Cuventul, februarie 1931 (Anul 7, nr. 2076-2103)
1931-02-01 / nr. 2076
III Exportul cerealelor Colaborarea statelor exportatoare şi importatoare Un recensământ al stocurilor de cereale disponibile pentru export.-- Apelul ministerului către organizaţiile agricole.Conferinţa de la Roma Declaraţiile făcute ori presei de d. V. Madgearu D. Madgearu a convocat ori pe reprezentanţii presei la ministerul de agricultură, făcând următoarele declaraţii: Conferinţa de la 21 ianuarie, ţinută la Geneva de Comisia de studii pentru Uniunea Europeană a adoptat o rezoluţie prin care invită pe reprezentanţii autorizaţi ai ţărilor interesate din Europa, ţârile exportatoare din Europa Centrală şi Orientală şi ţările importatoare, să se întrunească din nou pentru cercetarea mijloacelor de scurgere a excedentului disponibil de cereale !România a fost invitată să procure cât mai curând posibil informaţiuni asupra acestui excedent de cereale disponibil la export. * Informaţiile acestea se raportă la mărimea şi natura stocurilor de cereale. Este apoi necesar să se precizeze dacă acest© stocuri se găsesc strânse laolaltă, dacă sunt imediat disponibile şi transportabile şi în ce condiţii. Preţurile actuale, condiţiile de vânzare a stocărilor. RECENSĂMÂNTUL STOCURINLOI DISPONIBILE Pentru ca posibilitatea de a desface în condiţii favorabile stocurile noastre de cereale să poată fi folosită, este nevoie ca ministerul de agricultură şi domenii să obţină toate aceste informaţii în ceea ce priveşte cantităţile şi calitatea cerealelor disponibile, localităţile unde se găsesc depozitate, nu numai pentru a comunica aceste date Societăţii Naţiunilor, dar şi pentru a formula soluţia practică pentru realizarea acestei operaţii. Fără concursul agricultorilor mari şi mici, statul român nu va putea isbuti să înfăptuiască această acţiune. APELUL MINISTERULUI CĂTRE ORGANIZAŢIILE AGRICOLE Ministerul a luat măsuri pentru adunarea informaţiilor prin serviciile statistice judeţene, prin organizaţiile comerciale, prin C. F. H., Regia Porturilor, etc. Dacă organizaţiile agricole, Comitetele agricole săteşti, Camereie agricole, Sindicatele agricole, Cooperativele, etc, nuvor da concursul lor repede şi nu sevor obţine date exacte calea de azi se va închide. Ţinem, deci, să încunoştiinţăm toată lumea agricolă din ţară despre aceasta şi să facem un călduros apel pentru a avea concursul ei în folosul ei propriu. Pentru realizarea comercială a acestei operaţii, delegaţia economică a guvernului a hotărât să se facă în chip concentrat cu concursul Uniunei Exportatorilor de Cereale, care se va organiza în scurtă vreme pe baza legii pentru valorificarea cerealelor care urmează să fie votată de parlament. CONFERINŢA DE LA ROMA Operaţia aceasta priveşte scurgerea excedentului de cereale din acest an. In ceea ce priveşte problema exportului cerealelor pe viitor, Conferinţa Uniunei Europene a transmis-o în studiul şi deliberarea Conf. intern, a grâului ce va avea loc la 2 Martie la Roma, obiectivul principal al acestei conferinţe este să examineze soluţiile propuse, tratamentul preferenţial şi schimbul pe baza de contingente şi să recomande Uniunei Europene una sau alta din aceste soluţii. România, împreună cu celelaalte state din Europa centrală şi orientală care sunt angajate în acţiunea concertată în anna Conf. Varşovia vor participa la conferinţa de la Roma care aşteaptă ultimul impuls către soluţionarea definitivă a problemei exportului produselor sale agricole în condiţiuni echitabile. Eliminări de elevi -------0000------ Unii pentru comunism, alţii pentru abateri de la disciplina şcolara In urma constatărilor făcute de organele de control şcolar, ministerul instrucţiunii, a dispus eliminarea pentru totdeauna din toate şcoalele de Stat şi particulare fără drept de examen particular a următorilor elevi dovediţi că sunt amestecaţi şi iau parte la mişcarea comunistă : Losao Iţhoc cl. VII liceul «Xenopol», Soroca Melman Simha el. VIII liceul technic agricol, Stinghera Toma el. V şcoala de meserii act. liceul technic agricol Axelrad Gold» cl. VII, Matis Lea cl. VI, Ghendler Exler cl. VI, toate de la liceul de fete din Soroca-Gherciman Sura din el. V a liceului de fete particular «Tarbut» din Soroca. In acelaş timp ministerul a hotarât să se închidă liceul particular «Tarbut» care funcţionează contra legilor şi regulamentelor şcolare, şi de unde a pornit mişcarea comunistă printre elevi. Maestrul de muzică Santachi Noel, liceul de fete şi şcoala profesională din Soroca, a fost pus în disponibilitate, pentru fete şi sentimente antinaţionale. Următorii elevi ai liceului «Spilaret» din Bucureşti, făcându-se vinovaţi de abateri grave de la disciplina şcolară (atitudine ameninţătoare faţă de un Domn profesor care l-a găsit fumând pe stradă şi acostând elevele de şcoală) au fost pedepsiţi de consiliul profesoral după cum urmează: Ionescu Alex, din cl. VI cu eliminarea definitivă din toate şcoalele Statului şi particulare, cu dreptul de examen particular în anul şcolar viitor. Bălăşescu Teodor din cl. VII eliminarea din toate şcoalele Statului şi particulare până la finele anului şcolar curent cu drept de examen particular în acest an. Ștefănescu Constantin cl. VII cu eliminarea până la 1 Martie 1931. Nicolau G. cl. V, Oprescu Ion din cl Vl şi Nicolau Aurel din cl. VII eliminarea din școală până la 15 Februarie a. c. Ministerul a confirmat aceste pedepse. creeze condiţiile favorabile pentru promovarea literaturii româneşti. Sunt de altfel singurele favoruri ce se pretind. Nu e vorba, prin urmare, ca scriitorul să fie scutit de griji, cât să fie ferit de acele torturi materiale şi morale pe care le aduce cu sine un regim de ocnă, ca acela al epoci de astăzi. Un minimum de certitudine sub scutul Căruia toate viitualităţile să-şi poată da roadele- Ar mai fi desigur o soluţie: postumitatea. «Amici, amici, să scrim postum» — cum spunea unul dintre stihuitorii noştri. Insă postum, e un fel de a vorbi. De fapt tot în timpul vieţii vei scrie. Să nu te interesezi de rumoarea contemporană şi, fericit că poţi să laşi, în sertarele tăinuite ale laboratorului tău, opera pe care viitorimea o va descoperi, să te consacri deliciilor creaţiei — minunată idee! Din nefericire impraticabilă, din aceleaşi blestemate motive. a* Dar dacă, individual şi colectiv, oficialitatea dădea literelor atenţia de care vorbirăm, rămânea totuşi nădejdea că firava Societate a Scriitorilor Români se va înfiripa într’o bună zi, atât cel puţin cât să impuc punctul de vedere profesional unor oameni din sânul cărora s’au recrutat foarte adesea Caţavencii şi şansonetiştii romanţioşi. Când prin 1910 Emil Gârleanu, cel căruia se datoreşte în mare parte viaţa S. S. R.-ului, vorbia de regularea raporturilor dintre scriitori şi editori, ca de-o întâie îndatorire de căpetenie a Comitetului Societăţii, ci găsise punctul de totdeauna nevralgic al scriitorismului din ţara noastră. După douăzeci de ani ne aflăm tot acolo, sub raportul acesta. De atunci Societatea şi-a căpătat râvnita «personalitate morală», deatunci Societatea îşi are veteranii trecuţi în rândul drepţilor sau în statele mediocre ale pensiilor lunare, de-atunci etc., etc... situaţia însă nu e întru nimic mai bună ca pe vremea aceia. Cu intermezzo-ul editurii literare de la Casa Şcoalelor, unde o sumă de debutanţi aflau o poartă mai uşor accesibilă (cu toate cerborismele d-lui Mihail Dragomirescu) şi al începutului, brusc curmat, de concentrare scriitoricească, dela «Educaţia Poporului», de-acum un an de zile, nimic efectiv nu s’a izbutit sub raportul realizării dezideratelor acestei bresle. Lăsat la propriile lui puteri, scriitorul român de astăzi se descurcă singur dintre greutăţi şi inimiciţii ce vor sfârşi să-l răpuie. Ştiu, şi sunt de părere că numai cariera literară, zidită pe individualitate şi în izolare stărie, devine, se afirmă. E romanul tuturor personalităţilor câre se socotesc astăzi în prima linie a literaturii noastre. Şi totuşi, cine aar putea tăgădui cu cât mai fecunde ar fi fost unele din ele, şi câte altele li sar fi alăturat dacă peste debuturi şi ’n tîm- pul cristalizării s’ar fi plecat peste I leagănul destinelor lor o miime măcar din atenţia ce se acordă oricăreia din federaţiile sportive, ce fac orgoliul nostru naţional, astăzi. «Toţi cei ce spun că poţi fi fericit şi liber în sărăcie, sunt mincinoşi, nebuni şi proşt», scria M-me Drt Doffand într’una din epistolele ei către Voltaire. Şi adăugaţi că aici nu e vorba de fericire şi poate mai de libertate cât de prefacerea ocnei zilelor de azi într’un aproximativ turn de ivoriu, foişor de reculegere şi creaţie. Un minimum de umanitate înseamnă deja un început de confort. Pentrucă nu tot insul poate evada, la poruncă, în moarte sau în nebunie. Cât despre raiul din Comaeina și despre raitele de la Bellagio, ale artiștilor italieni, poate că totul n’a fost decât un scurt vis de noapte de vară. Per |ess idus Cursuri pregatitoare de bacareat Cu aprobarea Ministerului s’au deschis la liceul «Spiru Ilaret» din Bucureşti cursurile pregătitoare de bacalaureat cu următorii profesori: I. Frollo, D. Ioanitescu, C. Moisil, George Marinescu, V. V. Ilaneş, N. D. Locusteanu, St. Niculescu şi V. Rădulescu. Cu începere de la1 Februarie crt. se va deschide şi o secţie specială pentru domnişoare, înscrierile pentru ambele secţii se fac la secretariatul şcoalei. Numărul locurilor fiind limitat de minister, candidaţii se vor admite în ordinea înscrierilor. Buletin meteorologic TIMPUL PROBABIL LA 81 IANUARIE 1931 Presiunea în uşoară scădere cu î—3 m. in. Timp ceţos. Cerul variabil. Vânt slab din sectorul Sud-Estic. Ziua cald, noaptea îngheţ general. In regiunea munţilor uşoară fulguială. Licenţiaţii nu vor să mai stea suplinitori întrucât ministerul Instrucţiei intenţionează să publice pe curând, examene de capacitate pentru Aprilie, la Cluj, numai pentru restanţieri, licenţiaţii din celelalte categorii interesaţi a trece examenul, la Bucureşti, se vor întruni Duminică 1 Februarie, orele 11 a. m. precis, la pavilionul „Bucovina" parcul Carol pentru a cere comitetului „Asociaţiei generale a licenţiaţilor universitari" să intervină de urgenţă pe lângă auutorităţile superioare şcolare ca aceste examene să se acorde tuturor licenţiaţilor, deoarece e interesul învăţământului ca, acum când sunt puţine catedre, să se facă o selecţie serioasă, iar nu să fie favorizaţi cei cari au trecut o secundară (un Drept sau o Higienă) şi au căzut la principală, iar cei cari n’au dat deloc examen, dar ar putea străluci la 2-3 specialităţi să fie opriţi de la examen şi să nu mai poată găsi catedră ani de zile. Aceste examene trebue date la Bucureşti, fiindcă aci locueşte majoritatea candidaţilor şi a profesorilor examinatori, de la care se aşteaptă frumosul gest colegial de a renunţa singuri la jumătate din taxele de examen. Mai mulţi licenţiaţi universitari Şedinţa consiliului comunal al Sect. IV (verde) Membrii consiliului comunal, ai Primăriei Sec. IV (Verde), s’au întrunit ori la ora 6 d. a. în şedinţă publică, sub preşidenţia d-lui C. Algiu, asistat de d. Iile Ivănescu secretar. După deschiderea şedinţei d. primar Algiu, aduce mulţumiri d-lui consilier Al. Matac, că a oferit consiliului o masă de stejar, pentru sala de consiliu. D. Const. Algiu, comunică apoi consiliului, încetarea din viaţă a generalului Berthelot, şi în cuvinteSildé, arată ce datorim acestui mare militar francez, care a reorganizat armata română. D-sa propune să se trimită familiei mareşalului Berthelot, o telegramă de condoleanţă şi şedinţa se suspendă în semn de doliu pentru ilustrul dispărut. După redeschiderea şedinţei d. Pompiliu Ioaniţescu, întreabă care este totalul sumelor datorite de primărie pentru expropieri. D-sa face această întrebare, în dorinţa de a se desăvârşi, deschiderea bulevardului, care urmează a pleca din faţa gărei de nord, din calea Griviţei către Bulevardul Cuza. D-sa propune grăbirea expropieriior necesare, în vederea deschiderei noului bulevard. D-nii P. Brutemm şi inginerul Al. Matac, declară că se unesc la propunerea d-lui P. Ioaniţescu. D-l P. Ioaniţescu, propune închiderea de urgenţă a localurilor insalubre din calea Griviţei din faţa gărei. D-l O. Tunescu, spune că localurile vizate au mai fost închise, dar au fost redeschise de Justiţie, în urma procesului ce a fost intentat primăriei. D-l Const. Algiu comunică consiliului că pentru expropierele din tot cuprinsul sectorului este nevoie de 300 milioane lei. Va îngriji, ca expropierile cu caracter urgent să fie înfăptuite. Consiliul a rezolvat apoi diferite cereri curente. La orele 8 seara ședința se ridică. Sinuciderea directorului banci „Carasana“ din Lugoj LUGOJ. „Banca Crişana" din localitate, una dintre cele mai mari bănci din Banat, a fost condusă timp de 35 ani de directorul Samuil Grünbaum. In ultimul timp, Grinbaum a suferit o grea încercare prin pierderea soţiei sale. Din cauza aceasta pe de o parte, şi din cauza unei boli de nervi pe dealta, el s’a sinucis, spânzurându-se în seara de 28 Ianuarie. Moartea puţin obişnuită a directorului băncii a provocat îngrijorări şi nelinişte printre deponenţi. îngrijorarea s’a dovedit însă că este neîntemeiată, deoarece direcţia băncii a pus la dispoziţia deponenţilor circa 30 milioane lei, fapt în urma căreia aceştia s-au liniştit. CUVÂNTUL Curierul judiciar —— — ............... IN JURUL CONDAMNAREI CONTABILULUI EXPERT C. SFETEA Secţia II a înaltei cuurţi de Casaţie s-a pronunţat ori asupra cazului contramarei contabilului expert Sfetea învinuit de luare de mită. Era recursul Parchetului general la decizia curței de apel s. III care a găsit admirabilă contestaţia lui Sfetea pe chestia înglobărei prevenţiei în pedeapsă. înalta curte a admis acest recurs. FRAUDELE DELA ACADEMIA COMERCIALA D. judecător de instrucţie al cabinetului 2 dăduse ordonanţă definitivă de neurmărire în chestia fraudelor de la Academia comercială scoţând din cauză pe I. Bălteanu, secretarul academiei, Horia Simonide, student şi Paul Florescu. Parchetul a făcut opoziţie împotriva acestei ordonanţe de clasare. Camera de punere sub acuzare a judecat ori această opoziţie şi a admis-o trimiţând în judecată pe d-nii I. Bălteanu şi Horia Simonide pentru delapidare, excrocherie şi fals. A scos din cauză definitiv pe casierul Paul Florescu. INSTRUCŢIA IN AFACEREA ASOCIAŢIILOR «ARHANGHELUL MIHAIL» §I «GARDA DE FIER» D. judecător Constantin Ionescu, noul delegat la cabinetul 3 instrucţie, a examinat ori întreg materialul adunat şi confiscat de la aceste asociaţii şi a dispus citarea următorilor informatori cari vor da lămuriri la activitatea acestor asociaţii naţionaliste: d-nul Cotigă, preotul Edineţi de la biserica Mihai-Vodă, Zotu Taşula şi Al. Săndulescu. ARESTAREA UNUI EXCROC D, judecător de instrucţie Papadopol, de la cabinetul 5, a emis eri mandat de arestare împotriva lui Şerban Iordănescu zis Bănică pentru abuz de încredere. Incredinţându-i-se de măcelarul Varica Niculae carne în valoare de 142.000 lei spre a o vinde, Iordanescu a vândut această marfă şi şi-a însuşit suma realizată din vânzare. TANARUL ALEX. STRAJESCU MENTINUT ARESTAT Tribunalul Notariat a reconfirmat mandatul de arestare emis de d. judecător de instrucţie al cabinetului 7 împotriva tânărului Alex. Străjescu învinuit de furtul sumei de 400.000 lei de la soc. „Cometa". Apelul ce l-a făcut împotriva jurnalului de reconfirmare a fost respins de Camera de punere sub acuzare care a hotărât menţinerea în stare de arest a acestui hoţ. I ABUZ DE ÎNCREDERE D. procuror Stoenescu Benedict a trimis în judecată deschizând acţiune publică pentru abuz de încredere împotriva lui Nicolae Drăgoi, proprierul unui birou de agentură din bulev. Elisabeta 67, care şi-a însuşit suma de 20.000 lei ce d-ra Florica Draghiotis o depusese ca garanţie. CONDAMNAREA UNUI FALSIFICATOR Secţia IV a trib. Ilfov a condamnat la trei ani închisoare corecţională pe Ioan Georgescu din şoseaua Mihai Bravul 82 pentru fals. Acest individ emitea poliţe pe care semna diferiţi giranţi. BANCRUTAR FRAUDULOS CONDAMNAT Secţia IV a tribunalului condamnase în lipsă pe Nisie Iancu, comerciant, pentru bancrută simplă şi frauduloasă. Făcând opoziţie, tribunalul a admis în parte opoziţia, a amnistiat bancruta simplă şi a redus la un an închisoare pedeapsa pentru bancrută frauduloasă. uée jéter roi tir “——0000--Z ua H a. Ședința de dimineață a prezidat d. V. POTARCA, subsecretar de stat la Domenii. D. C. P. GEORGESCU, consilier ministerial silvic, a făcut o comunicare despre „Politica silvică a exploatărilor”. D-sa a arătat că salvarea pădurilor particulare nu trece pe la ministerul de finanţe, aşa că taxele de export prohibite trebuesc revocate, ca anui economic şi antifinanciar. D. prof. STINGHIE, a prezentat Consiliului referatul d-lui ing. Dumitrescu, care cere uşurinţe pentru comerţ, nu abrogarea legii contribuţiunilor directe. Guvernul ar putea considera lemnul, in picioare, ca celălalt lemn supus vânzării. D. prof. Stirghie este de părere să se abolească taxele de export chiar pentru stejar. D. ing. GROZESCU, a analizat pe scurt, impozitele aplicate veniturilor pe exploatarea lemnului. D. ORESCU, delegat inginer de la C.F.R., a protestat împotriva defrişărilor de păduri pentru creiarea de islazuri comunale, deoarece aceste defrişări provoacă torenți care spală liniile de cale ferată, distrug podurile. D. prof. ANTONESCU, a citit referatul d-lui inginer insperctor Dumitrescu, care tratează criza exploatărilor forestiere. Desbaterile au continuat după anii azi,i . Ședința de după amiază A prezidat d. V. POTARCA subsecretar de stat la domenii. Secretar al consiliului, d. ANDREI IONESCU. D. ORESCU inginer C. F. R. vorbeşte în chestiunea transporturilor-D. 10ANID inginer: tariful C. F. R. trebue sa fie şi comercial şi economic. Pentru traficul intern, chestiunea e simplă, pentru că este o capacitate constantă de consumaţie. Pentru tariful extern, care variază, tariful trebue sa fie scăzut. El trebue sǎ fie echivalent cu 15 la sută din valoarea mărfii. D. C. P. GEORGESCU a adus mulţumiri membrilor consiliului C. F. R. D. prof. STINGHIE a răspuns d-lui Ioanid. Tariful actual de la C. F. nu este tocmai favorabil comerţului de lemneTariful extern al ţărilor vecine exportatoare de lemne este mai scăzut decât la noi. D. MANOILESCU reprezentant al «Uniunei Camerelor de comerţ» a cerut să se organizeze un serviciu de vagoane pentru transportul lemnului. D. COMANICIU a arătat că cheltuelile de transport a seminţelor şi pueţilor sunt prea mari. Propune ca pentru transportul seminţelor forestiere şi a pueţilor să se fixeze un tarif preferenţial. D. prof. ANTONESCU: Datoria noastră este să îngrădim exploatările, pentru ca să nu rămânem fără păduri. D. C. P. GEORGESCU: Să reglementăm continuitatea în pădurile particulare, pe cale de legiferare. D. V. POTARCA : E necesar avizul dv. în chestiunea exploatărilor forestiere și impozitul pe produsele lemnului. Cât priveşte proprietatea particulară, care este acum o funcţiune socială, ea trebue să respecte continuitatea. Dacă nu se respectă amenajamentele se datoreşte faptului că spiritul de protecţie nu a intrat în sângele poporului. E vorba de o operă de educaţie a maselor în acest sens. In ce privește tariful de export, trebue studiat în legătură cu conjunctura mondială. Propune numirea unei comisiuni care să redacteze un aviz, o chartă mare a politicii silvice. Fac parte din comisie d-nii: Georgescu, Grozescu, Sanghie, Antonescu, Ioanid, Orescu, Popovici, Mândru, Chiper. Şedința s-a ridicat la orele 6 p. m. 1. M. umile Medgia-Babadag Linia Medgidia - Babadag, deszăpezită complect, a fost redată circulaţiei pentru toate trenurile de călători cu începere dela 28 o. Plugul de zăpadă a lucrat pe această linie dela 23 până la 27 Ianuarie, cu întrerupere de o zi, linia fiind înzăpezită dela 19 Ianuarie. Prin urmare, circulația trenurilor a fost întreruptă timp de 9 zile. Traseul telegrafic și telefonic, distrus în mare parte de viscol, a început a fi refăcut. Lucrările de refacere ajunseseră ieri până la Mocani. MERGIDIA-BAZARGIC TOT ÎNCHISA Pe linia Medgidia-Bazargic înălţimea zăpezii a atins 4 fum. — 5m, în unele locuri pe lungimi de 1 kim. şi 1 km. jumătate. Plugul american a început a lucra din ziua de 22-25, când defectându-se a fost trimis la Feteşti spre a fi reparat. Intre timp, a pornit un nou viscol, în ziua de 26. Din ziua de 24 e. s-au timis în ajutor compania a II-a din reg. O. F. şi o companie de picheri, care au lucrat la deszăpezirea liniei împreună cu echipele de lucrători ale c. f. r. Astfel a fost curăţată zăpada până la Cobadin. De la Bazargie-Sud şi până la Ciocârlia linia fiind de asemenea curăţată, a mai rămas înzăpzită porţiunea de la Ciocârlia la Cobadin, care, până la sosirea plugului, se curăţă de echipe de lucrători. Comunizaţia telegrafică şi telefonică e întreruptă pe această porţiune, stâlpii rupţi şi culcaţi la pământ fiind vreo 300, adică pe o distanţă de 15 km. Sărbătorita patronului Universităţii Eri fiind ziua Sf. Vasile, Grigore şi loan, Universitatea din Bucureşti şi-a sărbătorit patronul. La frumoasa biserică Sf. Spiridon din calea Şerban-Vodă, acum locaşul de închinare a Universităţii, s’a oficiat, solemn, serviciul divin, fiu participat numeroşi profesori universitari, reprezentanţi ai oficialităţilor şi o mare mulţime de studenţi, de la toate facultăţile şi şcoalele superioare. Răspunsurile leturgice au fost date de corul Centrului studenţesc. La sfârşitul slujbei, a predicat părintele profesor Cristescu, relevând viaţa de muncă şi de sublimă abnegaţie a celor trei sfinţi prăznuiţi, care trebue să fie un îndreptar pentru tinerime. CAPITALA UN BIRJAR S’A SPÂNZURAT Birjarul Vasile Rădulescu în etate de 47 ani, domiciliat în fundătura Victor No. 8, suferind de o maladie cronică, s’a spânzurat ori noapte în grajd, de o grindă. Soţia lui, care l’a căutat în grajd, l’a găsit mort. Cadavrul a fost transportat la institutul medico legal. ÎNCEPUT DE INCENDIU Un început de Incendiu s’a declarat ori, pe la orele 5 şi jumătate la locuinţa d. I. Moscovici, din strada Carol 72. Focul a luat naştere dela soba de teracotă din biroul d. Moscovici, încăpere unde şedea fratele proprietarului. Flăcările au cuprins îndată peretele și tapetul. Chemat de urgență, postul Central de pompieri a localizat și stins imediat incendiul. Crimele unui terorist italian la Buenos Aires BUENOS AIRES, 30 (Ilador). — Un terorist italian, autorul mai multor asasinate, a fost arestat după o urmărire dramatică pe străzile oraşului. Asasinul a tras asupra urmăritorilor numeroase gloanţe de revolver, omorând un poliţist şi o fată care trecea întâmplător și rănind grav doi polițişti. Conferinţe-comunicări P. C. Iirhim, profesor Iuliu Scriben, care urma sa vorbească în aula Facultăţii, în ziua de 8 Februarie ce a schimbat data. P. C. Sa va vorbi în ziua de 2 Februarie, despre „Religiunea în ziua de azi". „ Mâine, Duminecă, ora 11 dim. are loc în Aula Fundaţiei Regele Carol, a 10 a conferinţă din ciclul organizat anul acesta de Institutul Social Român, tratând «Federalizarea Statelor Europene în cadrul internaţionalismului constructiv». Va vorbi de André Chéradame, cunoscutul publicist francez, despre: «Pace cu respectul tratatelor». —-----000X000—— .1V. Expoziții Duminică 1 Februarie are loc, în sălile Librăriei de Stat (Str. Wilson No. 1), vernisagiul oficial, cu invitaţii al expoziţiei «România în Fotografii», organizată de direcţia presei în colaborare cu Oficiul Central al Turismului. Expoziţia rămâne deschisă până la 15 Februarie. Intrarea liberă. SiskFmnstsce Astă-seară, Sâmbătă SI Ianuarie, Opera Română va reprezenta la Teatrul Liric, pentru prima oară în această stagiune «Ebreea» de Fr. Halevy cu d-nii O. Folescu, E. Algăsi şi d-nele M. Simoniu şi Em. Guţianu în rolurile principale. Mâine seară «Rigoletto» de G. Verdi, Biletele la Agenția Jean Feder şi seara la Casa Teatrului Liric. fostă seară Sâmbătă 31 Ianuarie Teatrul Naţional reia „Revizorul" de N. Gogol, cu d-nele Maria Filotti, Toto Ionescu, d-nii G. Baldovin, fii. Ghibericon, I. Sârbul, I. Finteşteanu în regia d-lui V. Bumbeşti. * La teatrul „Maria Ventura“, se reprezintă astăzi Sâmbătă 31 Ianuarie în matineu, delicioasa comedie americană „Roxy“, de d. Barri Conners, cu d. R. Bulfinsky, Leng Caler, Maria Mohor, Silvia Fulda, Marieta Deculescu, G. Timica, C. Danielescu și C. Rovințescu. * La teatrul „Maria Ventura“, se reprezintă în fiecare seară la orele 9 marele succes „Roxy“, delicioasa comedie americană a d-lui Barri Conners cu d. R. Bulfinsky, Leng Caler, Maria Mohor, Silvia Fulda, Marieta Deculescu, G. Timica, C. Danielescu şi C. Rovinţescu. „M. B. & Co.“ continuă cariera strălucită la teatrul Iilhambra, jucânduse în fiecare seară cu un succes enorm. Mâine Duminică, ora 3, „M. B. & Co.“ se joacă și la matineu cu aceeaș interpretare ca la premieră, în frunte cu Marietta Rareș, Renée Annie, Cecile Grigoriu etc. și Ionel Țăranu, V. Brezeanu, C. Hociung, V. Ronea, etc. * cârţi reviste A apărut «Buletinul Bursei Bucureşti» No. 1, anul III, pe luna Ianuarie 1931 Din conţinut cităm: Darea de seamă a anului 1930. Activitatea Bursei pe ultimul trimestru al anului 1930. Bursa din Paris. Numeroase date statistice cu privire la mersul operaţiunilor şi tranzacţiunilor în Bursă, pe 1930, diagrame, etc. Sâmbătă 31 Ianuarie 1931 394 m. BUCUREŞTI 36 kw. 761 kHz. 13: Muzică Vocală (plăci de grauiosfor,). 13.30: Informaţiuni, bursa de efecte, bursa de cereale, cota apelor Dunărei şi semnal orar. 13.50: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). PROGRAMUL ŞCOLAR 15.45: D. Popovici-Bâsnoşanu, profesor universitar: Viaţa în pădure în timp de iarnă. 16: D A. Murăraşu, doctor In litere. Informaţiuni literare. 16.15: D. profesor M. Joia: Prelegerea Vil-a «Forma iu 3». 16.45: D. O. Caracostea, profesor universitar: Personalitatea lui Eminescu. 17: Orchestra Făuică Luca: Muzică românească. 18: Informaţiuni, meteorul şi semnal oral. . 18.15: Orchestra Făuică Luca. UNIVERSITATEA RADIO 19. D. profesor Simeon Mehedinţi: Pământul şi poporul românesc. 19.20: D. Radu Vulpe: Geţii. 39.40: D. I. Conca: Târgul fetelor. PROGRAMUL DE SEARA 20: Muzică de seară (plăci de gramofon). 20.30: D. Tudor Arghezi; Cronică. 21.00; la memoria Generalului Berthelot. Intre acte informaţiuni. ŞCOALA POL1TECHNICA 16: Saint Saens: Septuor; Toylor Petite; Suite de Concert; Haydn: Quartet în do major; Boccherini: Menuet; Bach: My joy ful heart. SpccîicoJc TEATRE TEATRUL NATIONAL: Matineu : Dama cu camelii; seara: R. U. R. TEATRUL VENTURA: Matineu si seara: Roxy. TEATRUL REGINA MARIA: Matineu: Pardon madame; seara: Topaze. OPERA ROMANA: Ebreea. TEATRUL DE OPERETA: Voevodul țiganilor. TEATRUL ALHAMBRA: M. B. et. Co. TEATRUL ELITE: Simona. TEATRUL MAGHIAR: S’a spart vioara mea. Cinematografe CAPITOL: Noapte bună fetiţă dulce. SELECT: Cântecul inimii. BULEVARD PALACE: Parada dragostei. REGAL: O femee de pe stradă. FEMINA: Escadrila morţii. TRIANON: Nmic nou pe frontul de vest. # CORSO: Monte Carlo. ROXY: Oraşul cântecului. VOX: Misteriosul dr. Fu Mancini. OMNIA: Pământul voluptăţii. MARCONI: Ecaterina Teodoroiu. MARNA: Monte Carlo. VOINTA BUZEŞTI: Milionar peste noapte. Baluri Soc. „Tinerimea Română" va da un bal în ziua de 7 Februarie în sala de teatru a palatului său din balev. Schitul Măgureanuu 4, întreg venitul acestui bal este destinat bibliotecii, pentru care sunt săli speciale. ❖ Sindicatul „Gutenberg“ al lucratorilor tipografi din Bucureşti, fostă societate cu acest nume, cea mai veche asociaţie de lucrători din România, care e un al 73-lea an al existenţei sale, va da „Raiul tipografilor" în sala „Gib“ fost Oppler, astăzi Sâmbătă, orele 9 seara. Studenţeşti Societatea studenţilor în filosofe şi litere organizează pentru diseară, Sâmbătă, ora 9, o serată dansantă în saloanele Căminului studenţilor în filosofie şi litere din str. Nicolae Filipescu (Scaune) No. 40. Invitaţiile se găsesc la sediul Societăţii din Palatul Universităţii (etaj In Istoria Românilor) între orele 4-5.