Cuventul, ianuarie 1931 (Anul 7, nr. 2046-2075)
1931-01-01 / nr. 2046
încercarea de atentat de la ziarul „Adevărul Mersul instrucţiei ■-'©©98— D. jude prezident Papadopol a continuat la siguranţă ori noapte şi ori dimineaţa, cercetările în legătură cu tentativa de atentat săvârşită de elevul Constantin Dumitrescu asupra d-lui Em. Socor.In acest scop d. magistrat instructor, a ascultat pe atentator, căutând să lămurească în special chestiunea complicităţii, precum şi provenienţa banilor şi a revolverului. După amiază, Dumitrescu a fost adus la cabinetul V de instrucţie, unde după ce s-a deschis în contra sa, acţiune publică pentru tentativă de asasinat (art.225 și 226-227-232 și 38 al. 2 c.p.) d. magistrat instructor a lansat mandat de arestare, în baza căruia va fi întemniţat chiar astă seară. Cu ocazia cercetărilor s-a stabilit că asasinul locuia în Iași la aghiotantul d-lui Corneliu Zelea Codreanu,studentul Totu,—de aci Dumitrescu a plecat în ziua de 21 Decembrie la părinţii săi, în Galaţi, de unde a venit la Bucureşti în ziua în care a săvârşit atentatul. Asupra lui s’au găsit pe lângă actele ce am relatat în reportajul nostru de eri numai suma de 40 lei. In cursul zilei de eri, au mai fost ascultaţi câţiva informatori din anturajul imediat al liceanului iar alţii urmează a fi ascultaţi astăzi. In acelaş timp s-au luat dispoziţii de a se face câteva descinderi la Iaşi şi la Galaţi. In interesul instrucţiei de prezident Papadopol înţelege să nu facă nici un fel de comunicări presei, pentru a nu-i fi stânjenite cercetările. PROTESTUL UNIUNEI ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI «Uniunea ziariştilor profesionişti», care a protestat cu indignare întotdeauna când împotriva ideilor s’a recurs la violenţe, vestejeşte şi de data aceasta, cu toată asprimea, atentatul săvârşit împotriva d-lui Em. Socor. Profesioniştii scrisului, răspunzători în faţa legilor ţării, cer autorităţilor să procedeze cu toată energia, împotriva autorilor materiali şi morali, ai tentativei de anarhizare a ţării. PROTESTUL ASOCIAŢIEI PRESEI Comitetul Asociaţiei generale a Presei Române, adunat în şedinţă extraordinară, luând cunoştinţă ele odiosul atentat care a fost comis împotriva colegului Em. Socor, director al ziarelor «Adevărul» şi «Dimineaţa», protestează cu ultimă energie împotriva acestei fapte pe care o consideră ca o incalificabilă încercare de a împiedeca libertatea gândirei şi a scrisului, cere autorităţilor din stat ca să ia toate măsurile necesare pentru ca pe viitor asemenea fapte să nu se mai repete şi exprimă d-lui Socor toate sentimentele de solidaritate colegială, asigurându-l de cea mai caldă simpatie, în clipa când caută vindecarea rănilor ce a căpătat în exerciţiul demn şi curajos al profesiunii zaristice. NEREGULILE de la federaţia de fool-bali Grave acuzaţii de incorectitudine aduse conducătorilor Va intra in acţiune Parohetul? -0000- Imediat după deschiderea Parla- J mentului, d. ministru al muncei şi sănătăţei va fi interpelat cu privire la unele nereguli şi la situaţiunea unora dintre conducătorii Federaţiei Române de foot-ball, acuzaţi de furt, excrocherie şi falsuri. Neregulile de la federaţia română de foot-ball au constituit în ultimavreme unul din cele mai mari scandaluri. Singurul domeniu care pierea ferit de molima afacerilor, devine astăzi un câmp vast în care domnesc tot soiul de indivizi fără situaţiuni bine precizate. Am mai vorbit în coloanele noastre despre neregulile de la Federaţia de foot-ball, şi ne-am exprimat mirarea că preşedintele ei sau autorităţile în drept nu intervin. DETURNĂRI de fonduri _ Se citează pe seama unora dintre conducătorii Federaţiei o seamă de deturnări de fonduri de conturi falsificate, etc. etc. Un anume Luchidis, grec de origină înscăunat secretar al Federaţiei, este acuzat de luni de zile că a furat din visteria sportului, că a falsificat bilete de tren pentru echipele sportive ale României şi a comis cu bună ştiinţă şi în interese personale unde acte menite să compromită prestigiul nostru sportiv. Un exemplu în această privinţă îl constitue înfrângerea României din partea Bulgariei. Acest Luchidis este şi astăzi tolerat în direcţia educaţiei poporlui, la departamentul sporturilor. ALTE ACUZAŢII GRAVE Din cauza câtorva dintre conducătorii Federaţiei de foot-ball acuzaţi de incorectitudine şi cari nu au fost încă deferiţi parchetului, însăşi instituţia are de suferit acuzări menite s’o compromită nu numai în ţară, dar şi peste graniţă Ziarul «Vremea Sport» de exemplu duce de câteva luni una dintre cele mai violente campanii împotriva Federaţiei şi a conducătorilor săi acuzându-i de excrocherie calificată. întreaga presă a subliniat gravitatea acuzaţiilor, dar până acum nici ministerul de resort nici «Uniunea federaţiilor de sport» n’au găsit de cuviinţă să intervie. Suntem informaţi că în afară de interpelarea din cameră, numeroşi sportivi se vor adresa M. S. Regelui expunând Suveranului situaţia compromiţătoare a foot-ball-ului, ajuns pe mâna unor incorecţi. E trist că până în prezent organele în drept n’au sezizat încă parchetul. Lemn rusesc în Anglia Negocierile între exportatorii de lemn din Suedia şi Finlanda şi importatorii din Anglia, s-au terminat fără un residiat favorabil. Comerţul englez şi-a acoperit nevoile pentru 1031 prin comenzi importante de lemn din Rusia, —•—*—000X000--------- Trei atentate într’o noapte la trei teatre din New-York NEW YORK 30 (Damibo.). — In noaptea tmuU „„ *poi comise trei atentate la trei teatre diferite din New York. Un tânăr de vre o 20 de ani a pătruns în casieria teatrului companiei Paramount și a silit, cu revolverul în mână pe casier să-i dea cei 11 mii dolari pe cari îi avea în casă. După plecarea atentatorului, casierul a dat imediat alarma, şi teatrul a fost încercuit de poliţie, dar atentatorul se făcuse nevăzut. Câteva ore mai târziu un casier al unui teatru de pe a 15-a Avenue a fost jefuit de 25.000 de dolari. Deasemeni casierul unui restaurant din centrul orașului a fost silit cu arma în mână de un tânăr să-i dea tot ce avea în casă. A fost deschisă o anchetă, Arnoldo Mussolini pentru revizuirea tratatelor MILANO, 30 (Danub). — Fratele d-lui Mussolini, Arnoldo Mussolini, publică în ziarul «Popolo d’Italia» un articol, în care cere revizuirea tratatelor de pace. El declară că revizuirea este cerută cu insistenţă de toate popoarele nedreptăţite prin tratate şi constitue singura lor speranţă pentru compensarea suferinţelor din trecut. ooxxxoo— STUDENŢEŞTI Se aduce la cunoştinţă studenţilor ilfoveni, că ultimul termen pentru depunerea cererilor de intrat în căminul studenţesc al prefecturei judeţului este până în ziua de 12 Ianuarie 1931. In ziua de 15 ianuarie 1931 se afişează la prefectură tabloul studenţilor primiţi. In ziua de 19 Ianuarie 1931 începe funcționarea căminului, iar în ziua de 24 Ianuarie 1931, are loc inaugurarea lui oficială. Tulburările din Birmania LONDRA 30 (Rador). —• Din Rangoon se anunţă că în apropiere de localitatea Sakwin a avut loc o ciocnire între trupele indiene şi un grup de 200 de rebeli. Rebelii au avut 50 de morţi şi răniţi. Trupele indiene nu au suferit nici o pierdere. Adaoarca comllctalai ciccdiiy al partMHM liberal gcorglsl 1 1 II IIII M 11IM ■!■■■!■ » declaraţiile d-lor Gheorghe Brătianu, Istrate Micescu şi alţii. Fixarea candidaturilor pentru alegerile parţiale Eri la orele 11 de dim. a avut loc, la clubul partidului liberal georgist, din calea Victoriei, adunarea comitetului executiv al partidului. La această întrunire au participat şi delegaţi din provincie, în frunte cu şefii de organizaţiuni judeţene. Cuvântarea d-lui George Brătianu D. GEORGE BRATIANU, şeful partidului a făcut cu acest prilej un scurt expozeu asupra situaţiei politice de astăzi. D-sa consideră adunarea compactă pentru astăzi ca având un caracter decisv în mişcarea partidului de sub conducerea sa. Ocupându-se de situaţia creată în sânul vechiului partid, prin dispariţia lui Vintilă Brătianu, memoriei căruia aduce un impresionant omagiu, arată că prin alegerea d-lui Duca nu s’a schimbat nimic din structura organică a acestui partid, şi că acţiunea începută de d-sa la 8 Iunie o va continua cu aceeaş perseverenţă. Fiindcă, nu împotriva unui om ne-am ridicat noi, spune d. George Brătianu, ci în potriva unui program învechit şi inadecvat situaţiei politice de astăzi, dăunător ţării. Ca încheere, exprimă acelaş sentiment de loialitate faţă de Rege şi sinceritate faţă de popor. Alte cuvântări D. PROF. P. DRAGOMIRESCU, aminteşte împrejurările în care a luat naştere acţiunea partidului liberal, şi arată că această acţiune de regenerare a principiilor de guvernământ este cu atât mai valoroasă cu cât celelalte partide politice sunt în plin proces de destrămare. Aceasta din cauza programelor lor, pe cât de oportuniste pe atât ce false. Doctrina georgistă este: critica de idei şi acţiunea de fapte. Bazat pe aceste principii, noul partid liber, rar va continua să fie un partid activ, şi va ajunge să înlăture metodele de conrupţie politică, de până acum. D. ŞTEFAN TATARESCU spune: In numele şefilor de organizaţii şi cu asentimentul Lor, exprim în această şedinţă solemnă că ziua de 9 iunie a fost cea mai frumoasă pagină din cariera noastră politică N’am dus lupta împotriva unui om, ci împotriva sistemelor concepţiilor perimate ale ritmului vechi , pe care l-am abandonat pe vecie. Am exprimat solidaritatea întregului partid naţional cu M. S. Regele Carol II cu realitate şi sinceritate. De aceia, acţiunea noastră trebue să continue până la izbânda finală a acestor principii. D. PROF. CONST. GIURESCU, arată că personalitatea d-lui George Brătianu este chezăşia izbândei în lupta pe care o duc împreună. D. C. TOMA declară că este solidar, cu acţiunea partidului liberal georgist şi că va lupta cu aceeaş râvnă de până acum pentru unitatea lui. Cuvântarea d-lui Istrate Micescu D. prof. ISTRATE MICESCU spune că momentul de faţă reclamă solidaritate, atât pentru actele săvârşite, de la 8 iunie şi până acum, cât şi pentru activitatea viitoare a partidului. Acest partid a avut o ţinută impecabilă faţă de Coroană şi sinceritate faţă de popor. Ni s’a spus că am contat prea mult pe Rege şi am scontat gesturile lui. Faptele vorbesc singure și eu nu voi adăoga nimic. Consider însă că nu s’ar putea ca Regele să dea cândva prilejul sa se spună că nu e om de cuvânt. Cei ce caută să ne aducă nouă învinuiri, aceștia vor să găsească o dezicere în sus, pentru a acoperi o dezicere în lături. Curajul nostru se explică Prin faptul că n’avem să ne reproşem nimic. Să fim deci solidari pentru a învinge pe adversari în interiorul ţării şi a-i înlătura pe cei din afara graniţelor. Mai vorbesc d-nii: FABIUS, în numele Ardealului; IULIU COSTEA, în numele Banatului; NICOLAE ZIGLE, av. VASILESCU şi gen. VAITOIANU. Candidaţii la alegerile parţiale D. GEORGE BRATIANU mulţumeşte asistenţilor pentru sentimentele exprimate faţă de d-sa, după care supune adunării spre aprobare, candidaţii cari vor participa la alegerile parţiale, şi anume: pentru jud. Furia, d. av. Vasilescu pentru Teleorman pe d. C. Toma şi pentru Caraş pe d. Iancu Conciatu Se aprobă aceste candidaturi. La orele 12.30 adunarea ia sfârşit. D. GEORGE BRATIANU Victimele incendiului de la hotelul din Cochrane SUNT 20 MORŢI OU AVA 30 (Rador).—In incendiul produs in noaptea trecuta la hotelul din Cochrane, au pierit carbonizaţi 20 de oameni. Până acum au fost scoase la cadavre. Celelalte cadavre n’au putut fi identificate. Jocul a fost provocat de un scurt circuit electric, flăcările s-au întins cu repeziciune, cuprinzând coridoarele și ieșirile din hotel. CUVÂNTUL Situaţia Casei Autonome a Pădurilor Statului Publicăm mai jos o expunere sumară asupra situaţiei Casei Autonome a Pădurilor Statului pe 1930 (C. A. P. S.) cu următorul cuprins: Deşi o situaţie financiară precisă a Casei Autonome a Pădurilor Statului nu se va putea face decât după 1 Ianuarie 1931, totuşi, pe baza unor date comptabilizate până acum se pot da următoarele lămuriri: Ce a moştenit C. A. P. S. de la vechea Casa Pădurilor 1. C. A. P. S. a luat fiinţă la 1 Mai 1930, are o existenţă — la finele exerciţiului — de 8 (opt) luni şi deci este cea mai nouă regie din ţară. 2. Pentru funcţionare i s-a impus aplicarea unui buget al Casei Pădurilor de 738.000.000 lei la încasări, adică cu circa 150.000.000 lei peste încasările anului precedent; 438 milioane lei la cheltueli; şi deci 300.000.000 lei la excedent. 3. Pe primele 4 luni de funcţionare, în care se cuprinde şi sezonul favorabil de vânzare, vechea administraţie a Casei Pădurilor încasase 161.000.000 lei şi ar fi fost îndreptăţită să realizeze până la finele anului,păstrând aceiaşi proporţie (161.000.000 X 3) , 492 milioane lei, adică cu 246.000.000 lei sub prevederile încasărilor, și cu un excedent de numai 54.000.000 lei, în loc de 300.000.000 lei, deci cu un deficit de 246.000.000 lei. Acestea ar fi fost rezultatele unui buget cu supraevaluări, — prin nimic justificate — la încasări, și a unei majorări neproductive la cheltueli. Ce a realizat C. A. P. S. în 8 luni Administraţia C. A. P. S., conştientă de greutatea sarcinei ce o apasă, pentru ameliorarea situaţiei şi-a îndreptat preocupările spre asigurarea excedentului de 300.000 000 lei, simultan pe două căi: a) prin realizarea unei sume cât mai mari la încasări şi b) prin economii cât mai forţate la cheltueli. I. Situaţia încasărilor la finele anului 1. Sume realizate până la 30 Noembrie 1930: a) B. N. R. şi adiţii financiare 437.340.116. b) încasări directe la stat, pe seama art. 50 şi 90, etc., contabilizate 9.067.384. c) încasări directe la stat, pe seama art. 50 și 90, etc. necontabilizate până în prezent de dir. reg., dar confirmate de ministerul de finanțe 46.517.514. d) Debite create pe seama ministerului domeniilor pentru materiale, arenzi, etc. 12.498.694. e) Materiale date gratuit și cu reduceri la ordinul ministerului de domenii şi al delegaţiei economice a guvernului 20.000.000. 0 expunere sumară f) Materiale predate coloniştilor din Dobrogea, în comptul C. N. A. D. la ordinul ministerului de domenii 28.899.182. „ 2. Se adogă veniturile probabile pe luna Decembrie 1930 50.000.000. 3. Valoarea de cost a materialelor în curs de vânzare, inclusiv sumele angajate pentru exploatare, industrializare, depozite, etc. 128.447.836. Total 732.770.726 lei. In această sumă nu intră restanţele de încasat, din amânări de plăţi, acordate de C. A. P. S. exploatatorilor în vederea greutăţilor financiare prin care trec. Mai menţionăm că încasările totale pe care vechea Administraţie a Casei Pădurilor le raporta pe seama unui an, cuprindeau şi sumele ce se încasau în comptul materialelor vândute, până la 1 iulie al anului următor, ceeace nu va fi cazul acuma. Situaţia cheltuelilor Din 438.000.000 lei total, 19.947.142 s’a cheltuit pentru regimul silvic şi şcoli; 21.000. 000 s’au realizat economii dela personal; 19.380.000 s’au făcut viriment în contul regiilor; 50.000. 000 reprezintă cheltuelile de exploatare în regie Total K10.327.142 lei. De aci rezultă cit numai suma de 327.672.858 Iei reprezintă cheltueli făcute de C.A.P.S. în interesul administrației pădurilor statului.• Diferența între încasări 732.000.000 lei și cheltueli 327.000.000 lei este excedentul de 405.000.000 lei. Aceasta înseamnă, că Adiţia C A. P. S. la finele anului nu realizează numai excedentul de 800 milioane, ci desigur îl va întrece cu cel puţin 100 milioane. In comptul acestui excedent C.A. P. S. a vărsat următoarele sume, sau a predat materiale în compt, la ordinul Ministerului de Domenii: 87.000. 000 lei vărsaţi la tezaur prin B.N.R; 55.584.894 lei încasări directe, la art. 50 şi 90; 12.498.694 lei debite create pe seama Ministerului de Domenii din materiale şi arenzi; 20.000. 000 lei materiale date gratuit şi cu reduceri în contul Ministerului Domeniilor, şi la ordinul Delegaţiei Economice a guvernului; 28.899.182 Iei materiale date coloniştilor din Dobrogea din ord. şi cont. Minist. Domeniilor; 19.947.142 lei cheltueli în cont.Reg. silv. şi şcoli; Total 223.929.918 lei. Adăugânchi-se la acestea 50.000. 000 Iei încasări probabile Pe luna Decembrie; 128.447.836 valoarea materialelor în curs de vânzare, ambele neîncărcate de nici un fel de cheltueli, întrucât cheltuelile totale sunt comptate în cele 327.672.858 lei de mai sus rezultă că suma totală de lei 402.377.752 se va comptabiliza ca excedent al anului 1930. Criza economică forestieră,a negreşit că a avut şi asupra Administraţiei C.AP.S. repercusiune. Din parchetele cu materiale lemnoase scoase în vânzare, o suprafaţă de circa 8000 hectare,valorând după estimaţie 120 milioane lei, au rămas nevândute. Rezultă de aci că din prevederile normale de 600.000.000 lei materiale de 120.000.000 lei adică 20 la sută nu s’au vândut și numai restul materialelor, estimate cu 480.000.000 leis’au valorificat cu suma de lei 730.000. 000. Diferența de 25.000.000 este beneficiul realizat de C. A. P. S. şi acesta este rezultatul real al gospodariei avutului ce i s’a dat pe seamă. In anul celei mai aprige crize forestiere ce sa cunoscut. In anul când balanţa economică a tuturor întreprinderilor marchează o scădere de 20—30 la sută, în mediu 25 la sută, şi normal deci ar fi fost ca Administraţia C A.P.S să compteze numai pe circa 75 la sută din încasările ultimului an de 575 milioane,, adică pe max. de 450.000. 000 lei. In anul de cea mai profundă revoluţionare şi organizare administrativă şi care încă nu este încă terminată, C.A.P.S. 1. Valorifică numai 80 la sută din posibilitățile prevăzute cu suma totală de lei 730.000.000 care întrece cu 150.000.000 lei cea mai mare sumă încasată la Casa Pădurilor vreodată; 2. Reduce cheltuelile de personal cu 21.000.000 și prin virimente, pe cari le face productive, înglobând în exploatări în regie, toate economiile de la celelalte articole (materiale) în sumă de 19.380.000, adică total 40.300.000 a aplicat pentru pură administraţie a C. A. P. S.-ului, un buget de 327.677.850, în loc de 430 milioane lei prevăzuţi. 8. Cu aceste cheltueli, faţă de încasări, realizează un excedent de 405.000. 000 din cari 250.000.000 lei sunt beneficiile realizate de C A. P. S., în opt luni de zile, cari beneficii nu se pot atribui decât sistemului de exploatare în regie. Preşedintele Cons. de Adiţie, G-RAL I. MANOLESCU Director general M. DRACEA Din datele şi cifrele interesante de mai sus rezultă că toate acuzaţiile aduse Casei autonome a pădurilor sunt neîntemeiate. Tel o irig ove umiliw bl'skpraeo Excedentul Concluziini Saloanele „Sindicatului Ziariştilor“ Bulevardul Carol No. 7 Moarte, 6 ianuarie 1031 Deschiderea Carnavalului MARE BAL al Soc. Pers. Adm. al Cel mai frumos bal al anului. Mari surprize. Saloanele feeric decorate. Expoziţie de ţesături şi covoare: d-na D. Slănină. 2 orchestre. Salon oriental E „Paşa-Şişmanian“. Tombola 1.000 numere, toate câştigătoare. Apparate de radio, patefoane, etc. Jazz Paulmann Intrarea generală 200 Ies. Loja 3.600 lei. Biletele la „Feder“ şi „Ipcar“, calea Victoriei. Itn fernaţiuni ~----*0000“ Mâine: Hardwar de MIRCEA ELIADE la ministerul de finanţe s’a semnat decretul prin care sunt puşi în disponibilitate GOO de funcţionari din serviciul exterior al finanţelor. —■—ă Primim: Asociaţia Generală I O. V., cu sediul în str. general Anghelescu No. 12, aduce la cunoştinţa tuturor Invalizilor, văduvelor şi orfanilor de război că s’a prelungit până la 15 Ianuarie 1931 termenul pentru preschimbarea vechilor carnete pe C. F. R. Totdeodată, direcţia căilor ferate dosminte orice svon, cu privire la suspendarea acestor carnete şi nici nu se poate aceasta, atât cât ele sunt date în baza unei legi. D. Gh. Oprescu a fost numit profesor agregat la catedra de istoria artei de la facultatea de litere şi filosofie din Bucureşti. D. I. C. Petrescu, docent universitar, a fost numit conferenţiar de pedagogie socială la facultatea de litere şi filosofie din Bucureşti. Prin noul buget al ministerului de instrucţie a fost suprimat al doilea post de revizor care funcţiona în unele judeţe. S-a păstrat al doilea post de revizor numai la jud. Ilfov. Unii din: S. Tovaru şi Gh. Buzoianu au fost numiţi preparatori la clinica I-a chirurgicală a facultăţii de medicină din Bucureşti. Astăzi va sosi în Capitală, venind de la Iaşi, d. prof. N Costăchescu, ministrul instrucţiunii. Următorii învăţători de gr. II din judeţele directoratului Timişoara, au fost înaintaţi pe ziua de 1 ianuarie 1981 la gradul I: Găescu Blanca, Saveţi Mihail, Milu Elvira, Gorianţu Aurora, Holinger Margareta, Schedivetz Elisabeta, Puşcariu Va le, Horvath Maria, Crabeldingher Iolanda, Ionuţiu Ioan, Rozalia Phaffer, Biro Maria, Baciu I-lae, Pop Gherghina, Scuch Elisabeta, Posta Ema, Oprea Maria, Ruch Ana, Seiler Margareta, Făgaş Ana, Limba Aurora, Barbu Ghizela, Norm Mircea şi Mészáros Ludovic. D- Mihai Popovici, interimar al Preşedinţiei şi ministerului iţe externe, a lucrateri dimineaţă la Palatul Sturza, iar la amiazi a lucrat la Preşidenţia Consiliului. Ministerul armatei a primit demisia d-lui intendant general Gr. Dobrescu de la comandamentul corpului 5 de armată, repartizându-l ca ofiţer de rezervă la acelaş corp. Cu începere de la 1 ianuarie, se pun în vigoare bilete chilometrice de clasa I, 11 şi 111, pentru transportul călătorilor. Ele sunt făcute pe patru grupe şi anume: o grupă pentru distanţele dela 1-180 klm., dela 181-520 klm, dela 521-080 Mm, şi o grupă dela 981 până la 1500 Mm. D. ministru plenipotenţiar Aurelian Vasiliu, directorul personalului din ministerul de externe, a fost delegat să conducă şi direcţiunea protocolului în cancelaria ordinelor. D. ministru plenipotenţiar Aurel Paraschivescu a fost numit director al direcţiunii consulare. O delegaţie a «Uniunii Meseriaşilor» s-a prezentat ieri dimineaţă d-lui Cezar Popescu, secretar general la industrie pentru a-i comunica unele chestiuni în legătură cu nevoile meseriaşilor din ţară. Ministerul de industrie va aviza. Ministerul de finanţe desminte categoric versiunea lansată în ultimul timp în sensul că ministerul ar avea intenţiunea să sporească taxele la timbru. După rapoartele sosite la direcţiunea generală a regiei autonome e. f. r., reese că toate liniile ferate sunt practicabile. Bulgaria, Romania, Ungaria Şi Iugoslavia au produs o recoltă totală de grâu de 94.660.OGO quintals, superioară cu mult recoltelor precedente (afară de 1923 când s’a obţinut IOO milioane quintals. Disponibilul exportabil de grâu al celor patru State agricole se evaluează la 14—15 milioane quintale. D. Dem. Dobrescu, primarul Capitala, a plecat în străinătate și se înapoiază în Capitală peste 10 zile. Primăria Municipiului București continuă să dea seria reprezentaţii,lor populare la Teatrul Naţional. Biletele se distribue de către Direcţia Mişcărei Culturale, în mod gratuit, tuturor categoriilor de muncitori nevoiaşi, care nu pot participa la astfel de manifestări din modesta lor agonisire pentru trai. Duminică 4 ianuarie 1931, ora 10 dimineaţa precis se va da a doua reprezentaţie populară. Se va juca: Flacăra Sfântă. Publicul este rugat să nu întârzie peste ora indicată mai sus. Pentru a se mai putea vinde bilete cu ocazia sărbătorilor ce sunt la începutul lunei ianuarie, tragerea loteriei uniunii avocaţilor din România a fost fixată pentru ziua de 15 Ianuarie 1931. Biletele se vând, până în seara de 1 ianuarie la sediul Uniunii, Palatul Justiţiei Bucureşti, la bănci şi instituţiuni precum şi la toate barourile din ţară. D. Ioan Lupescu, deputat şi proprietar de moară, a fost ales preşedinte al «Asociaţiei Generale a mieilor morari din România» în locul d-lui Gh. Gr. Iordăchescu demisionat. Printr’un jurnal al consiliului de miniştri, lemnele de foc destinate exportului se vor taxa la transport după tariful special Nr. 33, (tariful de export al piritei). D. Fritz Beindorff a fost numit consul general de a II-a categorie (onorar) al României la Hanovra, în locul d-lui dr. Robert Kiud, demisionat. D. Roşea Mihail, subdirector general la Regia autonomă a poştelor, telegrafelor şi telefoanelor, a fost pus în retragere din oficiu pe ziua de 31 Decemvrie 1930, spre a-şi regula drepturile la pensie. Pe tot timpul concediului d-lui dr. Ernest Ene, secretar general al ministerului agriculturii şi domeniilor, d. Emil Marian, director al regiei exploatărilor agricole şi zootehnice, a fost delegat cu exercitarea atribuţiunilor de secretar general. Ministerul instrucţiunii a fost înştiinţat de unele direcţiuni de şcoli secundare fie se trimite atât şcoalelor cât şi elevilor, în mod gratuit, «Buletinul anti iudeo-masonic». Ministerul a cerut direcţiilor de şcoli să cerceteze dacă aceste broşuri nu sunt răspândite chiar de unii dintre elevii şcoalelor. Dacă broşurile sunt răspândite de persoane din afara şcoalelor, vinovaţii să fie deferiţi parchetului. De la ministerul instrucţiunii şi al cultelor ni se comunică următoarele: «D. St. Brădişteanu, directorul general al cultelor, a fost suspendat din serviciu pe ziua de 29 Decembrie a. c., trimţându-se înaintea Comisiunii disciplinare pentru «atitudine şi expresiuni nepermise faţă de autorităţi». Imediat după Anul Nou, ministerul de finanţe va lua toate măsurile pentru a se termina ancheta contra fabricanţilor de spirt negru din Ardeal. Ministerul instrucţiunii a întocmit decizia de încadrare a profesorilor de la şcolile desfiinţate pe ziua de 1 ianuarie 1931. Ea va fi semnată de d. N. Costăchescu, ministrul instrucţiunii, astăzi și va fi dată publicității.