-Iaşi: Dv. nu vă a­­păraţi numai drepturile dv., ci însuşi e­­dificiul Statului. Vi s’a acordat, prin lege, un drept. Statul ar fi trebuit să vie cu noui avantagii pentru a încura­ja construcţiile, iar nu să le ia şi pe cele In fiinţă. In Praga există un zid mare ridicat de stat cu muncitori a­­aflaţi în şomaj. In Germania s’au con­struit după război de circa 9 miliarde mărci, adică de vre-o 3—100 miliarde lei. Din aceştia, vre-o 100 milioane măr­ci aur a’an adus pe transporturile pe calea ferată. O şeptime du populaţia Reichului e ocupată cu construcţiile. .Viaţa întreagă a republicei germane se resimte de această activitate învioră­­­toaie a comerţului, industriei, transpor­turilor — şi la noi se face totul ca să fie omorâtă, împotriva nesocotirii legii, să protestaţi. " ALTE CUVÂNTĂRI D. dr. St. Anastasia, a mulţumit d-lui Trancu-Iaşi, pentru că a venit în mij­locul proprietarilor de construcţii noui. D. Costinescu a propus să fie invitaţi la adunările proprietarilor şi d. Rădu­canu, ministrul muncii, şi d. Virgil Madgearu- spre a nu se crede că la a­ceste adunări se face politică. D. dr. Mariescu: încrederea proprieta­rilor a fost­ înşelată. Actul guvernanţi­lor e un act de prădare. D. Weism­ann a relevat că d. Rădu­­canu a primit foarte politicos pe dele­gaţii proprietarilor. D. Iuliu Maniu căutat să înţeleagă rstul mişcării şi s’a arătat convins de dreptatea ei, dar nu s’a in acut­ nimic. Când un ministru sau un prim-ministru recunoaşte public dreptatea unei cauze, trebue să ia mă­suri de îndreptare a răului, primirea politicoasă nefiind suficientă. Se pare că hotărârea ministrului fi­nanţelor de a retrage drepturile consa­crate printr-o lege, se bazează pe înfiin­ţarea unei Case a construcţiilor. Va fi încă o deziluzie. Statul va construi şi în viitor cum a construit până azi: Se­natul, Arcul de Triumf, etc. Un funcţionar al Statului a cerut or­ganizarea imediată pentru prezentarea în faţa justiţiei angajându-se un avo­cat cunoscut.­­ D, dr. St. Anastasia a rugat pe cei prezenţi să nu facă nici un act în jus­tiţie înainte de a trece pe la biroul în­fiinţat anume de Asociaţia proprietari­lor de construcţii noui, unde se vor da, gratuit, toate îndrumările. Au mai vorbit d. Pascul în numele mieilor industriaşi după care d. dr. St. Anastasia, rezumând cuvântările finute a relevat că s’au terminat toate căile pe care trebuia să se meargă pentru res­pectarea drepturilor câştigate. Totuşi, înainte de a merge în justiţie, mai trebue făcută o manifestaţie publică, care chiar dacă nu va fi îngăduită, va fi proectată pentru Dumineca viitoare, când se va ţine o adunare în sala «Transilvania» ! Liga chiriaşilor a ţinut dri dimi­neaţă o întrunire în sala Dacia, fi prezidat d. Veber, preşedintele „li­­gei chiriaşilor” din Cernăuţi. D. Bănică Ionescu, a expus situa­ţia grea ce se pregăteşte chiriaşilor prin noua lege întocmită de guvern. A cerut să se prevadă în proect perceperea chiriilor după un anumit criteriu. D. general Costescu, a arătat că deşi oferte de case sunt foarte multe, totuşi locuinţele sunt foarte scumpe. O statistică, stabileşte că veniturile din chirii sunt echivalente cu întreaga avere a ţării. D. Lotar Rădăceanu, deputat a spus că problema chiriilor, constitue nu­mai unul din aspectele exploatării capitaliste. Problema chiriaşilor este o mare chestiune socială. Există şi în străi­nătate o problemă a chiriilor, dar nu se văd proprietari spoliatori ca la noi. In primul rând administraţiei co­munale îi revine soluţionarea pro­blemei. A citat cazul oraşului Viena, care a clădit 40.000 locuinţe eftine, pentru populaţie. A asigurat pe chiriaşi că parla­mentari socialişti vor susţine dolean­ţele lor în parlament. D. Tudor Ionescu, a subliniat a­­nomalia legii chiriilor, care a creiat privelegii numai pentru funcţionarii statului şi pensionari. Al cerut expropierea urbană. D. C. Popovici, reprezentantul sin­dicatelor muncitoreşti, a cerut maxi­­malizarea chiriilor. Au mai vorbit apoi d-nii col. Sto­­enescu, Bragadireanu, F. Segall, cari au condamnat ipocrizia oamenilor po­litici, care uită la guvern ce­ au pro­mis în opoziţie. Au propus prelungirea contracte­lor de închiriere dacă n’a fost rezol­­icitor. D. Weber (Cernăuţi) a adus salu­tul Ligii chiriaşilor din Bucovina, fi propus guvernului să se inspire la alcătuirea legii de la legile existente în Franţa, Germania, Austria, Ceho­slovacia, unde chestiunea contracte­lor de închiriere dacă n’a fost dată a fost totuşi ameliorată de o ma­nieră accentat’E. D. G­i­­­ag şi acum 10 ani. Liga chiriaşilor stă la postul său de datorie, întrucât nu s’a rezolvat această problemă impor­tantă, cu deosebire din pricina guver­nelor, care, ca şi actualul, nu şi-au dezminţit ipocrizia. Dreptatea cauzei chiriaşilor a fost cunoscută de actualii guvernanţi când erau în opoziţie, dar e necunoscută şi azi. Ai spus-o d. Iunian anul trecut când a venit cu legea de prelungire şi o recunoaşte mesajul regal al ac­tualelor seziuni, care promite rezol­varea problemei. Mai mult chiar, drep­tatea chiriaşilor a recunoscut-o şi ac­tualul ministru al justiţiei, în comi­sia de alcătuire a legii, care a fost nevoit să declare că situaţia de azi a chiriaşilor este aceeaşi ca anul tre­cut. Chiriaşii cer prelungirea chiriilor pe trei ani, în condiţiile actualei legi. Cer guvernului să fie consecvent cu cele susţinute în opoziţie. Chiriaşii cer maximalizarea chirii­lor, şi suprimarea oricărui spor peste cotele actuale. In sensul celor vorbite s’a votat o moțiune. întrunirea s’a ridicat la ora 1.30 d. a. -----"~00600~­~~" Conferinţele Ateneului „N. Iorga“ Azi Luni, ora 5 d. a., se­­va ţine la Teatrul Naţional-Studio (piaţa Palatului Regal) a 23-a conferinţă din ciclul organizat de Ateneul «N. Iorga». D. Em. Ciomac va vorbi despre: Muzica Românească, cu exemple cântate de d. C. Stroescu, de la Ope­ra Comică din Paris şi de d-na He­lene Lebel, laureata Conservatoru­lui Naţional din Paris. D-nii prof. M. Jora şi M. G. An­­drieu, vor executa la pian compo­ziţii originale, unele în prima audi­ţie. Quartetul de coarde Al. Theodo­­rescu, va executa patru nuvelete de Andrieu. La pian d. G. Kulibin. Biletele la agenţia­ Feder şi la cassa teatrului. Membrii studenţi au intrarea liberă. --------OOQW--— CUVÂNTUL Importantă mişcare în armată Numiri şi anton in comandamente Pe, ziua de 1 Aprilie 1930, se fac următoarele numiri și mutări în comandamente: NUMIM Generali de divizie Ionescu Mihail, comandant al C. V. M. 1 Generali de brigadă Daschievici Ioan la C. T. C. 7. fl. Ignat Mihail comandant al C. T. C. 5 fl., Economu Virgil subșef al M .S. M., Dumitrescu Toma la Insp. G. al Inf., Cănciulescu Pe­tre comandant al C. T. C. 4 fl., Rasoviceanu Gheorghe comandant al C. 2 V. M., Nicolau Teodor co­mandant al Div. 1 V. M., Ganea Ștefan la C. 3 fl. Com­anescu Const, comandant al D. Cuv., Tă­­năsescu Const. comandant al D. 8, Marţian Dumitru la C. 2 fl., Iacob Constantin comandant al D. 2, O­­rescovici Ştefan comandant al D. 18, Eliade Constantin comandant al D. 17, Miciora Paul la C. 3 fl., Jujescu Ioan comandant al D. 16, Popescu Ştefan comandant al D. 9, Meucha Eberchardt comandant al A. C. 3 fl.. Vera Teodor coman­dant al fl. C. 4 fl. I Coloneli I­nfanteria Phleps Arthur comandant al Bg. 9 I., Ilricescu Grigore comandant al Bg. 17 I., Sahim Ștefan la D. 12, Gearam Haralambie la D. 1, Procopiescu Dumitru la D. 4, Ben­­gliu Ioan la D. 17, Niculescu Mi­hail comandant al Bg. 2 I., Geor­gescu Dumitru la D. 20, Bolinti­­neanu Nicolae comandant al Bg. V. M., Iarca Ioan la I. G. Aer. director al aeron. i Cavaleria Marinescu Aurel comandant al Bg. 9 C., Allexandrescu Gheorghe comandant al Bg. 3 C. i Artileria Tenescu Florea comandant al Bg. 4 fl., Dumitrescu Petre la D.. 4, Petrescu V. Constantin coman­dant al Bg. 9 fl., Serghicescu Teo­dor comandant al Bg. 5 fl., Rădu­lescu Lazăr comandant al Bg. 15 fl., Iarca Haralambie comandant al Bg. 3 fl., Opran Nicolae comandat al Bg. 10 fl., loan Gheorghe co­mandant al Bg. 12 fl., Mehedinți Dumitru la D. 20, Grigorovici E­­mil comandant al B. 1 fl. M., Dia­conescu Dumitru şef st. m. C.V.M. I BîtGFsd&rcfă Florescu Constantin M. fl. di­rector al intendenţei. MUIARI Generali de divizie Hanzu Alexandru comandant al 6 fl., Prodan Ioan comandant C. T. C. 2 fl. Generali de brigadă Burileanu Ștefan la I. G. Tech­nic, Teodorescu Alexandru la I. G. Artileriei, Dumitrescu Constantin ca Dir. Serv. Geografic, Jitianu Gheor­ghe la C-dt Sc. fl., Trusculescu Mihail la C. T. C. 1 fl., Paplica Pompiliu în M. fl. Dir. Pers. La­­zărescu Constantin la M. S. M., Stan­gacia loan la D. 4, Capeleanu Pom­piliu la D. 13, Constanţiu Mihail comandant al Bg. 10 Chiria Bâr­­zotescu Laurenţiu la M. fl., Pălti­­neanu Ih­anase la Pht. Armatei, Dra­gomir Dumitru la M. S. M., Gro­­zeanu Dumitru la M. S. M., Bălă­­cescu Constantin la Cdt. Sc. Cuv., Negoescu loan la I. 2 G. fl., Teo­dorescu loan la Colt. Sc. Inf. Mil­­tiade Constantin la I. 4 G. fl., Pă­cală Aurel la D. 18, Lintes Ghe­.r­ghe la I. 1 G. fl., Cotescu Cons­tantin la D. G. Coloneii Infanteria Papazoglu Pazu Dumitru coman­dant al Bg. 11 I., Vasilescu Cristea comandant al Bg. 18 I., Săndules­­cu Cicerone la D. 11. Artileria Negură Alexandru la înaintări Deasemeni, pe ziua de 31 Martie 1930, un mare număr de ofiţeri su­periori şi inferiori, din toate ar­mele şi serviciile armatei, au fost înaintaţi în grad: LOCOT.­COLONELI LA GRADUL DE COLONEL Cu vechimea în grad de la 1 Octombrie 1620 Infanteria Teodorescu Iosif 31. III. 924 din regimentul 30 infanterie, în garni­zoana Cernavodă, Garpescu Gheor­ghe 31. III. 924 din marele stat major, Giurcăneanu Petre 1. IV. 919 din regimentul 10 infanterie în garnizoana Cuceava. . Artileria Costescu Ștefan 31. III. 924 de la comanda, terit. corp. 2 armată, la comanda reg. 18 obuziere, Alle­xandrescu Ștefan 31. III. 924 de la depozit, mater, aeronauticei, la co­manda grupului de aerostație, To­­tirescu G. loan 1. IV. 920 din reg. 33 artilerie, la comanda reg. 34 obuziere. Serviciu sanitar DEDICI LT.-COLDWELI LA GRADUL DE COLONEL finastasiu C. Victor 31. III. 923 dela inspect, general al aeronaut.. SPECIALITATEA STABI­LIMENTE TECHNICS LOCQT..CQLONELI LA GRADUL DE COLONEL Artileria Pleşoianu Ştefan 1. IV. 917 dela comand, corp. 5 armată, ca şef al serv. armament şi muniții al acelui comandament. * Decretul regal de înain­tare cuprinde și o lungă listă de înaintări de la gra­dul de maior la loeot-colo­­tiel, etc. C. al D. Z. In memoria lordului . B­aîior REQUIEMUL DELA TEMPLUL CORAL Eri .d­­a. la orele 4, organizaţiile e­­vreeşti din­ Capitală, au comemorat printr’un requiem, la Templul Co­ral, pe lordul Balfour, autorul cu­noscutei declaraţii pro-palestiniene. Au luat cuvântul dr. Niemirower, d-nii Elly Bereovitz, Filderman şi alţii, care au evocat marile servicii aduse cauzei sioniste şi celei evre­­eşti de lordul Balfour, care, din si­tuaţ­ia lui preponderenta în statul englez, a reuşit să asigure un ca­racter de trăinicie problemei evre­eşti în Palestina, Marea Britanie luându-şi asupra sa mandatul pa­lestinian. La sfârșit, s-au făcut colecte pen­tru Palestina. --------«p«.-------­ Contra comunismului DIN BASARABIA Adunarea de la Ateneu, din incident. Manifestaţia. Dri la orele 4, a avut loc la Athe­­neu o întrunire ,convocata de asocia­ţia «Cultul patriei» cu scopul de a se protesta, contra uneltirilor împotri­va Basarabiei şi împotriva acţiunei d-lui Stere. A participat un public foarte nu­meros. Sala fiind neîncăpătoare, s-au ţi­nut cuvântări şi în boli ai Ateneu­lui. In asistenţă, printre alţii se aflau şi d-nii: general Moşoiu şi dr. An­­gelescu. Adunarea a fost prezidată de d- Marin Ştefănescu, profesor universi­tar şi preşedintele asociaţiei «Cultul patriei». Primul a luat cuvântul d. Ion Buz­dugan. D-sa a expus situaţia tristă din Basarabia, care este împăunată de comunişti şi a făcut apel la regă­ţeni să vină cât mai curând în ajuto­rul acestei provincii. Dacă nu vom şti cum să o guvernăm, o vom pierde pentru totdeauna. D-na ASACHI a vorbit în numele neelor culturale din Chişinău a­­rătând că bunii români nu se vor vinde niciodată ideii comuniste. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL REFERENDARU D. general Alex. Referendaru care a spus că dela o vreme încoace s’au petrecut în ţară evenimente de ma­re importanţă, unele cu efecte ime­diate, altele cu efecte care se vor manifesta în timp. In prezent ne găsim în faţa unui mare eveniment, care covârşeşte cu mult în importanţă pe celelalte: este situaţia din Basarabia, pentru care întreaga conştiinţă naţională se ridică cu o putere nemăsurată. Este posibil ca să fie exagerat sta­rea de lucruri din Basarabia, însă nu se poate spune că nu este nimic. Tendinţa şi activitatea, vecinilor de la est, nu ne îngădue, în mod raţio­nal, dar mai ales de fapt, ca să sus­ţinem o asemenea afirmaţiune. Sin­gura atitudine la care ne obligă în mod imperios activitatea sovietelor este de a face operă de înălţare mo­rală şi patriotică, operă de curăţi­rea conbinaţiunilor necinstite şi de a­ ridica la Nistru un zid puternic de nepătruns. Basarabia trebue pentru cât­va timp scutită de lupte politice, tre­bue să formeze obiectul îngrijirilor părinteşti ale întregii naţii, trebue într’un cuvânt să fie bine adminis­trată şi tot atâta de bine păzită de infiltraţiunile streine. Prin întrunirea aceasta, nu inten­ţionăm de a revolta massele, n­­ei de a provoca încrederea sau panica din contră, fiind convinşi că acolo în Ba­sarabia este ceva rău, care poate să devie un pericol serios, îndemnăm ca opinia, publică să fie calmă, să aibă încredere în forţele noastre, şi să aibă convingerea că factorii con­stituţionali nu vor lăsa ţara fără a­­părare. Dar, pentru a se pune o ba­ză solidă în conducere şi pentru a se stinge orice îngrijorare, cerem cu insistenţă pentru Basarabia un ar­mistiţiu politic de bună credinţă pentru un timp cât mai lung. Demnitari capabili şi patrioţi ver­saţi în conducere şi administraţie. Intensificarea propagandei naţio­nale unită cu o pază perfectă la Nistru, precum şi înlăturarea trăda­torilor de la conducerea Basarabiei. ALTE CUVÂNTĂRI D. Dr. CREANGA, a cerut lichi­darea procesului Stere şi trimiterea la puşcărie a tuturor trădătorilor ce se află astăzi în fruntea trebilor Basarabiei. Apoi au mai vorbit în acelaş sens d-nii: Hurmuzescu şi gen. Popovici. D. GR. URLAŢEANU s’a decla-, rat neînduplecat luptător în slujba ţării pentru apărarea Basarabiei contra comunismului. D-sa a­ spus că nu vrea să facă po­litică, dar nu va permite sub­ nici un cuvânt ca, din cauza unei rele con­duceri, să pierdem această provin­cie pentru care am luptat şi am suferit atâta vreme. .­. UN INCIDENT ~ VOCI. Jos comunismul, jos trădă­torul Stere. (In acest moment, d. Tăsleanu, şef de cabinet la interne, încercând să intervină, a fost scos afară din sală şi crunt bătut). Se cântă apoi «Trăiască Regele». Mai departe, d. Gr. Urlăţeanu a spus că nu vrea schimbare de gu­vernământ, ci schimbarea sistemului de guvernare. Nu vrem să mai vedem atâta în conducerea acestei ţări. VOCI: Jos incapabilii, jos trădăto­rii! CELELALTE CUVÂNTĂRI Au vorbit apoi d-nii GIULAMI­­LA, în numele românilor macedone­ni, Ciocazan, în numele ofiţerilor de rezervă din Craiova, N. Bălănescu, general Istrate şi Popescu-Botoşani în numele studenţilor. La urmă, d. MARIN ŞTEFANE­­SCU, a arătat că scopul asociaţiei în fruntea căreia se află este: înăl­ţarea sentimentului patriotic până la puterea unei credinţe religioase. De aceea, a spus d-sa, noi voim, înainte de toate, să păstrăm nea­tin­­să unitatea noastră naţională şi să îndepărtăm vrăjmaşi din sânul ţa­rei noastre şi mai ales să luăm atitudine severă faţă de actualii duşmani ce ne ameninţă dinspr­e gra­niţa de răsărit. Pentru aceasta, ne trebue armată, iar această armată nu poate fi puternic organizată de­cât statul având o înfloritoare viaţă economică. In continuare, d. M. Ştefănescu, a cerut obligativitatea unei munci cinstite, stăvilirea risipei banului public, şi aspre pedepse pentru cei ce calcă legile ţării. A spus că trebue să fie pus fiecare la locul care i se cuvine: eroii la lo­cul lor de cinste, iar trădătorii la stâlpul infamiei. In ceea ce priveşte chestiunea co­munismului, membrii asociaţiei «Cultul patriei» vor merge cu lupta până la exterminarea. Iul. Apoi s’a votat următoarea MOŢIUNE Faţă de propaganda duşmană din întreaga ţară şi în deosebi­rea ac­tuală din Basarabia, asociaţia «Cul­tul Patriei» împreună cu numeroa­se instituţii culturale, a convocat o adunare naţională. Această reuniune a avut loc astă­zi Duminică 30 Martie 1930, orele 4 d. a. la Ateneul Român din Bucure­şti Iar după ce s’au ascultat cuvântă­rile, s’a hotărât ca o delegaţie să ceară o audienţă la înalta Regentă, pentru a-i prezintă un memoriu. Trebue să se afirme conştiinţa ro­m­ânească împotriva tuturor duşma­nilor României, dar astăzi mai cu seamă în potriva uneltirilor din scumpa Basarabie. MANIFESTAŢIA După terminarea întrunirei, par­ticipanţii au încercat să demonstre­ze pe calea Victoriei. Toate străzile ce duceau însă spre palatul regal au fost înconjurate de trupe. D. general Ificoleanu, prefectul poliţiei şi prim-procuror Codin Şte­­fănescu, au încunoştiinţat în faţa trupelor, pe manifestanţi că, din or­dinul guvernului, o demonstraţie pe străzi e interzisă. Mulţimea s-a scurs pe străzile lăturalnice. Un grup numeros de studenți a intonat cântece patriotice în fața trupelor. vac.­­ Amintind cuvintele preşedintelui Ma­­saryk, şi anume că «Organizarea unei republici este un mare act de credinţă în drept ,i justiţie precum şi în viito­rul naţiunei», conferenţiarul a eviden­ţiat cum de la început Statul cehoslovac şi-a dat o constituţie democrată, creind o republică parlamentară întemeiată pe ca­re­­doilea sufragiul egal, direct şi secret prezentare proporţională. In al institutul social român „Democraţia Cehoslovacă" Conferinţa fi-lal Virgil fiaageara, miniştrii de finanţe zării, ţinând seama de situaţia naturală în echilibrul ce trebuia stabilit între centralism şi autonomia locală, şi a­­ceasta numai până la 1926, când minori­tatea germană încetează iredentismul ei şi intră în guvern spre a colabora la opera de conducere a statului. Faptul de a se fi ajuns la această colaborare se datoreşte respectării hotărâte a dreptu­rilor minor­ităţilor, considerată ca un­­principiu fundamental pentru existenţa statului. Căci creat în numele libertăţii, Statul cehoslovac nu poate trăi decât prin respectarea şi răspândirea liber­tăţii.­­­eri, Duminică, a avut loc la Fundaţia 1 rând a înfăptuit o reformă administra- Carol I, în ciclul de prelegeri publice tivă bazată pe principiul descentrali­organizate de I. S. R. cu privire la «Ex­­perinţa politică şi socială» conferinţa d-lui VIRGIL MADGEARU ministru de finanţe, despre «Democraţia cehoslo­vacă». A asistat un foarte numeros şi ales public, precum şi funcţionarii legaţiei cehoslovace, în franţa cu d. Kn­utzl-Ji­­zersky, ministru plenipotenţiar. D. Madgearu a început prin a arăta că Statul cehoslovac a existat teoreti­­ceşte încă înainte de sfârşitul răsboiului şi de proclamarea sa de la 28 octom­­e este încă înainte de sfârşitul revoluţio­nară şi democrată a poporului cehoslo­vară în Cehoslovacia.­­ In încheiere, d. Madgearu a subliniat că îmbinarea ideii democratice cu ideia naţională s’a dovedit prin existenata Statului cehoslovac a fi o ideie genera-­ tare de stat, ceea ce poate servi drept un mare învățământ pentru popoarele tinere.­­ Duminica viitoare va vorbi d. V. Pel­la despre: Un Regim Republican Dicta­torial, Portugalia». ii­­l­ei In palatul propriu din calea Plev­­nei No. 1 s’a ţinut ori după amia­ză, congresul extraordinar al Ligii culturale. Au participat la congres de­legaţii a 39 secţiuni din ţară. Adunarea a fost prezidată de d. prof. Şt. Pop, directorul liceului „Sf. Sava” şi vicepreşedinte al ligii. Biroul a fost alcătuit din d-nii: Io­sif Oroveanu (R.­Sărat), D. Z. Fur­nică şi P. Dulfu (Bucureşti), şi V. Petrescu (Lehliu), membrii, iar ca se­cretari au fost aleşi d-nii: Ilie Ilrde­­leanu şi Zaharia D. Florian. Pe ordinea de zi a congresului fi­gurau două chestiuni: acceptarea do­naţiilor de teren pe care se află con­strucţia palatului ligii şi stabilirea da­tei şi a localităţii pentru congresul general anual. Adunarea în urma propunerei pre­şedintelui, a acceptat prin aclama­­ţiuni donaţiunile de teren, iar în ceia ce priveşte congresul general anual, s’a stabilit ca el să se țină la Brăi­la în cursul lunei Mai a. c. ' ii'l - Adunarea Instatorilor şi societăţii in­si­titoarelor -coco- Eri s’a ţinut, în str. inginer Iun­­ghel Saligny No. 2, adunarea ge­nerală anuală a societăţii instituto­­rilor şi institutoarelor din România. De dimineaţă a avut loc, mai în­tâi, adunarea cooperativei de con­strucţii „Căminul institutorilor”. După ce s’a dat descărcarea consi­liului de gestiunea sa pe anul 1929 şi s’a aprobat bugetul de cheltueli pe 1930, s’a procedat la alegerea a trei membrii în consiliul de admi­nistraţie, în locul celor ieşiţi la sorţi, a trei cenzori şi a trei supleanţi. In consiliul de administraţie au fost aleşi: d-na Maria Căprescu şi d-nii D. Ionescu şi Sava Zamfires­­cu; cenzori au fost aleşi d-nii: Stoi­ca Niculescu, D. Niţescu şi D. Bră­tianu, iar supleanţi d-nii: Şt. Teo­­ru, I. Popescu-Băjenaru şi I. Con­stantin. ADUNAREA DE DUPĂ AMIAZI După amiază membrii societăţii in­stitutorilor şi institutoarelor s’au în­trunit în sala de festivităţi a socie­tăţii, Ei prezidat d. C. N. Vasilescu. D-sa a făcut darea de seamă asu­pra mersului societăţii în anul 1929 arătând activitatea depusă de comi­tet pentru perfecţionarea profesională a membrilor cât şi pentru îmbunătă­ţirea situaţiei lor materiale. D­.­sa a arătat apoi situaţia în care se află instituţia coloniilor şcolare din Bu­cureşti anexată societăţii institutori­lor şi institutoarelor. D. Niculescu Stoica a citit raportul cenzorilor asupra gestiunei financiare. Adunarea a aprobat și darea de seamă comitetului. S’a aprobat bugetul pe anul în curs și s’a ratificat împrumutul de un milion lei, făcut la Creditul Ur­ban, pentru construirea unui cămin la Mangalia pe terenul donat de pri­măria locală. Adunarea a ratificat apoi admiterea de către comitet a nouilor membrii în societate. Dumineca viitoare se va ţine o nouă şedinţă pentru alegerea a şase membri în comitet, a cenzorilor şi a supleanţilor.­­ Adunarea legionarilor |Adunarea generală a pensionarilor­­.l.r. D. GENERAL MOŞOIU PROCLA­MAT «GENERALISIM» Eri, la orele 10 şi jumătate a avut loc în sala «Eintracht», o adunare de protestare contra directorilor regionali Sever Bocu, V. Rădulescu ,i Moldovanu. A prezidat d. general T. Moşoiu. Au participat: «Legiunea română» cu socie­tăţile afiliate, «Mărăşeşti», «G-ral Pra­­porgescu», «Cercul subofiţerilor în re­zervă», «Federala generală a demobili­­zaţilor1.­­ Seria cuvântărilor a deschis po­d. g-ral Mărăşescu, care a protestat împotriva împărţirii ţării în directorate şi împo­triva numirii în înalta funcţie de di­rectori regionali a d-lor Sever Bocu, V. Rădulescu şi Moldovan. D. inginer Dimescu, din partea «U­­niunii ofiţerilor de rezervă» a atacat le­gea administrativă şi a făcut apel la u­­nire pentru a evita pericolul comunist. D. Simionescu, preşedintele Soc. «Mă­răşeşti» a protestat contra guvernului pentru numirea în posturile de grea răspundere a celor trei directori regio­­ nali. I D. Brezoianu a proclamat generalisim al mişcării pe­d. g-ral T. Moşoiu.­­ Au mai vorbit în acelaş sens d-nii: Eftimescu, preşedintele «Uniunii func­ţionarilor din Comerţ»; Victor Călin, invalid de război; loc. Gomoescu, Dra­gan, sătean din Făgăraş; d. maior Poe­­naru, d. Grigorescu, Angh­el Florea, să­tean de la Bacău. D. g-ral Anastasiu a protestat contra solidarităţii guvernului cu directorii re­gionali şi mai ales cu d. Stere. D. g-ral Moşoiu a încheiat seria cu­vântărilor, mulţumind generalilor Mă­răşescu şi Anastasiu, in numele «Le­giunii române». A înfierat atitudinea guvernului, care numind pe cei trei di­rectori regionali, a atins moralul şi prestigiul armatei. ’ A citit o moţiune, pe care o va pre­zenta înaltei Regente. Adunarea se închee la ora 12 şi iun. ION MUCHE Eui, Duminecă, a avut loc, în sala „Locomotiva”, adunarea generală a pensionarilor c. f. r. Şedinţa s-a des­chis la ora 10 sub preşidenţia d-lui C. Gorovei, preşedintele comitetului central de administraţie. D. T. Navrescu, secretarul comite­tului, a citit darea de seamă a gestiu­nei pe 1929, după care s’a luat în discuţie proedul de budget pe 1930 care a fost aprobat. Deasemeni s’a dat descărcare consiliului de admi­nistraţie de gestiunea sa pe anul 1929. S’a procedat apoi la completarea comitetului de adiţie. Au fost aleşi d-nii: Negoescu N, Ştefănescu Ioniţă, Io­nescu Vasile L, Sculi Dumitru, Ro­­manescu Gh., membrii în comitet. Constantinescu Gh., Petrescu Cos­­tică, Ilitici Dionisie, cenzori: Zaharia Gh. donator, Rusescu loan, Niculescu Constantin I.,Desilă Ior­­comisia de gu, Teodorescu Mihail, control. Livezeanu Andrei, Berzeanu Con­stantin, Modreanu Simion, Buciu­­meanu Alex., Igirosianu S., Brebu­­lescu Dumitru, Iacob Nicolae, Alle­xandrescu C. loan, membrii supleanţi. fiu rostit apoi cuvântări privitoare la nevoile pensionarilor c. f. r., d-nii Ioniţă Ştefănescu, I. Proca, filex. Bu­­ciumeanu, Berzeanu, etc. ------- 0 masa comi­­­. Mâine. Marţi, ora 8 30 seara, va avea loc la grădina de vară „Leul şi Cârnatul", str. 11. Iunie, o masă comună a membrilor cor­pului didactic ce fac parte din cercul de studii al partidului Na­ţional - Ţărănesc, secţia învăţă­mântului. Va lua parte şi d. mi­nistru a­l instrucţiunii şi cultelor, N. Costăchescu. Sunt rugaţi să fie prezenţi toţi câţi fac parte din această organizaţiune, precum şi cei ce simpatizează cu ea.

Next