Cuventul, septembrie 1930 (Anul 6, nr. 1926-1955)
1930-09-01 / nr. 1926
Naţionale şi ale Operei -------------OM M. S. Regele a aprobat următoarele numiri de membri în consiliile de administraţie şi de administrator, în conformitate cu legea pentru organizarea pe baze autonome a Teatrelor Naţionale şi Operelor Române, după cum urmează: La Regia Autonomă a Teatrului Naţional şi Opera Română din Cluj D. dr. Emil Haţiegan, advocat, ca reprezentant al ministerului muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale. D. A. Bena, directorul conservatorului de muzică şi artă dramatică din Cluj. D. dr. I. Niţescu, profesor universitar, ca personalitate culturală. D. dr. Aurel Tartia, administrator financiar, ca delegat al ministerului de finanţe. D. Zaharia Bârsan, ca reprezentant al Societăţii autorilor dramatici români. D-nii: Nicolae Dimitriu şi Traian Gavrilescu, ca reprezentanţi ai personalului artistic. D. Sextil Puşcariu, ca reprezentant al Academiei Române. La Regia Autonomă a Teatrului Naţional din Iaşi D. Demonstene Botez, advocat, ca reprezentant al ministerului muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale. D. I. Iordan, profesor universitar, Ca personalitate culturală. D. Florescu Ilie, administrator financiar, ca reprezentant al ministerului de finanţe. D. Al. O. Teodoreanu, autor dramatic, ca reprezentant al Societăţii autorilor dramatici români. D-nii: I. C. Damira şi A. Ghiţescu ca reprezentanţi ai personalului artistic. D. M. Sadoveanu, om de litere, ca reprezentant al Academiei Române. D. Huidei Constantin, diplomat al şcoalei superioare de comerţ a fost numit în postul de administrator al Regiei Autonome a Teatrului Naţional din Iaşi. In consiliul Casei de pensii. In consiliul de administraţie al Casei de pensii a personalului Teatrelor Naţionale şi Operelor Române, au fost numiţi: D. G. Plopeanu, administrator al Regiei Autonome a Teatrului Naţional din Bucureşti, ca reprezntant al Teatrului Naţional din Bucureşti. D. G. Folescu, artist cântăreţ, ca reprezentant al Operei Române din Bucureşti. D. Th. Mateescu, directorul contabilităţii ministerului muncii, Sănătăţii şi ocrotirilor sociale. D. S Ionescu, fost director, general al Casei generale de pensii a Statului, ca specialist în materie de pensii. D. Al. Demetriad, artist pensionar al Teatrului Național din București. Vineri seară, orele 18 un însemnat număr de pensionari P. T. T. şi C. F. R. s-au adunat pe scările de la intrarea în palatul poştei centrale. De aci au pornit în grup la grădina „Neptun” din Calea Victoriei. Scopul întrunirei a fost ca delegaţia primită de d. ministru al Comunicaţiilor, să informeze pe colegi despre demersurile făcute şi resultatele obţinute. Se ştie că pe ziua de 1 Ianuarie 1930, funcţionarii cari avea etatea de 57 ani sau 30 ani de serviciu, indiferent de etate, au fost puşi la pensie din oficiu, călcându-se statutul funcţionarilor publici, regulamentele şi legile în vigoare. O parte din aceştia au deschis acţiune în contencios şi li s’a dat câştig de cauză, obligând regiile autonome P. T. T. şi C. F. R. să-i reprimească în serviciu achitându-le toate drepturile. Regiile autonome s’au executat, reprimindu-i pe ziua de 1 Iulie 1930 dar, după câteva zile i-a pus la pensie din nou, în baza unei notă legi, aşa zisă „de interpretare”, lege care a fost votată între timp. Le-a achitat însă toate drepturile (diferenţa dintre pensie şi salariu cu toate sporurile), iar pe alţii i-a activat în serviciu. Un număr mai restrâns din cei pensionaţi pe 1 ianuarie 1930 nu au făcut acţiune de contencios. Acestora, P. T.T. şi C. F. R. au refuzat să le achite diferenţele. Deschizându-se şedinţa, d. Drăniceanu, reprezentantul societăţii generale a pensionarilor C. F. R. din întreaga ţară a rugat să nu se discute decât .1.1. şi 01 rezultatul cererilor drepte ale celor din a doua categorie. D-l Săvulescu pensionar C. F. R. a făcut istoricul audienţei la d. ministru Manoilescu căruia i-a înmânat şi un memoriu. D-l ministru recunoscând drept epte să fie din nou condamnat şi stat să studieze chestiunea. D. ministru a spus că statul nu ar trebui să aşteptee să fie din nou condamnat şi pentru această categorie de pensionari. Ca încheere, d. ministru a promis că va pune chestiunea primului consiliu de miniştri .Ori, până azi, nu s’a discutat nimic, relativ în niciunul din consiliile de miniştri cari s’au ţinut. D-l Părvu Emil dela P. T. T. a prezentat şi d-sa un memoriu sumar în acelaş sens ca şi al celor dela C. F. R. Am făcut atent pe d-l ministru, a spus d. Pârvu, că această chestiune va rămâne deschisă până la definitiva ei soluţionare. De astă dată d. ministru a chemat pe d. secretar general Florian Zaharia rugându-l să studieze chestiunea şi să ceară de la P. T. I. un tablou nominal din această categorie de pensionari. Până astăzi nu a transpirat nimic, de aceea a rugat adunarea să hotărască de urmare. Au maiVorbit şi alţi pensionari emiţând diferite păreri. D. Drăniceanu, ca încheere, a spus că pensionarii trebuia să aibe răbdare şi încredere în d. ministru Manoilescu care în toate ocaziunile a arătat o deosebită atenţiune către slujitorii statului. După ce s’a ales delegaţia, pensionarii s’au împrăştiat în linişte. 2030—------- D. Suliu Maniu la ministerul de finanţe MASURI PENTRU SPRIJINIREA SINISTRAŢILOR D. Iuliu Maniu, preşedintele consiliului de miniştri şi ad-interim la finanţe a lucrateri dimineaţa la ministerul de finanţe cu d. Pompiliu loniţescu, subsecretar de stat. D. loniţescu a făcut d-lui Maniu o expunere asupra mersului încasărilor. Au fost de asemenea rezolvate chestiuni curente, primul ministru lucrând cu subsecretarul de stat timp de mai multe ore. AJUTORAREA SINISTRAŢILOR Se ştie că s’a deschis un credit extraordinar în sumă de 12 milioane pentru ajutorarea celor cari au fost sinistraţi de pe urma incendiilor. D. Maniu a rugat pe d. Pompiliu Ioniţescu să urgenteze lucrările pentru ca distribuirea acestui fond să se facă prin ministerul de interne, cât mai repede posibil. PAŞUIREA IMPOZITELOR PENTRU SINISTRAŢI D. Iuliu Maniu şi-a exprimat dorinţa ca sinistraţilor să li se acorde păsuiri cât mai lungi la plata impozitelor. In afară de cei cari au fost loviţi de incendiu, urmează să beneficieze de o indulgentă aplicare a impozitelor, agricultorii cari au suferit de pe urma grindinei. Urmează deci să se acorde şi acestora păsuiri. D. Pompiliu Ioniţescu a luat act de dorinţa d-lui Maniu dând imediat dispoziţii de executare. Moartea senatorului I. Cotârlă In comuna Fizeş judeţul Caraş, a încetat din viaţă senatorul naţionalţărănist prof. Ioan Cotârlă. Senatorul Cotârlă era în etate de 59 ani. Moartea sa a produs o profundă impresie. Sosirea in Capitala a d-lui G. G. Mironescu Eri dimineaţă, cu Simplonul, a sosit în Capitală, d. O. G. Mironescu, ministru de externe. In gara de Nord, d-sa a fost întămpinat de d. Iuliu Maniu, preşedintele consiliului şi de funcţionarii superiori ai ministerului de externe. La orele 11, d. Mironescu s-a dus la locuinţa d-lui Iuliu Maniu, unde a avut loc o lungă conferinţă între preşedintele consiliului, ministrul de externe şi fostul interimar. Prelungirea termenului de preschimbare a bancnotelor Banca Naţională a României aduce la cunoştinţa generală că termenul de preschimbare a biletelor de 5 şi 20 lei a fost prelungit până la 15 Septembrie a. c. inclusiv. Posesorii acestor bilete sunt rugaţi a Ie prezenta pentru preschimbare la sediul Băncii din Bucureşti, str. Lipscani 25 şi la toate sucursalele şi agenţiile din ţară. . Banca Naţională a trimis ieri o adresă ministerului de finanţe prin care îi aduce la cunoştinţa noua prelungire a termenului de schimbare a bancnotelor de 20 şi 5 lei, adăugând că a înştiinţat toate sediile ei din ţară despre această dispoziţie. » Ministerul de finanţe la rândul său a trimis un ordin circular tuturor administraţiilor financiare din ţară pentru ca acestea să dea ordin perceptorilor şi agenţilor fiscului să continue să primească monedă divizionară în orice cantitate. Măsura era oportună deoarece mulţi contribuabili se plângeau de faptul că administraţiile financiare refuză să primească monede divizionare. Ziua IV După citirea de către d. Musceleanu, secretar general al consiliului judeţean, a sumarului şedinţei precedente, d. consilier G. Părvănescu a făcut propunerea să se adauge la sumar hotărârea consiliului de a nu tolera în căminul studenţilor ilfoveni, agitaţii politice, cari compromit numele de student și stricătării. D. președinte Mircea Niculescu a pus în dezbatere punctul II din ordinea de zi stabilită, suplimentarea articolelor din buget. S’a dat citire procesului verbal în chestiune, care prevede credite suplimentare de peste trei milioane la mai multe articole importante, din fondul rezervat de opt milioane. După mai multe discuţiuni, mai cu seamă în jurul suplimentării articolului ajutoare pentru elevi şi studenţi, în favoarea cărora au vorbit d-nii consilieri Bidulescu, I. R. Ioaniţescu şi preşedintele, d- Mircea Niculescu, şedinţa s-a ridicat la orele 2, pronunţându-se pentru majorarea suplimentării acestui articol în favoarea elevilor şcoalelor primare, propunerea făcută de d. Dinu, revizor şcolar, REP. CUVÂNTUL Campania georgista în Prahova PLOEŞTI, 30. — Acţiunea d-lui George Brătianu îşi sporeşte din zi în zi coeficientul de încredere şi simpatie, în rândurile prahovenilor. Zilnic se înregistrează noui aderenţe care vin să se polarizeze în jurul ideologiei politicei georgiste, fiecare dintre prozeliţi fiind conştient de seriozitatea acţiunii d-lui George Brătianu, în care văd un mântuitor al politicii liberale de până acum. Mucezită în cadrul unor putrede concepţii. Opera de asanare a acestei vechi politici, de sisteme perimate, — operă întreprinsă de d. George Brătianu îşi dovedeşte cu prisosinţă rostul său prin însăşi alergarea fără şovăire şi preget a masselor conştiente liberale sub faldurile noului steag ce se înfige tot mai temeinic în terenul frământărilor politice, angajând orizontul unui viitor glorios. Intre multele cazuri de arendenţă la noul crez politic liberal, cităm două din cele mai edificatoare: Unul petrecut la Gura Vitioarei. Aci d. Victor Stănescu, un tânăr avocat energic reuşise să organizeze un adevărat focar de liberalism. Imediat ce d. Stănescu a aderat la acţiunea d-lui George Brătianu, întreaga organizaţiei liberală a corn. Gura Vitioarei, a urmat fără şovăire pe şeful eî, d. Victor Stănescu. Faptul că d. Stănescu era intimul d-lui Dem- Nicolaescu şeful organizaţiei gintiliste din Prahova, n’a putut să dea rupturii d-lui Victor Stănescu, caracterul unei insurgenţe condamnabile ci din contră a fost primită cu o vie satisfacţie unanimă din partea liberalilor din Gura Vitioarei, urmând până la unul pe d. Stănescu. Idem la Vălenii de Munte, unde d. Const. Papazol, fost primar al oraşului, face de ani de zile apostolat liberal. Toate aceste dezagregări în organismul partidului naţional-liberal prahovean au darul să-l aducă pe d. Nicolaescu în ipostaza de a se vedea la un impas. Chiar printre bătrânii liberali din jurul d-sale cari formează aşa zisa gardă de rezistenţă cu care d. Nicolaescu de altfel a şi uzurpat şefia d-lui Ionescu-Quintus — s’a încins molima şovăirii şi a discreditului situaţiei lor în partid. Se naşte par’că şi printre ei dorul de evadare din vechea crisalidă compromisă. Cum am spus, acţiunea d-lui George Brătianu se înrădăcinează din ce în ce mai mult Un comitet provizoriu de acţiune georgistă, format din d-nii Spirea Sorescu, fost prefect — Gogu Fotescu, fost primarul oraşului, Dr. N. Iosif, avocat N. Canariu, avocat Constantinescu-Bordeni ş. a. organizează în judeţ dese întruniri de propagandă, încununate toate de un succes evident.. VOI Proectul d-lui Dewey VARŞOVIA, 30 (Rador). In şedinţa de eri după amiază a comisiei financiare de pe lângă conferinţa internaţională agrară, d. Beweg consilier financiar pe lângă guvernul polonez, a prezentat — invitat de membrii conferinţei, *un proect pentru organizarea unui credit agricol internaţional, pentru credite intermediare de la 6 luni la 5 ani. Comisiunea financiară a hotărât ca la 10 Noembrie anul curent, delegaţii tuturor ţărilor participante la această conferinţă să se întrunească la Varşovia într’o comisiune financiară ca , pe baza propunerilor d-lui Dewey — să elaboreze improect de prescripţii uniforme pentru toate ţările. Propunerea d-lui Dewey a fost acceptată cu unanimitate. D. Dewey crede că asemenea instituţii ar fi de mare ajutor pentru ţările agricole din Europa centrală. Creearea tipului exact de instituţie intermediară de credit, imaginat de d. Dewey cere o sinceră cooperaţie intre state. Pentru aceasta trebuiesc luate în consideraţie următoarele puncte: 1. Crearea de legi uniforme în baza cărora produsele agricole, mărfurile, sau vitele pot servi drept gaj la un împrumut sub formă de „chatter mortgage” precum şi crearea de legi şi regulamente permiţând o vânzare promptă a produselor sau vitelor puse în gaj în cazul de neplată a obligaţiunilor. 2. Crearea de legi uniforme fi e ( xând scadenţa maximă pentru orice împrumut, de care beneficiază orice operaţie agricolă în modul următor: a) un termen maximum de scadenţă pentru împrumutul al cărui beneficiu va fi întrebuinţat pentru cumpărarea şi îngrăşarea vitelor; b) un termen maximum de scadenţă pentru împrumutul servind la punerea în vânzare a recoltei etc. 3. legi uniforme asupra asigurărilor împotriva incendiului produselor puse în gaj. 4. Legi uniforme pentru reaua aplicare a vânzării sau întrebuinţarea produselor aflate în gaj în mâinile creditorului. 5. Legi uniforme asupra dreptului de a negocia titlurile aparţinând acestui fel de credit. 6. Crearea unei colecţiuni uniforme de statute pentru băncile de credit intermediar în chestiune, ficeste statute vor trebui să stipuleze că băncile: a) trebuie să fie controlate de guvern; b) pot cumpăra sau reescompta titlurile agricole cu scadenţa de la 6 luni la 3 ani asigurate direct prin unele produse agricole specificate pe bază de împrumut netrecând cu mai mult de 50 la sută valoarea produselor depuse în gaj. c) vor avea dreptul de a emite obligaţiuni până la concurenţa sumei reprezentând capitalul social vărsat. d) titlurile emise sub c. vor fi garantate de guvern după legile în baza cărora funcționează băncile, din diferite state. Ciocniri sângeroase mice BUDAPESTA, 30 (Danub). — In legătură cu pregătirile muncitorilor din Budapesta în vederea demonstraţiilor organizate pentru ziua de 1 Septembrie, s’au produs ori ciocniri sângeroase între demonstranţi şi poliţie în suburbia Kobanga. Cu ocazia unei întruniri a partidului social-democrat maghiar, deputatul Kapolc a ţinut un discurs, asupra problemei şomajului şi în legătură cu această chestiune a pronunţat numele regentului Horthy. Unul dintre lucrătorii din sală a început să insulte pe regent. Un agent al poliţiei care asista la întrunire, a declarat imediat adunarea dizolvată şi a chemat alţi agenţi în ajutor pentru a împrăştia pe lucrători şi a proceda la arestarea lucrătorului care insultase persoana regentului. S-a produs o încăerare, în cursul căreia poliţia a făcut uz de săbii, rănind un lucrător grav şi alţi câţiva mai uşor. In opinia publică ungară a provocat senzaţie faptul că cea mai mare asociaţie a patronilor, «Asociaţia generală a Industriaşilor» a luat o atitudine de neutralitate binevoitoare faţă de mişcarea muncitorimei din Budapesta. Fabricanţii au hotărât să nu ia nici un fel de măsuri împotriva lucrătorilor cari vor părăsi lucrul Luni. Industriaşii cred că nemulţumirile muncitorimei sunt pe deplin justificate, întrucât lucrătorii se află în pragul iernii, şomajul creşte mereu, iar guvernul nu a început încă lucrările publice pentru a atenua șomajul. ------oooxxxooo—— Mio REDUCERE (la Întoarcere) p€ C.F.R. 2 a EXPOZIŢIE IMNBMAŢIONAIA De radio AEPOcniratE-28 SEPTEMBRIE 1930 PARCUL CAROL (Bucureşti) Telefon 349S3 Atunci şi acolo veţi putea examina, strânse la un loc toate nouile aparate ale principalelor firme de radio din lumea întreagă. Preţul cerealelor la Brsia Preţurile cerealelor la Brăila, în ziua de 30 August 1930: Grâu: Cal. I (79—80 kgr. la bl.) 2 la sută corpuri streine lei 45.000 vag. linie port (staţionar) cal. II (77-78 kgr. la bl.) 5 la sută corpuri streine lei 41.000 vag. linie port (staţionar) Cal. III 50 la sută secară, lei 29.000 vag. linie port (staţionar) Secară: (71—72 kgr. la hl.) 3 la sută corpuri streine lei 23.000 vag. linie port (staţionar). Orz Moldova: 78 la sută corpuri streine lei 24.000 vag. linie doc,. Ovăz: (43—44 kgr. la hl.) 3 la sută corpuri streine lei 27.000 vag. linie doc (staţionar). Porumb bun, lei 38.000 vag. linie doc (în scădere 1000 lei vag.). Fasole lei 88.000 vag. linie port (în scădere 2000 lei vag.). Mei, Mazăre, Furaj, Rapiţă sălbatecă. Preţiuile staţionare. Piaţa cerealelor la Ploeşti Preţul cerealelor şi plantelor furajere intrate spre desfacere în cursul acestei săptămâni în piaţa obor a fost următorul: Grâul: 200—370 lei hl. sau 4,10 lei kgr. Orzul: 150—170 lei hl. Ovăzul: 110—120 lei hl. sau 2,70— 2 80 lei kgr. Secara: 150—190 lei hl. Porumbul: 280—313 lei hl . Dughia: 1—1,30 lei kgr. Iv, cursul acestei săptămâni, numărul tranzacţiilor încheiate a fost mai scăzut decât cel de săptămâna trecută. Se observă că de la un timp în piaţa Obor vin spre desfacere produse din ce în ce mai numeroase, din judeţele vecine: Buzău şi mai ales Ialomiţa, care se oferă spre vânzare cu preţuri inferioare celor din judeţul nostru. Comercii de inele ca Polonia Un avertisment pentru comercianţii din România Ataşatul nostru comercial din Varşovia, face cunoscut exportatorilor de fructe să trimeată marfă numai prima calitate. Cităm din raportul care s’a trimes: «Un comerciant din Chişinău a trimes un vagon de struguri «Chasselas», cu bobmic verde necopt, acru şi urât la aspect. Marfa fiind împachetată umedă, nu s’a putut vinde de cât cu mare pagubă». Un preţ bun se poate obţine numai pentru marfă bună şi bine ambalată. Strugurii să fie bine uscaţi atunci când se aşează în lădiţe. Strugurii româneşti frumoşi la înfăţişare cu bobul mare alb sau negru, se vinde en-gros cu 5 — 6 zloţi (90—100 lei kgr.). Săptămâna aceasta s’au vândut pe piaţa polonă, struguri cu preţul de 3,50 zloţi până la 5,50 zloţi preţul kgr. . Un nou născut anormal DRAGAŞANU. — Zilele trecute, femeia Ana G. Mehedinţu, din suburbia Capul Dealului, a dat naştere unui prunc, — anormal, — de sex masculin. Copilul, are ambele mâini până la cot, lipsindu-i antebraţele, iar la mâna stângă, cotul se termină cu un deget arătător. — Este însă perfect sănătos, având greutatea de 3.500 gr. ---------popa—‘- Automobil atacat de bandiţi DOI PASAGERI ÎMPUŞCAT! CERNĂUŢI* 29. — Ni se fetografiaza din Suceava că in noaptea de joi spre vineri, pe la orele 24, automobilul fabricei de zahăr din Ifcani, care venea din Cernăuţi îndreptânduse spre Suceava, a fost atacat între Dărsnăneşti şi Eţcarei cu focuri de revolver trase din şanţul şoselei. Casierul fabricei de zahăr, Dresser a fost omorât de gloanţe, iar fostul primar, ef, Kiei Imarm, rănit mortal. Şoferul a avut prezenţa de spirit de a nu opri maşina, aşa că bandiţii nu au putut jefui însemnata sumă ce se afla asupra casierului. Poliția a început cercetările, trimiţând numeroase puteri pe urma bandiților. af Incendiu la un cinematogrf din Drăgășani DRAGASANI. In seara de 28 ort., un incendiu s’a declarat la cinematograful «Amzulescu» din localitate, din cauza unui scurt circuit, în timp ce operatorul schimba ruloul actului IV din filmul «Casa Misterului». Flăcările s’au întins vertiginos, mistuind filmul şi uşile de la intrare, lângă cabină. Deşi s’a produs panică, spectatorii au ieşit fără greutate pe uşile laterale, alegându se doar cu spaima. . . D. Gustav Lerchi, antrepenorul cinematografului, voind să scoată un rulou din foc, a căpătat arsuri la mâini şi la cap. A fost pansat la farmacia d-lui Neciu. Flăcările pornite de la uşi, ameninţau să cuprindă acoperişul clădirii dar după o muncă de un sfert de oră a pompierilor, focul a fost stins. Au ars: două acte film-comedie «Goana după fluturi», opt acte din seria I a filmului «Casa Misterului», ușile dela intrarea principală, sârma electrică a localului, cinci mese, șase scaune, rezervorul de apă. S’au distrus mai multe piese dela aparat. Ancheta o face de comisar Liță. ■ Agitaţia muncitorilor elevatori din Brăila BRAILA. ,. Muncitorii elevatorişti, constituiţi într’un sindicat care numără peste 200 membrii, sunt extrem de nemulţumiţi, fiindcă ministerul muncii şi autorităţile de resort îi nedreptăţesc, dând preferinţă unui grupuleţ de vreo 40 de inşi, nesindicalizaţi, puşi sub conducerea unui anume Rachoveanu, certat cu justiţia. Acest grupuleţ acaparează munca în port, pe orice preţ se oferă de către comercianţi. Or, cei sindicalizaţi, au un contract - tip intervenit între el şi comercianţi, după care trebue să se reglementeze şi să se plătească munca. Agitaţia muncitorilor sindicalizaţi tinde să ia proporţii, deoarece nici reprezentantul ministerului muncii şi nici altă autoritate, n’a luat măsurile dictate de împrejurări, pentru stăvilirea nedreptăţilor ce li se face muncitorilor. Se impune intervenţia forurilor superioare, pentru calmarea spiritelor în portul Brăila. • —oc^°foo— M. S. Regele a lucrat Vineri şi Sâmbătă după amiazi cu d. Const. N. Teianu, secretarul general al ministerului de finanţe. Suveranul s’a interesat de mersul încasărilor tezaurului cum şi de situaţia bugetului. Pentru lămurirea părinţilor, se aduce la cunoştinţă că la liceul de fete din Sighişoara s-a desfiinţat numai clasa IV, urmând ca celelalte clase ale liceului să funcţioneze şi în anul viitor. Colonia şcolară de fete din Carmen Sylva-Movilă a societăţii ortodoxă naţională a femeilor române soseşte în Capitală Miercuri 3 Septembrie, la 6,15 dim. Părinţii sunt rugaţi să vie în gara de nord pentru a-şi lua fetele. Examenul de admitere în cl. a şcoa-,lei normale de fete din Predeal, se ţine la Predeal. Liceul militar „Mihai Viteazul” din Târgul Mureş înştiinţează pe elevii săi că trebue să se prezinte la liceu după cum urmează: Corigenţii şi cei cu examen integral la 6 Septembrie; Cei căzuţi la examenul de admitere în curs superior la 9 Septembrie; promovaţii şi repetenţii la 13 Septembrie. D-nii funcţionari superiori (Directori, Inspectori generali) ai Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor, sunt invitaţi să se prezinte în cabinetul d-lui Secretar general al Ministerului Instrucţiunii, pentru a depune jurământul de credinţă M. Sale Regelui Carol al II-lea, în ziua de Luni 1 Septembrie ora 10 la a. m. D-nii I. Postelnicii, subdirector în administraţia centrală a ministerului şi inspector vamal I. Patru, au fost însărcinaţi cu verificarea gestiunii fostelor Case de credit a funcţionarilor vamali şi a funcţionarilor ministerului de finanţe. In Germania e căutată mierea românească, în special cea cu aromă de tei sau salcâm. Exportatorii români sunt înştiinţaţi că mierea americană poate fi lesne concurată prin ambalaje frumoase şi producţia aleasă. D. Radu Voiculescu, directorul ziarului ’’Fulgerul” din Brăila, adresează un apel către directorii gazetelor săptămânale din provincie, cu o vechime de cel puţin trei ani, rugându-i să adere la „mişcarea de regenerare a gazetarilor profesionişti din provincie”. Iniţiativa este pornită spre a se apăra nevoile şi drepturile acestei gazetari, „nesocotite de forurile superioare de la Bucureşti”. Adeziunile se vor trimise d-lui Voiculescu, la adresa de mai sus. Sfinţirea drapelului Asociaţiei Micilor Dorobanţi din jud. Prahova va avea loc în Bucureşti azi Duminică Direcţiunea Azilului «Elena Doamna» secţia profesională, aduce la cunoştinţă că examenul de admitere în clasa VI gr. II, va începe pe data de 12 Septembrie, ora 9 a. m. ■ .Academia de înalte studii agronomice din Bucureşti aduce la cunoştinţa tuturor studenţilor ei, că pe ziua de 28 Septembrie a. c. se deschide căminul pentru studenţii bursieri. D. Valeria Giprian a fost numit director la şcoala de meserii din com. Zătreni-Vâlcea.