Cuventul, iulie 1930 (Anul 6, nr. 1864-1894)

1930-07-01 / nr. 1864

Pădurile Eparhiale (Continuare din pag. 1-a) cel al stejarului, frasinului sau a răşinoaselor. Din exemplu va ilustra iacintă a­­firmaţiunile noastre. O pădure de­ 500 ha se compune din stejar 20 la sută şi fag carpen 80 la sută. Dar stejarul nu este egal distribuit pe întreaga suprafaţă, ci ocupă anume câtevaa parcele de pe versanţii cu poziţie optimă pentru desvoltarea lui, deci o suprafaţă de 100 ha. Cum o parte din stejar este codru bă­trân, amenajistul va pune tăerea proximilor 10 ani tocmai aici, încât în decurs de 10 ani se va tăia numai stejar, iar restul de stejar, care abia ar corespunde unei suprafețe de exploatat în alți 10 ani, presupunem că e tânăr, încât chiriarohul sau seria de chiriare, cari ar urma să fie uzufructuari timp de 80 ani, ar mai avea de exploatare, cât fag și carpen. Ori, 5 ha de stejar cât se fac anual cu vârsta de peste 100 ani, dau uzufructuarului un venit de 700.000, până la 1.000.000 lei, câtă vreme o suprafaţă identică în pă­dure de fag, carpen, va da uzufruc­­tuarului de după 10 ani, un venit de abia 400.000—500.000 lei, deci abia %. Dacă pe lângă această dispropor­ţie s’ar mai adăuga şi diferenţa de vârstă, care ar face ca azi să se exploateze arborete cu vârsta mai mare de­cât cea admisă, conchidem evident că prea este binecuvântat actualul chiriareh cu concursul tu­turor factorilor avantajoşi faţă cu situaţia celor din viitor. Admitem că ar putea să existe şi cazuri când actualii chiriarehi ar fi în inferioritate faţă de cei din vii­tor, prin faptul că gospodăria silvică reclamă investiri costisitoare al că­ror efect folositor să se resimtă în viitor, încât logic ar fi ca să fie repartizate cheltuelile de investiţii şi asupra viitorului. Toate aceste oscilaţiuni în veni­turi şi cheltuelile anuale, este cazul să le armonizeze — după părerea noastră — ministerul de culte care, în sensul legii, exercită controlul asupra averilor bisericeşti. Deci independent de prevederile art. 3 din codul silvic, care impune continuitate în exploatări, ar trebui ca ministerul de culte şi instrucţii să pretindă ca amenajamentele pă­durilor cedate eparhiilor să fie în­tocmite având la baza realizarea po­sibilităţii pe volum şi nu pe supra­faţă­ iar proiectul tăerilor să fie astfel întocmit, ca chiriarchul să nu exploateze an de an mai mult de­cât face creşterea anuală normală a capitalului lemnos. Nu excludem că pot surveni şi ca­zuri de forţă majoră, cum ar fi: atacuri de insecte, incendiile, etc. sau uragane cari trântesc la pământ cantităţi enorme de materiale, ceea­­ce necesită exploatare urgentă. Mi­nisterul de agricultură și domenii nu întârzia în astfel de cazuri a facilita o cât mai grabnică exploa­tare, dar evident, ministerului de culte îi incumbă îndatorirea de­ a stabili, că din cantitatea de material ce se exploatează în mod forțat de împrejurări, cât corespunde la creş­terea medie anuală şi deci, uzufruc­tuarului din acel an şi în ce formă să fie valorizată cantitatea de mate­rial care întrece cota anuală spre a fi rezervat venitul pentru anii în care era destinat materialul a se exploata în mod normal. Nu ne îndoim că astfel de greşeli, deşi s’au produs în gestiunea pădu­rilor episcopeşti, ele s’au făcut fără cunoştinţa chiriarhilor, cari propo­văduind viaţa vecină că şi iubirea deaproapelui, în nici un caz nu pot fi bănuiţi de egoism în dauna suc­cesorilor, mai ales într’un domeniu de activitate foarte strein de preo-CLUJ. — La Cluj, unde s’a sta­bilit comitetul de acţiune pentru propaganda mişcării liberalilor georgişti din Ardeal, ştirile ce so­sesc zilnic arată că numărul ade­ziunile create simţitor în cercurile intelectualilor liberali. In ce priveşte situaţia din cele mai importante judeţe, se afirmă că adeziunile organizaţiunilor liberale comunale la acţiunea d-lui Gh. Bră­tianu, au trecut cu mult de jumă­tate din numărul total al acestor organizaţiuni. O nouă adunare la Cluj In localitate a avut loc o nouă a­­dunare a aderenţilor georgişti din Cluj, în frunte cu d. dr. Ştefan Fa­­bius, fostul vice-preşedinte al vechii organizaţii. Cu acest prilej s’au pri­mit adeziunile unui nou număr de intelectuali şi profesori în frunte cu d. dr. Am­os Frâncu, tribunul Moţilor, prof. Romulus Demetrescu, prof. D. Goga, preot V. Borgovan, dr. Andrei din Huedin, Matei Iva­nov etc. Tot cu acest prilej s’au de­clarat pentru acţiunea georgistă în­că 22 organizaţii liberale din jude­ţul Cluj. Adunarea s’a desfăşurat într’o at­mosferă de entuziasm, hotărându-se prin «discuţii libere», o serie de chestiuni de organizare în conformi cu păile lor. Răspunderea cade ui­­tate cu ideologia şi spiritul de înot­. , ........ , ________ ... . tegral asupra ministerului de culte şi instrucţii, care trebuia să vină cu un regulament care să sabilească modul de folosinţă a produselor sil­vice, impunând ca toate amenaja­­mentele pădurilor eparchiale să fie întocmite având la bază realizarea posibilităţii pe volum, care să fixeze să se extragă strict, numai atâta cantitate de material cât este creş­terea medie anuală, iar la alegerea arborilor de tăiat anual să se ţină totdeauna cont de proporția specii­lor din întreaga pădure. I. Zeidts Un fenomen curios La Oradea s’a scumpit pâinea ORADEA. — La întrunirea agri­cultorilor din judeţul Bihor ţinută aci, ei s’au plâns că nu-şi pot vin­de cerealele nici sub preţul costu­lui. Oratorii au grâului e de 320­­de kgr, adică grâul costă 3.20 până la 4 lei kgr. Cu toate astea, populaţia oraşu­lui nostru plăteşte pâinea albă cu 12 lei, pâinea neagră cu 10 lei kgr. E adevărat că primăria a maxima­­lizat-o la 11 şi 9 lei în detail şi 10 şi 8 lei la brutari, dar preţul ma­ximal nu se respectă, căci contro­lul respectării acestor preţuri e lă­sat în sarcina... sfinţilor. Până mai zilele trecute preţul maximal al pâinei era de 10 şi 8 lei la detaili­­şti şi de 9 şi 7 lei la brutari, dar de fapt se vindea tot cu 12 şi 10 lei la detailişti şi, probabil, primăria a băgat de seamă că preţurile maxi­male nu se respectă şi a urcat pre­ţul maximal cu un leu. Brutarii au fost însă generoşi cu bieţii con­sumatori, căci nu au scumpit şi ei pâinea de la 12 şi 10 lei la 13 şi 11, ci o vând, ca şi în trecut, cu 12 şi 10 lei. Pâinea ne costă în medie 11 lei kgr., pe când ţăranul primeşte pen­tru grâul 4 lei în cel mai bun caz­(frâul costă 4 lei, transportul 50 bani, măcinatul 50 bani, câştigul comerciantului de cereale 1 leu, 25 la sută câştigul comerciantului de făină 1 leu 25 la sută. Făina, în ca­zul acesta, ar trebui să coste 7 lei, iar câştigul brutarului revine din diferenţa dintre făină şi pâine, aşa că pâinea ar trebui să coste la bru­tari în medie 7 lei, adică 6 lei cea neagră şi 8 lei cea albă. De ce plă­tim noi cu 30 la sută mai scump pâinea nu putem înţelege. E inte­resant de ştiut că anul trecut, costa 1000—1200 lei suta de kgr. de grâu şi pâinea se vindea pe piaţă cu 12 şi 14 lei kgr., deci numai cu 20 la ____ sută mai scumpă ca grâul. De ce se arătat că preţul vinde azi cu 200 la sută mai scump? 350 şi 400 lei suta . Nu cred autorităţile noastre că ar fi bine să intervie în această ches­tiune? la marea valoare a acestor manu­scrise. Legături de cărţi din toate timpu­rile lucrate în metal preţios bătut şi ajurat sau în piele imprimată cu fierul cald, cu motive simple sau în­florite cu aurituri în genul celor oc­cidentale din secolul al XVII-a, îm­bracă bogăţia de gânduri şi de co­lori a vechilor pergamente. Incantaţiunile scrise şi pictate pe filactere de pergament şi hârtie, în­tr’o dispoziție grafică asemănătoa­re vechilor «cărţi ale morţilor» afla­te pe pieptul mumiilor egiptene, ta­­lismane apărătoare de farmece şi boli ce se purtau strânse în rulou a­­supra celor superstiţioşi, constituesc o curiozitate în plus a actualei ex­poziţii. Tipăriturile armene sunt cu atât mai interesante cu cât prima carte imprimată în limba armeană apare numai după 15 ani de la invenţia lui Gutenberg. Cea mai veche carte ex­pusă este datată 1629. Cărţile tipă­rite sunt înfrumuseţate cu ilustraţii gravate în lemn şi eşite din tipogra­fiile din Veneţia, Triest, Amster­dam, Marsilia, Constantinopol, Eci­­miadjin etc.­­ Ceramică este slab reprezentată cu piese cari nu sunt de prima cali­tate. Remarcăm totuşi un vas cu o decoraţiune policromă exterioară şi cu un frumos motiv albastru pe fond alb, în iitrior. Monedele expuse sunt vechi, şi bă­tute în felul vechilor monede greco­­române. Ele aparţin dinastiei Ar­­taşizilor, Arsacizilor şi a Rubenilor, cele mai recente monede datând din sec. al XIV-a. Broderiile cunoscute în lumea în­treagă sub denumirea de «dentellea armennies» sunt reprezentate prin câteva exemplare de mare fineţe de execuţie şi desen. Interesante sunt şi broderiile cu subiecte florale la care tendinţa naturalistă este ex­trem de pronunţată. Printre bro­derii se află câteva accesorii litur­gice puse la dispoziţii de congre­gaţia machitaristă din Veneţia. E­­le aparţin secolelor XVI, XVII, XVIII-a. Costumele executate din stofe somptuoase au un pitoresc indiscu­tabil şi provin din Armenia rusă, persană şi turcă- Faptul de a nu fi prezentate pe manechine ne face să regretăm că nu le putem aprecia ntreaga frumuseţe. Covoarele expuse sunt prea puţi­ne ca să dea loc la un studiu mai amănunţit. Se pare că ţesătorii armeni foarte buni meşteri lucrau în ateliere mai mult în stilul per­san, mult căutat mai ales pentru export. Câteva fragmente vechi de 2 secole lucrate în tehnica de Ka­­ramani au o sobrietate de colorit şi de motive care le diferenţiază. Instrumentele muzicale uzitate de trubadurii armeni „Kemancea” şi „Tar” au forme pline de eleganţă cu minunate incrustaţii de sidef . Secţiunea de artă modernă d­eşi vă­dit influenţată de curentele occiden­tului cuprinde lucrările unor ar­tişti de mare talent dintre cari no­tăm picturile de stil neo­clasic ale pictorului parisian Serb­ian, compo­ziţii cu subiecte italiene şi naturi moarte, tratate cu vigoare şi în­ţelegere a formelor. Hrandt Ava­­chian, prietenul Balcicului, ale că­rui desene solid construite şi pic­turi pline de lumină şi de „coloare locală” le admirăm cu un deosebit interes în Saloanele noastre Ofi­ciale. Vartanian, cu miniaturi sub­tile, d-ra Babaian cu peisagii şi na­turi moarte, delicat estompate, Cha­­nine, aquafortist cu tehnică prodi­gioasă, Avedissian gravor de factu­ră nouă cu pitoreşti subiecte din Alep şi alţii. Studiile fotografice moderne ale lui Aram Alban, portrete, naturi moarte şi peisagii citadine, pot sta alături de asul parisian Man Ray. Această magistrală încheere de stagiune plastică o datorim şi mă­rei bunăvoinţe a d-lui Profesor lor­ financiare, unde este atât de necesar ca, d-lui Anton Chemai delegatul să ne făcem cunoscuţi Inst. de Studii Sud-Est Europene, --------«sor d-lor pictori Camil Ressu şi Jean Steriade, d-lui Prof. Severeanu, Scriitorului armean Sirom­i, etc. precum şi membrilor coloniei arme­ne din ţară şi streinătate, Cari şi­­au dat toată osteneala pentru buna reuşită a acestei prime expoziţii de artă armeană. Expoziţia de la şosea este un eli­xir d­e frumos şi sănătate artistică, din care toţi cei ce se ostenesc în artă, ar trebui să se adape. Mac Constantinescu 0 revoluţie EpEaMSEK­­„ publicistică 8L, face începând din săptămâna aceasta HT Dominica M an 3 Cel mai complect şi interesant magazin ilustrat românesc care se vinde cu § Lei -««mJ numâruL bogat ilustrat tn 3 culori Din senzaţionalul sumar al acestui număr, cităm câteva reportagii palpitante Ca ce $c pot câştiga parale? Din tainele MM sonor Darul sMcu­­lelor !› !›IhI !› J «CUVÂNTUL» Extinderea acţiunei liberalilor georgişti în Ardeal Noui adeziuni ale intelectualilor din Cluj.­­ D. George Brătianu va vizita ţara Moţilor de a partidului sub noua conducere a d-lui Gh. Brătianu S’a isprăvit cu tirania dictaturei Intr’o convorbire ce-am avut cu d. dr. Ştefan Babius, fostul vice­preşedinte al vechii organizaţii, d-sa ne-a declarat, între altele, următoa­rele : «Entuziasmul nostru explică as­tăzi nevoia arzătoare ce simţiam de a isprăvi odată cu tirania dictatu­rii exercitată de conducerea parti­dului liberal. Gestul salvator a ve­nit de la omul de rasă, Gheorghe Brătianu, care a simţit pulsul oame­nilor şi care are marea însuşire de a preîntâmpina evenimentele. Astă­zi, evenimentele cari s’au petrecut în ţara noastră tind spre mari transformări şi partidul liberal nu putea rămâne în afară, începe o e­­pocă nouă şi de spiritul înd­rei va trebui să se pătrundă cel întâi par­tidul istoric naţional-liberal. De as­tăzi înainte, sub conducerea d-lui G. Brătianu, partidul liberal va fi însufleţit de un nou şi real spirit de democraţie, iar toate forţele vii vor fi puse în slujba neamului şi ţării». Nici­ o tranzacţie Asupra eventualităţii care ar pu­tea stabi­li o apropiere cu vechea conducere liber­ală, exponentul geor­­giştilor din Cluj spune „Sunt îndreptăţit să declar că nici o tranzacţie nu mai este posibilă între noi şi şefi cari au executat tirania dictaturii de până acum. Astăzi sunt declarate făţiş două concepţii dia­metral opuse. Nici 20 iulie, nici alte împrejurări, nu vor reabilita greşa­­la fatală a foştilor conducători ai partidului liberal, cari s’au opus restaurării Regelui Carol II-lea îm­potriva voinţei unanime a ţării. In faţa disciplinei oarbe de par­tid, Gh. Brătianu şi noi toţi cei cari l’am urmat, am înţeles că mai pre­sus de toate este o desciplină na­ţională». D. Gh. Brătianu va veni în ţara Moţilor Arătăm mai sus că la acţiunea d-lui Gh. Brătianu, s’a raliat şi d. dr. Amos Frâncu, cunoscutul condu­cător al moţilor. Ni se spune că d. Gh. Brătianu va da cea mai mare atenţie importantei probleme a mo­ţilor. D-sa va veni în ziua de 2 iulie la Cluj de unde va face o călătorie de patru zile în toate regiunile Mo­ţilor, pentru a se pătrunde de sta­rea lucrurilor de aici, şi a-şi da sea­ma de mijloacele de de salvare a acestei populaţii în mizerie care trăeşte în aceiaşi cumplită sărăcie şi de la Unire încoace. In ziua de 6 Iulie, va avea loc la Cluj o adunare a tuturor aderenţi­lor din Ardeal, prezidată de d. Gh. Brătianu. — —Buîalăotre- rdgove eniat rdgovn C. Htmucreanu -—»000— •mam Clujul nu poate suporta patru ajutori de primar ----CQ£9 . _ Contestaţia membrilor „blocului românesc“. Aprecierile directorului regional al Ardealului. Opinia ministrului de interne CLUJ. — Solemnitatea de deunăzi­­ a constituirei consiliului comunal al Clujului, s’a desfăşurat în mijlocul unui enorm scandal, provocat de consilierii minoritari, cari voiau să impue limba maghiară în discuţiile consiliului. Dacă ungurii au fost înfrânţi pe această chestiune, graţie opunerei e­­nergice a blocului românesc, «mino­ritatea majoritară» a reuşit însă să impline punctul ei de vedere în ce priveşte conducerea efectivă a ora­şului. PATRU AJUTORI DE PRIMARI Majoritatea voturilor în consiliu având-o grupările minoritare cari au luptat în alegeri alături cu par­tidul de la putere, cu toată opunerea şi argumentările membrilor «blocu­lui românesc», cei dintâi au votat pentru fixarea numărului ajutorilor de primar la patru. Procedându-se la alegerea acesto­ra, numai într’un singur post de a­­jutor de primar a fost desemnat un român. In celelalte trei posturi au fost aleși minoritari. Trecându-se peste interesele de or­din pur naţional, alegerea a patru ajutori de primar s-a făcut călcân­­du-se şi prevederile legii, care spune precis că consiliul nu are drept să aleagă de­cât un singur ajutor de primar, iar când necesităţile ar ce­re mai mulţi, aceasta nu se poate face de­cât cu aprobarea ministeru­lui de interne. * JENA FINANCIARA A ORASULUI Dar cei cari au combătut stabili­rea numărului ajutorilor de primar la 4, au invocat ei cu drept cu­vânt — jena financiară în care se găseşte oraşul, motiv pentru care nouii gospodari trebue să avizeze la cele mai stricte economii, iar nu la crearea unor posturi noui, cu cari să se îngreueze bugetul, numai pentru a fi satisfăcute anumite an­gajamente politice. CONTESTAŢIA •­U Membrii «blocului» s’au abținut dela vot şi în urmă au făcut contes­taţie împotriva alegerii celor patru ajutori de primar, care urmează să fie judecată de comitetul de revizie local. In afară de celelalte conside­raţii, în contestaţie, blocul românesc arată că astăzi bugetul oraşului este redus la: 7 fi vViiUr­­smp din. po­ri Al re­prezintă numai c­heltuelile de perso­nal. încărcarea bugetului cu patru a­­jutori de primar este astfel imposi­bil de admis. CE SPUNE DIRECTORUL ARDEALULUI Interesant este faptul că însuşi directorul Ardealului, d. dr. Vaier Moldovai­a, a declarat reprezentan­ţilor presei că a rămas surprins de faptul că consilierii cartelaţi au im­pus o chestiune aşa de puţin simpa­tică populaţiunei oraşului. Cu oca­zia venirei sale la Cluj, d. Vaida fiind pus în curent cu această încer­care de «preponderanţă» a minori­tarilor din Cluj, d-sa a dezaprobat procedeul. S’a luat iniţiativa unui protest ce­tăţenesc. Printr’o cerere colectivă adresată autorităţilor superioare, se va cere să se pue frâu risipei ce se intenţio­nează a se face în bugetul oraşului. Cererea colectivă este semnată zil­nic de sute de cetăţeni. Bukarester Tageblatt Singurul cotidian în limba ger­mană din Bucureşti, Vechiul Regat şi Basarabia. Foarte răspândit. Redacţia şi Administraţia strada Sărindar 14. Telefon 374/23. RECENZII Oîiri «se seamă făcute de dl Le©n F*cperm at «Romanic rrewiew» The Romanic Review, revista consacrată cercetărilor în limbile și literaturile romanice care apare la New-York, publică în recentul nu­măr din­­IprJia-iunie 1930 sub tit­lul Rumanian Book Notes trei dări de seamă datorite d-lui profesor Leon Feraru de la Universitatea Long Is­land. Recenzentul se ocupă de volumele d-lor profesor N. Iorga, Istoria li­teraturii româneşti, Introducere sinte­tică după note stenografice ale unui curs, Mihail Sadoveanu, Zodia Cai­­cerului, sau Vremea Ducăi-Vodă, Roman, şi Perpessicius, Menţiuni critice. Aprecieri în studi «R«­­meisi» din Roma Studi Rumeni, publicaţia italiană din Roma, editată de Institutul pen­tru Europa Orientală, apreciază în volumul IV (1929—30) notiţele şi co­mentariile din Românie Review a­supra literaturi noastre ale d-lui pro­fesor Feraru, găsind că d-sa „in­formează corect publicul american despre ultimele noutăţi literare ro­mâneşti cu preciziune şi fineţe de judecată”. O interesantă lucrare asu­­­tra industriei petrolifere din România Pentru a pune la îndemâna cer­curilor interesate din străinătate un material documentar, bazat pe date certe şi b­inunţios controlate, dr. Mi­hail Pizanty, redactorul revistei „Mo­niteur du Petrole Roumain" a pu­blicat sub auspiciile Institutului Eco­nomic Românesc, o serie de lucrări în limba engleză, Petroleum in Roumania titlul nouri lucrări în engleză, reprezintă un bo­gat studiu, foarte îngu­dit tipărit me­nit de a prezenta industria petroli­feră a ţării într’o formă completă şi cu toate datele puse la zi. In 100 pagini sunt cuprinse to­talitatea datelor ce sunt necesare fi cunoscute de toţi acei ce au le­gături sau sunt în curs de a lega afaceri cu această importantă indus­trie a ţării. Numeroase diagrame, vederi re­prezentative, şi trei hărţi publicate în supliment sunt în măsură a informa pe cât de complet, pe atât de obiec­tiv, lectorul, înfăţişarea occidentală a lucrăr­i, care este tipărită de Cultură Naţională, corespunde exigenţelor ţi­nut public obicinuit cu tipărituri ele­gante. Autorul studiului, d. Mihail Pi­zanty i-a adus un real serviciu in­dustriei, prin faptul că uşurează cu­noaşterea ei de cercurile anglo ame­ricane, în cari până acum nu s’au publicat lucrări de sinteză asupra in­dustriei petrolifere. Tot atât de în­semnat este serviciul pe care această lucrare îl face propagandei româneşti în străinătate şi faptul acesta credem că nu va scăpa forurilor oficiale cari vor uşura desigur difuzarea e printre toate instituţiile economice şi Pentru agricultori D-nii agricultori care mai doresc să comande maşini de răsădit „Fortuna”, spre a le servi în campania de toamnă pentru recolta de grâu, de orz şi de secară, sunt rugaţi a se înscrie înainte de finele lunei la Banca M. Reiff & Co. în strada Doamnei 27, telefon 314.89. Pentru comenzile ulterioare nu garantează livrarea mașinelor în ter­men util, astfel că întârziind­u-se co­menzile se riscă pierderea sezonului cel mai favorabil pentru răsădirea grâu­lui. se Pentru d. Gr. Iunian DESCENTRALIZAREA tiamenilor maigistralilor O nedreptate care ar putea fi evitată Mai mulţi magistraţi ne scriu: Este vorba de descentralizarea e­­xamenelor magistraţilor, proect pre­zentat de către d. ministru al justi­ţiei şi care se află depus pe birou­rile Camerei, urmând a fi votat zi­lele acestea. Căci sunt motivele acestui proect de lege nu le cunoaştem, afară, poa­te, de consideraţiuni pe cari nu a­­vem pretenţiunea a le ridica. După cum ne ştie aceste examene se dădeau la Bucureşti în faţa unei comisiuni compusă din trei consili­eri ai înaltei Curţi de Casaţie, un delegat al ministerului şi un altul al facultăţii juridice din Bucureşti, Iaşi, Cluj, — acesta din urmă in­trând în compunerea comisiunei prin rotaţie. Modul cum această comisiune era alcătuită, prezenta o garanţie din cele mai puternice a înlăturărei ve­chilor inconveniente rezultând din vierea examenelor pe regiuni, şi pentru a arăta că acestea erau din cele mai grave, reamintim nedrep­tatea ce se făcea celor ce dădeau examen la Cluj şi Bucureşti, faţă de colegii lor de la Cernăuţi şi Iaşi, cari, prin vederile mai puţin preten­ioase ale membrilor examinatori, obţineau medii mai mari, distanţând astfel elemente mult mai valoroase, tocmai fiindcă aveau norocul să dea la una­­­in aceste din urmă fa­cu­ltăţi. Că aceasta constituia o eroare — o dovedeşte însăşi ministrul de jus- LHi., de atu­c­i, can* unifică prin le­gea de organizare aceste examene întemeiat pe cele mai necontestate motive. Intr’adevăr, chestiunile date la probele scrise erau diferite, va­riind după compunerea comisiunei şi aprecierea modului de rezolvire cu acelaş etalon, constituia o eroare iniţială fiindcă — exemplificând nota 8 acordată unui candidat la Cluj şi concernând tratarea unui ■uibiect, nu se poate susţine că va fi menţinută de acelaş candidat în faţa unei alte comisiuni — întrucât nu trebueşte uitat că la aceste exa­mene, unde materia este din cele mai vaste elementul şansei îşi are un rol covârşitor. Rezultatul la care conducea acest sistem era, pe lângă inechitatea care se evidenţiază din cele mai sus—ex­­puse — şi consecinţa practică, că la înaintări erau preferaţi cei cu me­dii mari. Trebueşte totodată reamintite nu­mer­oasele animozităţi născute în­tre comsiunile examinatoare insti­tuite la Cluj şi candidaţii cari se pare a fi avut dreptate tocmai lUni că de partea lor se găsea totdeauna profesorul universitar delegat al fa­cul­taţii din Bucureşti. Pentru înlăturarea acestor nea­junsuri, s’a ajuns la unificarea exa­menelor şi modul ideal cum se so­luționase compunerea comisiunilor adusese credința că această chestiu­ne se rezolvase pentru totdeauna. Deaceea ne întrebăm cu nedume­rire cari să fie motivele cari să re­deschidă această chestiune, fiindcă ar fi greu de admis că încrederea actualului legiuitor în consilierii înaltei Curţi, care judecă procesele de pe întregul teritoriul al României să fie adevăratul motiv care să fi dus la acest reviriment — având consecinţe atât de dezastruoase pen­tru noi, — licenţiaţi ai facultăţilor din regat. Ar părea exagerată aceasta aser­ţiune — dacă în sprijinul nostru n’am avea regulamentul legei care organizează modul de examinare şi care spune expresis verbis. Candi­daţii vor fi examinaţi din legisla­ţiunea regatului, iar din dreptul pr­oineiilor alipite numai chestiuni de principiu. Ori, astăzi se inversează această situaţiune — urmând să se exami­neze numai principial din legislate mnea română şi în detaliu din cea locală. închipuiţi-vă cari pot fi conse­cinţele pentru un candidat, care du­pă 2—3 ani s’a conformat dispoziţi anilor vechiului regulament — adi­că asimilându-şi în detaliu legisla­ţiunea regatului şi care astăzi se găi­­seşte în faţa unei situaţiuni inver­sate — nerămânându-i de cât s’o i d’a capo, mărindu-şi sfera de cunoş­tinţe, sau — mai la propriu zis — pierzând şi ceea ce ştia. Fiindcă chestiunea nu e de loc simplă. In faţa haosului izvorât din aplicarea a două legiuiri — ungară şi austriacă — din care prima nici nu e codificată, la care se alătură şi dispoziţiunile extinse din legiu­rea regatului — ştii precis că nici ani nu îţi sunt suficienţi pentru pregăti examenul în mod onorabil. Ca magistrat venit din regat — nu ai la dispoziţie decât câteva co­duri traduse, iar în ceea ce priveşte legislaţiunea ungară, numai textele fără a avea la dispoziţie şi diferi­tele deciziuni ale Curţei maghiare rămase netraduse şi cari, în lipsa de codificare, constituiau un izvor de drept. Necunoscând limba maghiară, eşti sortit să speculezi asupra principii­lor de drept existente sub aceiaşi formă în orice legiuire, dar chestiu­nile de detaliu — ţie licenţiat al fa­cultăţii din regat îţi scapă fiindcă n’ai de unde să ţi le însuşeşti — iar referitor la chestiunile de teorie ab­stractă , cum e de exemplu teoriia abuzului de drept sau a cauzei în contracte sau a culpei, nici nu poţi şti dacă s’au discutat vre-odată îfl aceste legislaţiuni.­­ Şi iată cea mai mare parte a li­cenţiaţilor facultăţilor juridice a ve­chiului regat puşi într’o condiţiune de inferioritate faţă de cei ce cu­nosc limba maghiară—şi sortiţi unui eşec sigur tocmai fiindcă şi noi am fost lipsiţi de posibilitatea de a luă cunoştinţă cu cartea maghiară. De aceea credem că proectul de lege depus constitue un atentat la existenţa noastră —­ şi că ar fi o ne­­dreeptate ca prin lipsa de interes ce Corpurile Legiuitoare i-ar arăta, să treacă fără a se releva consecinţele funeste pentru cea mai mare parte din candidaţi. Nădăjduim că se va ţine seamă de cele de mai sus cu atât mai mult, cât nu cerem de­cât menţinerea comisiunei în alcătuirea prevăzută de legea de organizare judecătorea­scă. Mai mulţi magistraţi provizorii din Ardeal şi Banat Spectacole Teatre TEATRUL CĂRĂBUŞ: Ai n’ai, dail TEATRUL OTETELEŞANU: Ni­­culescu-Răsputiu. TEATRUL NEPTUN (Colos): Flos­sie. TEATRUL NOU: Maske vert a Kale. Cinematografe SELECT: Flota zburătoare (film sonor). ELITE: Vinul, Muzica şi Femeia revistă operetă în 2 acte şi filmul „Jocul Dragostei şi ăl Morţi” cu Francesca Bertini. TRIANON: Frumoasa necunoscută. LUX: Mascota. VOX: Minciuna. CAPITOL: Sărutul cu Greta Garbo (film sonor). REGAL: Romanţa Parisului. CORSO: Conducătorul caravanelor. '’EMINA: Pentru o noapte de amor cu Billie Dove. LIPSCANI: Cartierul 1 Latin. BOULEVARD PALACE: Printre chinezi. MARNA: Radiopolis şi o come­die. LILIACUL: Iubire răzbunătoare. tt . J01 v.. ŞTIRI ARTISTICE Premiera revistei «ODATA şi BINE» de Ion Pribeagu care va avea loc peste citite­va zile la Teatrul Neptun (fost Colos) e aşteptată cu viu interes. Sce­nele de humor şi avalanşa de cuplete de actualitate fac ca lucrarea lui Ion Pribeagu să fie socotită ca cea mai­­ve­selă manifestare din actuala stagiune. Zamora, Tuky Eremia, Consuela­­Du­­mitriu, Ştefania Popescu, Venera Pr­­­povici, Niculescu Buzău, Baldovin, Pi­lone, Milică, Milay, Borneo Lăzărescu şi I .Trestian, au roluri şi apariţii bila-­­ riante. Feodorof cu decorurile, Siomin cu ba­letul, Schwartzman cu muzica și Șer­­bănescu cu punerea în scenă asigură revistei «ODATA ŞI BINE» o serie în­delungată. Luni 30 luni® IS30 394 m. Bucu­reşti 12 kw. 13—14.30: Plăci de gramofon. 18: Orchestra Radio: Flotow: Uver­tură la «Alessandro Stradella». John Strauss: Valsul sărutărilor. Leoncavallo: Fantezie din opera «Paiaţe». Grieg.: Convoi de nuntă în Norvegia. Tschai­­kowsky: Romanţă. Urbach: Fantezie din operile lui Offenbach. Robert Fuchs: Două valsuri vieneze. Cesar Cui: Me­lodii orientale. P. Lincke: Nu plecaţi capul, potp. 19.50: D. Ciurezu: Poezia oltenească. 19.45: Jurnal vorbit. 20.10: D. Prof. Maurer: Lecţie de limba germană. UNIVERSITATEA RADIO DE VARA. 20.40: D. ing. Bielusiei: Structura a­­­tomului şi constituţia materiei. PROGRAMUL DE SE­AR­A 21: Quartetul Teodorescu (D-nii Alex. Theodorescu-violina, I. L. Feldman­­violina II, Th. Popovici viola, Jos. Thaler-violoncel) Haydn: Quartetul sol major. 21.25: D. Perpessicius: Buletinul căr­ţii (G. Ibrăileanu: «Privind viaţa»; Jean Bart: «Peste Ocean»; Mihai Balea: «Me­morial în Spania». 21.40: D. Ştefanovici —­ tenor de la Opera Română. 22.05: D. dr. Irimescu: Tratamentul tuberculozei. 22.20: Quartetul Teodorescu: Debussy: Quartet în sol minor. 22.45: Jurnal vorbit. -0000-

Next