Cuventul, iulie 1930 (Anul 6, nr. 1864-1894)
1930-07-01 / nr. 1864
Pădurile Eparhiale (Continuare din pag. 1-a) cel al stejarului, frasinului sau a răşinoaselor. Din exemplu va ilustra iacintă afirmaţiunile noastre. O pădure de 500 ha se compune din stejar 20 la sută şi fag carpen 80 la sută. Dar stejarul nu este egal distribuit pe întreaga suprafaţă, ci ocupă anume câtevaa parcele de pe versanţii cu poziţie optimă pentru desvoltarea lui, deci o suprafaţă de 100 ha. Cum o parte din stejar este codru bătrân, amenajistul va pune tăerea proximilor 10 ani tocmai aici, încât în decurs de 10 ani se va tăia numai stejar, iar restul de stejar, care abia ar corespunde unei suprafețe de exploatat în alți 10 ani, presupunem că e tânăr, încât chiriarohul sau seria de chiriare, cari ar urma să fie uzufructuari timp de 80 ani, ar mai avea de exploatare, cât fag și carpen. Ori, 5 ha de stejar cât se fac anual cu vârsta de peste 100 ani, dau uzufructuarului un venit de 700.000, până la 1.000.000 lei, câtă vreme o suprafaţă identică în pădure de fag, carpen, va da uzufructuarului de după 10 ani, un venit de abia 400.000—500.000 lei, deci abia %. Dacă pe lângă această disproporţie s’ar mai adăuga şi diferenţa de vârstă, care ar face ca azi să se exploateze arborete cu vârsta mai mare decât cea admisă, conchidem evident că prea este binecuvântat actualul chiriareh cu concursul tuturor factorilor avantajoşi faţă cu situaţia celor din viitor. Admitem că ar putea să existe şi cazuri când actualii chiriarehi ar fi în inferioritate faţă de cei din viitor, prin faptul că gospodăria silvică reclamă investiri costisitoare al căror efect folositor să se resimtă în viitor, încât logic ar fi ca să fie repartizate cheltuelile de investiţii şi asupra viitorului. Toate aceste oscilaţiuni în venituri şi cheltuelile anuale, este cazul să le armonizeze — după părerea noastră — ministerul de culte care, în sensul legii, exercită controlul asupra averilor bisericeşti. Deci independent de prevederile art. 3 din codul silvic, care impune continuitate în exploatări, ar trebui ca ministerul de culte şi instrucţii să pretindă ca amenajamentele pădurilor cedate eparhiilor să fie întocmite având la baza realizarea posibilităţii pe volum şi nu pe suprafaţă iar proiectul tăerilor să fie astfel întocmit, ca chiriarchul să nu exploateze an de an mai mult decât face creşterea anuală normală a capitalului lemnos. Nu excludem că pot surveni şi cazuri de forţă majoră, cum ar fi: atacuri de insecte, incendiile, etc. sau uragane cari trântesc la pământ cantităţi enorme de materiale, ceeace necesită exploatare urgentă. Ministerul de agricultură și domenii nu întârzia în astfel de cazuri a facilita o cât mai grabnică exploatare, dar evident, ministerului de culte îi incumbă îndatorirea de a stabili, că din cantitatea de material ce se exploatează în mod forțat de împrejurări, cât corespunde la creşterea medie anuală şi deci, uzufructuarului din acel an şi în ce formă să fie valorizată cantitatea de material care întrece cota anuală spre a fi rezervat venitul pentru anii în care era destinat materialul a se exploata în mod normal. Nu ne îndoim că astfel de greşeli, deşi s’au produs în gestiunea pădurilor episcopeşti, ele s’au făcut fără cunoştinţa chiriarhilor, cari propovăduind viaţa vecină că şi iubirea deaproapelui, în nici un caz nu pot fi bănuiţi de egoism în dauna succesorilor, mai ales într’un domeniu de activitate foarte strein de preo-CLUJ. — La Cluj, unde s’a stabilit comitetul de acţiune pentru propaganda mişcării liberalilor georgişti din Ardeal, ştirile ce sosesc zilnic arată că numărul adeziunile create simţitor în cercurile intelectualilor liberali. In ce priveşte situaţia din cele mai importante judeţe, se afirmă că adeziunile organizaţiunilor liberale comunale la acţiunea d-lui Gh. Brătianu, au trecut cu mult de jumătate din numărul total al acestor organizaţiuni. O nouă adunare la Cluj In localitate a avut loc o nouă adunare a aderenţilor georgişti din Cluj, în frunte cu d. dr. Ştefan Fabius, fostul vice-preşedinte al vechii organizaţii. Cu acest prilej s’au primit adeziunile unui nou număr de intelectuali şi profesori în frunte cu d. dr. Amos Frâncu, tribunul Moţilor, prof. Romulus Demetrescu, prof. D. Goga, preot V. Borgovan, dr. Andrei din Huedin, Matei Ivanov etc. Tot cu acest prilej s’au declarat pentru acţiunea georgistă încă 22 organizaţii liberale din judeţul Cluj. Adunarea s’a desfăşurat într’o atmosferă de entuziasm, hotărându-se prin «discuţii libere», o serie de chestiuni de organizare în conformi cu păile lor. Răspunderea cade uitate cu ideologia şi spiritul de înot. , ........ , ________ ... . tegral asupra ministerului de culte şi instrucţii, care trebuia să vină cu un regulament care să sabilească modul de folosinţă a produselor silvice, impunând ca toate amenajamentele pădurilor eparchiale să fie întocmite având la bază realizarea posibilităţii pe volum, care să fixeze să se extragă strict, numai atâta cantitate de material cât este creşterea medie anuală, iar la alegerea arborilor de tăiat anual să se ţină totdeauna cont de proporția speciilor din întreaga pădure. I. Zeidts Un fenomen curios La Oradea s’a scumpit pâinea ORADEA. — La întrunirea agricultorilor din judeţul Bihor ţinută aci, ei s’au plâns că nu-şi pot vinde cerealele nici sub preţul costului. Oratorii au grâului e de 320de kgr, adică grâul costă 3.20 până la 4 lei kgr. Cu toate astea, populaţia oraşului nostru plăteşte pâinea albă cu 12 lei, pâinea neagră cu 10 lei kgr. E adevărat că primăria a maximalizat-o la 11 şi 9 lei în detail şi 10 şi 8 lei la brutari, dar preţul maximal nu se respectă, căci controlul respectării acestor preţuri e lăsat în sarcina... sfinţilor. Până mai zilele trecute preţul maximal al pâinei era de 10 şi 8 lei la detailişti şi de 9 şi 7 lei la brutari, dar de fapt se vindea tot cu 12 şi 10 lei la detailişti şi, probabil, primăria a băgat de seamă că preţurile maximale nu se respectă şi a urcat preţul maximal cu un leu. Brutarii au fost însă generoşi cu bieţii consumatori, căci nu au scumpit şi ei pâinea de la 12 şi 10 lei la 13 şi 11, ci o vând, ca şi în trecut, cu 12 şi 10 lei. Pâinea ne costă în medie 11 lei kgr., pe când ţăranul primeşte pentru grâul 4 lei în cel mai bun caz(frâul costă 4 lei, transportul 50 bani, măcinatul 50 bani, câştigul comerciantului de cereale 1 leu, 25 la sută câştigul comerciantului de făină 1 leu 25 la sută. Făina, în cazul acesta, ar trebui să coste 7 lei, iar câştigul brutarului revine din diferenţa dintre făină şi pâine, aşa că pâinea ar trebui să coste la brutari în medie 7 lei, adică 6 lei cea neagră şi 8 lei cea albă. De ce plătim noi cu 30 la sută mai scump pâinea nu putem înţelege. E interesant de ştiut că anul trecut, costa 1000—1200 lei suta de kgr. de grâu şi pâinea se vindea pe piaţă cu 12 şi 14 lei kgr., deci numai cu 20 la ____ sută mai scumpă ca grâul. De ce se arătat că preţul vinde azi cu 200 la sută mai scump? 350 şi 400 lei suta . Nu cred autorităţile noastre că ar fi bine să intervie în această chestiune? la marea valoare a acestor manuscrise. Legături de cărţi din toate timpurile lucrate în metal preţios bătut şi ajurat sau în piele imprimată cu fierul cald, cu motive simple sau înflorite cu aurituri în genul celor occidentale din secolul al XVII-a, îmbracă bogăţia de gânduri şi de colori a vechilor pergamente. Incantaţiunile scrise şi pictate pe filactere de pergament şi hârtie, într’o dispoziție grafică asemănătoare vechilor «cărţi ale morţilor» aflate pe pieptul mumiilor egiptene, talismane apărătoare de farmece şi boli ce se purtau strânse în rulou asupra celor superstiţioşi, constituesc o curiozitate în plus a actualei expoziţii. Tipăriturile armene sunt cu atât mai interesante cu cât prima carte imprimată în limba armeană apare numai după 15 ani de la invenţia lui Gutenberg. Cea mai veche carte expusă este datată 1629. Cărţile tipărite sunt înfrumuseţate cu ilustraţii gravate în lemn şi eşite din tipografiile din Veneţia, Triest, Amsterdam, Marsilia, Constantinopol, Ecimiadjin etc. Ceramică este slab reprezentată cu piese cari nu sunt de prima calitate. Remarcăm totuşi un vas cu o decoraţiune policromă exterioară şi cu un frumos motiv albastru pe fond alb, în iitrior. Monedele expuse sunt vechi, şi bătute în felul vechilor monede grecoromâne. Ele aparţin dinastiei Artaşizilor, Arsacizilor şi a Rubenilor, cele mai recente monede datând din sec. al XIV-a. Broderiile cunoscute în lumea întreagă sub denumirea de «dentellea armennies» sunt reprezentate prin câteva exemplare de mare fineţe de execuţie şi desen. Interesante sunt şi broderiile cu subiecte florale la care tendinţa naturalistă este extrem de pronunţată. Printre broderii se află câteva accesorii liturgice puse la dispoziţii de congregaţia machitaristă din Veneţia. Ele aparţin secolelor XVI, XVII, XVIII-a. Costumele executate din stofe somptuoase au un pitoresc indiscutabil şi provin din Armenia rusă, persană şi turcă- Faptul de a nu fi prezentate pe manechine ne face să regretăm că nu le putem aprecia ntreaga frumuseţe. Covoarele expuse sunt prea puţine ca să dea loc la un studiu mai amănunţit. Se pare că ţesătorii armeni foarte buni meşteri lucrau în ateliere mai mult în stilul persan, mult căutat mai ales pentru export. Câteva fragmente vechi de 2 secole lucrate în tehnica de Karamani au o sobrietate de colorit şi de motive care le diferenţiază. Instrumentele muzicale uzitate de trubadurii armeni „Kemancea” şi „Tar” au forme pline de eleganţă cu minunate incrustaţii de sidef . Secţiunea de artă modernă deşi vădit influenţată de curentele occidentului cuprinde lucrările unor artişti de mare talent dintre cari notăm picturile de stil neoclasic ale pictorului parisian Serbian, compoziţii cu subiecte italiene şi naturi moarte, tratate cu vigoare şi înţelegere a formelor. Hrandt Avachian, prietenul Balcicului, ale cărui desene solid construite şi picturi pline de lumină şi de „coloare locală” le admirăm cu un deosebit interes în Saloanele noastre Oficiale. Vartanian, cu miniaturi subtile, d-ra Babaian cu peisagii şi naturi moarte, delicat estompate, Chanine, aquafortist cu tehnică prodigioasă, Avedissian gravor de factură nouă cu pitoreşti subiecte din Alep şi alţii. Studiile fotografice moderne ale lui Aram Alban, portrete, naturi moarte şi peisagii citadine, pot sta alături de asul parisian Man Ray. Această magistrală încheere de stagiune plastică o datorim şi mărei bunăvoinţe a d-lui Profesor lor financiare, unde este atât de necesar ca, d-lui Anton Chemai delegatul să ne făcem cunoscuţi Inst. de Studii Sud-Est Europene, --------«sor d-lor pictori Camil Ressu şi Jean Steriade, d-lui Prof. Severeanu, Scriitorului armean Siromi, etc. precum şi membrilor coloniei armene din ţară şi streinătate, Cari şiau dat toată osteneala pentru buna reuşită a acestei prime expoziţii de artă armeană. Expoziţia de la şosea este un elixir de frumos şi sănătate artistică, din care toţi cei ce se ostenesc în artă, ar trebui să se adape. Mac Constantinescu 0 revoluţie EpEaMSEK„ publicistică 8L, face începând din săptămâna aceasta HT Dominica M an 3 Cel mai complect şi interesant magazin ilustrat românesc care se vinde cu § Lei -««mJ numâruL bogat ilustrat tn 3 culori Din senzaţionalul sumar al acestui număr, cităm câteva reportagii palpitante Ca ce $c pot câştiga parale? Din tainele MM sonor Darul sMculelor !› !›IhI !› J «CUVÂNTUL» Extinderea acţiunei liberalilor georgişti în Ardeal Noui adeziuni ale intelectualilor din Cluj. D. George Brătianu va vizita ţara Moţilor de a partidului sub noua conducere a d-lui Gh. Brătianu S’a isprăvit cu tirania dictaturei Intr’o convorbire ce-am avut cu d. dr. Ştefan Babius, fostul vicepreşedinte al vechii organizaţii, d-sa ne-a declarat, între altele, următoarele : «Entuziasmul nostru explică astăzi nevoia arzătoare ce simţiam de a isprăvi odată cu tirania dictaturii exercitată de conducerea partidului liberal. Gestul salvator a venit de la omul de rasă, Gheorghe Brătianu, care a simţit pulsul oamenilor şi care are marea însuşire de a preîntâmpina evenimentele. Astăzi, evenimentele cari s’au petrecut în ţara noastră tind spre mari transformări şi partidul liberal nu putea rămâne în afară, începe o epocă nouă şi de spiritul îndrei va trebui să se pătrundă cel întâi partidul istoric naţional-liberal. De astăzi înainte, sub conducerea d-lui G. Brătianu, partidul liberal va fi însufleţit de un nou şi real spirit de democraţie, iar toate forţele vii vor fi puse în slujba neamului şi ţării». Nici o tranzacţie Asupra eventualităţii care ar putea stabili o apropiere cu vechea conducere liberală, exponentul georgiştilor din Cluj spune „Sunt îndreptăţit să declar că nici o tranzacţie nu mai este posibilă între noi şi şefi cari au executat tirania dictaturii de până acum. Astăzi sunt declarate făţiş două concepţii diametral opuse. Nici 20 iulie, nici alte împrejurări, nu vor reabilita greşala fatală a foştilor conducători ai partidului liberal, cari s’au opus restaurării Regelui Carol II-lea împotriva voinţei unanime a ţării. In faţa disciplinei oarbe de partid, Gh. Brătianu şi noi toţi cei cari l’am urmat, am înţeles că mai presus de toate este o desciplină naţională». D. Gh. Brătianu va veni în ţara Moţilor Arătăm mai sus că la acţiunea d-lui Gh. Brătianu, s’a raliat şi d. dr. Amos Frâncu, cunoscutul conducător al moţilor. Ni se spune că d. Gh. Brătianu va da cea mai mare atenţie importantei probleme a moţilor. D-sa va veni în ziua de 2 iulie la Cluj de unde va face o călătorie de patru zile în toate regiunile Moţilor, pentru a se pătrunde de starea lucrurilor de aici, şi a-şi da seama de mijloacele de de salvare a acestei populaţii în mizerie care trăeşte în aceiaşi cumplită sărăcie şi de la Unire încoace. In ziua de 6 Iulie, va avea loc la Cluj o adunare a tuturor aderenţilor din Ardeal, prezidată de d. Gh. Brătianu. — —Buîalăotre- rdgove eniat rdgovn C. Htmucreanu -—»000— •mam Clujul nu poate suporta patru ajutori de primar ----CQ£9 . _ Contestaţia membrilor „blocului românesc“. Aprecierile directorului regional al Ardealului. Opinia ministrului de interne CLUJ. — Solemnitatea de deunăzi a constituirei consiliului comunal al Clujului, s’a desfăşurat în mijlocul unui enorm scandal, provocat de consilierii minoritari, cari voiau să impue limba maghiară în discuţiile consiliului. Dacă ungurii au fost înfrânţi pe această chestiune, graţie opunerei energice a blocului românesc, «minoritatea majoritară» a reuşit însă să impline punctul ei de vedere în ce priveşte conducerea efectivă a oraşului. PATRU AJUTORI DE PRIMARI Majoritatea voturilor în consiliu având-o grupările minoritare cari au luptat în alegeri alături cu partidul de la putere, cu toată opunerea şi argumentările membrilor «blocului românesc», cei dintâi au votat pentru fixarea numărului ajutorilor de primar la patru. Procedându-se la alegerea acestora, numai într’un singur post de ajutor de primar a fost desemnat un român. In celelalte trei posturi au fost aleși minoritari. Trecându-se peste interesele de ordin pur naţional, alegerea a patru ajutori de primar s-a făcut călcându-se şi prevederile legii, care spune precis că consiliul nu are drept să aleagă decât un singur ajutor de primar, iar când necesităţile ar cere mai mulţi, aceasta nu se poate face decât cu aprobarea ministerului de interne. * JENA FINANCIARA A ORASULUI Dar cei cari au combătut stabilirea numărului ajutorilor de primar la 4, au invocat ei cu drept cuvânt — jena financiară în care se găseşte oraşul, motiv pentru care nouii gospodari trebue să avizeze la cele mai stricte economii, iar nu la crearea unor posturi noui, cu cari să se îngreueze bugetul, numai pentru a fi satisfăcute anumite angajamente politice. CONTESTAŢIA •U Membrii «blocului» s’au abținut dela vot şi în urmă au făcut contestaţie împotriva alegerii celor patru ajutori de primar, care urmează să fie judecată de comitetul de revizie local. In afară de celelalte consideraţii, în contestaţie, blocul românesc arată că astăzi bugetul oraşului este redus la: 7 fi vViiUrsmp din. pori Al reprezintă numai cheltuelile de personal. încărcarea bugetului cu patru ajutori de primar este astfel imposibil de admis. CE SPUNE DIRECTORUL ARDEALULUI Interesant este faptul că însuşi directorul Ardealului, d. dr. Vaier Moldovaia, a declarat reprezentanţilor presei că a rămas surprins de faptul că consilierii cartelaţi au impus o chestiune aşa de puţin simpatică populaţiunei oraşului. Cu ocazia venirei sale la Cluj, d. Vaida fiind pus în curent cu această încercare de «preponderanţă» a minoritarilor din Cluj, d-sa a dezaprobat procedeul. S’a luat iniţiativa unui protest cetăţenesc. Printr’o cerere colectivă adresată autorităţilor superioare, se va cere să se pue frâu risipei ce se intenţionează a se face în bugetul oraşului. Cererea colectivă este semnată zilnic de sute de cetăţeni. Bukarester Tageblatt Singurul cotidian în limba germană din Bucureşti, Vechiul Regat şi Basarabia. Foarte răspândit. Redacţia şi Administraţia strada Sărindar 14. Telefon 374/23. RECENZII Oîiri «se seamă făcute de dl Le©n F*cperm at «Romanic rrewiew» The Romanic Review, revista consacrată cercetărilor în limbile și literaturile romanice care apare la New-York, publică în recentul număr dinIprJia-iunie 1930 sub titlul Rumanian Book Notes trei dări de seamă datorite d-lui profesor Leon Feraru de la Universitatea Long Island. Recenzentul se ocupă de volumele d-lor profesor N. Iorga, Istoria literaturii româneşti, Introducere sintetică după note stenografice ale unui curs, Mihail Sadoveanu, Zodia Caicerului, sau Vremea Ducăi-Vodă, Roman, şi Perpessicius, Menţiuni critice. Aprecieri în studi «R«meisi» din Roma Studi Rumeni, publicaţia italiană din Roma, editată de Institutul pentru Europa Orientală, apreciază în volumul IV (1929—30) notiţele şi comentariile din Românie Review asupra literaturi noastre ale d-lui profesor Feraru, găsind că d-sa „informează corect publicul american despre ultimele noutăţi literare româneşti cu preciziune şi fineţe de judecată”. O interesantă lucrare asutra industriei petrolifere din România Pentru a pune la îndemâna cercurilor interesate din străinătate un material documentar, bazat pe date certe şi binunţios controlate, dr. Mihail Pizanty, redactorul revistei „Moniteur du Petrole Roumain" a publicat sub auspiciile Institutului Economic Românesc, o serie de lucrări în limba engleză, Petroleum in Roumania titlul nouri lucrări în engleză, reprezintă un bogat studiu, foarte îngudit tipărit menit de a prezenta industria petroliferă a ţării într’o formă completă şi cu toate datele puse la zi. In 100 pagini sunt cuprinse totalitatea datelor ce sunt necesare fi cunoscute de toţi acei ce au legături sau sunt în curs de a lega afaceri cu această importantă industrie a ţării. Numeroase diagrame, vederi reprezentative, şi trei hărţi publicate în supliment sunt în măsură a informa pe cât de complet, pe atât de obiectiv, lectorul, înfăţişarea occidentală a lucrări, care este tipărită de Cultură Naţională, corespunde exigenţelor ţinut public obicinuit cu tipărituri elegante. Autorul studiului, d. Mihail Pizanty i-a adus un real serviciu industriei, prin faptul că uşurează cunoaşterea ei de cercurile anglo americane, în cari până acum nu s’au publicat lucrări de sinteză asupra industriei petrolifere. Tot atât de însemnat este serviciul pe care această lucrare îl face propagandei româneşti în străinătate şi faptul acesta credem că nu va scăpa forurilor oficiale cari vor uşura desigur difuzarea e printre toate instituţiile economice şi Pentru agricultori D-nii agricultori care mai doresc să comande maşini de răsădit „Fortuna”, spre a le servi în campania de toamnă pentru recolta de grâu, de orz şi de secară, sunt rugaţi a se înscrie înainte de finele lunei la Banca M. Reiff & Co. în strada Doamnei 27, telefon 314.89. Pentru comenzile ulterioare nu garantează livrarea mașinelor în termen util, astfel că întârziindu-se comenzile se riscă pierderea sezonului cel mai favorabil pentru răsădirea grâului. se Pentru d. Gr. Iunian DESCENTRALIZAREA tiamenilor maigistralilor O nedreptate care ar putea fi evitată Mai mulţi magistraţi ne scriu: Este vorba de descentralizarea examenelor magistraţilor, proect prezentat de către d. ministru al justiţiei şi care se află depus pe birourile Camerei, urmând a fi votat zilele acestea. Căci sunt motivele acestui proect de lege nu le cunoaştem, afară, poate, de consideraţiuni pe cari nu avem pretenţiunea a le ridica. După cum ne ştie aceste examene se dădeau la Bucureşti în faţa unei comisiuni compusă din trei consilieri ai înaltei Curţi de Casaţie, un delegat al ministerului şi un altul al facultăţii juridice din Bucureşti, Iaşi, Cluj, — acesta din urmă intrând în compunerea comisiunei prin rotaţie. Modul cum această comisiune era alcătuită, prezenta o garanţie din cele mai puternice a înlăturărei vechilor inconveniente rezultând din vierea examenelor pe regiuni, şi pentru a arăta că acestea erau din cele mai grave, reamintim nedreptatea ce se făcea celor ce dădeau examen la Cluj şi Bucureşti, faţă de colegii lor de la Cernăuţi şi Iaşi, cari, prin vederile mai puţin pretenioase ale membrilor examinatori, obţineau medii mai mari, distanţând astfel elemente mult mai valoroase, tocmai fiindcă aveau norocul să dea la unain aceste din urmă facultăţi. Că aceasta constituia o eroare — o dovedeşte însăşi ministrul de jus- LHi., de atuci, can* unifică prin legea de organizare aceste examene întemeiat pe cele mai necontestate motive. Intr’adevăr, chestiunile date la probele scrise erau diferite, variind după compunerea comisiunei şi aprecierea modului de rezolvire cu acelaş etalon, constituia o eroare iniţială fiindcă — exemplificând nota 8 acordată unui candidat la Cluj şi concernând tratarea unui ■uibiect, nu se poate susţine că va fi menţinută de acelaş candidat în faţa unei alte comisiuni — întrucât nu trebueşte uitat că la aceste examene, unde materia este din cele mai vaste elementul şansei îşi are un rol covârşitor. Rezultatul la care conducea acest sistem era, pe lângă inechitatea care se evidenţiază din cele mai sus—expuse — şi consecinţa practică, că la înaintări erau preferaţi cei cu medii mari. Trebueşte totodată reamintite numeroasele animozităţi născute între comsiunile examinatoare instituite la Cluj şi candidaţii cari se pare a fi avut dreptate tocmai lUni că de partea lor se găsea totdeauna profesorul universitar delegat al facultaţii din Bucureşti. Pentru înlăturarea acestor neajunsuri, s’a ajuns la unificarea examenelor şi modul ideal cum se soluționase compunerea comisiunilor adusese credința că această chestiune se rezolvase pentru totdeauna. Deaceea ne întrebăm cu nedumerire cari să fie motivele cari să redeschidă această chestiune, fiindcă ar fi greu de admis că încrederea actualului legiuitor în consilierii înaltei Curţi, care judecă procesele de pe întregul teritoriul al României să fie adevăratul motiv care să fi dus la acest reviriment — având consecinţe atât de dezastruoase pentru noi, — licenţiaţi ai facultăţilor din regat. Ar părea exagerată aceasta aserţiune — dacă în sprijinul nostru n’am avea regulamentul legei care organizează modul de examinare şi care spune expresis verbis. Candidaţii vor fi examinaţi din legislaţiunea regatului, iar din dreptul proineiilor alipite numai chestiuni de principiu. Ori, astăzi se inversează această situaţiune — urmând să se examineze numai principial din legislate mnea română şi în detaliu din cea locală. închipuiţi-vă cari pot fi consecinţele pentru un candidat, care după 2—3 ani s’a conformat dispoziţi anilor vechiului regulament — adică asimilându-şi în detaliu legislaţiunea regatului şi care astăzi se găiseşte în faţa unei situaţiuni inversate — nerămânându-i de cât s’o i d’a capo, mărindu-şi sfera de cunoştinţe, sau — mai la propriu zis — pierzând şi ceea ce ştia. Fiindcă chestiunea nu e de loc simplă. In faţa haosului izvorât din aplicarea a două legiuiri — ungară şi austriacă — din care prima nici nu e codificată, la care se alătură şi dispoziţiunile extinse din legiurea regatului — ştii precis că nici ani nu îţi sunt suficienţi pentru pregăti examenul în mod onorabil. Ca magistrat venit din regat — nu ai la dispoziţie decât câteva coduri traduse, iar în ceea ce priveşte legislaţiunea ungară, numai textele fără a avea la dispoziţie şi diferitele deciziuni ale Curţei maghiare rămase netraduse şi cari, în lipsa de codificare, constituiau un izvor de drept. Necunoscând limba maghiară, eşti sortit să speculezi asupra principiilor de drept existente sub aceiaşi formă în orice legiuire, dar chestiunile de detaliu — ţie licenţiat al facultăţii din regat îţi scapă fiindcă n’ai de unde să ţi le însuşeşti — iar referitor la chestiunile de teorie abstractă , cum e de exemplu teoriia abuzului de drept sau a cauzei în contracte sau a culpei, nici nu poţi şti dacă s’au discutat vre-odată îfl aceste legislaţiuni. Şi iată cea mai mare parte a licenţiaţilor facultăţilor juridice a vechiului regat puşi într’o condiţiune de inferioritate faţă de cei ce cunosc limba maghiară—şi sortiţi unui eşec sigur tocmai fiindcă şi noi am fost lipsiţi de posibilitatea de a luă cunoştinţă cu cartea maghiară. De aceea credem că proectul de lege depus constitue un atentat la existenţa noastră — şi că ar fi o nedreeptate ca prin lipsa de interes ce Corpurile Legiuitoare i-ar arăta, să treacă fără a se releva consecinţele funeste pentru cea mai mare parte din candidaţi. Nădăjduim că se va ţine seamă de cele de mai sus cu atât mai mult, cât nu cerem decât menţinerea comisiunei în alcătuirea prevăzută de legea de organizare judecătorească. Mai mulţi magistraţi provizorii din Ardeal şi Banat Spectacole Teatre TEATRUL CĂRĂBUŞ: Ai n’ai, dail TEATRUL OTETELEŞANU: Niculescu-Răsputiu. TEATRUL NEPTUN (Colos): Flossie. TEATRUL NOU: Maske vert a Kale. Cinematografe SELECT: Flota zburătoare (film sonor). ELITE: Vinul, Muzica şi Femeia revistă operetă în 2 acte şi filmul „Jocul Dragostei şi ăl Morţi” cu Francesca Bertini. TRIANON: Frumoasa necunoscută. LUX: Mascota. VOX: Minciuna. CAPITOL: Sărutul cu Greta Garbo (film sonor). REGAL: Romanţa Parisului. CORSO: Conducătorul caravanelor. '’EMINA: Pentru o noapte de amor cu Billie Dove. LIPSCANI: Cartierul 1 Latin. BOULEVARD PALACE: Printre chinezi. MARNA: Radiopolis şi o comedie. LILIACUL: Iubire răzbunătoare. tt . J01 v.. ŞTIRI ARTISTICE Premiera revistei «ODATA şi BINE» de Ion Pribeagu care va avea loc peste cititeva zile la Teatrul Neptun (fost Colos) e aşteptată cu viu interes. Scenele de humor şi avalanşa de cuplete de actualitate fac ca lucrarea lui Ion Pribeagu să fie socotită ca cea maiveselă manifestare din actuala stagiune. Zamora, Tuky Eremia, ConsuelaDumitriu, Ştefania Popescu, Venera Prpovici, Niculescu Buzău, Baldovin, Pilone, Milică, Milay, Borneo Lăzărescu şi I .Trestian, au roluri şi apariţii bila- riante. Feodorof cu decorurile, Siomin cu baletul, Schwartzman cu muzica și Șerbănescu cu punerea în scenă asigură revistei «ODATA ŞI BINE» o serie îndelungată. Luni 30 luni® IS30 394 m. Bucureşti 12 kw. 13—14.30: Plăci de gramofon. 18: Orchestra Radio: Flotow: Uvertură la «Alessandro Stradella». John Strauss: Valsul sărutărilor. Leoncavallo: Fantezie din opera «Paiaţe». Grieg.: Convoi de nuntă în Norvegia. Tschaikowsky: Romanţă. Urbach: Fantezie din operile lui Offenbach. Robert Fuchs: Două valsuri vieneze. Cesar Cui: Melodii orientale. P. Lincke: Nu plecaţi capul, potp. 19.50: D. Ciurezu: Poezia oltenească. 19.45: Jurnal vorbit. 20.10: D. Prof. Maurer: Lecţie de limba germană. UNIVERSITATEA RADIO DE VARA. 20.40: D. ing. Bielusiei: Structura atomului şi constituţia materiei. PROGRAMUL DE SEARA 21: Quartetul Teodorescu (D-nii Alex. Theodorescu-violina, I. L. Feldmanviolina II, Th. Popovici viola, Jos. Thaler-violoncel) Haydn: Quartetul sol major. 21.25: D. Perpessicius: Buletinul cărţii (G. Ibrăileanu: «Privind viaţa»; Jean Bart: «Peste Ocean»; Mihai Balea: «Memorial în Spania». 21.40: D. Ştefanovici — tenor de la Opera Română. 22.05: D. dr. Irimescu: Tratamentul tuberculozei. 22.20: Quartetul Teodorescu: Debussy: Quartet în sol minor. 22.45: Jurnal vorbit. -0000-