Cuventul, ianuarie 1931 (Anul 7, nr. 2046-2075)

1931-01-01 / nr. 2046

încercarea de atentat de la ziarul „Adevărul Mersul instrucţiei ■-'©©98— D. jude prezident Papadopol a continuat la siguranţă ori noapte şi ori dimineaţa, cercetările în legă­tură cu tentativa de atentat săvâr­şită de elevul Constantin Dumitre­­scu asupra d-lui Em. Socor.In acest scop d. magistrat instructor, a as­cultat pe atentator, căutând să lă­murească în special chestiunea complicităţii, precum şi provenien­ţa banilor şi a revolverului. După amiază, Dumitrescu a fost­­ adus la cabinetul V de instrucţie, unde după ce s-a deschis în contra sa, acţiune publică pentru tentati­vă de asasinat (art.225 și 226-227-2­32 și 38 al. 2 c.p.) d. magistrat in­structor a lansat mandat de ares­tare, în baza căruia va fi întemni­ţat chiar astă seară. Cu ocazia cercetărilor s-a stabilit că asasinul locuia în Iași la aghio­tantul d-lui Corneliu Zelea Codrea­­nu,studentul Totu,—de aci Dumitre­scu a plecat în ziua de 21 Decem­brie la părinţii săi, în Galaţi, de unde a venit la Bucureşti în ziua în care a săvârşit atentatul. Asu­pra lui s’au găsit pe lângă actele ce am relatat în reportajul nostru de eri numai suma de 40 lei. In cursul zilei de eri, au mai fost ascultaţi câţiva informatori din anturajul imediat al liceanului iar alţii urmează a fi ascultaţi astăzi. In acelaş timp s-au luat dis­poziţii de a se face câteva descin­deri la Iaşi şi la Galaţi. In interesul instrucţiei de prezi­dent Papadopol înţelege să nu fa­că nici un fel de comunicări pre­sei, pentru a nu-i fi stânjenite cer­cetările. PROTESTUL UNI­UNEI ZIARIŞTILOR PROFE­SIONIŞTI «­Uniunea ziariştilor profesioniş­ti», care a protestat cu indignare întotdeauna când împotriva idei­lor s’a recurs la violenţe, vestejeşte şi de data aceasta, cu toată aspri­mea, atentatul săvârşit împotriva d-lui Em. Socor. Profesioniştii scrisului, răspun­zători în faţa legilor ţării, cer au­torităţilor să procedeze cu toată e­­nergia, împotriva autorilor mate­riali şi morali, ai tentativei de a­­narh­izare a ţării. PROTESTUL ASOCIA­ŢIEI PRESEI Comitetul Asociaţiei generale a Presei Române, adunat în şedinţă extraordinară, luând cunoştinţă ele odiosul atentat care a fost comis împotriva colegului Em. Socor, di­rector al ziarelor «Adevărul» şi «Dimineaţa», protestează cu ulti­mă energie împotriva acestei fapte pe care o consideră ca o incalifi­cabilă încercare de a împiedeca libertatea gândirei şi a scrisului, cere autorităţilor din stat ca să ia toate măsurile necesare pentru ca pe viitor asemenea fapte să nu se mai repete şi exprimă d-lui Socor toate sentimentele de solidaritate colegială, asigurându-l de cea mai caldă simpatie, în clipa când cau­tă vindecarea rănilor ce a căpătat în exerciţiul demn şi curajos al pro­fes­iu­nii z­­ari­stice. NEREGULILE de la federaţia de fool-bali Grave acuzaţii de incorectitudine aduse conducătorilor Va intra in acţiune Paroh­etul? -0000- Imediat după deschiderea Parla- J mentului, d. ministru al muncei şi sănătăţei va fi interpelat cu privire la unele nereguli şi la situaţiunea unora dintre conducătorii Federa­ţiei Române de foot-ball, acuzaţi de furt, excrocherie şi falsuri. Neregulile de la federaţia română de foot-ball au constituit în ultima­­vreme unul din cele mai mari scan­daluri. Singurul domeniu care pie­rea ferit de molima afacerilor, de­vine astăzi un câmp vast în care domnesc tot soiul de indivizi fără situaţiuni bine precizate. Am mai vorbit în coloanele noa­stre despre neregulile de la Fede­raţia de foot-ball, şi ne-am expri­mat mirarea că preşedintele ei sau autorităţile în drept nu intervin. DETURNĂRI de fonduri _­ Se citează pe seama unora dintre conducătorii Federaţiei o seamă de deturnări de fonduri de conturi falsificate, etc. etc. Un anume Luchidis, grec de ori­gină înscăunat secretar al Federa­ţiei, este acuzat de luni de zile că a furat din visteria sportului, că a falsificat bilete de tren pentru e­­ch­ipele sportive ale României şi a comis cu bună ştiinţă şi în interese personale und­e acte menite să compromită prestigiul nostru spor­tiv. Un exemplu în această pri­vinţă îl constitue înfrângerea Ro­mâniei din partea Bulgariei. Acest Luchidis este şi astăzi to­lerat în direcţia educaţiei popor­lui, la departamentul sporturilor. ALTE ACUZAŢII GRAVE Din cauza câtorva dintre condu­cătorii Federaţiei de foot-ball acu­zaţi de incorectitudine şi cari nu au fost încă deferiţi parchetului, în­săşi instituţia are de suferit acu­zări menite s’o compromită nu nu­mai în ţară, dar şi peste graniţă Ziarul «Vremea Sport» de exemplu duce de câteva luni una dintre cele mai violente campanii împotriva Federaţiei şi a conducătorilor săi acuzându-i de excrocherie califi­cată. întreaga presă a subliniat gravi­tatea acuzaţiilor, dar până acum nici ministerul de resort nici «U­niunea federaţiilor de sport» n’au găsit de cuviinţă să intervie. Suntem informaţi că în afară de interpelarea din cameră, numeroşi sportivi se vor adresa M. S. Regelui expunând Suveranului situaţia compromiţătoare a foot-ball-ului, a­juns pe mâna unor incorecţi. E trist că până în prezent orga­nele în drept n’au sezizat încă par­chetul. Lemn rusesc în Anglia Negocierile între exportatorii de lemn din Suedia şi Finlanda şi importatorii din Anglia, s-au ter­minat fără un residiat favorabil. Comerţul englez şi-a acoperit ne­voile pentru 1031 prin comenzi im­­portante de lemn din Rusia, —•—*—000X000---------­ Trei atentate într’o noapte la trei teatre din New-York NEW YORK 30 (Damibo.). — In noaptea tmuU „„ *poi comise trei atentate la trei teatre diferite din New York. Un tâ­năr de vre­ o 20 de ani a pătruns în casieria teatrului companiei Pa­ramount și a silit, cu revolverul în mână pe casier să-i dea cei 11 mii dolari pe cari îi avea în casă. După plecarea atentatorului, casie­rul a dat imediat alarma, şi teatrul a fost încercuit de poliţie, dar aten­tatorul se făcuse nevăzut. Câteva ore mai târziu un casier al unui teatru de pe a 15-a Avenue a fost jefuit de 25.000 de dolari. Deasemeni casierul unui restaurant din centrul orașului a fost silit cu arma în mâ­nă de un tânăr să-i dea tot ce avea în casă. A fost deschisă o anchetă, Arnoldo Mussolini pentru revizuirea tratatelor MILANO, 30 (Danub). — Fratele d-lui Mussolini, Arnoldo Mussolini, publică în ziarul «Popolo d’Italia» un articol, în care cere revizuirea tratatelor de pace. El declară că revizuirea este cerută cu insisten­ţă de toate popoarele nedreptăţite prin tratate şi constitue singura lor speranţă pentru compensarea suferinţelor din trecut. ooxxxoo— STUDENŢEŞTI Se aduce la cunoştinţă studenţi­lor ilfoveni, că ultimul termen pen­tru depunerea cererilor de intrat în căminul studenţesc al prefectu­rei judeţului este până în ziua de 12 Ianuarie 1931. In ziua de 15 ianuarie 1931 se afi­şează la prefectură tabloul studen­ţilor primiţi. In ziua de 19 Ianuarie 1931 începe funcționarea căminului, iar în ziua de 24 Ianuarie 1931, are loc inaugu­rarea lui oficială. Tulburările din Birmania LONDRA 30 (Rador). —• Din Rangoon se anunţă că în apropie­­re de localitatea Sakwin a avut loc o ciocnire între trupele indiene şi un grup de 200 de rebeli. Rebelii au avut 50 de morţi şi ră­niţi. Trupele indiene nu au suferit nici o pierdere. Adaoarca comllctalai ciccdiiy al partMHM liberal gcorglsl 1 1 II IIII M 11IM ■!■■■!■ » declaraţiile d-lor Gheorghe Brătianu, Istrate Micescu şi alţii. Fixarea candidaturilor pentru alegerile parţiale Eri la orele 11 de dim. a avut loc, la clubul partidului liberal geor­­gist, din calea Victoriei, adunarea comitetului executiv al partidului. La această întrunire au partici­pat şi delegaţi din provincie, în frunte cu şefii de organizaţi­uni judeţene. Cuvântarea d-lui George Brătianu D. GEORGE BRATIANU, şeful partidului­ a făcut cu acest prilej un scurt expozeu asupra situaţiei politice de astăzi. D-sa consideră adunarea com­pactă pentru astăzi ca având un caracter decisv în mişcarea parti­dului de sub conducerea sa. Ocu­­pându-se de situaţia creată în sâ­nul vechiului partid, prin dispariţia lui Vi­ntilă Brătianu, memoriei că­ruia aduce un impresionant oma­giu, arată că prin alegerea d-lui Duca nu s’a schimbat nimic din structura organică a acestui par­tid, şi că acţiunea începută de d-sa la 8 Iunie o va continua cu aceeaş perseverenţă. Fiindcă, nu împotriva unui om ne-am ridicat noi, spune d. George Brătianu, ci în potriva unui program învechit şi inadecvat situaţiei poli­tice de astăzi, dăunător ţării. Ca încheere, exprimă acelaş sen­timent de loialitate faţă de Rege şi sinceritate faţă de popor. Alte cuvântări D. PROF. P. DRAGOMIRESCU, aminteşte împrejurările în care a luat naştere acţiunea partidului li­beral, şi arată că această acţiune de regenerare a principiilor de gu­vernământ este cu atât mai valo­roasă cu cât celelalte partide poli­tice sunt în plin proces de destră­mare. Aceasta din cauza programe­lor lor, pe cât de oportuniste pe atât c­e false. Doctrina georgistă este: critica de idei şi acţiunea de fapte. Bazat pe aceste principii, noul partid libe­­r, rar va continua să fie un partid activ, şi va ajunge să înlăture me­­todele de conrupţie politică, de până­ acum. D. ŞTEFAN TATARESCU spune: In numele şefilor de organizaţii şi cu asentimentul Lor, exprim în a­­ceastă şedinţă solemnă că ziua de 9 iunie a fost cea mai frumoasă pa­gină d­in cariera noastră politică N’am dus lupta împotriva unui om, ci împotriva sistemelor concepţiilor perimate ale ritmului vechi , pe care l-am abandonat pe vecie. Am exprimat solidaritatea între­gului partid naţional cu M. S. Re­gele Carol II cu realitate şi since­ritate. De aceia, acţiunea noastră trebue să continue până la izbânda finală a acestor principii. D. PROF. CONST. GIURESCU, arată că personalitatea d-lui George Brătianu este chezăşia izbândei în lupta pe care o duc împreună. D. C. TOMA declară că este so­lidar, cu acţiunea partidului libe­ral georgist şi că va lupta cu aceeaş râvnă d­e până acum pentru unita­tea lui. Cuvântarea d-lui I­strate Micescu D. prof. ISTRATE MICESCU spune că momentul de faţă recla­mă solidaritate, atât pentru ac­tele săvârşite, de la 8 iunie şi până acum, cât şi pentru activitatea vii­toare a partidului. Acest partid a avut o ţinută impecabilă faţă de Coroană şi sinceritate faţă de po­por. Ni s’a spus că am contat prea mult pe Rege şi am scontat gestu­rile lui. Faptele vorbesc singure și eu nu voi adăoga nimic. Consider însă că nu s’ar putea ca Regele să dea cândva prilejul sa se spună că nu e om de cuvânt. Cei ce caută să ne aducă nouă învinuiri, aceștia vor să gă­sească o dezicere în sus, pentru a acoperi o dezicere în lături. Cura­jul nostru se explică Prin faptul că n’avem să ne reproşem nimic. Să fim deci solidari pentru a învinge pe adversari în interiorul ţării şi a-i înlătura pe cei din afara g­ra­niţelor. Mai vorbesc d-nii: FABIUS, în numele Ardealului; IULIU COS­­TEA, în numele Banatului; NICO­­LAE ZIGLE, av. VASILESCU şi gen. VAITOIANU. Candidaţii la alegerile parţiale D. GEORGE BRATIANU mulţu­meşte asistenţilor pentru sentimen­tele exprimate faţă de d-sa, după care supune adunării spre apro­bare, candidaţii cari vor parti­cipa la alegerile parţiale, şi anume: pentru jud. Furia, d. av. Vasilescu pentru Teleorman pe d. C. Tom­a şi pentru Car­aş pe d. Iancu Conciatu Se aprobă aceste candidaturi. La orele 12.30 adunarea ia sfârşit. D. GEORGE BRATIANU Victimele incendiului de la hotelul din Cochrane SUNT 20 MORŢI OU­ AVA 30 (Rador).—In incendiul produs in noap­tea trecuta la hotelul din Cochrane, au pierit carbo­nizaţi 20 de oameni. Până acum au fost scoase la ca­davre. Celelalte cadavre n’au putut fi identificate. Jocul a fost provocat de un scurt circuit electric, flăcările s-au întins cu re­­pe­ziciu­ne, cuprinzând cori­doarele și ieșirile din ho­tel. CUVÂNTUL Situaţia Casei Autonome a Pădurilor Statului Publicăm mai jos o expunere su­mară asupra situaţiei Casei Auto­nome a Pădurilor Statului pe 1930 (C. A. P. S.) cu următorul cuprins: Deşi o situaţie financiară precisă a Casei Autonome a Pădurilor Sta­tului nu se va putea face decât du­pă 1 Ianuarie 1931, totuşi, pe baza unor date comptabilizate până acum se pot da următoarele lămuriri: Ce a moştenit C. A. P. S. de la vechea Casa Păduri­lor 1. C. A. P. S. a luat fiinţă la 1 Mai 1930, are o existenţă — la fi­nele exerciţiului — de 8 (opt) luni şi deci este cea mai nouă regie din ţară. 2. Pentru funcţionare i s-a impus aplicarea unui buget al Casei Pă­durilor de 738.000.000 lei la încasări, adică cu circa 150.000.000 lei peste încasările anului precedent; 438 mi­lioane lei la cheltueli; şi deci 300.000.000 lei la excedent. 3. Pe primele 4 luni de funcţio­nare, în care se cuprinde şi sezonul favorabil de vânzare, vechea admi­nistraţie a Casei Pădurilor înca­sase 161.000.000 lei şi ar fi fost în­dreptăţită să realizeze până la fi­­nele anului,­­păstrând aceiaşi pro­porţie (161.000.000 X 3) , 492 mili­oane lei, adică cu 246.000.000 lei sub prevederile încasărilor, și cu un ex­cedent de numai 54.000.000 lei, în loc de 300.000.000 lei, deci cu un deficit de 246.000.000 lei. Acestea ar fi fost rezultatele unui buget cu supra­evaluări, — prin nimic justificate — la încasări, și a unei majorări neproductive la cheltueli. Ce a realizat C. A. P. S. în 8 luni Administraţia C. A. P. S., conş­tientă de greutatea sarcinei ce o apasă, pentru ameliorarea situaţiei şi-a îndreptat preocupările spre asi­gurarea excedentului de 300.000­ 000 lei, simultan pe două căi: a) prin realizarea unei sume cât mai mari la încasări şi b) prin economii cât mai forţate la cheltueli. I. Situaţia încasărilor la finele anului 1. Sume realizate până la 30 No­embrie 1930: a) B. N. R. şi adiţii financiare 437.340.116. b) încasări directe la stat, pe sea­ma art. 50 şi 90, etc., contabilizate 9.067.384. c) încasări directe la stat, pe sea­ma art. 50 și 90, etc. necontabilizate până în prezent de dir. reg., dar confirmate de ministerul de finan­țe 46.517.514. d) Debite create pe seama minis­terului domeniilor pentru materiale, arenzi, etc. 12.498.694. e) Materiale date gratuit și cu reduceri la ordinul ministerului de domenii şi al delegaţiei economice a guvernului 20.000.000. 0 expunere sumară f) Materiale predate coloniştilor din Dobrogea, în comptul C. N. A. D. la ordinul ministerului de dome­nii 28.899.182. „­ 2. Se adogă veniturile probabile pe luna Decembrie 1930 50.000.000. 3. Valoarea de cost a materialelor în curs de vânzare, inclusiv sumele angajate pentru exploatare, indus­trializare, depozite, etc. 128.447.836. Total 732.770.726 lei. In această sumă nu intră restan­ţele de încasat, din amânări de plăţi, acordate de C. A. P. S. ex­ploatatorilor în vederea greutăţilor financiare prin care trec. Mai men­ţionăm că încasările totale pe care vechea Administraţie a Casei Pă­durilor le raporta pe seama unui an, cuprindeau şi sumele ce se în­casau în comptul materialelor vân­dute, până la 1 iulie al anului ur­mător, ceeace nu va fi cazul acuma. Situaţia cheltuelilor Din 438.000.000 lei total, 19.947.142 s’a cheltuit pentru regi­mul silvic şi şcoli; 21.000. 000 s’au realizat economii dela personal; 19.380.000 s’au făcut viriment în contul regiilor; 50.000. 000 reprezintă cheltuelile de exploatare în regie Total K10.327.142 lei. De aci rezultă cit numai suma de 327.672.858 Iei reprezintă cheltueli făcute de C.A.P.S. în interesul ad­ministrației pădurilor statului.• Diferența între încasări 732.000.000 lei și cheltueli 327.000.000 lei este ex­cedentul de 405.000.000 lei. Aceasta înseamnă, că Adiţia C­ A. P. S. la finele anului nu realizează numai excedentul de 800 milioane, ci de­sigur îl va întrece cu cel pu­ţin 100 milioane. In comptul acestui excedent C.A. P. S. a vărsat următoarele sume, sau a predat materiale în compt, la ordinul Ministerului de Domenii: 87.000. 000 lei vărsaţi la tezaur prin B.N.R; 55.584.894 lei încasări directe, la art. 50 şi 90; 12.498.694 lei debite create pe sea­ma Ministerului de Domenii din materiale şi arenzi; 20.000. 000 lei materiale date gra­tuit şi cu reduceri în contul Mini­sterului Domeniilor, şi la ordinul Delegaţiei Economice a guvernu­lui; 28.899.182 Iei materiale date colo­niştilor din Dobrogea din ord. şi cont. Minist. Domeniilor­; 19.947.142 lei cheltueli în cont.Reg. si­lv. şi şcoli; Total 223.929.918 lei. Adăugânchi-se la acestea 50.000. 000 Iei încasări probabile P­e luna Decembrie; 128.447.836 valoarea materialelor în curs de vânzare, ambele neîn­­cărcate de nici un fel de cheltueli, întrucât cheltuelile totale sunt comptate în cele 327.672.858 lei de mai sus rezultă că suma totală de lei 402.377.752 se va comptabiliza ca excedent al anului 1930. Criza economică forestieră,a ne­greşit că a avut şi asupra Admini­straţiei C.AP.S. repercusiune. Din parchetele cu materiale lem­noase scoase în vânzare, o supra­faţă de circa 8000 hectare,valorând după estimaţie 120 milioane lei, au rămas nevândute. Rezultă de aci că din prevederile normale de 600.000.000 lei materiale de 120.000.000 lei adică 20 la sută nu s’au vândut și numai restul mate­rialelor, estimate cu 480.000.000 lei­­s’au valorificat cu suma de lei 730.000. 000. Diferența de 25.000.000 este bene­ficiul realizat de C. A. P. S. şi a­­cesta este rezultatul real al gospo­dariei avutului ce i s’a dat pe sea­mă. In anul celei mai­ aprige crize fo­restiere ce sa cunoscut. In anul când balanţa economică a tuturor întreprinderilor marchea­ză o scădere de 20—30 la sută, în mediu 25 la sută, şi normal deci ar fi fost ca Administraţia C­ A.P.S să compteze numai pe circa 75 la sută din încasările ultimului an de 575 milioane,, adică pe max. de 450.000. 000 lei. In anul de cea mai profundă re­voluţionare şi organizare adminis­trativă şi care încă nu este încă ter­minată, C.A.P.S. 1. Valorifică numai 80 la sută din posibilitățile prevăzute cu suma totală de lei 730.000.000 care întrece cu 150.000.000 lei cea mai mare su­mă încasată la Casa Pădurilor vre­odată; 2. Reduce cheltuelile de personal cu 21.000.000 și prin virimente, pe cari le face productive, înglobând în exploatări în regie, toate econo­miile de la celelalte articole (mate­riale) în sumă de 19.380.000, adică total 40.300.000 a aplicat pentru pură administraţie a C. A. P. S.-ului, un buget de 327.677.850, în loc de 430 milioane lei prevăzuţi. 8. Cu aceste cheltueli, faţă de în­casări, realizează un excedent de 405.000. 000 din cari 250.000.000 lei sunt beneficiile realizate de C A. P. S., în opt luni de zile, cari beneficii nu se pot atribui de­cât sistemului de exploatare în regie. Preşedintele Cons. de Adiţie, G-RAL I. MANOLESCU Director general M. DRACEA Din datele şi cifrele interesante de mai sus rezultă că toate acuza­ţiile aduse Casei autonome a pădu­rilor sunt neîntemeiate. Tel o irig ove umiliw bl'skp­raeo Excedentul Concluziini Saloanele „Sindicatului Ziariştilor“ Bulevardul Carol No. 7 Moarte, 6 ianuarie 1031 Deschiderea Carnavalului MARE BAL al Soc. Pers. Adm. al Cel mai frumos bal al anului. Mari surprize. Sa­loanele feeric decorate. Expoziţie de ţesături şi covoare: d-na D. Slănină. 2 orchestre. Salon orien­tal E „Paşa-Şişmanian“. Tombola 1.000 numere, toate câştigătoare. Ap­parate de radio, patefoan­e, etc. Jazz Paulmann Intrarea generală 200 Ies. Loja 3.600 lei. Biletele la „Feder“ şi „Ipcar“, calea Victoriei. Itn fern­aţiuni ~----*0000“ Mâine: Hardwar de MIRCEA ELIADE la ministerul de finanţe s’a semnat decretul prin care sunt puşi în disponibi­litate GOO de funcţionari din serviciul exterior al fi­­nanţelor. —■—ă Primim: Asociaţia Generală I­ O. V., cu se­diul în str. general Anghelescu No. 12, aduce la cunoştinţa tuturor In­valizilor, văduvelor şi orfanilor de război că s’a prelungit până la 15 Ianuarie 1931 termenul pentru pre­schimbarea vechilor carnete pe C. F. R. Totdeodată, direcţia căilor ferate dosminte orice svon, cu privire la suspendarea acestor carnete şi nici nu se poate aceasta, atât cât ele sunt date în baza unei legi. D. Gh. Oprescu a fost numit pro­fesor agregat la catedra de istoria artei de la facultatea de litere şi fi­­losofie din Bucureşti. D. I. C. Petrescu, docent universi­tar, a fost numit conferenţiar de pedagogie socială la facultatea de litere şi filosofie din Bucureşti. Prin noul buget al ministerului de instrucţie a fost suprimat al doilea post de revizor care funcţio­na în unele judeţe. S-a păstrat al doilea post de revizor numai la jud. Ilfov. U­nii din: S. Tovaru şi Gh. Buzo­­ianu au fost numiţi preparatori la clinica I-a chirurgicală a facultăţii de medicină din Bucureşti. Astăzi va sosi în Capitală, venind de la Iaşi, d. prof. N­ Costăchescu, ministrul instrucţiunii. Următorii învăţători de gr. II din judeţele directoratului Timişoara, au fost înaintaţi pe ziua de 1 ianua­rie 1981 la gradul I: Găescu Blanca, Saveţi Mihail, Milu Elvira, Gori­­anţu Aurora, Holinger Margareta, Schedivetz Elisabeta, Puşcariu Va le, Horvath Maria, Crabeldingher Io­­landa, Ionuţiu Ioan, Rozalia Phaf­­fer, Biro Maria, Baciu I-lae, Pop Gherghina, Scuch Elisabeta, Posta Ema, Oprea Maria, Ruch Ana, Sei­ler Margareta, Făgaş Ana, Limba Aurora, Barbu Ghizela, Norm Mir­­cea şi Mészáros Ludovic. D- Mih­ai Popovici, interimar al Preşedinţiei şi ministerului iţe ex­terne, a lucrat­eri dimineaţă la Pa­latul Sturza, iar la amiazi a lucrat la Preşidenţia Consiliului. Ministerul armatei a primit de­misia d-lui intendant general Gr. Dobrescu de la comandamentul cor­pului 5 de armată, repartizându-l ca ofiţer de rezervă la acelaş corp. Cu începere de la 1 ianuarie, se pun în vigoare bilete chilometrice de clasa I, 11 şi 111, pentru trans­portul călătorilor. Ele sunt făcute pe patru grupe şi anume: o grupă pentru distan­ţele dela 1-180 klm., dela 181-520 klm, dela 521-080 Mm, şi o grupă dela 981 până la 1500 Mm. D. ministru plenipotenţiar Aurel­­ian Vasiliu, directorul personalului din ministerul de externe, a fost delegat să conducă şi direcţiunea protocolului în cancelaria ordine­lor. D. ministru plenipotenţiar Aurel Paraschivescu a fost numit director al direcţiunii consulare. O delegaţie a «Uniunii Meseria­şilor» s-a prezentat ieri dimineaţă d-lui Cezar Popescu, secretar gene­ral la industrie pentru a-i comunica unele chestiuni în legătură cu ne­voile meseriaşilor din ţară. Minis­terul de ind­ustrie va aviza. Ministerul de finanţe desminte categoric versiunea lansată în ul­timul timp în sensul că ministerul ar avea intenţiunea să sporească taxele la timbru. După rapoartele sosite la direc­ţiunea generală a regiei autonome e. f. r., reese că toate liniile ferate sunt practicabile. Bulgaria, Romania, Un­garia Şi Iugoslavia au pro­d­­us o recoltă totală de grâu de 94.660.OGO quinta­ls, superioară cu mult re­coltelor precedente (afară de 1923 când s’a obţinut IOO milioane quintals. Disponibilul exportabil de grâu al celor patru Sta­te agricole se evaluează la 14—15 milioane quintale. D. Dem. Dobrescu, primarul Ca­pitala­, a plecat în străinătate și se înapoiază în Capitală peste 10 zile. Primăria Municipiului București continuă să dea seria reprezentaţii­,­lor populare la Teatrul Naţional. Biletele se distribue de către Direc­ţia Mişcărei Culturale, în mod gra­tuit, tuturor categoriilor de munci­tori nevoiaşi, care nu pot participa la astfel de manifestări din modesta lor agonisire pentru trai. Duminică 4 ianuarie 1931, ora 10 dimineaţa precis se va da a doua reprezentaţie populară. Se va juca: Flacăra Sfântă. Publicul este rugat să nu întâr­zie peste ora indicată mai sus. Pentru a se mai putea vinde bile­te cu ocazia sărbătorilor ce sunt la începutul lunei ianuarie, tragerea loteriei uniunii avocaţilor din Ro­mânia a fost fixată pentru ziua d­e 15 Ianuarie 1931. Biletele se vând, până în seara de 1 ianuarie la sediul Uniunii, Pala­tul Justiţiei Bucureşti, la bănci şi instituţiuni precum şi la toate ba­rourile din ţară. D. Ioan Lupescu, deputat şi pro­prietar de moară, a fost ales pre­şedinte al «Asociaţiei Generale a mieilor morari din România» în locul d-lui Gh. Gr. Iordăchescu de­misionat. Printr’un jurnal al consiliului de miniştri, lemnele de foc destinate exportului se vor taxa la transport după tariful special Nr. 33, (tariful d­e export al piritei). D. Fritz Beindorff a fost numit consul general de a II-a categorie (onorar) al României la Hanovra, în locul d-lui dr. Robert Kiud, de­misionat. D. Roşea Mihail, subdirector ge­neral la Regia autonomă a poşte­lor, telegrafelor şi telefoanelor, a fost pus în retragere din oficiu pe ziua de 31 Decemvrie 1930, spre a-şi regula drepturile la pensie. Pe tot timpul concediului d-lui dr. Ernest Ene, secretar general al ministerului agriculturii şi dome­niilor, d. Emil Marian, director al regiei exploatărilor agricole şi zoo­tehnice, a fost delegat cu exercita­rea atribuţiunilor de secretar gene­ral. Ministerul instrucţiunii a fost în­ştiinţat de unele direcţiuni de şcoli secundare fie se trimite atât şcoa­­lelor cât şi elevilor, în mod gra­tuit, «Buletinul an­ti iudeo-maso­­nic». Ministerul a cerut direcţiilor de şcoli să cerceteze dacă aceste bro­şuri nu sunt răspândite chiar de unii dintre elevii şcoalelor. Dacă broşurile sunt răspândite de persoane din afara şcoalelor, vino­vaţii să fie deferiţi parchetului. De la ministerul instrucţiunii şi al cultelor ni se comunică urmă­toarele: «D. St. Brădişteanu, directorul ge­neral al cultelor, a fost suspendat din serviciu pe ziua de 29 Decem­brie a. c., trimţându-se înaintea Com­isiunii disciplinare pentru «a­­titudine şi expresiuni nepermise faţă de autorităţi». Imediat după Anul Nou, ministe­rul de finanţe va lua toate măsuri­le pentru a se termina ancheta con­tra fabricanţilor de spirt negru din Ardeal. Ministerul instrucţiunii a întoc­mit decizia de încadrare a profeso­rilor de la şcolile desfiinţate pe ziua de 1 ianuarie 1931. Ea va fi semnată de d. N. Costă­­chescu­, ministrul instrucţiunii, as­tăzi și va fi dată publicității.

Next