Cuventul, octombrie 1930 (Anul 6, nr. 1956-1986)
1930-10-01 / nr. 1956
2 Cel mai mare circ din lume. 500 persoane. 1000 animale, girafe, hipopotami, rinoceri, elefanţi, lei, tigri urşi, hiene, etc. Reprezentaţie în fiecare seară la orele 8 jumătate. Joi, Sâmbătă şi Duminecă 2 repre- Gradina Heliade Moşi atentaţii la 4 d. a. şi la 8 jumătate seara. Menajeria deschisă dela 8—18 KLUDSMY il Esasts Pielari, Pantofari, Blănari, NU UITAŢI că In ziua de 5 Octombrie a. c. se va deschide EXPOZIŢIA DWM«* in PARCUL CAROL REZERVAŢIA LOCURILE Înscrierea se face la Biroul din Pasadini Villacros (Calea Victoriei. M) 'mmmmmmmmmmmMOBILE în calitate superioară executarea modernă şi preţuri convenabile , puteţi procura la:ie S.C. I TARGU-MUREŞ Sucursale: BRAŞOV, SIBIU Persoanelor de încredere condiţiuni de plată favorabile. Mare asortiment în piane şi pianine, întreprindere comercială conta apartament compus din 10 camere cu toate dependinţele situat In centru, liber de la Sf. Dumitru. A se adresa sub „1*1“ la administraţia ziarului, intermediari excluşi. CETIŢI AZI '■to. 40 KCALA Director : Dr. G. O. IOVASESCU PEPINIERELE ŞTIRBEY Ciupercile otrăvitoare 19.090 de persoane otrăvite pe an Vânătorul de ţânţari Boala zilei: Morbul lui Pott Oboseala şcolarilor Poliomyelita la noi şi în străinătate Secretele fabirilor Adulterul din punct de vedere moral !Lupta împotriva tuberculozei! 4 Conferinţa internaţională de la Oslo & Bolile şi impotenţa sexuală Problema servitoareior Cum să ne îmbrăcăm TRADIŢIA în DRAGOSTE Un autograf al exploratorului Andrée La ce vârstă să ne căsătorim ? 12 pagini, 7 lei Redacţia şi Administraţia Bucureşti. Str. DOAMNEI No. 27 (Et. I) Bukarester Tageblatt Singurul cotidian în limba germană din Bucureşti, Vechiul Regat şi Basarabia. Foarte răspândit Redacţia şi Administraţia strada Sărindar 14. Telefon 374/21 BUFTEA reorganizate şi conduse de Pepinierele Ambrosi-Fischer şi Co., trimit gratuit catalogul general de viţe altoite, portaltal, pomi roditori, arbori de ornament, trandafiri etc. Nous damons Et proclamons. Qua „Diamond“ Est le metUeur : rasoirs DOMNILOR! Nu vă mai radeţi la frizer! Acasă vă costă numai UM LEU RASUL cu lama „Diamond“ care se vinde cu 12 lei lama şi vă asigură întrebuinţarea de 12 ori. NU VA LĂSAŢI induşi în eroare! Cereţ numai lamei“ de ras Sunt cele mai bune, fabricate din cel mai fin oţel suedez şi se găsesc de vânzare pretutindeni. călătorit prin România, vizitând şi pe Sanctitatea sa Patriarhul Miron, după care, reîntors la Roma, a scris acele articole faimoase cariau provocat consternare în rândurile preoţimei române şi stupefacţie în cercuri înalte, interesate. Monsegniorul, între două vârste de statură înaltă, figură vioaie, cu barbă roşie, îmbrăcat în haină cenuse deschisă, îşi face apariţia, imediat ce-i suntem anunţaţi. Mai întâi salutările de rigoare şi apoi începe să-şi mărturisească impresiunile personale despre români şi România, stăruind să ne convingă că este un mare admirator al nostru. Ştie că la Sft. Munte are loc o conferinţă episcopală, ortodoxă, şi mă întreabă de rezultat. Trece apoi la chestiunea creştinilor din Rusia. E foarte încântat că cunosc şi eu — povestindu-i — multe lucruri tragice din martiriul creştinilor de acolo, pe cari Monsegniorul nu le ştie. Se interesează de viaţa noastră socială. Ii povestesc greutăţile insurmontabile prin cari am trecut şi trecem încă, cu nădejdi de un viitor mai bun şi salvator, cu venirea acasă a Regelui nostru, aşa de mult iubit de popor. Ne împărtăşeşte şi satisfacţiunea Sfântului Părinte, pentru noua stare de lucruri de la noi şi de asemenea şi speranţa ce are Mussolini, de-a lega acum relaţiuni mai strânse cu ţara noastră. Ne relatează în mod confidenţial anumite preparative ale guvernului bolşevic în potriva noastră şi a Polonilor. Ne adaugă după aceia foarte interesant din partea unui ministru al unei ţări atnice, că fiul acestuia făcând o călătorie dela Marea Baltică spre Marea Neagră, a putut face constatarea că flota rusă este ţinută într’o stare detestabilă şi improprie oricărei acţiuni, adăogând însă, că materialul de uscat, este mult şi foarte bun, flotila aeriană foarte puternică, încât bolşevicii, ar întrezări un succes în cazul atacului României şi Poloniei, mai ales că sunt sprijiniţi şi de gazele asfixiante, ce se fabrică acum cu o febrilitate inexplicabilă, toate în uzinele şi fabricile ruseşti, conduse acum numai de ingineri şi chimişti germani. Gordon de Gali Falsul unui student „român“ la Paris Universitatea din Paris anunţă că fostul student Iosef Leiba Smil, de naţionalitate română, făcându-se vinovat de faptul că s’a servit, pe lângă autorităţile române, de un certificat falsificat, cu inscripţiunile de la Facultatea de Medicină din Paris, certificat pe care şi-a scris numele său, după ce a şters — prin procedee chimice, numele adevăratului titular, a fost deferit consiliului universitar din Paris, care a hotărât excluderea numitului pentru totdeauna din toate universităţile şi şcoalele superioare publice şi libere din Franţa. Această hotărâre a consiliului universitar din Paris a fost confirmată de consiliul superior al Instrucţiunii Publice Franceze, iar ministerul nostru de instrucţie a comunicat aceasta universităţilor din ţară, cu rugămintea de a cerceta dacă cumva acest individ se află înscris la vreuna din facultăţile noastre şi a dispune — în caz afirmativ, — exmatricularea Iui «le îndată şi pentru totdeauna din orice şcoală a statului ———oooxooo----—! ştiri din Ploeşti SĂRBĂTORIRE. — Cu o solemnitate deosebită a fost sărbătorită trecerea la pensie a d-lui Gh. Ionescu, grefierul secţiei a II-a, a tribunalului de Prahova. Au luat parte la această sărbătorire d-nii: Tulius Gorăneanu, judepreşedinte şi iniţiatorul solemnităţii, Radu Dimin, jude asesor şi Gheorghe Ionescu, magistraţii tribunalului, în frunte cu d. Radu Carabase, prim preşedinte, corpul avocaţilor în frunte cu d. N M. Pârvulescu, decanul baroului, precum şi toţi funcţionarii tribunalului. Cu acest prilej au vorbit d-nii: N. Pârvulescu, Diliescu şi Gheorghe Ionescu, aducând elogii funcţionarului pensionat. CONFLICTE MUNCITOREŞTI.Acum cinci zile la soc. «România Petroliferă» din localitate, s’a produs un conflict de munca. Lucrătorii în numar de 120 au declarat grevă, deoarece conducerea societăţii, nu le achitase complect salariile. In urma intervenţiei făcute de inspectorul muncei, conflictul a fost aplanat. — Greva dela fabrica de sticlărie Brazi, continuă. Lucrătorii în număr de 80, neprimind salariile la timp, s’au adresat justiţiei, obţinând un sechestru asigurător pe averea întreprinderii. NOUL REGIM AL PAINEI. — Delegaţia permanentă a municipiului local a hotărât ca preţul pâinei, începând de la 1 Octombrie a c. să fie următorul: pâinea albă cal. 1 8 lei kgr. şi pâinea neagră 6 lei kgr. Pâinea atât cea albă cât şi cea neagră trebuie să aibă o greutate de 1 kilogram. ŞEDINŢA DELEGAŢIEI PERMANENTE. Peri dimineaţă, delegaţia permanentă a municipiului, a ţinut şedinţă sub preşedinţia d-lui G. Brezeanu, primar, asistat de d. N. Eftimiu, secretar-Luându-se în discuţie cererea şcolii profesionale de fete de a i se pune la dispoziţie clădirea din strada Alexandru II, deoarece localul unde funcţionează în prezent şcoala, nu este destul de încăpător, delegaţia a aprobat această cerere-S-a aprobat deasemeea cererea d-lui Gh. Mocnu, de a i se pune la dispoziţie trei debite unde d-sa se obligă să desfacă peşte pentru populaţie cu 20 la sută mai eftin decât ceilalţi pescari. Aceste debite se vor înfiinţa în str. Târgşor, str Câmpinei 89 şi în str. Cantacuzino 65. —-OOOXOOO-^«-' I Curierul condamnare pentru ABUZ DE ÎNCREDERE Secţia IV-a trib. Ilfov, a condamnat la trei luni închisoare corecţională pe Dumitru Băleanu, fost funcţionar încasator la soc. «Fabrica de ciment Cantacuzino» pentru că şi-a însuşit suma de 1.350.000 lei din încasările făcute în contul societăţei. CONTABILUL SFETEA DEFINITIV CONDAMNAT Secţia IlI-a, în complectul devacanţă, condamnase pe C. Sfetea, expert contabil pe lângă ministerul de finanţe, la patru luni închisoare pentru luare de mită. împotriva sentinţei tribunalului, Sfetea a făcut apel pe care s. HI a curţei de apel l-a judecat zilele trecute. Ori, Curtea s-a pronunţat, respingând apelul, astfel că Sfetea a rămas definitiv condamnat. DAT IN JUDECATA PENTRU FALS D- judecător de instrucţie al cabinetului 5, Papadopol, a dat ordonanţă definitivă prin care trimite în judecată pentru fals în acte publice pe Samuel Nacht, proprietar în str. Gramont. Acesta e învinuit că a falsificat data pe o poliţă de 30.000 lei girată de d. Alex. Georgescu. OMOR DIN IMPRUDENŢA Secţia I, în complectul d-lor judecători Duma şi Sioon, a condamnat la două luni închisoare şi 100.000 lei despăgubiri civile pe flăcăul Ion Const. Petre zis Turcaru din Domneşti, pentru omor din imprudenţă. In ziua de Sfloan, anul acesta, au plecat pe uliţele satului, mai mulţi flăcăi. Ion Turcaru a început să tragă focuri de revolver şi din greşală, a ucis pe vărul său, Dumitru N. I. Ciobănoiu PROCESUL UNOR COMUNIŞTI La s. I a trib. Ilfov, s’a dezbătut ern procesul comuniştilor Ştefan Teodorof zis Carcangios şi Const. Frântu, trimişi în judecata tribuna judiciar ului corecţional conform art. 77 din codul penal şi art. 11 litera D, al II, din legea Mârzescu. Intr’un manifest bătut la maşină, aceşti comunişti au adus ofense M. S Regelui şi au încercat să aţâţe populaţia la revoltă La interogatoriul ce li s’a luat ori la tribunal, ei au declarat că răspund numai în faţa judecătorilor unde pot veni şi muncitori. Şi-au recunoscut vinaTribunalul, după ce a ascultat un martor al acuzărei, a amânat procesul la 6 octombrie, când vor fi ascultaţi şi ceilalţi doi martori ai acuzărei. DELA CAMERA DE PUNERE SUB ACUZARE D. jude consilier Niculescu Bolintin, de la cab. I instrucţie, arestase faimosul excroc Alex. Rosenthal zis Popescu, care are un foarte bogat cazier, pentru o serie de excrocherii săvârşite în ultimul timp La reconfirmarea mandatului de arestare, Rosenthal a îndrăznit să facă apel, arătând că nu e vinovat. Camera de punere sub acuzare i-a respins apelul menţinându-l în stare de arest. PROVOCATOARE DE AVORT MENŢINUTĂ IN STARE DE AREST D. judecător de instrucţie al cabinetului 4 a arestat pe individa Ana Nagherin pentru că, prin provocare de avort făcută femeei Pelagina Topolvna a ucis-o. Tribunalul i-a infirmat mandatul de arestare Parchetul a făcut apel pe care l-a admis şi a dispus menţinerea mai departe în stare de arest a Anei Nagherin. DAT IN JUDECATA PENTRU BANCRUTA FRAUDULOASA D. procuror Manolache Krupensky a deschis acţiune publică pentru bancrută frauduloasă împotriva lui Haim Leibovici, comerciant în calea Văcărești 49, și împotriva comerciantului brutar Anastase Tenopol di strada Antim 79, tot pentru bancrută simplă și frauduloasă. CUVÂNTUL Congresu! breslelor şi al corporaţiilor ZIUA H-a din ŞEDINŢA DE DIMINEAŢA ,ii Şedinţa se deschide la orele 9, în prezenţa d-lor Pan Halippa, ministrul muncii, Stigri Cunescu, director &ducd Ili’j, Ionescu, director general şi Argeşanu subdirector general al Casei Centrale. In FEDERALIZAREA BRESLELOR D. Gănescu, preşedintele comitetului central, citeşte raportul asupra federalizărei breslelor, sub denumirea de «Confederaţia generală a breslelor de meseriaşi din România». DIFERITE CERERI D. Gh. Berea-Comăneşti, protestează împotriva înstreinărei fondului de un milion jumătate, strâns pentru spitalul local. D. Bogdan-Ploeşti, cere asistenţa statului pentru şomeri. D. Petre Niţu-C- Lung (Muscel), depune memoriul corporaţiei Câmpu Lung. D. Ion Modrescu-Rădăuţi, se asociază la cererile antevorbitorilor. D-nii Ion Niculescu-Ploeşti şi Gh. Marinescu-Moreni exprimă doleanţele meseriaşilor localnici. D. D. Diaconescu, dă cetire telegramei omagiale expediată M. S. Regelui. D. N. Marinescu-Bucureşti, cere şi d-sa sprijinul larg al statului pentru atenuarea şomajului- RAPOARTE D. Olteanu, citeşte raportul asupra impozitului pe cifra de afaceri la meseriaşi, cerând suprimarea lor. D. D. Diaconescu, citeşte raportul asupra creerei unui credit de stat pentru meseriaşi şi micii industriaşi, cum şi crearea de cooperative de credit pentru meseriaşi. D-nii Ion Drăghici-Caransebeş şi Mărgărit-Iaşi cere ca statutul, întrucât nu a fost consultat şi de provincie, să fie acum bine studiat. D-nii Ionescu-Galaţi şi Vâlcu- Brăila ca o comisie de 6 membrii să redacteze un nou statut ceea ce se admite In această chestiune mai intervin d-nii Manole Constantinescu, Gh. Georgescu Secăraru, S. Predescu și Vâlcu-Brăila. ASIGURĂRILE SOCIALE D. Adamescu, dă cetire amendamentelor propuse de comitetul Central, la proectul de lege al Asigurărilor Sociale, depus în Parlament. C. I- Lungu-Iași cere complecta autonomie a Casei Centrale. Intervin în discuţie cu diferite propuneri d-nii Petre Lazăr din Făgăraş, Sorescu, Diaconescu din Bucureşti, Arsenie-Iaşi, Vâlcu-Brăila şi Ruşi-Iaşi. D. Mişu Enescu, directorul Casei Centrale, se declară mulţumit de raportul adus de meseriaş şi declară că va cere să se ţină cont de el La ora 1 şedinţa e ridicată. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA Se deschide la orele 4. 0 Domşa-Aiud apelează la unirea tuturor meseriaşilor. D-nii Adamescu, Florea Tudor (Tecuci), Gănescu şi alţii, demonstrează nevoia unui front unic al meşteşugărilor. Statutul fiind luat în considerare, se hotărăşte ca regulamentul de funcţionare al breslelor să fie alcătuit ulterior, de comun acord cu d. inginer Stavri Cunescu, director general al muncii şi supus apoi congresului din Decembrie. La sfârşit, se citeşte o moţiune în sensul celor discutate. MASA DE SEARA Aseară, direcţiunea generală a muncii, a oferit o masă congresistiori, la cantina din splaiul Mihai Vodă, la care au participat de Pan. Hlippa, N. M. Demetrescu, M. Enescu, Stavri Cunescu, inspector general Georgean, etc. , ' ' Azi desbaterile continuă. ............OOXOO Deraerea din staţia Chitila ri dimineaţă, la orele 5, manevrându-se un grup de vagoane pentru a fi scoase din garnitura unui tren de marfă, s-a întâmplat o acostare între vagoane, în următoarele împrejurări: Convoiul fiind dirijat spre o linie de garaj, din dreptul magaziei, un acar manevrând greşit acul, a lovit un alt grup de vagoane. Ciocnirea a fost atât de puternică încât nouă vagoane au deraiat suferind şi unele stricăciuni. Linia a suferit şi ea unele avarii. Pagubele sunt de câteva sute de mii lei. Vinovaţi de această ciocnire sunt acarii Ştefan Oprea şi Marin Andrei. —■ com ■ împotmolirea unui pod c. f. r. Inspectiunea de mişcare Sibiu a făcut cunoscut directiunei generale c. f. r că podul drumului de fier, dela kilometrul 365 plus 970 depe linia Sibiu—Turnu Roşu, a fost complect împotmolit, în urma ploilor căzute în ultimile zile. S’au luat măsuri pentru despotmolirea podului, luându-se totodată măsuri pentru asigurarea circulației trenurilor. ■----------00X00— Bibliografie IN EDITURA «CUGETAREA», vor apărea mult aşteptatele «MEMORII» ale criticului E. Lovinescu, cari au provocat — abia anunţate — vâlva cunoscută. Apariţia «Memoriilor» nu s’a fixat la o dată precisă, va fi însă în orice caz în cursul lunei Octombrie. -------000X000—!——• Nouile tarife directe de mărfuri internaţionale La direcţiunea exploatării C. F. R. se lucrează la alcătuirea nouilor tarife directe de mărfuri cu celelalte ţări. Tariful va fi alcătuit la expedierea cu calea ferată şi în combinaţie cu Serviciul maritim român, pe apă, şi va privi toate mărfurile pentru import şi export. Pentru o mai bună alcătuire a tarifului, direcţiunea exploatării c. f. r. a hotărât să consulte Camerele de Comerţ şi cassele importatoare şi exportatoare, ca să întocmească tablouri de mărfuri ce-i interesează, indicând în acelaş timp staţiunile de predare şi cele de destinaţie, precum şi traficul direct în cauză. Regia autonomă c. f. r. este în prezent în trafic — cu taxe directe — cu următoarele ţări: Polonia, Cehoslovacia, Austria, Ungaria şi Germania, având şi combinaţie cu S. M. R. pentru porturile turceşti şi cele din Palestina. Direcţiunea generală c. f. l. caută să aibă asemenea relaţiuni şi cu următoarele ţări: Estonia, Letonia, Grecia, Turcia şi Iugoslavia. Centenarul muzeelor germane La 1 Octombrie se serbează la Berlin centenarulmuzeelor din Capitala Germaniei prin inaugurarea muzeului Pergamului şi a secţiunilor de artă orientală şi artă creştină din nou clădite Pe insula am sprea. Cu acest prilej vor avea loc mari serbări la care participă peste o miede directori de muzee din lumea întreagă. Printre cei invitaţi a participa la aceste serbări este şi d. prof. Tzigara Samurcaş, directorul muzeului nostru naţional, care a fost delegat să vorbească în numele foştilor elevi şi asistenţi ai muzeelor berlineze, la care şi d-sa şi-a făcut educaţia artistică. D-l Tzigara a plecat în acest scop la Berlineri dimineaţă. -9-9000X000--------- SIM ARTISTICE Marţi 30 Septembrie, Teatrul Naţional reprezintă «Casandra» de d. prof. N. Iorga, cu d-nele Maria Filotti, Sorana Topa, d-nii N. Bălţăţeanu, G. Ciprian, I. Theo, etc. Regia o are d. C. Nottara. * Vineri 3 Octombrie, Teatrul Naţional reprezintă pentru prima oară «Flacăra sfântă», de Somerset Maugham, în regia d-lui V. Enescu. * Joi 1 Octombrie, în matineu, Teatrului Naţional reprezintă cu preţuri reduse «Revizorul» de N. Gogol, cu distribuţia de la premieră. * Pe scena teatrului «Maria Ventura» se fac ultimele repetiţii ale piesei «Felix» de Bernstein. Premiera ,va avea loc Sâmbătă 4 Octombrie cu strălucita distribuţie: R. Bulfinsky, Leny Caler, Silvia Fulda, G- Channel, C. Danidescu, C. Roviuţescu, V. Lăzărescu, Dinu Argeşel. Direcţia de scenă Victor Ion Popa. Decorurile Ioanid. * «îndrăgostita», marea creaţie a d-rei Ventura, se va juca în Bucureşti numai de 2 ori, în memoria marelui dispărut Porte Riche Premiera a fost fixată pentru ziua de Marţi 7 Octombrie. In rolurile principale: d-ra Maria Ventura, George Vrapca, Jules Cazaban, Leny Caler, Maria Mohor, Silvia Fulda, Deculescu. Direcția de scenă Victor Ion Popa. * La teatrul «Maria Ventura» continuă să se joace cu mare succes delicioasa comedie «Nu se știe» de B. Shaw. La teatrul «Maria Ventura» s-au pus în vânzare biletele pentru spectacolele cu d-ra Ventura. Premiera «îndrăgostita» Marți 7 Octombrie. ■M ----------00X00-------- Cărţi neni A apărut: «Abecedar de povestiri populare» de Ion Călugăru, într’un tiraj restrâns de 200 volume «hors commerce». Expoziţii Ciclul de expoziţii de artă plastică al foyerului Teatrului Ventura, se va inaugura anul acesta Mercuri 1 Octombrie, cu o colecţie de aquarele şi studii, datorite pictorului N. N. Tonitza. Mărfi 30 Septembrie 1930 13. Plăci de gramofon; Muzică instrumentală. 13.30; Informaţiuni, bursa cerealelor, bursa de efecte, cota apelor Dunării, meteorul, semnal orar. 13.50—14.30: Plăci de gramofon; Muzică vocală. 17: Orchestra Sibiceanu: Muzică uşoară şi muzică românească. 18: D-l Horia Furtună; Humorul lui Mark Twain. 18.15: Informaţii şi semnal orar. 18.30: Orchestra Sibiceanu: Continuarea concertului. 19: D-na Alice Viardot: Despre Alfred de Musset (în limba franceză). 19.20: D-l Octav Cristescu-tenor de la Opera Română. D’Ardelot: Berceuse. Leoncavallo: Les deux serenades. Donizetti: Arie din Elextre d’amore. Cilea: Arie din «Arlesiana» Andreescu-Skeletti; Mi-e dor. Andreescu-Skeletti: Lacul. Sylvian Cristescu; In crâng. 19.50: Plăci de gramofon: Muzică uşoară. 20.30: D-l Ion Manolescu; Cetirea unui fragment din «Despot Vodă» de Vasile Alecsandri. UNIVERSITATEA RADIO 20.40: D-l Radu Rosetti; Caragiala pedagog, 21; Orchestra Radio: Bossi: Marş solemn. Offenbach; Uvertură la «Frumoasa Elena». Joh. Strauss; ziare de dimineaţă. Vals. Tscherennine; Romanţă. 21.30: D-l I. Jianu: Un cântăreţ al muntelui (Calistrat Hogaş). 21.45: D.1 Edgar Istratty-bas de la Opera Română. Haendel; Balthazar.Schubert: Moartea şi fata. Lully: Alcesie. Berlioz: Arie din «Damnaţiunea lui Faust». Faure: In rugăciune. Franck: Procesiune, (acomp. de vioară, violoncel şi orgă). 22.15. Orchestra Radio: Dvorak: Legenda No. 2. Godard: Canzonetta din concertul de violină (solist d-l Teodoru). Franck, Danse lente. Gounod: Muzică de balet din «Faust». 22.45. Informațiuni. -------ooxoo - — Spectacole T*attîi'e TEATRUL NATIONAL: Casandra. TEATRUL REGINA MARIA: Etienne. TEATRUL VENTURA: Nu se ştie. ELITE: «Balanse Marghioale» revistă în două acte. CÂMPUL MOŞILOR (Grădina Heliade): Circul Kludsky, menagerie şi reprezentaţii cu sute de animale exotice. Cinematografe TRIANON: Dragoste de ţigan. VOX : Hay-Tang cu Anna May Wong (film cântat şi vorbit). CORSO: Două inimi într’un vals C.v PITOL: Tandreţe, cu Marcelle Jeffrson. REGAL: Deschiderea stagiunii: «Cilly», operetă revistă de mare spectacol. FEMINA: «Cântecul durerei» cu Al. Jolson şi Davey Lee. BULEVARD-PALACE: Dreptul la dragoste. SELECT: Deschiderea stagiunii: Dreptul la dragoste cu Greta Garbo şi Nils Asther. Complecturi: Raquelle Meller celebra cântăreaţă şi Jurnalul sonor Fox Movietone. OMNIA: Curtizane, cu Paul Wegener, André Lafayette şi Werner Futterer. MARNA: O fată fără zestre şi trupa rusă. VOLTA BUZEȘTI: Noaptea e a noastră. MARCONI: Rătăcire, artişti şi o comedie. -------poxoo------ Buletin meteorologic Timpul probabil la 30 Septembrie a. c. Presiunea în creștere cu 2—3 mm. In Ardeal cerul variabil pe când în restul tărei mai mult senin.Vânt slab de la S.E. iar temperatura constantă. i ------------CC 00- SINAIA 29 (Rador). Ziariştii iugoslavi, plecaţi din Bucureşti, au fost primiţi la Câmpina de şefii autorităţilor şi reprezentanţii societăţii «Steaua Română». In Câmpina, oaspeţii au vizitat amănunţit instalaţiile societăţii «Steaua Română» şi rafinăria, D.ingiper Liviu Codareea le-au dat toate explicaţiile necesare. La masa intimă, dată în onoarea ziariştilor iugoslavi, s’au rostit toasturi în limba latină, de către d-nii Codareea şi Savinski dela ziarul «Obzor» din Zagreb. Dela Câmpina, grupul ziariştilor iugoslavi a plecat la Breaza, unde au fost aşteptaţi de elevii şcoalelor locale, în costume naţionale, de reprezentanţii autorităţilor, etc. Pretutindeni au fost salutaţi cu aclamaţii entuziaste. Vizita atelierelor «Caselor Naţionale», unde fetele lucrau la războae, a impresionat profund pe oaspeţi. D-na general Negreanu şi corpul profesoral, au făcut onorurile. S’au vizitat apoi cooperativele şi primăria, unde primarul a urat bun venit ziariştilor iugoslavi. A urmat o şezătoare la «Casele Naţionale», în cursul căreia s’au executat de către orfane şi eleve, minunate coruri şi dansuri. Şi-au dat concursul d-ra Alexandra Elefterescu şi d. Teodorian, de la Opera Română. Elevele au oferit ziariştilor iugoslavi, obiecte lucrate de mâna lor. Ziariştii au plecat apoi cu automobilele la Sinaia, unde au depus o jerbă de flori, pe mormântul lui Take Ionescu. După aceea, au vizitat mănăstirea Sinaia. Grupul ziariştilor iugoslavi va pleca la Slănicul Prahova şi de aci la Chişinău.