Cuventul, iunie 1930 (Anul 6, nr. 1834-1863)

1930-06-01 / nr. 1834

Ecouri nola scuința festivă ț ' *• [ —-« oooo——— 1 Din cuvântările cari s'au rostit n’a dezarmat cu scurgerea anilor, cu prilejul şedinţei solemne a Că- Generalul partizan al rămânerii ca­merelor, în onoarea d-lui de Saint- orice preţ pe teritoriul naţional, în Aulaire şi a generalului Berthelot, două au ieşit din nota obicinuită şi au dat loc la comentarii felurite. întâi, d. general Averescu a igno­rat complect prezenţa fostului şef al misiunei militare franceze pe lângă marele cartier de la Iaşi. Pe când toţi oratorii începeau alocuţiunile lor cu formula: «Monsieur l’ambassa­deur, mon général», preşedintele par­tidului poporului a înghiţit partea a doua. In cuprinsul discursului, con­sacrat în întregime păcii separate de la Bucureşti, fostul comandant al armatei a 11-a n’a pomenit nimic despre rolul generalului Berthelot în desfăşurarea celei de-a doua păr­ţi a răsboiului naţional. Dovadă că d. general Averescu nu se desminte, că animozitatea d-sale împotriva şefului misiunei militare franceze care i-a dictat în timpul răsboiului atitudini şi manifestaţiuni inedite, vreme ce se preconizau la Iaşi exo­duri în massă în Rusia, a ţinut să nu se desmintă nici măcar, într'o împrejurare protocolară. Apoi d. Iorga a apărut într'o pos­tură, care dată fiind atmosfera eve­nimentului, a părut agresivă, o dis­tribuţie acerbă de săgeţi asvărlită câtorva personagii de pe banca mi­nisterială şi foarte multor majori­tari. Arzătorul animator al silelor de bejenie a avertizat pur şi simplu pe d. de Saint-Aulaire să nu fie uimit, dacă o vede înghesuindu-se împreju­rul Victoriei pe atâţia... pe cari nici nu i-a văzut la Iaşi!„ D. Maniu şi con­soţii ar fi făcut un cap, dar un cap, dacă ar fi în­ţeles.„ Iată cum poate fi o fericire să nu vorbeşti şi să nu înţelegi limba franceză ! Aseară, după şedinţa Camerei, membrii guvernului s’au întrunit în consiliu sub preşedenţia d-lui prim­­ministru Iuliu Maniu. După trei ore de discuţiuni Consi­liul a luat sfârşit la orele 10 seara, când s’a transmis presei următorul comunicat: Consiliul de miniştri a luat în dis­cuţie diferitele oferte privitoare la Consiliul de miniştri 11 S I şi concesiunea telefoanelor. Orele fiind înaintate, soluţiunea va fi dată într’un viitor consiliu de miniştri. După aceea consiliul a discutat di­­feritele chestiuni administrative la ordinea zilei, cum şi diferite proiec­te de legi ce urmează a fi depuse în Parlament. Convenea cu Italia Am arătat deunăzi cât este de afectat guvernul de campania pre­sei de opoziţie în jurul convenţiei comerciale cu Italia care ar conţine clauze anticonstituţionale şi jigni­toare pentru suveranitatea noastră naţională. D. Madgearu, cel vizat prin ata­curile presei opoziţioniste, a între­prins o operă de documentare, ce­rând rapoarte scrise tuturor mem­brilor delegaţiunii care a negociat acest tratat. Cum membrii delegaţiunii nu se pot dezavua ei înşişi, d. Madgearu a su­pus chestiunea şi d-lui ministru N. Titulescu, — omul hârşit în trata­tive internationale. c Reorganizarea Came­relor de agricultură Membrii comisiunilor de agricultură ai Camerei şi Senatului au fost invi­taţi de d. ministru Ion Mihalache pen­­teri după amiazi în secţiunea a II-a a Camerei spre a se pronunţa asupra proectului de lege privitor la reorga­nizarea Camerelor de agricultură. D. Mihalache a ales calea aceasta pentru a scurta dezbaterile, în plenul Adunărilor legiuitoare, astfel ca proec­­tele d-sale să poată fi transformate în legi încă în cursul actualei sesiuni. Un dar oferit d-lui general Berthelot D. prof. cartograf M. D. Moldo­­veanu, autor a numeroase hărţi de va­loare printre care monumentaal lucrare, harta României la scara 1: 300.009, a oferit d-lui general Berthelot, cu pri­lejul sosirii d-sale în ţară, un exem­plar Atlas din această hartă cu o de­dicaţie omagială. Impresionat de frumuseţea şi va­loarea lucrării d. general Berthelot a mulţumit d-lui Moldoveanu printr-o scrisoare în care spune că va consulta adesea acest Atlas pentru a retrăi zi­lele de glorie evocate de aceeastă lu­crare monumentală. Legea concordatului preventiv Comisiunea de legislaţie civilă a Camerei a început ori după amiază cercetarea proectului privitor la modificarea unor articole din legea concordatului preventiv. La discuţiuni a luat parte şi d. dr. Voicu Niţescu, ministrul justi­ţiei. Comisiunea a adus procesului u­­nele modificări, între cari şi aceea după care cota de 10 la sută cuveni­tă statului va putea fi plătită şi în rate, statul asigurându-și un pri­vilegiu real. In ce priveşte procedura, s-a ad­mis ca cererile de concordat asup­ra cărora creditorii sau pronunţat să urmeze prevederile legii vechi, iar cererile de concordat, admise în principiu dar neperfectate, să fie supuse dispozițiunilor legii modifi­cate. ÜL­TIM­A ORA Dineu în onoarea oaspeţilor francezi D. Iuliu Maniu, preşedintele con­siliului, va oferi diseară un dineu în onoarea d-lor de Saint-Aulaire şi general Berthelot. O nouă împroprie­tărire a invalizilor ori s’a depus, la Cameră, din ini­țiativa guvernului, următorul pro­ect de lege: ARTICOL UNIC. — Pământul care s'a destinat sau care se va mai destina pentru împr­oprietărire, pro­venit din aplicarea legii agrare, din disponibilităţile bunurilor mici, din pământul care formează rezerva pentru pădurari şi cel din rezerva rămasă şi reţinută pe seama statu­lui, va fi atribuit cu preferinţă şi înaintea oricăror alte categorii după tablourile de împroprietărire. inva■ Uzilor, văduvelor şi orfanilor de răsboi, domiciliaţi pe o rază de 5 kilometri în jurul acestor terenuri Un regulament special va stabili normele de aplicare. Raportor va fi d. depidat M. Vă­­găunescu, invalid de răsboiu. Şi după legile agrare în vigoare, invalizii erau în fruntea ordinei de preferinţă la împroprietărire. Proectul de mai sus face un act de dreptate și văduvelor orfani­lor pe cari îi asimilează în dreptu­rile conferințe de legile agrare, cu invalizii de răsboi. 1­­ I -4­7" Grav accident de cale ferata in Rusia MOSCOVA 30 (Daniil))»— Pe linia de cale ferată în apropiere de staţiunea Kursk în Rusia, s’a produs o gravă tamponare de tre­nuri, în urma căreia 46 de persoane şi-au pierdut via­ţa şi 23 au fost grav rănite. Din cauza ciocnirii locomo­tivelor, trenul a luat foc. Pasagerii au fost cuprinşi de panică. Uşile comparti­mentelor au fost barica­date de sfărâmătu­ri, astfel că numai puţinii dintre că­lători s-au putut salva. Obligativitate şcolară până ani în Anglia la 15 LONDRA 30. (Rador). — Camera Comunelor a adoptat cu 280 contra 223 voturi proectul de lege prin ca­re obligativitatea de a urma cursu­rile şcolare se ridică dein vârsta de 11 ani la vârsta de 15 ani. D. Arevelyan, ministrul educaţiei, a explicat că prin această măsură, 426.000 copii vor fi ţinuţi încă un an la şcoală şi astfel se vor micşo­ra cererile de ocupaţie pe viaţa muzi­cii• DESFIINŢAREA PRO­­CENTULUI DE 2% Proectul d-lui Pistiner mai pre­vede şi desfiinţarea procentului de 2 la sută care nu permite partide­lor mici să fie reprezentate în par­lament. In expunerea de motive a proec­tului, găsim asupra acestei ches­tiuni următoarele rânduri: Aceasta dispoziţie este cu atât mai reacţionară, cu cât de la 1926 şi până acum numărul alegătorilor a crescut cu peste un milion de alegători noui, ceia ce îngreuiază şi mai mult reprezentarea partidelor mici, împiedicarea aceasta a par­tidelor mici de a fi reprezentate în Parlament, împiedica desvoltarea conştiinţei cetăţeneşti şi clarifica­rea între partide, într’o ţară în care partidele sunt deabia în for­maţie şi unde este nevoie de o cât mai mare clarificare a deosebirilor dintre partide. Prin cartelurile im­puse de procentul 2 la sută aceasta clarificare este întârziată». DISPOZIŢII GENERALE Se cere deasemeni suprimarea cheltuelilor buletinilor de vot care iubeşte partidele sărace. Se ştie că şi în Germania costul buletinilor îl acoperă tot statul. După dispoziţiunile proectului, alegerea deputaţilor trebue să se facă pe baza reprezentărei minori­tarii, prin scrutin de listă pe cir­­cumscr­ipții electorale. Fiecare ju­deț ar constitui o circumscripție. Capitala ar forma o circumscripție «CUVÂNTUL». Modificarea legei electorale D. deputat Pistiner a depus la Cameră un proect de lege din iniţiativă parlamentară Ieri a fost depus la Cameră în mijlocul unui indiferenţe generale, de către d. Pistiner, un proect din iniţiativă parlamentară, pentru modificarea legei electorale. Deputatul de Cernăuţi, împreună cu cei care au semnat acest proect, sesizăndu-se de svonurile care cir­culă asupra situaţiunei guvernului — din cauza căreia, cunoscănd-o exact, am cerut şi noi modificarea legii electorale — a propus Adună­­rei deputaţilor să aprobe discuta­rea lui urgentă. Evident că depu­taţii naţional-ţărănişti preocupaţi în mod excesiv de legea alcoolului, nu s’au ostenit să ridice măinele în sus ca proectul să se ia imediat în considerare.­­ Nu vrem să face­m profeţii, însă suntem siguri — dacă situaţia ac­tuală se menţine — în mai puţin de-o lună vor regreta că în locul a ceea ce trebue să voteze şi în lo­cul legei electorale, au votat... le­gea alcoolului... Ne îngăduim să atragem aten­ţiunea din nouă reprezentanţilor naţiunei să voteze în această se­siune legea electorală şi să nu o lase pentru la toamnă. CONSECINŢELE VOTĂRII LEGII ELECTORALE Am putea să aducem un nou mo­tiv în sprijinul tezei noastre că, mo­dificarea legei electorale face parte din programul național-ţărăniştilor. Nu încercăm să invocăm acest mo­tiv, fiindcă programul l-au uitat de mult şefii acestui partid. Şi mulţi parlamentari îi lasă să uite.... Aducerea în discuţiune a legei e­lectorale i-ar permite d-lui Iuliu Maniu să ia din nou iniţiativa pe care a pierdut-o în politica ţarei de la alegerea d-lui C. Sărăteanu în Regentă. Votând legea electorală acum din iniţiativă parlamentară, d-sa ar pro­voca noui alegeri generale fiind la guvern şi întrun­ moment când ce­­lalte partide din opoziţie nu sânt preparate. Consecinţele acestei lovituri poli­tice n­u'au nevoie să fie explicate. Ea ar asigura o preponderenţă naţiona­lilor ţărănişti în politica ţării pe care n’au s’o mai poată avea nicio­dată, fiindcă până acum partidul, nu guvernul d-lui Iuliu Maniu, ci par­tidul national-ţărănesc nu este atât de uzat de guvernare — şi ar putea face să se uite totul — încât să nu poată salva ceea ce mâine va fi ire­mediabil pierdut.. Suntem siguri că vom fi ascultaţi. D. Iuliu Maniu, de când este la pu­tere şi de când cugetă mimai prin d-sa însăşi şi prin d. Madgearu,­­ crede că amândoi au monopolizat înţelepciunea lumei. DESFIINŢAREA PRIMEI Principiul de bază a procesului depus din iniţiativă parlamentară de d. Pistiner, este desfiinţarea primei care se acordă partidului care a obţinut 40 la sută din votu­rile pe întreagă ţară. Atunci când legea de astăzi s’a votat de parlamentul liberal, par­tidul naţional-ţărănesc s’a opus şi a declarat că o va suprima ca imo­rală, aparte. Numărul deputaţilor ar fi proporţional cu populaţia. Secţiu­nea de votare ar cuprinde 2000 de alegători. Semnele ar rămâne cele geometrice, însă s’ar putea depune şi orice obiect material. REPARTIZAREA MANDA­TELOR Asupra repartizărilor mandatelor articolul 94 prevede: Mandatele atribuite fiecărei gru­pări se repartizează listelor respec­tive pe circumscripţii electorale. în­tâi se vor acorda listelor, mandatele cuvenite în circumscripţiile în care ele ar avea dreptul la reprezentarea in proporţie cu voturile obţinute şi cu numărul de mandate al circums­cripţiei. Proporţia între liste se stabileşte în procente. La stabilirea procentului, fractiu- Si­ niie de sub 0.5 nu sunt luate în sea­mă, cele peste 0-5 se consideră ca în­tregi. ij jj ' I I • ?!­V. Restul mandatelor cuvenite fiecă­rei grupări se repartizează pe cele­lalte circumscripţiuni în ordinea nu­mărului de­­voturi obţinute. Grupările politice cari au întrunit pe ţară un procent de voturi mai mic de 1% din numărul total al vo­turilor, nu li se repartizează nici un mandat.­ ­.. Evident că legea depusă de d. Pistiner conţine dispoziţiuni foarte favorabile minorităţilor şi partide­lor lipsite de popularitate. Ea însă ar putea forma o bază de discuțiu­­ne. In orice caz în acest proect se găsește germenul unei legi electora­­le bune și ar putea fi luată în con­siderare. ŞTIRI POLITICE Parlamentul se închide la 10 Iunie Eri a apărut în MONITO­RUL OFICIAL mesajul înaltei Regenţe prin care sesiunea ordinară a parla­mentului e declarată pre­lungită până la 10 Iunie cor. inclusiv. Regele Mihai la Craiova Eri dimineaţă la ora 8 şi 40, au plecat din gara de Nord, cu un tren regal, Regele Mihai I, și Principesa mamă Elena, mergând la Craiova. --------coco-------­ „Comme la colombe de l’arche“ Distinsele vizite din ultimele zile au transportat pe d. Vintilă Brătianu pe culmile Empireului. Iată ce-l schimbă, de pornografi­cele sale îndeletniciri din ultimele săptămâni pe Jseful partidului na­țio­nal-ți­găn­esc! D. de Saint-Aulaire este cu deosebire sortit­­ să-i sgândăr­e vâna lirică. D. Vintilă Brătianu îi consacră un­­ articol ditirambic în «VIndependatâe». Dar nu număr distinsul diplo­mat, ci și... Căcî iată, ce imagine --------xoo--------­ Casa de pensie a ziariştilor D. Ion Răducanu, ministrul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale a trimis ori consiliului superior legislativ proec­tul de lege privitor la înfiinţarea casei de pensiune a ziariştilor profesionişti. Proectul va fi depus, probabil, încă azi, în Parlament. -----ooxxxoo-----­ Legea recrutării Și­eri după amiazi, comisiunea arma­tei a continuat la Cameră cercetarea proectului de lege privitor la recrutare. S-au trecut un număr de articole din proect rămânând ca asupra art. 70 şi 71, privitoare la stagiul cu termen re­dus, să se pronunţe consiliul de mi­niştri. Chestiunea a fost adusă în consiliul de aseară şi discuţiunile au purtat în jurul chestiunii dacă termenul redus tre­bue acordat şi celor fără bacalaureat la bază. A rămas să se găsească o formulă în cursul discuţiei proectului de lege în­ plenul Camerei. --------oooo--------­ Tratativele comerciale cu Franţa Aseară delegaţiunea franceză care tratează încheierea unui acord comer­cial cu ţara noastră a lucrat la Minis­terul de Industrie cu d. dr. Ernest Ene secretar general. Regina Maria a sosit azi in Capitali Regina Maria, însoţită de sora sa Marea Ducesă Ciril, va sosi în Capitală azi la fi­rele 6 dimineaţa, descin­zand în halta Cotroceni. In cursul zilei de azi Re­gina Maria va primi în au­dienţă pe solii Franţei d-nii De Saint-Aulaire şi general Berthelot. Acord provizoriu româno-german cheerea convenţiei comerciale între cele două ţări. S’au examinat diferite chestiuni în legătură cu stabilirea unui a­­cord economic provizoriu de oare ce eri a expirat termenul acordat de Germania privitor la schimbul de mărfuri. Ei’i dimineaţă s’a întrunit la mi­. ,­i­nisterul de industrie delegaţiunile aeriană şi intrarupată spicuim in româno-germane care tratează în­­textul vintilist «....şi la legaţvtiunea Franţei, de­venit domiciliul său privat (al d-lui de S. Aulaire) sosi în cu­rând, în uniformă franceză d. Victor Antonescu­, ministrul nos­tru la Paris, întocmai ca porum­biţa d­in corabia lui Noe, adu­când vestea cea bună — semna­lul reintrării noastre în acţiunea comună alături de aliaţi». D. Victor Antonescu­.. po­rumbiţă!... Teribil trebuie să-l fi excitat pe­­ domnul Vin­tilă Brătianu apariţia în unifor­mă franceză a fostului ministru de la Paris, dacă nu sa uitat nici până azi şi-l compară cu «colum­ba» din arcă! D. Victor Antonescu are de ce fi măgulit şi emoţionat. Şi pro­babil că citind rândurile de mai sus, a exclamat, în limbagiul cer­curilor «speciale» pe care le frec­ventează cu asiduitate•• — «Tais-toi gâcheuse, tu m'af­­foles!» Aseară târziu am fost in­formaţi că’n calea tratati­velor s’au ivit dificultăţi serioase. Delegaţia germană lu­crând in cadrul instrucţiu­nilor primite la Berlin nu înţelege să facă concesii astfel că’n cercurile noas­tre economice și financia­re s’a exprimat temerea u­­nor rupturi a negocierilor. Știri noi optimiste ne a­­rată că din contră, se va mai acorda Germaniei încă o lună de zile răgaz până când se va încheia un a­­cord­ economic provizoriu. Altfel guvernul român este hotărât să aplice tari­ful general. * O mare desbatere In Cameră asupra camerei In şedinţa de ieri a Camerei, d. deputat P. Kirilă a adresat plenului o întrebare asupra măsurilor pe care înţelege să le ia pentru stăvili­rea camerei. De astădată, d. Madgearu, care a mai ascultat câteva interpelări în această materie, a rupt tăcerea şi a răspuns. Ministrul de finanţe s-a declarat gata să discute această chestiune înaintea Camerei şi a invitat pe toţi interpelatorii să se pună de acord a­­supra unei zile din săptămâna vii­toare când să-şi desvolte interpelă­rile anunţate. Până atunci, d-sa se va pune în acord cu d. ministru de justiție asu­pra măsurilor pe care guvernul le va lua — măsuri ce vor fi comunica­te Camerei în răspunsul guvernului la întrebările de mai sus. ----------------0090----------------- ' "-V : ——20006-------- 7" •­ Controlul societă­ţilor de asigurare Membrii comisiunii de industrie, mine şi vămi, a Camerei au fost convocaţi pentru azi după amiază spre a lua în cercetare proectul de lege votat de Senat cu privire la controlul asupra societăţilor de asigurare. TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMI­NESCU» S. A., STR. PARLAMENTULUI 2, BUCUREȘTI —•—2008------­ Ştiri din străinătate Front comun Ungaria- România-Iugoslavia- Bulgaria ' O PROPUNERE MAGHIARA «** • ' • • ■ V® BUDAPESTA, 30 (Rador). — In Camera deputaţilor, d. Mayer, mi­nistrul agriculturei a răspuns pro­punerilor făcute de deputatul Sán­dor, în privinţa unui front comun de apărare al ţărilor agricole, în special între Ungaria, România, Jugoslavia şi Bulgaria. Ministrul a răspuns că din par­tea Ungariei nimic n’ar împiedeca realizarea unor astfel de sugesti­­uni. Răscoala în Brazilia RIO DE JANEIRO 30.­­ (Radar). — Ziarele anun­ţă că în oraşul Car­a­gol din provincia Minas Geraes, în Brazilia, s-a produs o răs­coală. Şeful poliţiei a fost asasinat. Numărul morţi­lor e de 20, al răniţilor de 50.­ ­0000-# ------­ —=iK-=- — Disolvarea Reichstagului? BERLIN 30. (Rador). — Reichsta­gul a fost amânat pe neaşteptate până după Rusalii, deşi budgetul n’a fost încă votat. Această hotărâre a guvernului es­te interpretată ca o intenţie de a dizolva Reichstagul în cazul când budgetul nu va fi votat în timpul lunei Iunie. Vacanţa va fi folosit pentru a se examina din nou posi­bilităţile acoperirei de­ficitului de 750 milioane mărci, produs prin sporirea numărului şomeurilor. Zeppelinul la Havana NEW-YORK 30. (Rador). — O ra­diogramă de pe bordul dirijabilului «Contele Zeppelin», anunţă că diri­jabilul va ateriza la Havana Sâm­bătă dimineaţa. Duminică diminea­ţa, dirijabilul va sosi la aerodro­mul Lakehurst, lângă New-York, unde toate pregătirile de primire sunt terminate. Dirijabilul va fi fi­xat de catargul special col­struit pentru aeronava «Los Angeles». Cauza demonstraţiei din San-Sebastian (Spania) .BORDEAUX, 30 (Rador). — O depeşă din San Sebastian, pu­blicată de ziarul «Petite Giron­de» anunţă că în ac°a realitate s’au produs manifestaţii violen­te, în urma hotărârii autorităţi­lor de a interzice jocurile. Mul­ţimea a cerut demiterea consiliu­lui general apoi a aruncat pietre în poliţie. Jandarmii că­­lări Pentru a restabili ordinea, au fost nevoiţi să şarjez® şi să tra­gă mai multe salve. Cincispreze­ce persoane au fost rănite. ----—ocriao—.----- |. Tunelul sub canalul Mânecei LONDRA 30. (Rador). — D-nii Macdonald, Snowden, Lloyd George şi Baldwin au participat eri la şe­dinţa consiliului Apărării Naţiona­le, unde s’a discutat chestiune­a construirii tunelului sub Marea Mânecei. Asupra discuţiunilor nu s’a comu­nicat nimic presei, dar se crede că nu s’a luat o hotărâre definitivă. D. N. Costăchescu, minis­trul instrucţiei publice şi al cultelor, a demisionat din guvern. D-sa a plecat încă de Duminică la Iaşi, după ce­ a avut o întreve­dere cu d. Iuliu Maniu în care l-a anunţat că d-sa nu admite amânarea pentru toamnă a proectului d-sale de lege pentru organiza­rea învăţământului supe­rior, proect alcătuit, admis de consiliul de miniştri, prevăzut între proectele a căror votare era hotărâtă în sesiunea această şi amâ­nat apoi din cauza trecerii înainte, fără consimţimân­­tul d-lui Costăchescu, a al­tor proecte. Se ştia de câteva zile că d. Costăchescu a părăsit Capitala decis a nu se îna­poia dacă consiliul de mi­niştri nu-i va da satisfac­ţie. Nu o satisfacţie politi­că de amor propriu minis­terial ci satisfacţia de­ a re­aliza un program de refor­me în a căror necesitate crede şi pentru realizarea căruia s’a devotat politicii. ASEARA UN MESAGER AL D-LUI MANIU S’A ÎNA­POIAT DE LA IAŞI CU RĂSPUNSUL D-LUI COS­­TACHESCU,­­ CA SE SO­COTEŞTE DEMISIONAT ŞI CA INVITA PE ŞEFUL GUVERNULUI SA-I PRI­MEASCĂ DEMISIA DIN GUVERN. CERCURILE GUVERNA­MENTALE CRED CA SE VA GĂSI O SOLUŢIE PEN­TRU ÎNLĂTURAREA CRI­­ZEI. Ora­­ noaptea Criză în guvern Ministrul instrucţiunei n’a admis amânarea proectului de lege a organizării învăţământului superior D. Loucheur la Budapesta BUDAPESTA, 30 (Rador).­­ D. Loucheur a sosit aseară la Buda­pesta, venind din Bucureşti. In ga­ră a fost salutat de contele Khuen Hedervary, ministru plenipotenţiar şi d. Barczy, secretar de stat la preşidenţia consiliului, în numele guvernului ungar, de ministrul Franţei, funcţionarii legaţiei fran­ceze şi membrii coloniei franceze. D. Loucheur va ţine azi o confe­rinţă. D-sa va fi primit în audienţă de regentul Horthy şi va avea o întrevedere cu contele Bethlen, preşedintele consiliului. 380 milioane dolari pentru marina americană WASHINGTON, 30 (Ra­­dor). — Senatul a adoptat un proect de leg prin care se autoriză deschiderea u­­nui credit de 380 milioane dolari pentru cheltuelile marinei. Japonia a procedat ilegal la Londra LONDRA 30. (Rador). — Din To­kio se anunţă că membrii comisiu­­nei navale din consiliul suprem mi­litar, au adoptat o rezoluţie prin care declară că guvernul a­­proce­dat ilegal semnând tratatul naval de la Londra, deoarece n’a ţinut sea­mă de avizul Statului Major al ma­­ ­covai Furnituri militare engleze Sovietelor LONDRA 30. (Rador). — Minis­trul comerțului a fost întrebat în Camera Comunelor dacă guvernul va autoriza să se livreze Sovietelor carele de asalt comandate în An­glia. Ministrul a răspuns afirmativ. ***­*“—­­ Legea muncitorilor în Austria Viena 30 (Bador). — Consiliul naţio­nal a respins azi cu 81 voturi ale par­tidelor guvernamentale contra 71 vo­turi ale social-democraţilor moţiunea depusă de aceştia din­ urmă cerând ca legea asigurării muncitorilor să intre în vigoare de la 1 ianuarie 1931. Rezultatul votului a fost primit cu­ protestări sgomotoase din partea socia­liștilor și cu răspunsuri violente de pe băncile partidelor din majoritate. t­v____________.net

Next