Cuventul, august 1930 (Anul 6, nr. 1895-1925)
1930-08-01 / nr. 1895
ces=^= Şedinţa de aseară a comitetelor Eri după amiază la orele 6-30, comitetul Teatrului Naţional s-a întrunit pentru a alege două din cele opt artiste căzute în balotaj şi cari urmează a fi angajate în personalul artistic al teatrului. Au participat la şedinţă d-nii I. Perieţeanu, directorul teatrului, C. Teianu, Scarlat Froda, C. Stăncescu, Ciprian, Mihail Sorbu-Comitetul a decis ca alegerea celor două artiste căzute în balotaj să se facă la viitoarea şedinţă care se va ţine în prezenţa plenului comitetului Renunţându-se la angajamentul d-nei Dida Solomon, e probabil că, comitetul va avea de ales trei artiste în loc de două REGIZORATUL Comitetul a decis angajarea ca regizori a d-lor V. Dumitrescu Bumbeşti, G. Mihăescu şi Schighian. Actualul şef al muzicei d- Alexiu a fost pensionat, urmând, a fi înlocuit cu d- Leon PERSONALUL AUXILIAR S’a luat apoi în discuţiune chestiunea personalului auxiliar al teatrului, menit să înlocuiască actualii bursieri. S’a hotărât angajarea unor tinere elemente în cadrele acestui personal auxiliar. ■ ■■ ■ Ui căpitan reformat, împreună cu concubina sa, semnează în fals pe poliţe pe fosta soţie In urma reclamaţiunei adresate prefecturei de poliţie, de comerciantul Ion Popescu domiciliat în strada Orzari No. 60, au fost arestaţi Ştefan Nicolau, fost căpitan, reformat, şi concubina lui Marieta Kazanovsky, domiciliaţi împreună la hotelul Ellisée Palace, din calea Griviţei. Căpitanul reformat era divorţat de fosta soţie, d-na Maria Atanasescu, proprietară în strada 11 Iunie 55, care acum se numeşte Maria Nicolau, căpitanul s-a dus la comerciantul Ion Popescu, căruia i-a recomandat pe concubina sa Maria Kazanovsky, drept d-na Maria Nicolau soţia sa, spunându-i că este proprietară în strada unde domiciliază fosta lui nevastă. Comerciantul crezându-l de bună credinţă, i-a dat suma de 509 mii lei, primind în schimb poliţe şi o scrisoare de garanţie amândouă actele semnate de concubina sa Maria Kazanovsky, cu numele de Maria Nicolau. Pentru ca să aibă o reuşită sigură, în excrocherie, s’a recomandat maior în armată română. In ziua scadenţei poliţelor, comerciantul s’a prezentat d-nei Maria Nicolau, cerând să-i achite datoria. D-na Nicolau a cerut să vadă semnăturile de pe poliţe, şi a constatat că sunt semnate de o altă femeie. Bănuelele fostei soţii au fost îndreptate contra fostului ei soţ şi a reclamat cazul prefecturei de poliţie. Comisarul de la chestura de urmări, Ştefan Borcea, sesizat de cele două reclamaţii primită, i-a arestat, pe amândoi, căpitanul şi concubina sa. La anchetă, au declarat că ei sunt autorii falsului. Cu actele încheiate, au fost trimişi la parchet. jj| Conferinţa economică româno-iugoslavă de la Sinaia Cuvântarea d-lui Virgil Nadgearu Delegaţii iugoslavi în frunte cu d. dr. Kumanudi, ministru fără portofoliu, împreună cu d-nii miniştri Ion Mihalache, Virgil Madgearu şi Mihail Manoilescu, au plecat din Capitală ori la 2,55 df . D. ministru Mihai Popovici, nu a putut asista la deschiderea conferinţei deoarece, plecat cu automobilul din Capitală, pe drum a avut patru pane la motor, din care cauză a sosit cu întârziere. Deschizând prima conferinţă economică Româno-Iugoslavă, în numele Guvernului M. S. Regelui României, vă zic fiţi bine veniţi şi daţi-mi voe să vă exprim sentimentul nostru de vie simpatie pentru nobilul popor iugoslav de care suntem legaţi cu o veche şi statornică prietenie. CRIZA AGRICOLA Ne-am întrunit aci preocupaţi de criza agricolă care domneşte în ţările noastre ca şi în întreaga Europă de altminteri, dar care pentru ţările noastre este un fenomen de o gravitate, excepţională, pentru că loveşte în existenţa aproape a unanimităţii populaţiunilor noastre. Intr'adevăr, criza agricolă din ţările agricole exportatoare are caracterul unei probleme vitale. Aceste ţări sunt abia eşite dintr’o revoluţie agrară care a schimbat fundamental repartiţiunea solului, împărţină marea proprietate la micii cultivatori. Ele se găsesc prin urmare într’un proces de organizare a producţiunei agricole a cărui deslegare fericită depinde de perfecţionarea utilajului agricol şi de credite eftine, ceea ce implică un minimum de rentabilitate a muncei agricole. Ori date fiind condiţiunile economice şi financiare grele de după război, stabilizarea târzie a monedelor naţionale, agricultura României ca şi a Iugoslaviei lucrează cu dobânzi urcate şi fără facilităţi de credit, ceea ce constue o micşorare a posibilităţilor de rentabilitate independent de preţul produselor agricole. De aceea, concurenţa produselor agricole transoceanice reprezintă pentru agricultura ţărilor agricole exportatoare din bazinul dunărean un pericol de proporţii catastofale prin scăderea vertiginoasă a preţurilor şi prin închiderea singurelor lor debuşeuri europene. Dacă criza agricolă din Statele industriale poate să fie ameliorată vremelnic prin tarife protectoare, restricţiuni, subvenţiuni şi prime de export, crizaagricolă din ţările agricole exportatoare din răsăritul Europei nu poate avea nici o eşire şi ameninţă cu încetarea procesului normal de formaţiune a capitalurilor, imposibilitatea de echilibrare a finanţelor publice, funcţionarea anormală a creditului şi a schimburilor, ceea ce nu poate să aibă ,alt sfârşit decât neliniştea socială. CONFERINŢA ARMISTIŢIULUI VAMAL Noi am semnalat gravitatea excepţională a acestei probleme la conferinţa armistiţiului vamal de la Geneva din Februarie trecut şi am precizat caracterul ei european. Regretăm că lucrările acestei conferinţe nu au amit până acum rezultate pozitive şi practice. Totuşi am constatat cu satisfacţiune că între toate Statele agricole ideia a prins şi a fost concretizată pentru întâia oară în reuniunile reprezentanţilor statelor agricole care au avut un ecou în sânul conferinţei şi au determina stabilirea convenţiunei pentru negociaţiunile ulterioare dela care se aşteaptă tocmai realizarea colaborărei economice dintre statele industriale şi statele agricole ale Europei. Avem în acelaş timp satisfacţiunea să constatăm facilitatea cu care experţii iugoslavi, unguri şi români întruniţi la Bucureşti au căzut de acord zilele trecute asupra răspunsului identic pe careau recomandat să-l dea guvernelor lor la chestionarulSocietăţii Naţiunilor. SCOPUL CONFERINŢEI DELA SINAIA întrunirea Conferinţei Economice Iugoslave române este o mărturie că guvernele de la Belgrad şi Bucureşti cred necesar să realizeze o acţiune comună pentru ca să asigure cu un ceas mai devreme agriculturei ţărilor lor debuşeuri europene şi preţuri normale, condiţii «sine qua non» pentru rezolvarea crizei agricole. Prin aceasta nu înseamnă că cele două guverne n’ar da atenţiunea de fiecare zi chestiunilor de organizare internă a producţiuneî agricole, de perfecţionare a utilajului economic agricol, de răspândire a cunoştinţelor de ordin agricol în păturile largi ale populaţiunei, de organizarea selecţionărei seminţelor, îmbunătăţirea rasei vitelor, a organizărei silozurilor şi a creditului agricol. VALORIFICAREA PRODUSELOR AGRICOLE Cât timp însă valorificarea produselor agricole nu se poate face în condiţiuni remuneratoare, toate aceste preocupaţiuni sunt isbite de In gara Sinaia, pavozată cu drapelele celor două ţări, oaspeţii şi miniştrii au fost primiţi de autorităţile locale şi conduşi la Palace Hotel, unde sunt găzduiţi şi unde se ţine şi conferinţa. DESCHIDEREA CONFERINŢEI Conferinţa s-a deschis la ora 7 jumătate de către d. Virgil Madgearu, miniştrii industriei şi comerţului, care prezidează nulitate in efectele lor şi produc o descurajare pentru iniţiativele creatoare private şi publice. Este deci o axiomă politică că tratatele de comerţ bilaterale cu clauza naţiunei cele mai favorizată nu oferă garanţia valorificărei normale a produselor agricole din ţări numele delegaţiei iugoslave a vorbit d. dr. Kumanudi-Reprezentanţii cei mai autorizaţi ai ţărilor noastre se întrunesc azi cu scopul de a examina una din problemele cele mai grave ale momentului actual; înainte de a începe cercetarea soluţiilor marii crize economice care bântue lumea, soluţii utile şi mijlocul adaptat cerinţelor popoarelor noastre, permiteţimi, înainte de orice, de a exprima mulţumirile noastre cele mai călduroase pentru modul cordial cu care ne-aţi primit. Am venit cu sufletul deschis la dvs şi tot astfel ne-a primit şi dvs. Sunt sigur că vom duce la bun sfârşit opera noastră, pentru că avem cu noi o mare forţă morală care se numeşte Mica Antantă, una dintre cele mai puternice instrumente ale păcei. Prosperitatea ţărilor noastre nu se poate asigura decât prin eforturi mutuale şi înainte ochilor noştri stă fericirea ţărilor noastre, condiţie pentru perfecta reuşită a conferinţei. PROGRAMUL LUCRĂRILOR D. Madgearu declară conferinţa deschisă şi anunţă programul de lucru: vor fi şedinţe de dimineaţă şi după amiază, închiderea conferinţei va fi mâine. Vineri. Joi la orele 10 dimineaţa se va ţine prima şedinţă care va fi prezidată de un ministru român. Se va discuta: utilitatea şi oportunitatea unei Antante economice romănojugoslave. După amiază la orele 3 a doua şedinţă în care se va discuta despre etapele şi mijloacele de realizare a unei Antante economice. Aceasta şedinţă va fi prezidată de un delegat iugoslav. Vineri la orele 10 ultima şedinţă prezidată de un delegat iugoslav. Se va ocupa cu modul de lucru şi mijloacele de colaborare a Antantei româno-iugoslavePentru fiecare şedinţă se vor desemna comitete de experţi români file agrare exportatoare şi oricât ar fi de oţios noi repetăm credinţa noastră că, salvarea economică nu numai a ţărilor agricole şi a întregei Europe este în derogaţiunea de la clauza naţiunei celei mai favorizate în favoarea agriculturii europene. De aceea, cred că conferinţa noastră va afirma necesitatea unui protecţionism european pentru produsele agricole europene, fără ca prin aceasta să se aducă vreo atingere funcţionarei mecanismului comerţului mondial, deoarece din cerealele consumate din Europa abia a şasea parte vin din ţările agricole exportatoare europene. Prin aceasta, conferinţa noastră va afirma din nou principiul vital al colaborărei economice dintre statele agricole şi industriale din Europa şi Iugoslavia care să pregătească materialul tehnic necesar. Fiecare comitet va avea şedinţe separate. Cu redactarea hotărârilor pe cari cele două delegaţiuni le vor lua în fiecare şedinţă din partea delegaţiei române a fost înărcinat d- Cezar Popescu, directorul general al industriei, iar d. Subotici, din partea celei iugoslave. La ora 9 seara s-a dat un banchet la Hotel Palace. M. GH. Cuvântarea d-lui Virgil Madgearu Cuvântarea d-lui ministru dr. Kumanudi Iinfernaţiuni M. S. Regele a lucrat ori la amiazi cu d. Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului. M. S. Regele a primit Marţi după amiază, într’o lungă audienţă pe d. prof. inginer I. G. Vidraşcu administrator general al P. A R. I. D-ului. D-sa a făcut Suveranului o largă expunere, asupra situaţiei pescăriilor statului precum şi asupra marilor lucrări ce se fac dealungul Dunării şi în Deltă pentru valorificarea bălţilor şi a regiunilor inundabile. A sosit în Bucureşti la Iosef Marek redactor-şef al secţiuni naţionale-economice a ziarului «Venkov» din Praga, în calitate de trimes special al ministerului de agricultură din Cehoslovacia pentru conferinţa economică româno-iugoslavă dela Sinaia. Consiliul de directori din ministerul instrucţiunii s-a întrunit, sub preşietenţia d-lui secretar general Al. Borza, şi a lucrat la întocmirea regulamentului pentru aplicarea legii de organizare a ministerului instrucţiunii. D. prof. Al. Borza, secretarul general al ministerului instrucţiunii, a fost proclamat membru de onoare al soc. «V- Pârvan». Asociaţia maeştrilor carsişti din Ardeal având a face membrilor săi comunicări importante în legătură cu congresul general, ce se va tine dela 3—5 Septembrie cor. în Bucureşti, roagă pe toţi membrii să-şi dea urgent adresa unde se află intre 1—15 August. Vice preşedinte: Nicolae Praţia Orăştie• Colonia de băeţi dela Predeal seria I a primăriei sectorului IV Verde soseşîn Capitală în seara zilei de 1 August a. c. părinţii copiilor sunt rugaţi a veni la gara de Nord pentru a-i conduce acasă. Colonia şcoalară de băeţi Techir-Ghiol seria I a aceluiaş sector soseşte în Capitală în seara zilei de 3 August a. c. când părinţii sunt rugaţi a se prezenta la gara de Nord pentru a-i conduce acasă S'a încuviinţat schimbarea numelui comunei rurale Poiana din judeţul Prahova, în acela de Poiana de Câmpina. Direcţiunea asistenţei de sub conducerea d-lui dr Rădulescu, conformându-se regulamentului de organizare a municipiului Capitalei, a înfiinţat prima secţiune de asistenţe pe sector, în strada Maşina de pâine. Eri la ora 5 d. a. a avut loc demonstaţii de organizare şi funcţionare a dispensarului-Asitenţa care venise la inaugurare, a rămas pe deplin satisfăcută. Astfel de secţiuni de asistenţă se vor înfiinţa în toate sectoarele. Au fost numiţi membri ai Ordinului «Steaua României». In gradul de Mare Ofiţer d. Vasile G. Trifu, ministru plenipotenţiar în ministerul de externe. In gradul de Ofiţer d. Alexandru Cantuniari, avocat din Bucureşti-Nuniţii vor purta Însemnele civile. --------0000------- Congresul internaţional al foştilor combatanţi Societatea «Fii Apărători ai Patriei» cu sediul în palatul comunal, din Brăila a convocat congresul internaţional al foştilor combatanţi de război şi tineri luptători la Brăila în zilele de 15, 16 şi 17 August a. c. în sala teatrului Comunal din acest oraş. Congresul va fi prezidat de d. Ionel Lupescu, deputat, preşedintele filialei F. A. P. din R. Sărat. Şi-au anunţat participarea la congres , până azi combatanţi din armatele aliate şi peste 30 delegaţi din ţară. Pentru primirea congresiştilor se fac mari pregătiri. Examenele profesorilor minoritari Am mai anunţat că ministerul instrucţiunii publice şi al cultelor a hotărît că profesorii minoritari de la şcoalele de grad secundar ale Statului, cari nu cunosc bine limba română şi n’au dat încă examenul legal, precum şi cei cari, deşi au reuşit la examenul de limba română, ţinut în anii precedenţi, dar s’a constatat ulterior că nu şi-au însuşit încă bine această limbă, vor trebui să treacă un nou şi ultim examen în vara anului acesta, între 25—31 August. Acei profesori minoritari cari predau istoria românilor, geografia României şi instrucţia civică vor da în acelaş timp şi examen de aceste materii în româneşte. Examenele se vor ţine la reşedinţa directoratelor ministeriale din din Cluj, Chişinău şi Cernăuţi, înaintea unor comisiuni cari se vor numai la timp. Orariul în industrii Eri s’a prezentat la ministerul Muncii o delegaţie de funcţionari din Industrii în frunte cu d-l deputat Mirescu, secretar general al Confederaţiei generale a Muncii şi în lipsa d-lui Pan. Halipa, delegaţia a prezentat d-lui dr. Demetrescu, secretar general al ministerului, un documentat memoriu în chestiunea apelului trimis ministerului de Uniunea Generală a Industriaşilor în chestiunea orariului de vară în Industrii. Tot dri d-l ministru Halipa a luat în cerecetare apelul în chestiune, hotărând menținerea deciziunei ministeriale prin care s’a reglementat orariul de vară. In consecință, oe birourile întreprinderilor industriale au a respecta noul orariu 7—14 a. m. ----ooxxxoo---- -------ojjrt---— «CUVÂNTUL». Colaborarea economică între statele agricole înţelegători ai complexităţii acestei probleme ne-am întrunit aci iugoslavi şi români, ca să cercetăm împreună, într’un spirit de echitate, căile şi mijloacele ca să accelerăm realizarea practică a soluţiunei crizei agricole-Atmosfera în care s-a discutat această problemă la Geneva, ne-a arătat că dacă voim să vedem cât mai grabnic realizări practice, este oportun şi necesar să ne punem de acord noi reprezentanţii celor două ţări agricole exportatoare din bazinul dunărean, cu o structură economică aproape identică, pe cari natura şi istoria ne-au aşezat alături şi vicisitudinele vremurilor ne-au făcut mice. Să ne înţelegem împreună şi să creiem o bază comună pentru apărarea agriculturei noastre şi desvoltarea normală a vieţii economice a popoarelor noastre. In acest scop, avem să examinăm nu necesitatea apropierei noastre economice pentru că aceasta este impusă de împrejurările amintite, ci forma concretă corespunzătoare ţelurilor urmărite. Ştim bine că, este în interesul nostru să creiem împreună o mare unitate economică aşa cum o poate da o populaţiune de 32 milioane locuitori prin forţa ei producătoare, dar şi prin capacitatea ei de consum pentru produsele ratelor industriale ale Europei. înţelegem tot aşa de bine ce importanţă ar avea să stabilim o politică comercială externă comună pentru ca să obţinem realizarea revendicărilor noastre comune. Este rostul principal al conferinţei noastre să dea soluţia acestei probleme. ANTANTA REGIONALA CU TARILE AGRICOLE îndată ce vom realiza bazele comune ale înţelegerei noastre şi vom fixa căile şi mijloacele pentru înfăptuirea unităţei economice, iugoslavo-române, vom face primul pas pentru deschiderea debuşeurilor europene şi produselor noastre agricole. Chiar cât timp suntem legaţi prin tratatele de comerţ, vom putea duce o acţiune comună ca să realizăm o antantă regională cu ţările agricole şi industriale din vecinătatea noastră, cu cari întreţinem însemnate relaţiuni economice de întotdeauna, utilizând în acest scop toate mijloacele de cari putem dispune în cadrul legal al tratatelor de comerţ. Amiciţia noastră cu Cehoslovacia, îndeamnă să ne adresăm în prim loc ei pentru ca împreună să lărgim cercul antantei regionale şi să ne asigurăm astfel de muşeuri în condiţiunile cele mai favorabile. Nu vom pierde însă din vedere în acţiunea noastră rolul suprem către care se îndreaptă întreaga noastră atenţiune: colaborarea economică europeană. COLABORAREA ECONOMICA EUROPEANA Ceea ce urmărim este să ltăm dovadă că există posibilitatea practică de înţelegere economică între popoarele Europei şi printr-un început de realizare să îndemnăm punerea în practică a colaborării economice europene, care în ultimii trei ani a preocupat constant toate spiritele clarvăzătoare nu numai a oamenilor de stat ci şi a marilor conducători ai vieţii economice. Delegaţiunea Română este hotărâtă să lucreze cu tot entuziasmul şi într’un spirit de amiciţie împreună cu delegaţia iugoslavă, pentru a ajunge la realizări practice, care să producă rezultate cât mai apropiate ce sunt aşteptate cu înfrigurare de massele de producători agricoli din cele două ţări. Urând lucrărilor Conferinţei cel mai deplin succes exprim Guvernului iugoslav întreaga gratitudine din partea Guvernului Român, pentru acţiunea domnului Marincovici, ministru de afaceri externe şi pentru deciziunea sa de a realiza prinapropierea economiei Română-iugoslavă o dorinţă vie a poporului român. Prețul cerealelor la Brăila MIERCURI, 30 IULIE 1930 Grâu calitatea I (79—80 kg. la HI.) cu 2% corpuri străine suta de kilograme Lei 500—510. Linie port. Grâu calitatea II cu 5% corpuri străine suta de kg. 470, linie port. Grâu calitatea III (74—75 kg. la HI.) cu 50% secară 340, linie port. Secară (71—72 kg. la HI.) 3% corpuri străine suta de kg. 260, linie port. Orz (62—63 kg. la III ) cu până la 3% corpuri străine suta de kg. 240, linie doc. Orz Moldova (7—8% corpuri străine suta de kg. lei 235, linie doc. Ovăz (43—44 kg. la HI). 3% corpuri străine suta de kg. lei 240, linie doc-Porumb şi corcitură condiţiune bună uscat suta de kg. lei 340, linie doc. Porumb şi corcitură condiţiune bună uscat suta de kg. lei 335, linie port. Fasole comună de Moldova şi Muntenia suta de kg. lei 800—820, linie port, predare Sept. Meiu suta de kg. lei 340 linie port. Mazăre furaj suta de kg. 320, linie port. Rapiță sălbatică (5% corpuri străine suta de kg. lei 320, linie port. Prețurile sunt cele plătite la Brăila, linie port, bord sau doc. -0000-— — " ■C-" ----------eseo-------— In urma cunoscutelor conflicte între Primarii Comunelor Suburbane din Bucureşti şi Comisarii de Poliţie ,cei dintâi intenţionau să demisioneze din posturile lor dacă nu se stabilesc atribuţiunile şi unora şi altora. In acest scop, Primarii comunelor suburbane au cerut d-lui D. R. Ioaniţescu, sub a cărui conducere politică sunt, să intervie şi de acord cu d. Prefect al Poliţiei Capitalei să stabilească atribuţiunile fiecăruia. La prefectura jud. Ilfov a avut loc ori o consfătuire la care a luat parte. D-nii D. R. Ioaniţescu, d. col. Marinescu prefectul Poliţiei Capitalei precum şi toţi primarii comunelor suburbane. Luându-se în discuţie conflictele de atribuţiuni între Primăria şi comisariatele respective, cari luaseră forme destul de serioase în comunele Dudeşti Cioplea, Popeşti Leordeni, Şerban Vodă şi Militari. D. D. R. Ioaniţescu a arătat origina acestor conflicte şi a dat unele indicaţiuni cum ar trebui alcătuit regulamentul pentru aplicarea legii poliţiei şi jandarmeriei. D. col. Marinescu prefectul Poliţiei Capitalei a asigurat pe Primarii suburbanelor că va lua toate măsurile, mutând disciplinar pe comisarii abuzivi, invitând însă şi pe primarii să caute a colabora cu organele poliţieneşti. După aceasta s-a discutat situaţia nenorocită a comunelor suburbane din cauza neaplicării legii Municipiului Bucureşti. De asemenea Primarii au cerut să aibă reprezentantul lor în delegaţia permanentă a Municip., aceştia înţelegând mai bine nevoile comunelor suburbane. S-a hotărât de asemenea ca în fiecare joi dimineaţă la ora 9 să aibă loc o consfătuire a primarilor suburbani, rugând pe d. D. R. Ioaniţescu să-i prezideze şi să con-, tribue a sprijinit această acţiune. Noul regim tarifor al Căilor ferate ,□Expunerea făcută presei de ministrul comunicaţiilor Indrim spre Sinaia la conferinţa economică româno-iugoslavă, d. Mihail Manoilescu, ministrul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor, s’a folosit de prezenţa ziariştilor care mergeau la această conferinţă şi într’un compartiment al unui vagon, între Comarnic şi localitatea de mai sus, a făcut o scurtă expunere asupra ideilor de bază care au condus la modificarea actualelor tarife de transport pe căile ferate şi care vor fi puse în aplicare parte chiar de mâine 1 August, şi parte pe ziua de 1 Septembrie a. c. ÎNRÂURIREA TARIFULUI DE CALE FERATA ASUPRA VIEŢEI ECONOMICE A STATELOR D. Mihail Manoilescu a început prin a spune că un tarif de cale ferată are, din punctul de vedere al politicei unui stat, o mare înrâurire asupra vieţii sale economice. Un tarif greşit poate constitui o catastrofă pentru o ţară. Până în 1927 mărfurile ce mergeau la export plăteau un tarif cu 50% mai urcat decât în consumul interior, ceia ce constituia o penalitate şi ridicarea unor munţi artificiali la graniţele ţării în calea producţiei naţionale. De aceia căile ferate au luat cu grije asupra sa studierea acestei chestiuni, făcând studii foarte amănunţite prin d. Ion Miclescu, directorul exploatării C. F. R. Noutatea acestui tarif nu stă numai în studierea lui ştiinţifică pe bazele unui material documentar, ci şi pe un spirit nou. Pentru prima oară dela război încoace s’a avut în vedere imprimarea unui spirit economic, în locul spiritului fiscal, la modificarea acestui tarif. Şi calea ferată a recunoscut că interesul său nu poate fi diferit de interesul economiei naţionale şi că amândouă aceste interese dictează o reducere raţională a tarifelor şi o adaptare la nevoile imperative ale vieţii economice a statului român. REDUCEREA TARIFULUI PENTRU CEREALE Cum se caracterizează acest spirit nou ? In ce priveşte agricultura, s’a făcut la cereale o reducere considerabilă de circa 10 la sută asupra tarifelor actuale, pentru cele destinate exportului. Cerealele, care până acum erau taxate uniform, au fost împărţite în 3 clase, din care orzul şi ovăzul vor fi supuse tarifului celui mai scoborât, grâul, porumbul, secara şi făina, unui tarif ceva mai ridicat, iar leguminoasele unui tarif şi mai ridicat. Toate aceste trei categorii însă au un tarif cu mult mai prejos faţă de cel de până acum. Reducerea tarifelor nu s’a făcut uniform pentru toată ţara, ci după regiuni şi anume: pentru Moldova, şi Basarabia reducerile s’au făcut după o scară care avantajează mai ales transporturile la distanţe mari, începând de la 150 km. înainte, astfel încât pentru cerealele care sufereau o taxă de 8.400 de lei de vagon la o distanţă de 500 km„ pentru aceiaşi distanţă se va plăti de acum înainte 4.900 lei. Pentru Banat, Dobrogea şi Muntenia am introdus un alt regim: am făcut o reducere generală pentru toate transporturile care sunt îndreptate spre porturile maritime Constanţa şi Brăila. Dar am făcut o reducere şi mai mare faţă de acest tarif pentru cerealele care vor fi transportate în porturile dunărene începând de la Orșova şi terminând la Călăraşi. Reducerea aceasta este menită să favorizeze transporturile de cereale pe Dunăre. Un exemplu de dezinteresare a căilor ferate, deci, pentru a utiliza toate mijloacele de transport ale Statului în interesul general. Cred că nu se pot găsi multe State în care căile ferate să facă osemenea politică. REDUCERI PENTRU EXPORT Au mai introdus în noile tarife și o altă modificare: se va percepe o suprataxă de 400 lei la vagon pentru cerealele care vor merge în docuri, pentru a egaliza cheltuielile de încărcare care sunt azi mai mari pentru cele care merg în porturi. Pornind dela acest spirit am mai făcut reduceri importante la export pentru industriile principale, în afară de sezonul când căile ferate sunt aglomerate, 1 Februarie până la 15 August. In acest interval de timp s’au acordat reduceri mari pentru exportul cherestelei, lemnelor de foc (şi în interiorul ţării), minereurilor (piritei). Reducerea pentru lemnele de foc în interiorul ţării va fi în acest interval de 30—35 SPORIRI LA UNELE MĂRFURI Reducerile pentru cereale ca şi pentru cherestea, lemne de foc şi minereuri, vor fi puse în aplicare imediat, începând de la 1 August, dovedind astfel că atunci când am agitat o chestiune, n’am înşelat speranţele puse în mine. Am fost nevoiţi să facem unele sporiri în noul tarif, nu pentru a mări veniturile căilor ferate, ci mai mult pentru a raţionaliza tarifele, în proporţia valoarei mărfurilor. Astfel am sporit tariful cu 30 lei la benzina de automobile, lăsând neschimbată taxa pentru benzina grea întrebuinţată în industrii şi agricultură. Am sporit iarăşi puţin tariful pentru câteva produse petrolifere în interiorul ţării: Păcura, ţiţeiul şi petrolul lampant. Am mai sporit într-o măsură foarte mică tariful cherestelei în interior şi ceva mai sensibil pe acela al cimentului, al fierului comercial şi al diverselor articole de cofeterie La acestea din urmă sporul este numai de 5 la sută. Sporurile acestea vor fi puse în aplicare cu începere de la 1 Septembrie a. c. INTENSIFICAREA TRANSPORTURILOR Cu toate aceste transformări ale tarifelor căilor ferate, după calcule minuţios făcute, bilanţul acestor modificări se va solda în cursul uinui an întreg cu un plus de venituri faţă de cele de azi, de minimum 20 milioane lei. Speranţele sunt însă mai mari decât ne arat calculele pozitive, întrucât putem anticipa că scăderea atât de considerabilă la principalele noastre articole va duce la o intensificare a transporturilor şi la o bună utilizare a materialului nostru rulant de cale ferată, utilizare pe care n’am avut-o până acum. Noi suntem siguri că această nouă metodă, care constă în a ţine seama de preocuparea economică înainte de orice, va da bune rezultate pentru căile ferate, ca şi în chestiunea telefoanelor şi ale construcţiei şoselei Bucureşti-Braşov, noi credem că în această primă chestiune cu care se afirmă concepţia noastră asupra căilor ferate, vom reuşi să dăm economiei naţionale fapte, nu vorbe. -xxooxx-Bursa ■ PARIS 15.10 I kg ZURICH 306 flLub 5JH, LONDRA 80 Piaţa de devize neschimbată. PARIS 662 Belgia 23.50 Elveţia 32.70 Londra 817.46 Italia 8.83% New-York 16810 Praga 5 Viena 23.77 Berlin 40.17 BURSA DE ACŢIUNI Piaţa susţinută In petrolifere. Spre prânz tendinţă mai slabă. Banca Națională opt 6725 Banca Românească 650—55 Soc. Steaua Rom. 605 Soc- Astra Rom. 890 —85—85 Soc- I. R. D. P. opt 140