Cuventul, noiembrie 1930 (Anul 6, nr. 1987-2016)

1930-11-01 / nr. 1987

o­ mandă înfiinţarea seminariilor din veniturile mănăstirilor. Imaginea­ză o societate care să soluţioneze problemele economice acute. D. prof. P. V. Haneş, dă citire u­­nui extras asupra patriotului boer din «L’esprit moderne français en Roumanie» a lui Pompiliu Eliade. Constantin Golescu a exercitat în vremea lui cea mai puternică influ­enţă. El a ridicat cel dintâi glasul pentru clasa ţărani mei, arătând mizeria în care zace. Tot sec. al 19 este cuprins în car­tea lui editată în 1026 la Buda «în­semnările călătoriei mele». A fost unul dintre marii organi­zatori ai vieţei moderne şi unul dintre cei mai convinşi apostoli ai culturii. Eri, la ora 5 p. m. soc. «Prietenii ! Se ocupa de începuturile ziarişti­­istoriei literare» au comemorat in­­ ce. Critică clerul timpului şi reco­şedinţă festivă, în biblioteca Mihai­­Viteazul, pe patriotul scriitor şi bărbat de stat Constantin (Dinicu) Golescu. Au participat la şedinţa festivă d-nii prof. P. V. Haneş, M. Stănce­­scu, D. Gavrilă, Murăraşu, V. Gre­­cu, H. Rădulescu, R. Caracaş, d-ra E Pancu, d-nele Eliad Românul, Gal­ia Tudor etc. înainte d­e deschiderea şedinţei, 3. prof. P. V. Haneş, oferă societă­ţii, copii după acte relative la Al­ecu Russo, găsite în arhiva statului din Iaşi, extrase din ziare franceze pri­vitoare la Fr. Mistral. Prezintă so­cietăţii câte­va comunicări perso­nale: Despre premierea lui V. Ale­­csandri la Montpellier, Românii la Karlsbad (1796—1835), Muzeul Vic­tor Hugo la Paris. D­r. Stăncescu vorbeşte despre Constantin Golescu. Constantin (Di­­nicu) Golescu născut la 1777, răpo­sat la 1830 este primul om politic democrat al ţării. A trăit în epoca cea mai sbuciumată. Când ideile de reformă căutau să schimbe faţa sta­telor şi când regii «sfintei alianţe» se străc­uiau zădarnic să înfrunte furtuna care ameninţa. Boierul călătorit prin ţări strei­ne, pribegit prin multe ţări şi-a dat seama că numai cultura, presa şi biserica poate consolida un stat De aceea autorul «Călătoriei mele» întorcându-se din pribegia de peste munţi, deschide şcoala veche de la Goleşti, înfiinţează o şcoală de fete la Belvedere. Dar preocupat de sta­rea economică precară a ţarei, stu­diază condiţiile noastre de produc­ţie, inzistând asupra agriculturei, şi de organizarea muncei. Critică Comerţul nostru care scoate din ţa­ră mărfuri brute cu preţuri mici şi aduce mărfuri fabricate LONDRA 8.18 ZURICH 306 PARIS 15.15 Piaţa de devize fără schimbare. Paris 6-6% Belgia 23.48 Elveţia 32.72 Londra 8.17% Italia 8-82% New-York 168.35 Praga 5.60 Viena 27.77 BURSA DE ACŢIUNI Piaţa slabă în toate compartimen­tele. B-Ca Naţională opt. 5675 B-ca Românească 610.20 B-ca Minelor 80 Soc. Steaua Rom. 400 Soc. Astra Rom. 640 Soc. I­R­L.P. opt. 115.20 Soc. Reşiţa 300 MOBILE , în calitate superioară executarea modernă şi preţuri convenabile puteţi procura la 2 mai .1. TARGU-MUREŞ Sucursalei BRAŞOV, SIBIU Persoanelor de încredere condiţiuni de plată favorabile. Mare asortiment în piane şi pianine.1 Bai LĂZI­I sunt raportagrile fotografice apărute la ultimul număr din OGLINDA LUMII mare revista ilustrata de actualitate tipărită in culori (24 PAGINI 8 LEI) Din bogatul sumar ! Marii­ serbări univer­sitare din Cluj 100 de ani de la naşterea lui Carol Davila Cancanuri cinematogra­­fice. — Aveţi sex­ appeal. — Botezul avionetelor In aerogara Brtneasa.— Greve şi demonstraţii. — Femeile urâte au dreptul MS să iubească ? ! Toata lumea trebue să citească acest număr ^EXCEPTIONAL PEPINIERELE STIRBEY BUFTE* reorganizate și conduse de Pepinie­rele Ambrosi-Fischer și Co„ trimit gratuit catalogul general de viţe al­toite, portaltoi, pomi roditori, arbori de ornament, trandafiri etc. Bukarester Tageblatt Singurul cotidian în limba ger­mană din Bucureşti, Vechiul Regat şi Basarabia. Foarte răspândit. Redacţia şi Administraţia strada Sărindar 14. Telefon 374/23. Buletin Meteorologic Timpul probabil la 30 Oct. 1930. In: Ardeal, Banat şi Bucovina. Presiunea în uşoară scădere cu 1-3 mm. Cerul mai mult acoperit, ploi uşoare, vânt slab de la Vest. Tem­peratura în uşoară creştere. In celelalte regiuni, presiunea în uşoară creştere. Cerul variabil mai mult senin. Vânt slab din sectorul Vestic. Temperatura aceeaşi. Noap­tea rece cu îngheț slab aproape ge­neral. LEUL I. M. ­ctica sovietică de vân­ Astfel, la 27 Septembrie, die Dent­rare a gramelor Sovietele au început din luna Au­gust să arunce pe piaţă la ordin. Cantităţi mari de grâu. Tactica ru­sească constă în a ascunde destina­ţia vaselor încărcate şi a sosi pe neaşteptate când într’un port, când intr’altul, provocând o ruptură de echilibru a preţurilor prin surpriza sosirii, prin cantităţile din ce în ce mai importante şi prin preţurile din ce în ce ma scăzute la care oferă marfă de calitate superioară. serie Tageszeitung, arată că în por­turile yugoslave adriatice au intrat încărcături mari de grâne, care sunt oferite cu mult sub oferta america­nă şi yugoslavă. Mari yugoslave şi negustori de cereale au cumpărat mai multe partizi de grâu rusesc. Ruşii oferă ovăz cu 20% mai jos de­cât cota sârbească. In centrul comerţului de grâu yugoslav s’au luat deja din partea celor interesaţi, măsuri contra im­portului de cereale ruseşti. Deasemeni, au atacat piaţa ameri­cană, aruncând o ofertă masivă la Bursa de mărfuri din Chicago. Con­siliul Bursei a luat de atunci ener­gice măsuri spre a împiedica mano­­perile sovietice de a produce «bais­­sa» preţurilor grânelor americane. Ruşii au transacţionat vânzări de 5­ milioane busheli, (136.000 tone) la Chicago, cu intenţia de a cumpă­ra la Chicago iarăşi aceste posturi, când cantităţi corespunzătoare de grâu eii Europa s’ar fi vândut (Marktbericht Hansa Blum din 22 Septembrie 1930). Cauzele şi motivele cam­paniei actuale de export de grâne a sovietelor Presa mai ales, a fost preocupa­tă în diversele ţări, de motivele acestei campanii d­e export. Enu­­mărăm aci cauzele probabile puse înainte: a) Scopul revoluţionar. Sovietele, prin dumpingul susţinut pe care îl efectuează, intenţionează să ză­păcească economia mondială, spre a pregăti terenul unei revoluţii generale. Această părere însă nu este împărtăşită decât de puţini, celelalte păreri preocupând­u-se mai cu seamă să găsească motive eco­nomice. b) Nevoile de devize. Organizarea monopolului exportului rusesc pre­vede anumite derogări de la prin­cipiul strict al balanţei comercia­le, în momentul în care este lipsă de devize, în ţară. Or, în acest mo­ment Sovietele duc o mare lipsă de d­evize, ceea ce le face să inten­sifice exportul cu orice preţ. c) Balanţa exportului. Anul a­­cesta, în primele 7 luni ale anului economic 1929—1930, balanţa comer­cială a Rusiei notează un pasiv de 24 milioane de ruble, în timp ce a­­ceiaș perioadă de timp a anului 1928—1929 a avut un activ de 40 mi­lioane ruble. Deasemeni, în timpul primelor 7 luni exportul total al Uniunei Sovietelor ar fi trebuit să se ridice la 700 milioane de ruble, după plan, însă nu au fost expor­tate decât mărfuri în valoare de 550 milioane ruble. Deci exportul a rămas în urmă cu 150 milioane ruble (75 milioane d­e dolari) îna­poia prevederilor. Aceasta explică eforturile Rusiei în această campanie. (Neue Freie Presse din 16 Octombrie). d) Pe de altă parte acestea s’ar adăuga la o manevră provenită din cauze strict interioare. Deoarece sistemul de transport este foarte prost pe uscat în Rusia și deoare­ce căile navigabile vor fi în curând supuse îngheţului, e mai practic pentru Rusia să exporte pe apă, prin sud, cerealele disponibile în sudul Rusiei, pentru a importa tot pe apă, prin porturile din nord, grânele necesare ţinuturilor nordi­ce, şi aceasta la un preţ chiar mai scăzut, provocat de manevrele ru­seşti pe debuşeele externe^ (Pester Lloyd, 25 Septembrie). o) Nevoile pentru executarea pla­nului de 5 ani. Organizarea şi efectuarea planu­lui de 5 ani cer o procurare inten­să de maşini şi materii prime din străinătate. Din America, Sovietele au importat o cantitate imensă de maşini agricole. Rusia contează drept cel mai mare importator de maşini din anul acesta d­in Sta­tele Unite. f) Inexperienţa organizaţiilor de export ale Rusiei. Această situaţie se mai datoreşte, după unii şi lipsei de experienţă a organizaţiilor de export ruseşti, ca­re au dreptul să negocieze în străi­nătate. g) In sfârşit, din sursă italiană, chestiunea campaniei ruseşti este privită ca o încercare din partea­­Rusiei d­e­­rşi, recâştiga vechile debuşee de export dinainte de răz­boi. Ar fi deci o manevră pur şi simplu comercială. Incheeri Concluziunile noastre trebue să ai­be în vedere că toată chestiunea campaniei ruseşti nu este înteme­iată pe date obiective provenite din realitatea recoltei, ci pe acţiunea politică-comercială a Sovietelor. In adevăr, planul de 5 ani nu s’a realizat c­ecât în parte şi e cu mult înapoia prevederilor făcute. Planul cumpărăturilor în vederea campaniei de export, iarăș­­t nu este realizat lună de lună, decât în mică măsură. In Iulie planul lunar de cumpărări interioare pentru export a fost realizat numai cu 43 la sută, iar în August numai 72,3 la sută. In Septembrie nu s’a produs nici o ameliorare a acestei situaţii. Pe de altă parte, chiar în ipote­za cea mai fericită pentru Rusia, când ar vinde cele 1 jum. milion de tone grâu în afară, tot nu ar însemna aceasta decât un procent de 7 jum la sută din întregul ex­port mondial. La fel în ce priveşte orzul. (Marktbericht 24 Sept. şi 16 Oct) Diversele state au luat împotriva acestei campanii, diferite măsuri. Astfel Franţa a luat măsuri con­tra dumpingului rusesc, instituind controlul anumitor mărfuri ruseşti la importul în Franţa. Supraveghe­rea a devenit necesară mai ales că balanţa comercială a Franţei e din ce în ce mai nefavorabilă. In primă jumătate a anului 1930 au fost importate în Franţa măr­furi ruseşti de 411 milioane franci, în timp ce exportul Franţei către Rusia e numai de 119,6 milioane franci. Astfel Ruşii au căpătat de­vize franceze cu care au transacţio­­nat cumpărături pe alte pieţe stră­ine. Sovietele nu au ce măsuri să ia contra acestui control, deoarece prin monopolul comerţului exterior ei deţin deja un aspru control. Decretul din 4 octombrie împu­terniceşte guvernul francez fie să ia măsuri de control şi contingen­tare, fie să-l prohibească în între­gime. Belgia de asemeni studiază mă­surile ce trebuesc luate în privinţa dumpingului rusesc. (Marktbericht 10 Octombrie), spre a vedea dacă trebue să ia măsuri faţă de tot importul din Rusia sau numai de anumite mărfuri. In Finlanda, Uniunile agricole au cerut guvernului să ia măsuri co­n­tra dumpingului rusesc care pri­­mejdeşte agricultura finlandeză mai ales în ce priveşte secara. Uniunea anunţă că va boicota orice firmă comercială care va mai importa cereale ruseşti. In Anglia, conferinţa imperiului a numit o comisiune ca să cerce­teze măsurile ce trebue luate con­tra concurenţei pe care o face Ru­sia Dominicanelor engleze. (Markt­bericht 13 Octombrie) Statele Unite vor lua măsuri în apropiata sesiune a Congresului U­­niunii, pentru prohibirea importu­lui de cărbuni, lemne, gelatină, grâu din Rusia. Deasemeni în privinţa opririi transacţiunilor cerealelor ruseşti la bursele americane. (Markt bericht 25 Sept.). Italia însă, este mai rezervată gă­sind că nu avem de a face cu un dumping rusesc, ci cu operaţiuni strict comerciale, care, d­ealtmin­­teri, având în vedere importanţa minimă a posibilităţilor ruseşti de export, nu sunt de natură a per­turba piaţa mondială. Paul Steri­an­ tombrie orzrusesc Orz Dunărean gr. hl. Fl. h. gr.hl. fl. h. 102» 4,25» » 4,15 » 4,40 4,30 11» 4,25» 4,30 4,40» » 4,45 12» — » » 4,15 » — » » 4,20 14» 4,15» » 4,10 » 4,20 4,20 15 4,25» » 4,10 4,30» 4,20 16» 4,25» 4,15 » 4,40 4,25 17» — » 4,15 » — » 4,25 18 4,25 4,15 » 4,40» » 4,25 20» 4,25X — » 4,35 XI 4,20 » XH 430 211 X 4,20» X 4,05 XI 4,30» XI 4,15­­» XII— CUVÂNTUL Şcolile şi liceele desfiinţate Dispoziţiile ministerului instrucţiunii D. Costăchescu, ministrul instruc­ţiunii, a semnat cri o decizie prin care se fac, pe data de 1 Noembrie, însemnate desfiinţări şi transfor­mări de şcoli secundare. Aceste mă­­suri se bazează pe «necesitatea reducerii bugetului învăţământu­lui», pe faptul că «unele şcoale nu dau roadele aşteptate din cauza instalaţiunii sau a încadrării in­suficiente», pe «trebuinţa de a în­tări acest învăţământ prin concen­trarea lui» şi pe «necesitatea de a regula debitul şcoalelor normale după putinţa Statului de a creia posturi de învăţători». Ce şcoale se desfiinţează sau se transformă ş­coalele mai jos notate, cărora li se desfiinţase, prin Decizia No. 99.505 din 26 Iulie 1930, una sau două clase, pe ziua de 1 Septembrie 1930, se des­fiinţează complet, sau se transfor­mă, pe ziua de 1 Noembrie 1930, du­pă cum se arată pentru fiecare în parte Directoratul Bucureşti Liceul de băeţi din Alexandria «Al.­­Ghica», tip C, se transformă în gim­naziu tip A. Liceul de fete din Alexandria, tip C, se transformă în gimnaziu tip A. Liceul de băeţi «C. Alimănişteanu» din Olteniţa, tip C„ se transformă în gimnaziu tip A. Şcoala normală de băeţi din Brăila, se desfiinţează complect. Şcoala normală de băeţi din Călăraşi se desfiinţează complet. Şcoala normală de băeţi din Cons­tanţa se desfiinţează complet. Şcoala normală de băeţi din Grădiş­tea se desfiinţează complet. Şcoala normală de fete din Galaţi se desfiinţează complect. Şcoala normală de fete din Piteşti se desfiinţează complet. Directoratul Cernăuţi Liceul real No. 2 de băeţi din Cer­năuţi, se desfiinţează complet. Liceul de băeţi din Vatra-Dornei se contopeşte cu liceul «Dragoş-Vodă» din Câmpulungul Moldovenesc. Liceul de fete «Principesa Elena» din Fălticeni tip C., se transformă în gim­naziu tip A. Şcoala normală de băeţi din Fălticeni se desfiinţează complet. Directoratul Chişinău Liceul de băeţi «Ioan Voevod» din Cahul, tip C, se transformă în gimna­ziu tip A. Liceul de băeţi din Rezina se desfiin­ţează complet. Liceul de fete «Domniţa Ileana» din Bălţi, tip C, se transformă în gimna­ziu tip A. Liceul de fete din Cahul, tip C, se transformă în gimnaziu tip A. Liceul de fete «Eparhial» din Chişi­nău, tip B, se desfiinţează cursul supe­rior al seriei b spre a rămâne liceu de tip D, având anexate clasele IV-a,până la VII de şcoală normală. Şcoala normală de băeţi din Ismail se desfiinţează complet. Şcoala normală de băeţi din Orheiu se desfiinţează complet. Şcoala normală de băeţi din Tighina se desfiinţează complet. Directoratul Cluj Liceul de băeţi din Zălău, tip O., se transformă în gimnaziu tip A. Liceul de fete din Dej, tip C, se transformă în gimnaziu tip A. Liceul de fete din De­ja, tip C, se transformă în gimnaziu tip A. Liceul de fete din Sighişoara, tip C.,­­ se transformă în gimnaziu tip A. Şcoala normală de băeţi din Satu- Mare şi Şcoala normală de băeţi din Zălău, se contopesc într’o singură şcoală nor­mală ce va funcţiona la Careii-Mari. Directoratul Craiova Liceul de băeţi «Independenţa» din Ca­lafa, tip C. se transformă în gimna­ziu tip. A. Şcoala normală de băeţi din Caracal se desfiinţează complet. Şcoala normală de băeţi din T. Se­verin, se desfiinţează complet. Şcoala Normală de fete din R. Vâlcii se desfiinţează complet. Directoratul Iaşi Gimnaziul de fete din Tg.-Neamţ se desfiinţează complet.­­ Şcoala normală de băeţi din Bădeni-­ Iaşi se desfiinţează complet. Şcoala normală de băeţi din Huşi se desfiinţează complet. Şcoala normală de băeţi din Tecuci, se desfiinţează complet. Şcoala normală de fete din Botoşani, se desfiinţează complet. Directoratul Timişoara Liceul de fete «Iulia Haşdeu» din Lu­goj, tip. C, se transformă în gimna­ziu tip A. Gimnaziul de fete din Lipova se des­fiinţează complet. Care va fi situaţia perso­nalului administrativ şcolar Personalul administrativ şi de serviciu al şcoalelor ce se desfii­n­ţeaza complet, rămân în disponibi­litate pe ziua de 1 Noembrie; acela al liceelor ce se transformă în gim­nazii, se reduce la numărul prevă­zut pentru acest din urmă tip de şcoală (secretar, supraveghetor de ordine, 2 servitori), restul rămân în disponibilitate. Corpul didactic de la şcoa­­lele desfiinţate Personalul didactic al şcoalelor enu­­mărate mai sus, va fi trecut în una din următoarele categorii: Toţi profesorii suplinitori rămân în disponibilitate pe ziua de 1 Noembrie. Profesorii titulari vor fi încadraţi, du­pă cum urmează: Cei de la liceele tip C., cari au fost transformate în gim­nazii de tip A„ vor fi reîncadraţi la catedrale acestui tip de şcoală. Cei de la şcoalele desfiinţate complet­­ vor fi reîncadraţi la catedre de acele­aşi specialităţi, sau de specialităţi si­milare din oraşul în care au avut ca­tedra. Cei ce nu pot intra în catego­riile a. şi b., vor fi chemaţi în ziua de 4 Noembrie, spre a-şi alege o cate­dră din specialităţi similare în alte lo­calităţi. La alegerea catedrelor pentru reînca­drare, se va da precădere profesorilor, după vechime şi după greutăţile fami­liare care-i leagă de vechea localitate în care au avut catedra sau de cea nouă în care cer catedră. Suplinitorii cari ocupau catedrele alese de titulari pen­tru reîncadrare, rămân în disponibili­­ tate. 1,îl Ce fac elevii de la şcoalele desfiinţate Elevii interni ai şcoalelor normale desfiinţate, vor fi trecuţi la alte şcoale normale, după posibilităţile oferite de local, în ce priveşte dor­mitoarele şi clasele elevii păstrăn­­du-şi situaţia de bursier sau de sol­vent. Elevii externi ai liceelor şi gimnaziilor desfiinţate se pot în­scrie la alte şcoli similare din loca­lităţi vecine, ei se pot înscrie şi ca­i pregătiţi în particular la şcoalele de acelaş fel din localitate, indife­rent dacă şcoala e pentru băeţi ori pentru fete. Pentru înscrierile acestor elevi, se acordă, in principiu, toleranţă în privinţa numărului limită pe clasă prevăzut de regulament, urmând a se stabili pentru fiecare caz în parte după cuprinsul claselor şi posibili­tăţile pedagogice. Cererile de funcţionare a claselor desfiinţate ca extrabugetare vor fi soluţionate fiecare în parte de către Minister. Lichidarea averilor şco­lare Inventarierea şi lichidarea avu­tului fiecărei şcoale, se va face la faţa locului de un delegat contabil al Ministerului sau al Directoratu­lui respectiv, după dispoziţiile date de administraţia Casei Şcoalelor împreună cu Direcţia învăţământu­lui Secundar. Se vor întocmi şi transmite, de ur­genţă, tuturor şcoalelor interesate, dispoziţii de detaliu referitoare la personalul administrativ şi didac­tic, elevi şi inventar. Lucrările referitoare la mutarea profesorilor şi a elevilor se vor în­deplini în cursul săptămânii de la 1 la 8 Noembrie. De la Liga Culturală Mâine, Sâmbătă, între orele 6—9 seara, «Liga Culturală» Secţiunea Bucureşti, continuă lecţiile de jo­curi româneşti în Palatul Ligii Culturale, Bulevardul Schitu Mă­­gureanu 1, unde vor continua regu­lat în fiecare Sâmbătă şi la ace­leaşi ore-Membrii «Ligii Culturale» sau orice doritor să învet© adevăratele jocuri româneşti, sunt rugaţi a lua parte în număr cât mai mare. -----00=0X0= (Continuarea articolului din pagina I-a) d. George Brătianu care se ştie că ia parte la şedinţele parlamentu­lui. Partidul poporului Ca în toate chestiunile cari s’au pus până aci în prezent şi în aceasta partidul poporului prezintă perfect unitar. D-nii mareşal Averescu şi Octavian Goga sunt împotriva rein­­trării în Parlament atât cât rămâne în vigoare legea descentralizării ad­ministrative. Totuşi înainne de 15 Noembrie vor discuta această ches­­tune în comitetul de direcţie al Partidului şi-l va lăsa să decidă ce va crede cu cale. Un punct de întrebare în fapt însă este precis: dacă li­beralii vor hotărî să intre în par­lament atunci şi partidul poporului intră în mod automat. Acelaş lucru se va întâmpla şi cu liberalii. Dacă partidul poporului reintră, atunci şi d-nii Duca şi V. Brătianu se vor declara pentru participare. Deci problema reintrărei opozi­ţiei în parlament atârnă de abilita­­­­tea guvernului de a câştiga unul din cele două partide de opoziţie de partea sa. Va reuşi d. V. Mironescu să câş­tige de partea sa pe d. mareşal A­­verescu în această gingaşă proble­mă? Dacă isbnteşte atunci va avea toată opoziţia în parlament Dacă nu reuşeşte, atunci va guverna fă­ră concursul ei. — B. — ştiri artistice O seară cu adevărat plină de ve­selie, nu puteţi gusta decât asis­tând la spectacolele Teatrului «Ma­ria Ventura« «Grand Hotel, şi «Când doi se ceartă». D-nii Iancove­scu şi Timică smulg ropote de a­­plauze, iar d-ra Maria Mohor cuce­reşte sala prin farmecul ei. In celelalte roluri, Rovinţescu,Lă­zărescu , Danielescu Dinu Argeş, Scărlătescu, etc, şi d-nele M. Rovin­tescu şi Fotine. Direcţia de scenă Victor Ion Popa. După luni de zile de reclamă de­şănţată, publicul a fost pus în faţa unui film care se pretinde cea din­tâi realizare românească, «vorbită şi cântată». Miercuri seara, invitaţii — oame­ni politici, scriitori, artişti şi ziari­şti — au trecut, la prima viziune d de film românesc, prin clipe grele. Fiindcă, numai bunul simţ, ospi­talitatea fără seamăn a românului, a făcut ca reprezentaţia anunţată «de gală» să nu se transforme într’o manifestaţie ostilă întâi, fiindcă «Ciuleandra» nu are nimic comun cu excelentul ro­man al d-lui Liviu Rebreanu, şi probabil că, cel dintâiu d-sa se scu­tură de filmul care poartă numele operei d-sale. Al doilea, ceea ce s’a reprezentat sub titlul unui roman românesc, întrece orice fantezie pe spinarea bietei propagande româ­nești. «Ciuleandra» vrea să prezinte un med­iu românesc, cu priveliștea hol­delor noastre, cu munca şi viaţa noastră, şi reuşeşte să adune lao­laltă ţărani cari vorbesc admirabil nemţeşte, servitori cari dansează fox-trott-uri, şi — monument de stupiditate — români cari nu ştiu... româneşte. Inchipuiţi-vă minunea: primul film sonor românesc are in­terpreţi cari vorbesc o românească ce nu se mai întâlneşte astăzi nici în fundul celui mai oropsit târgu­­şor din Sighetul Marmaţiei. In a­­cest cadru — incoherent, hilariant — câţiva actori de la Teatrul Na­ţional în lipsa unui regizor price­put, a unui om de meserie, fac lău­dabile sforţări pentru a nu-şi ştirbi reputaţia, d­ar sunt parcă împinşi ca să fie în nota carnavalescă a filmului şi vorbesc ca ventrilogii... Cel mai mare deserviciu ce se poate face acestor excelenţi come­dieni este să fie reprezentaţi în «Ciuleandra» dealungul şi dealatul ţărei. Dar este şi o problemă de înalt interes cultural ca ei să nu fie puşi în posturi penibile, deadreptul catastrofale. Fiindcă filmul nu face altceva decât să compromită o cauză. Dealungul întregului film — care vrea să pară serios şi să inspire simpatii dar reuşeşte contrariul — pluteşte o atmosferă hilariantă, care provoacă tot timpul râsul spectatorilor și dă loc la cele mai tumultoase scene de galerie înfier­bântată «Ciuleandra» constitue o încerca­re ratată, — o încercare care nu face decât să întrezărească imen­sele sacrificii ce s’au făcut... Dacă filmul va rula în adevăr în străi­nătate — ceea ce nu credem — atun­ci propaganda românească avea de suportat încă un capitol defici­tar, un capitol dea dreptul dezas­truos. Ori, după sacrificiile făcute, nu merităm aceasta. PINGUIN. Sinuciderea unui medic căpitan Medicul căpitan veterinar Gasoi Pavel de la divizia 20-a inf., din Tg.-Mureş, bolnav de mai multă vreme de nervi, era însoţit de un plutonier al unităţii spre a fi in­ternat în spitalul militar «Regina Elisabeta» din­ Capitală. La eşirea din staţia Chitila, me­dicul căpitan profitând de neaten­ţia însoţitorului s’a aruncat înain­tea unei locomotive. El a fost ori­bil mutilat. In loc de cronică „CIULEANDRA“ —----------0030 ----oooooxooooo---­ Radio-Bucuresti Vineri 31 Octombrie 1930 394 m. BUCUREŞTI 12 kw. 761 kHz. 13. Plăci de gramofon (muzică voca­lă). 13.30. Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnul orar. 13 50. Pl­ăci de gramofon (muzică in­strumentală). 17. Orchestra C­olac-muzică rom­ânea­­scă. 18: D. col. N. M. Condiescu: Călătorii în China. 18.15: Informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. 18.50: Orchestra Ciolac. UNIVERSITATEA RADIO 19: D. prof. Rădulescu-Motru: Proble­me psihologice. 19.20: D. prof. T. Vianu: Teatralizarea vieţii. 19.40: D. Florinescu; Geografia mate­matică. PROGRAM DE SEARA 20: Carnavalul de Veneţia, cântat de un măgar, comedie într’un act de I. Sârbu, după I. L. Caragiale. 20.45: Plăci de gramofon (muzică u­­şoară. 21: Corin «Carmen» sub conducerea d-lui I. Chirescu: Mebul: Rugăciune din opera «Joseph»; Cântecul lui Ionie (po­pular scoţian); Renard; Ccântec de lea­găn; Massenet: Fecioarele din Roşela; Kiriac; Să cântăm doina străbună; Vi­­du: Negruţa. 21.30: D. prof. dr. Gheron Netta; Săr­bătoarea economică. 21.45: Corin Carmen; Borgovan: Din Agapia In Văratec (solo d-na E. Costi­­nescu); Mihail Jora: Foaie verde bob secară; N. Gane: Puişorul; N. Gane: Ţarina; pentru cor bărbătesc; Drăgoi: Trandafir de pe răzoare; Chirescu: Ma­ma; Cucu; Marioara. 22.15: D. A. Sarvis — violină; Grieg: Sonata de minor; Th. Rogalsky: Baladă. 22.45: Informaţiuni. ŞCOALA POLITECHNICA ora 16 Schubert; Ave Maria; Drigo: Les mil­lions d’Arlequin; Kreisler: Liebeslied ; Sarasate: Zapateado; Drigo; Valse-Due­­-tte, executate de Efrem Zimbalist; Hu­­bay: Zephyr; Oft in the stilly night; Simple aveu; Lied ohne Wörter; Love old sweet song; Prayer; Angels sere­nade. ora 22 Tangouri cântate de Pilar Arcos și orchestra «Charleston Serenaders». iBBnnnmnHaHnmBHHMHi spectacole Teatre TEATRUL NATIONAL; Femeia şi paiaţa. TEATRUL VENTURA: Grand Ho­tel şi Când doi se ceartă. TEATRUL REGINA MARIA: Nun­ta, cu repetiţii. ELITE: «Să vezi şi să nu crezi». Două acte şi 18 tablouri de Ni­­con-Nican-Vikin. Cinematografe CAPITOL: Ciuleandra. SELECT: Pe fr­otul de vest 1918. FEMINA: Patru draci. TRIANON: Regele Jazzului. REGAL: Giovanna. ROXY: Ciuleandra. VOX: Pe când eram împreună. BOULEVARD PALACE: Pe fron­tul de vest 1918. CORSO: Atlantic. OMNIA: Piratul Negru. MARNA: Farmecul Dunării și tru­pă de reviste. MARCONI: Demonul Petersburgu­­lui cu Saliapin și Trupa de revis­te Tuki Erem­ia. VOLTA BUZEȘTI: Regina neînco­ronată cu Corinne Griffith. •----- 000X000-^-——

Next