Cuventul, octombrie 1930 (Anul 6, nr. 1956-1986)

1930-10-01 / nr. 1956

2 Cel mai mare circ din lume. 500 persoane. 1000 ani­­male, girafe, hipopotami, rinoceri, elefanţi, lei, tigri urşi, hiene, etc. Reprezentaţie în fiecare seară la ore­le 8 jumătate. Joi, Sâmbătă şi Duminecă 2 repre- Gradina Heliade Moşi atentaţii la 4 d. a. şi la 8 jumătate seara. Menajeria deschisă dela 8—18 KLUDSMY il Esasts Pielari, P­antofari,­ Blănari, NU UITAŢI că In ziua de 5 Octombrie a. c. se va deschide EXPOZIŢIA D­WM«* in PARCUL CAROL REZERVAŢIA LOCURILE Înscrierea se face la Biroul din Pasadini Villacros (Calea Victoriei. M) 'mmmmmmmmmmm­­­MOBILE în calitate superioară executarea modernă şi preţuri convenabile , puteţi procura la:ie S.C. I TARGU-MUREŞ Sucursale: BRAŞOV, SIBIU Persoanelor de încredere condiţiuni de plată favorabile. Mare asortiment în piane şi pianine, întreprindere comercială conta apartament compus din 10 camere cu toate dependinţele situat In centru, liber de la Sf. Dumitru. A se adresa sub „1*1“ la administraţia ziarului, intermediari excluşi. CETIŢI AZI '■to. 40 K­CALA Director : Dr. G. O. IO­VASESCU PEPINIERELE ŞTIRBEY Ciupercile otrăvitoare 19.090 de persoane otrăvite pe an Vânătorul de ţânţari Boala zilei: Morbul lui Pott Oboseala şcolarilor Poliomyelita la noi şi în străinătate Secretele fabirilor Adulterul din punct de vedere moral !Lupta împotriva tuberculozei! 4 Conferinţa internaţională de la Oslo & Bolile şi impotenţa sexuală Problema servitoareior Cum să ne îmbrăcăm TRADIŢ­IA în DRAGOSTE Un autograf al exploratorului Andrée La ce vârstă să ne căsătorim ? 12 pagini, 7 lei Redacţia şi Administraţia Bucureşti.­ Str. DOAMNEI No. 27 (Et. I) Bukarester Tageblatt Singurul cotidian în limba ger­mană din Bucureşti, Vechiul Regat şi Basarabia. Foarte răspândit Redacţia şi Administraţia strada Sărindar 14. Telefon 374/21 BUFTEA reorganizate şi conduse de Pepinie­rele Ambrosi-Fischer şi Co., trimit gratuit catalogul general de viţe al­toite, portaltal, pomi roditori, arbori de ornament, trandafiri etc. Nous d­amons Et proclamons. Qua „Diamond“ Est le metUeur : rasoirs DOMNILOR! Nu vă mai radeţi la frizer! Acasă vă costă numai UM LEU RASUL cu lama „Diamond“ care se vinde cu 12 lei lama şi vă asigură între­buinţarea de 12 ori. NU VA LĂSAŢI induşi în eroare! Cereţ numai lamei“ de ras Sunt cele mai bune, fabricate din cel mai fin oţel suedez şi se găsesc de vânzare pretutindeni. călătorit prin România, vizitând şi pe Sanctitatea sa Patriarhul Miron, după care, reîntors la Roma, a scris acele articole faimoase cari­­au provocat consternare în rându­rile preoţimei române şi stupefac­ţie în cercuri înalte, interesate. Mon­­segniorul, între două vârste de sta­tură înaltă, figură vioaie, cu barbă roşie, îmbrăcat în haină cenuse des­chisă, îşi face apariţia, imediat ce-i suntem anunţaţi. Mai întâi salută­rile de rigoare şi apoi începe să-şi mărturisească impresiunile perso­nale despre români şi România, stă­ruind să ne convingă că este un mare admirator al nostru. Ştie că la Sft. Munte are loc o conferinţă episcopală, ortodoxă, şi mă întreabă de rezultat. Trece apoi la chestiunea creştinilor din Rusia. E foarte încântat că cunosc şi eu — povestindu-i — multe lucruri tra­gice din martiriul creştinilor d­e a­­colo, pe cari Monsegniorul nu le ştie. Se interesează de viaţa noas­tră socială. Ii povestesc greutăţile insurmontabile prin cari am trecut şi trecem încă, cu nădejdi de un viitor mai bun şi salvator, cu ve­nirea acasă a Regelui nostru, aşa de mult iubit de popor. Ne împăr­tăşeşte şi satisfacţiunea Sfântului Părinte, pentru noua stare de lu­cruri de la noi şi de asemenea şi spe­ranţa ce are Mussolini, de-a lega a­­cum relaţiuni mai strânse cu ţara noastră. Ne relatează în mod confidenţial anumite preparative ale guvernu­lui bolşevic în potriva noastră şi a Polonilor. Ne adaugă după aceia foarte interesant din partea unui ministru al unei ţări atnice, că fiul acestuia făcând o călătorie dela Ma­rea Baltică spre Marea Neagră, a putut face constatarea că flota rusă este ţinută într’o stare detestabilă şi improprie oricărei acţiuni, adăo­­gând însă, că materialul de uscat, este mult şi foarte bun, flotila ae­riană foarte puternică, încât­ bolşe­vicii, ar întrezări un succes în cazul atacului României şi Poloniei, mai ales că sunt sprijiniţi şi de gazele asfixiante, ce se fabrică acum cu o febrilitate inexplicabilă, toate în u­­zinele şi fabricile ruseşti, conduse a­­cum numai de ingineri şi chimişti germani. Gordon de Gali Falsul unui student „român“ la Paris Universitatea din Paris anunţă că fostul student Iosef Leiba Smil, de naţionalitate română, făcându-se vinovat de faptul că s’a servit, pe lângă autorităţile române, de un certificat falsificat, cu inscripţiu­­nile de la Facultatea de Medicină din Paris, certificat pe care şi-a scris numele său, după ce a şters — prin procedee chimice, numele adevă­ratului titular, a fost deferit con­siliului universitar din Paris, care a hotărât excluderea numitului pen­tru totdeauna din toate universită­ţile şi şcoalele superioare publice şi libere din Franţa. Această hotărâre a consiliului u­­niversitar din Paris a fost confir­mată de consiliul superior al In­­strucţiunii Publice Franceze, iar ministerul nostru de instrucţie a co­municat aceasta universităţilor din ţară, cu rugămintea de a cerceta dacă cumva acest individ se află înscris la vre­una din facultăţile noastre şi a dispune — în caz afir­mativ, — exmatricularea Iui «le în­dată şi pentru totdeauna din orice şcoală a statului­ ———oooxooo----—! ştiri din Ploeşti SĂRBĂTORIRE. — Cu o solemni­tate deosebită a fost sărbătorită tre­cerea la pensie a d-lui Gh. Ionescu, grefierul secţiei a II-a, a tribunalu­lui de Prahova. Au luat parte la această sărbăto­rire d-nii: Tulius Gorăneanu, jude­­preşedinte şi iniţiatorul solemnităţii, Radu Dimin, jude asesor şi Gheor­­ghe Ionescu, magistraţii tribunalu­lui, în frunte cu d. Radu Carab­ase, prim preşedinte, corpul avocaţilor în frunte cu d. N M. Pârvulescu, de­canul baroului, precum şi toţi func­ţionarii tribunalului. Cu acest prilej au vorbit d-nii: N. Pârvulescu, D­­iliescu şi Gheorghe Ionescu, adu­când elogii funcţionarului pensio­nat. CONFLICTE MUNCITOREŞTI.­­Acum cinci zile la soc. «România Pe­troliferă» din localitate, s’a produs un conflict de munca. Lucrătorii în numar de 120 au declarat grevă, de­oarece conducerea societăţii, nu le achitase complect salariile. In urma intervenţiei făcute de in­spectorul muncei, conflictul a fost aplanat. — Greva dela fabrica de sticlărie Brazi, continuă. Lucrătorii în nu­măr de 80, neprimind salariile la timp, s’au adresat justiţiei, obţi­nând un sechestru asigurător pe a­­verea întreprinderii. NOUL REGIM AL PAINEI. — Delegaţia permanentă a municipiu­lui local a hotărât ca preţul pâinei, începând de la 1 Octombrie a c. să fie următorul: pâinea albă cal. 1 8 lei kgr. şi pâinea neagră 6 lei kgr. Pâinea atât cea albă cât şi cea nea­gră trebuie să aibă o greutate de 1 kilogram. ŞEDINŢA DELEGAŢIEI PER­MANENTE. P­eri dimineaţă, de­legaţia permanentă a municipiului, a ţinut şedinţă sub preşedinţia d-lui G. Brezeanu, primar, asistat de d. N. Eftimiu, secretar-Luându-se în discuţie cererea şco­lii profesionale de fete de a i se pu­ne la dispoziţie clădirea din strada Alexandru II, deoarece localul un­de funcţionează în prezent şcoala, nu este destul de încăpător, delega­ţia a aprobat această cerere-S-a aprobat deasemeea cererea d-lui Gh. Mocnu, de a i se pune la dispoziţie trei debite unde d-sa se obligă să desfacă peşte pentru popu­laţie cu 20 la sută mai eftin decât ceilalţi pescari. Aceste debite se vor înfiinţa în str. Târgşor, str Câmpinei 89 şi în str. Cantacuzino 65. —-OOOXOOO-^«-' I Curierul condamnare­ pentru ABUZ DE ÎNCREDERE Secţia IV-a trib. Ilfov, a condam­nat la trei luni închisoare corecţio­­nală pe Dumitru Băleanu, fost func­ţionar încasator la soc. «Fabrica de ciment Cantacuzino» pentru că şi-a însuşit suma de 1.350.000 lei din în­casările făcute în contul societăţei. CONTABILUL SFETEA DEFINITIV CONDAMNAT Secţia IlI-a, în complectul de­­va­canţă, condamnase pe C. Sfetea, ex­pert contabil pe lângă ministerul de finanţe, la patru luni închisoare pentru luare de mită. împotriva sentinţei tribunalului, Sfetea a fă­cut apel pe care s. HI a curţei de a­­pel l-a judecat zilele trecute. Ori, Curtea s-a pronunţat, respingând a­­pelul, astfel că Sfetea a rămas defi­nitiv condamnat. DAT IN JUDECATA PEN­TRU FALS D- judecător de instrucţie al cabi­netului 5, Papadopol, a dat ordonan­ţă definitivă prin care trimite în judecată pentru fals în acte publice pe Samuel Nacht, proprietar în str. Gramont. Acesta e învinuit că a fal­­sificat data pe o poliţă de 30.000 lei girată de d. Alex. Georgescu. OMOR DIN IMPRUDENŢA Secţia I, în complectul d-lor jude­cători Duma şi Sioon, a condamnat la două luni închisoare şi 100.000 lei despăgubiri civile pe flăcăul Ion Const. Petre zis Turcaru din Dom­neşti, pentru omor din imprudenţă. In ziua de Sf­­loan, anul acesta, au plecat pe uliţele satului, mai mulţi flăcăi. Ion Turcaru­ a început să tragă focuri de revolver şi din gre­­şală, a ucis pe vărul său, Dumitru N. I. Ciobănoiu­ PROCESUL UNOR CO­MUNIŞTI La s. I a trib. Ilfov, s’a dezbătut ern procesul comuniştilor Ştefan Teodorof zis Carcangios şi Const. Frântu, trimişi în judecata tribuna­ judiciar­ ­ului corecţional conform art. 77 din codul penal şi art. 11 litera D, al II, din legea Mârzescu. Intr’un mani­fest bătut la maşină, aceşti comu­nişti au adus ofense M. S­ Regelui şi au încercat să aţâţe populaţia la revoltă­ La interogatoriul ce li s’a luat ori la tribunal, ei au declarat că răspund numai în faţa judecăto­rilor unde pot veni şi muncitori. Şi-au recunoscut vina­­Tribunalul, după ce a ascultat un martor al a­­cuzărei, a amânat procesul la 6 oc­tombrie, când vor fi ascultaţi şi cei­lalţi doi martori ai acuzărei. DELA CAMERA DE PU­NERE SUB ACUZARE D. jude consilier Niculescu Bolin­­tin, de la cab. I instrucţie, arestase faimosul excroc Alex. Rosenthal zis Popescu, care are un foarte bogat cazier, pentru o serie de excrocherii săvârşite în ultimul timp La re­confirmarea mandatului de aresta­re, Rosenthal a îndrăznit să facă a­­pel, arătând că nu e vinovat. Came­ra de punere sub acuzare i-a respins apelul menţinându-l în stare de a­­rest. PROVOCATOARE DE AVORT MENŢINUTĂ IN STARE DE AREST D. judecător de instrucţie al cabi­netului 4 a arestat pe individa Ana Nagherin pentru că, prin provocare de avort făcută femeei Pelagina To­pol­­­vna a ucis-o. Tribunalul i-a in­firmat mandatul de arestare­ Par­chetul a făcut apel pe care l-a admis şi a dispus menţinerea mai departe în stare de arest a Anei Nagherin. DAT IN JUDECATA PEN­TRU BANCRUTA FRAU­DULOASA D. procuror Manolache Krupen­­sky a deschis acţiune publică pen­tru bancrută frauduloasă împotriva lui Haim Leibovici, comerciant în calea Văcărești 49, și împotriva co­merciantului brutar Anastase Teno­­pol di strada Antim 79, tot pentru bancrută simplă și frauduloasă. CUVÂNTUL Congresu! breslelor şi al corporaţiilor ZIUA H-a din ŞEDINŢA DE DIMINEAŢA ,i­­i Şedinţa se deschide la orele 9, în prezenţa d-lor Pan­ Halippa, minis­trul muncii, Stigri Cunescu, di­rector &duc­d­ Ili’j, Io­nescu, director general şi Argeşanu subdirector general al Casei Cen­trale. In­ FEDERALIZAREA BRESLELOR D. Gănescu, preşedintele comitetu­lui central, citeşte raportul asupra federalizărei breslelor, sub denumi­rea de «Confederaţia generală a breslelor de meseriaşi din România». DIFERITE CERERI D. Gh. Berea-Comăneşti, protes­tează împotriva înstreinărei fondu­lui de un milion jumătate, strâns pentru spitalul local. D. Bogdan-Ploeşti, cere asistenţa statului pentru şomeri. D. Petre Niţu-C- Lung (Muscel), depune memoriul corporaţiei Câmpu Lung. D. Ion Modrescu-Rădăuţi, se aso­ciază la cererile antevorbitorilor. D-nii Ion Niculescu-Ploeşti şi Gh. Marinescu-Moreni exprimă dolean­ţele meseriaşilor localnici. D. D. Diaconescu, dă cetire telegra­mei omagiale expediată M. S. Rege­lui. D. N. Marinescu-Bucureşti, cere şi d-sa sprijinul larg al statului pentru atenuarea şomajului- RAPOARTE D. Olteanu, citeşte raportul asu­pra impozitului pe cifra de afaceri la meseriaşi, cerând suprimarea lor. D. D. Diaconescu, citeşte raportul asupra creerei unui credit de stat pentru meseriaşi şi micii indus­triaşi, cum şi crearea de cooperative de credit pentru meseriaşi. D-nii Ion Drăghici-Caransebeş şi Mărgărit-Iaşi cere ca statutul, întru­cât nu a fost consultat şi de provin­cie, să fie acum bine studiat. D-nii Ionescu-Galaţi şi Vâlcu- Brăila ca o comisie de 6 membrii să redacteze un nou statut ceea ce se admite In această chestiune mai intervin d-nii Manole Constantinescu, Gh. Georgescu Secăraru, S. Predescu și Vâlcu-Brăila. ASIGURĂRILE SOCIALE D. Adam­escu, dă cetire amenda­mentelor propuse de comitetul Cen­tral, la proectul de lege al Asigură­rilor Sociale, depus în Parlament. C. I- Lungu-Iași cere complecta au­tonomie a Casei Centrale. Intervin în discuţie cu diferite propuneri d-nii Petre Lazăr din Fă­găraş, Sorescu, Diaconescu din Bu­cureşti, Arsenie-Iaşi, Vâlcu-Brăila şi Ruşi-Iaşi. D. Mişu Enescu, directorul Casei Centrale, se declară mulţumit de raportul adus de meseriaş şi decla­ră că va cere să se ţină cont de el­ La ora 1 şedinţa e ridicată. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA Se deschide la orele 4. 0 Domşa-Aiud apelează la unirea tuturor meseriaşilor. D-nii Adamescu, Florea Tudor (Te­cuci), Gănescu şi alţii, demonstrează nevoia unui front unic al meşteşu­gărilor. Statutul fiind luat în considerare, se hotărăşte ca regulamentul de funcţionare al breslelor să fie alcă­tuit ulterior, de comun acord cu d. inginer Stavri Cunescu, director ge­neral al muncii şi supus apoi con­gresului din Decembrie. La sfârşit, se citeşte o moţiune în sensul celor discutate. MASA DE SEARA Aseară, direcţiunea generală a muncii, a oferit o masă congresisti­­ori, la cantina din splaiul Mihai Vodă, la care au participat de Pan. Hlippa, N. M. Demetrescu, M. E­­nescu, Stavri Cunescu, inspector ge­neral Georgean, etc. , ' ' Azi desbaterile continuă. ............OOXOO Deraerea din staţia Chitila­ ­ri dimineaţă, la orele 5, mane­­vrându-se un grup de vagoane pen­tru a fi scoase din garnitura unui tren de marfă, s-a întâmplat o acos­tare între vagoane, în următoarele împrejurări: Convoiul fiind dirijat spre o li­nie de garaj, din dreptul magaziei, un acar manevrând greşit acul, a lovit un alt grup de vagoane. Ciocnirea a fost atât de puternică în­cât nouă vagoane au deraiat su­ferind şi unele stricăciuni. Linia a suferit şi ea unele avarii. Pagubele sunt de câteva sute de mii lei. Vinovaţi de această ciocnire sunt acarii Ştefan Oprea şi Marin An­drei. —■ com ■ împotmolirea unui pod c. f. r. Inspectiunea de mişcare Sibiu a făcut cunoscut directiunei generale c. f. r că podul drumului de fier, dela kilometrul 365 plus 970 depe li­nia Sibiu—Turnu Roşu, a fost com­plect împotmolit, în urma ploilor căzute în ultimile zile. S’au luat măsuri pentru despot­­molirea podului, luându-se totodată măsuri pentru asigurarea circula­ției trenurilor. ■----------00X00— Bibliografie IN EDITURA «CUGETAREA», vor apărea mult aşteptatele «ME­MORII» ale criticului E. Lovines­­cu, cari au provocat — abia anun­ţate — vâlva cunoscută. Apariţia «Memoriilor» nu s’a fixat la o dată precisă, va fi însă în orice caz în cursul lunei Octom­brie. -------000X000—!—­—• Nouile tarife directe de mărfuri internaţionale La direcţiunea exploatării C. F. R. se lucrează la alcătuirea nouilor tarife directe de mărfuri cu cele­lalte ţări. Tariful va fi alcătuit la expe­­dierea cu calea ferată şi în combi­naţie cu Serviciul maritim român, pe apă, şi va privi toate mărfurile pentru import şi export. Pentru o mai bună alcătuire a tarifului, direcţiunea exploatării c. f. r. a hotărât să consulte Camerele de Comerţ şi cassele importatoare şi exportatoare, ca să întocmească tablouri de mărfuri ce-i interesea­ză, indicând în acelaş timp staţiu­nile de predare şi cele de destina­ţie, precum şi traficul direct în cauză. Regia autonomă c. f. r. este în prezent în trafic — cu taxe direc­te — cu următoarele ţări: Polonia, Cehoslovacia, Austria, Ungaria şi Germania, având şi combinaţie cu S. M. R. pentru porturile turceşti şi cele din Palestina. Direcţiunea generală c. f. l. cau­tă să aibă asemenea relaţiuni şi cu următoarele ţări: Estonia, Letonia, Grecia, Turcia şi Iugoslavia. Centenarul muzeelor germane La 1 Octombrie se serbează la Berlin centenarul­­muzeelor din Capitala Germaniei prin inaugura­rea muzeului Pergamului şi a secţiunilor de artă orientală şi artă creştină din nou clădite Pe insula am sprea. Cu acest prilej vor avea loc mari serbări la care participă peste o mie­­de directori de muzee din lu­mea întreagă. Printre cei invitaţi a participa la aceste serbări este şi d. prof. Tzi­­gara­ Samurcaş, directorul muzeu­lui nostru naţional, care a fost de­legat să vorbească în numele foş­tilor elevi şi asistenţi ai muzeelor berlineze, la care şi d-sa şi-a făcut educaţia artistică. D-l Tzigara a plecat în acest scop la Berlin­eri dimineaţă. -9-9­000X000---------­ SI­M ARTISTICE Marţi 30 Septembrie, Teatrul Na­ţional reprezintă «Casandra» de d. prof. N. Iorga, cu d-nele Maria Fi­­lotti, Sorana Topa, d-nii N. Bălţă­­­ţeanu, G. Ciprian, I. Theo, etc. Regia o are d. C. Nottara. * Vineri 3 Octombrie, Teatrul Na­ţional reprezintă pentru prima oa­­ră «Flacăra sfântă», de Somerset Maugham, în regia d-lui V. Enescu. * Joi 1 Octombrie, în matineu, Tea­trului Naţional reprezintă cu pre­ţuri reduse «Revizorul» de N. Go­gol, cu distribuţia de la premieră. * Pe scena teatrului «Maria Ventu­ra» se fac ultimele repetiţii ale pie­sei «Felix» de Bernstein. Premiera ,va avea loc Sâmbătă 4 Octombrie cu strălucita distribuţie: R. Bulfinsky, Leny Caler, Silvia Fulda, G- Channel, C. Danidescu, C. Roviuţescu, V. Lăzărescu, Dinu Ar­­geşel. Direcţia de scenă Victor Ion Popa. Decorurile Ioanid. * «îndrăgostita», marea creaţie a d-rei Ventura, se va juca în Bucu­reşti numai de 2 ori, în memoria marelui dispărut Porte Riche Premiera a fost fixată pentru ziua de Marţi 7 Octombrie. In rolurile principale: d-ra Maria Ventura, George Vrapca, Jules Ca­­zaban, Leny Caler, Maria Mohor, Silvia Fulda, Deculescu. Direcția de scenă Victor Ion Popa. * La teatrul «Maria Ventura» con­tinuă să se joace cu mare succes delicioasa comedie «Nu se știe» de B. Shaw. La teatrul «Maria Ventura» s-au pus în vânzare biletele pentru spec­tacolele cu d-ra Ventura. Premiera «îndrăgostita» Marți 7 Octombrie. ■M ----------00X00--------­ Cărţi neni A apărut: «Abecedar de poves­tiri populare» de Ion Călugăru, în­­tr’un tiraj restrâns de 200 volume «hors commerce». Expoziţii Ciclul de expoziţii de artă plasti­că al foyerului Teatrului Ventura, se va inaugura anul acesta Mercuri 1 Octombrie, cu o colecţie de aqua­­rele şi studii, d­atorite pictorului N. N. Tonitza. Mărfi 30 Septembrie 1930 13. Plăci de gramofon; Muzică instru­mentală. 13.30; Informaţiuni, bursa cerealelor, bursa de efecte, cota apelor Dunării, me­teorul, semnal orar. 13.50—14.30: Plăci de gramofon; Mu­zică vocală. 17: Orchestra Sibiceanu: Muzică uşoa­ră şi muzică românească. 18: D-l Horia Furtună; Humorul lui Mark Twain. 18.15: Informaţii şi semnal orar. 18.30: Orchestra Sibiceanu: Continua­rea concertului. 19: D-na Alice Viardot: Despre Alfred de Musset (în limba franceză). 19.20: D-l Octav Cristescu-tenor de la Opera Română. D’Ardelot: Berceuse. Leoncavallo: Les deux serenades. Doni­zetti: Arie din Elextre d’amore. Cilea: Arie din «Arlesiana» Andreescu-Skeletti; Mi-e dor. Andreescu-Skeletti: Lacul. Syl­vian Cristescu; In crâng. 19.50: Plăci de gramofon: Muzică u­­şoară. 20.30: D-l Ion Manolescu; Cetirea unui fragment din «Despot Vodă» de Vasile Alecsandri. UNIVERSITATEA RADIO 20.40: D-l Radu Rosetti; Caragiala pe­dagog, 21; Orchestra Radio: Bossi: Marş so­lemn. Offenbach; Uvertură la «Frumoa­sa Elena». Joh. Strauss; ziare de dimi­neaţă. Vals. Tscherennine; Romanţă. 21.30: D-l I. Jianu: Un cântăreţ al muntelui (Calistrat Hogaş). 21.45: D.1 Edgar Istratty-bas de la O­­pera Română. Haendel; Balthazar.Schu­bert: Moartea şi fata. Lully: Alcesie. Berlioz: Arie din «Damnaţiunea lui Faust». Faure: In rugăciune. Franck: Procesiune, (acomp. de vioară, violoncel şi orgă). 22.15. Orchestra Radio: Dvorak: Le­genda No. 2. Godard: Canzonetta din con­certul de violină (solist d-l Teodoru). Franck, Danse lente. Gounod: Muzică de balet din «Faust». 22.45. Informațiuni. -------ooxoo - — Spectacole T*attîi'e TEATRUL NATIONAL: Casandra. TEATRUL REGINA MARIA: E­­tienne. TEATRUL VENTURA: Nu se ştie. ELITE: «Balanse Marghioale» re­vistă în două acte. CÂMPUL MOŞILOR (Grădina He­liade): Circul Kludsky, menage­rie şi reprezentaţii cu sute de ani­male exotice. Cinematografe TRIANON: Dragoste de ţigan.­­ VOX : Hay-Tang cu Anna May Wong (film cântat şi vorbit). CORSO: Două inimi într’un vals C.v PITOL: Tandreţe, cu Marcelle Jeff­rson. REGAL: Deschiderea stagiunii: «Cilly», operetă revistă de mare spectacol. FEMINA: «Cântecul durerei» cu Al. Jolson şi Davey Lee. BULEVARD-PALACE: Dreptul la dragoste. SELECT: Deschiderea stagiunii: Dreptul la dragoste cu Greta Gar­bo şi Nils Asther. Complecturi: Raquelle Meller celebra cântărea­ţă şi Jurnalul sonor Fox Movie­tone. OMNIA: Curtizane, cu Paul Wege­­ner, André Lafayette şi Werner Futterer. MARNA: O fată fără zestre şi tru­pa rusă. VOLTA BUZEȘTI: Noaptea e a noastră. MARCONI: Rătăcire, artişti şi o comedie. -------poxoo------­ Buletin meteorologic Timpul probabil la 30 Septem­brie a. c. Presiunea în creștere cu 2—3 mm. In Ardeal cerul variabil pe când în restul tărei mai mult senin.Vânt slab de la S.E. iar temperatura constantă. ­i --------­----CC 00- SINAIA 29 (Rador).­­ Ziariştii iugoslavi, plecaţi din Bucureşti, au fost primiţi la Câmpina de şefii autorităţilor şi reprezentanţii so­cietăţii «Steaua Română». In Câm­pina, oaspeţii au vizitat amănunţit instalaţiile societăţii «Steaua Ro­mână» şi rafinăria, D.­ingiper Li­­viu Codareea le-au dat toate expli­caţiile necesare. La masa intimă, dată în onoarea ziariştilor iugoslavi, s’au rostit to­asturi în limba latină, de către d-nii Codareea şi Savinski dela zia­rul «Obzor» din Zagreb. Dela Câmpina, grupul ziariştilor iugoslavi a plecat la Breaza, unde au fost aşteptaţi de elevii şcoalelor locale, în costume naţionale, de re­prezentanţii autorităţilor, etc. Pretutindeni au fost salutaţi cu aclamaţii entuziaste. Vizita atelierelor «Caselor Na­ţionale», unde fetele lucrau la răz­boae, a impresionat profund pe oaspeţi. D-na general Negreanu şi corpul profesoral, au făcut onoru­rile. S’au vizitat apoi cooperativele şi primăria, unde primarul a urat bun venit ziariştilor iugoslavi. A urmat o şezătoare la «Casele Naţionale», în cursul căreia s’au executat de către orfane şi eleve, minunate coruri şi dansuri. Şi-au dat concursul d-ra Alexandra Elef­­terescu şi d. Teodorian, de la Opera Română. Elevele au oferit ziariştilor iu­goslavi, obiecte lucrate de mâna lor. Ziariştii au plecat apoi cu auto­mobilele la Sinaia, unde au depus o jerbă de flori, pe mormântul lui Take Ionescu. După aceea, au vizi­tat mănăstirea Sinaia. Grupul ziariştilor iugoslavi va pleca la Slănicul Prahova şi de aci la Chişinău.

Next