Cuventul, martie 1931 (Anul 7, nr. 2104-2134)
1931-03-01 / nr. 2104
împrumutul canalului TIMIŞ-BEGA — Navigaţia fie canalul Bega — importantele notaruri ale conferinţei romaiEo-iugoslava Tratativele celor două delegaţiuni, iugoslavă şi română, continuă la Ministerul Comunicaţiilor sub preşedinţia d-lui ministru Contzescu, evoluând în mod normal şi aprropiindu-se din ce în ce, de sfârşitul lor. După stabilirea textului convenţiunei generale hidro-technice, de care ne-am ocupat, cele două delegaţiuni au căzut cu totul de acord asupra textului convenţiunei relativă la regularea împrumutului asociaţiei Timiş- Bega, convenţiune care urmează a fi semnată odată cu cea generală şi cu cele cari vor mai urma. Navigaţia pe canalul Bega Conferinţa a luat în cercetare textul de prima citire a convenţiunei de navigaţie pe canalul Bega, asupra căruia a avut deja loc un important schimb de vederi de principiu, aşteptându-se sosirea unui expert special iugoslav, Care a fost chemat din Belgrad. Lichidarea asociaţiunilor hidraulice In şedinţa de eri s’a pus în studiu proectul român al convenţiunilor pentru lichidarea tehnică şi financiară a două din asociaţiunile hidraulice din Banat, tăiate prin noua frontieră. Discuţiunea asupra proectului va începe azi. • « După previziunile stabilite, conferinţa va lua sfârşit la 5 Martie. Si Procesul fruntaşilor Gărzii de Fier“ Tribunalul Ilfov, secţia IV-a, în .Complectat d-lor consilier Buioliu, judecători Costin şi Solomonescu a judecat procesul fruntaşilor organizaţiilor «Garda de fier» şi «Arhanghelul Mihail». Un public numeros, format în majoritate din studenţi a ţinut să ia parte la proces, fapt care a determinat autorităţile să ia măsuri de ordine ,spre a se preveni eventuale dezordini. Şedinţa se deschide la ora 1 jumătate, grefierul Const. Niculescu dând citire ordonanţei definitive din care reese că avocatul Corneliu Zelea Codreanu, Mihail Stelescu, Moise Lefter, studenţii Ion Banea, Nic. Totu, I. Dănilă din Iaşi şi Amos Popp din Turda, sunt trimişi în judecată în baza art 11 al. 2 din legea Mârzescu. Sus numiţii sunt acuzaţi că făceau parte din organizaţiile «Garda de fier» şi «Arhanghelul Mihail», constituind prin alcătuirea de cluburi în diferite localităţi şi tendinţele ce le afişau, un pericol pentru siguranţa statului. INTEROGATORIILE Se ia apoi interogatoriul acuzaţilor. D. C. Z. Codreanu declară că a fost determinat să ia atitudinea pentru care azi e deţinut, din două motive: camăta grozavă pe care o exercita evreii la sate şi propaganda comunistă desfăşurată de ei. Mijloacele de acţiune sunt grevate pe principiul ordinei şi ierarhiei, stabilite pe respectul autorităţii de stat. Mişcarea pe care o conduce e un contrabalans al mişcărei comuniste, care tinde să distrugă elementul românesc. Acuzaţii M. Stelescu, M. Lefter, Banea Ion, Const. Dănilă, N. Totu şi Amos Popp, arată motivele care au determinat să se înscrie în garda de fier şi cum înţeleg ei să continue mişcarea. AUDIEREA MARTORILOR Se audiază apoi martorii Martorul Săvulescu citeşte o scrisoare aflată la dosar şi adresată lui C. Codreanu. Martorul Cotică spune că s-a înscris în organizaţie, în urma unui manifest al «Gărzei de fier» pe care l-a citit în Martie 1930. Se introduce apoi martorul Const. Dumitrescu, arestat pentru atentatul săvârşit asupra d-lui Em. Socor. Interogat, spune că a solicitat înscrierea sa în garda de fier, însă a fost refuzat,neavând vârsta cerută de regulamentele gărzilor. Spune că a înfiinţat mai multe cuiburi la şcoala normală din Iaşi. Ultimul martor, preotul Nic. Georgescu, declară că e duhovnicul oficial al studenţilor la biserica Sf. Anton. CUVÂNTUL PROCURORULUI GENERAL După o suspendare de o jumătate de oră, ia cuvântul d. procuror general Al .Priocop. Dumitrescu, care spune că înainte de război o simpatiza pe d. A. C. Cuza, însă de la 1925 încoace, n’a mai simpatizat mişcarea sa, întrucât i s’au părut exagerate ideile pe care caută să le propovăduiască. Nu înţelege dece arendaşul evreu e mai vinovat decât proprietarul român, în ceeace priveşte criza actuală. Găseşte că profesorii se ocupă prea puţin de studenţi, în ceea ce priveşte orientarea justă politică şi culturală a acestora. Pericolul comunist şi cămătăria evreiască nu pot fi înlăturate prin suprimarea unui bancher, sau unui alt evreu. Continuând, d. procuror Dumitrescu, se declară contra mişcărilor violente şi admite că orie© om care luptă, pentru o ideie simpatică, este folositor omenirei, cu condiţia ca mişcarea să fie dusă în cadrul legalităţii şi fără iubirea vreunei persoane, fizice sau materiale. Mărturiseşte, că aceste reflecţii le face în legătură cu asasinatele săvârşite de Corneliu Codreanu asupra lui Manciu la Iaşi şi a lui Totu asupra lui Pale la Cernăuţi. In concluzie, d. procuror Al. Procop. Dumitrescu, arată că cei şeapte acuzaţi sunt contravenienţi ai art. II, al. 2 din legea Mărzescu şi cere tribunalului condamnarea. CUVÂNTUL APARARII Se dă apoi cuvântul d-lui avocat Nelu Ionescu-Iaşi care ridică un incident de incompetinţă. D-sa spune că tribunalul nu poate judeca un delict politic, decât numai dacă acest delict a fost pregătit prin mijloace teroriste. Ori în speţă nu se dovedeşte acest lucru. Prin nimic nu s-a dovedit că Corneliu Zelea Codreanu a avut intenţia să introducă dictatura în ţara românească. In concluzie cere achitarea, D. avocat Moţa vorbeşte în acelaş sens, cerând achitarea. Şedinţa se suspendă la ora 7, urmând ca azi la ora 1 d. a. ceilalţi avocaţi ai apărărei să-şi desvolte pledoariile. i.i.28 Incendiul din strada general Berlhelof Un incendiu a isbucnit astănoapte în strada General Berthelot 19 la noul imobil construit în dreapta catedralei Sf. Iosif, aparţinând arhiepiscopiei catolice din Bucureşti. Focul a isbucnit în subsolul magazinului Indusco (comptuar International de industrie şi comerţ) proprietatea d-lui N. Chişinevschi. Din neglijenţa unui om de serviciu, care a aruncat un chibrit, s-a aprins un stoc de planşe anatomice ce se aflau în laboratorul din subsol. Focul a fost prins de către postul Central de pompieri înainte de a fi luat proporții. I ----oooooxooooo-— Roman de MIRCEA ELIADE 46) ---------0000 ■■ Gloria d-lui George Răspunsul lui fu o bâlbâială de fericire şi entuziasm. — Desigur, desigur... De când team sfătuit să-ți dau ceva bani... E imprudent fără, iar dacă ai făcut odată imprudenţa de a-ți dărui economiile unui uşier... In sfârşit, sunt fericit... De ce nu vrei zece, douăzeci incapabil să-ți spun cât mă simt de fericit... Deci nu vrei zece, douăzeci de mii? Nu te gândi, nu e nici un deranj... Am cecuri cu mine și la Banca de aici compt deschis... Cesare mulțumi stânjenit. — Nu, nu, mi-e prea mult chiar cinci mii... Cred că nu voi avea nevoie de ei decât pentru o săptămână, până ce vin banii de la Arhive. M’am gândit că trebuie să-mi refac garderoba, iar dacă plec... — Perfect, perfect, cum crezi, și d. George își îmcălță pantofii de pâslă și se apropie de birou. Cesare începu a fi jenat. Pentru întâia oară vedea pe gazdă în pijama. Şi pentru întâia oară îl vedea deschizând sertare şi numărând bancnote. Dar hotărârea pe care o luase, violent, în zori — că trebuie să se împrumute, ca să pună capăt răcelii ce stăruia între ei şi pentru care se învinovăţea — hotărârea izbândea asupra tuturor sentimentelor și slăbiciunilor cari îl împresurau în acest ceas critic. Ca să dovedească celuilalt că nu privește, deschise ziarul. Dar d. George se întoarse înspăimântat la foșnetul foilor și, fără motiv, le smulse. Cesare îl privi uluit. D. George se fâstâcise complet. — Nimic, nimic, zâmbi el penibil. Nu e bine să citești toate prostiile. Știi că urăsc ziaristica, de când țiam ascultat confesiunea. Dacă vrei să răsfoești ceva, la The Tempest ilustrată de Dulac. E favoritul nevesti-mi... Nu te superi, nu... Apoi, cu ziarul strâns în pumn, se repezi la biblioteca turnantă, apucă volumul lui Dulac şi-i oferi lui Cesare încremenit. II bătu prieteneşte pe umăr. Cesare crezu că vede o spaimă palpitând pe faţa gazdei. Toate acestea i-ar fi dat de gândit dacă n’ar fi fost el însuş într’o excepţională tensiune. Astfel că scena cu toată ciudățenia ei, fu trecută de ambii bărbați în câteva, minute — domnul George întorcându-se pentru bani (ziarul îl încuie în sertar), Cesare începând a răsfoi cartea, al cărei autor îi amintea întâlnirea lui de la plajă și îl ispitea să zâmbească. Se întrebă, chiar, ce vor fi făcând tinerele, și gândi că o a doua întâlnire n’ar fi neplăcută, deşi iar fi fost greu, acum, să știe în ce fel și cu ce motive își va scuza conduita zăpăcită. D. George reveni cu un teanc de bancnote. Cesare le luă fără să le numere, deşi bănui că era mai mult decât cinci mii. — Să-ți dau o chitanță , șopti el, penibil. — Oh ! nu, te rog, nu mă jigni, te rog, te rog.... — Iartă-mă, e în obiceiul meu să mă port necivilizat, râse Cesare. Dar cred că mi-ai dat mai mult decât am cerut. — Să încheiăm discuția aceasta neprietenească, îl bătu iarăși. George pe umăr. Zece mii nu e mult.. Cesare se tulbură şi aşeză pachetul pe meseioara de lângă pat — Am cerut numai cinci mii, pronunţă el corect. —Eşti de o încăpăţânare!... râse d. George palid ca ceara şi tremurând. Dar nu avu ce face, şi luă cinei mii înapoi. Cesare găsi încă puteri să umble calm, să aşeze bancnotele în buzunarul hainei şi să apuce volumul lui Dulac. Simţea că discuția trebuie încheiată urgent şi franca altminteri ghici că va înapoia și restul de bani. — Iau cartea cu mine ; e minunată. — Oh! da, Dulac e divin. Vrei să-ți mai dau ceva ! — Nu, e destul pentru astăzi... Vii la ceaiu acum, sau îl iei singur? — Cu d-ta, desigur că cu d-ta, se bucură d. George. Numai cinci minute dacă vei fi atât de drăguţ să mă aştepţi... — Bun, eu ies pe verandă. E o dimineață superbă. Apoi mă cobor imediat în oraș, pentru cumpărături... —Excelent, excelent!, făcu celălalt frecându-și mâinile. Când fu aproape de ușă, d. George îl întrebă iarăș, șoptit: — Te rog... dar dacă nu sunt indiscret... — Oh, de ce am venit atât de dimineață pentru chestia aceasta! ghici amuzat Cesare. — Tocmai! Ieri seară... Și apoi, la ceai, îmi puteai spune Prea bine... — Nu, nu, mă jenam de servitor... Știi..._____ — Desigur, desigur, înțeleg perfect! Ai făcut foarte bine. Ei nu trebuie să afle nimic ce se... In sfârşit, între prieteni... Bâlbâind, îl bătu iarăş pe umăr. Cesare părăsi dormitorul istovit, cu neînțeleasă agitație. El coborî fericit spre port. Crizele trecuseră. Spaimele, îndoelile, premoniţiile bolnăvicioase s’au risipit în albastru; s’ar fi spus că vede pentru întâia oară marea. Cerul care îl înviora. Trecătorii cari se încrucişau familiar şi pigmentaţi. Se simţea iarăş celulă solidară cu viaţa oraşului de golf; simţea în ritmul său ecoul semenilor, recomfortant glas izgonind singurătatea. Solfegia. Nenorocul lui, dezastrul prin care străbătuse, cel pe care îl aştepta, piereau nefiresc. Nici el nu ştia de ce, şi nu se întreba, îşi regăsise o linişte vie, pasionată; îşi aminea atâtea zile fericite uitate. El cobora vitejeşte (solfegia indiscret) spre por într’o dimineaţă alintată de mare şi crescută din cer. Cesare cel nou cobora singur cu adresele date de gazdă. Fusese fericit că d. George nu insistă să-l întovărăşească la cumpărături, deşi îl vestise râzând (râsul d-lui George) că va fi înşelat peste tot. Amândoi au râs, apoi s’au despărţit. (Va urma) ini MAilO Desbaterile parlamentare ... ** * ■—». ■ «■ CAMERA Şedița de a 27 Februarie 1931 Se deschide la ora 4.30 sub preşe- dinţia d-lui St. Cicio Pop. Pe banca ministerială d. general Condeescu, Voicu Niţescu, Răducanu şi N. Costăchescu. D. MIRCEA DJUVARA (lib.) protestează contra biuroului camerei care cenzurează darea de seamă a desbaterilor. D. I. MIRESCU (soc. dem.) spune că muncitorii din porturi sunt terorizaţi de către agenţii electorali ai partidului, cere reglementarea muncii în porturi. D-sa întreabă ce s’a făcut cu cererea instituirii anchetei parlamentară pentru stabilirea vinovaţilor din calea Griviţei. D. N. IORGA în chestiunea profesoarei de la Chişinău care a glorificat comunismul, cere guvernului să-i arate măsurile luate împotriva acestei profesoare şi acelora care au fost alături de ea. Mai cere d-lui ministru al armatei să interzică comandanţilor superiori şi ofiţerilor în genere de a mai ţine conferinţe şi a lua parte la viaţa publică. D. N. COSTĂCHESCU răspunde că nu cunoaşte chestiunea şi va lua măsuri împotriva profesoarei. D. GEN. CONDEESCU declară şi d-sa că nu cunoaşte cazul, dar că va cere realţii şi va satisface pe d. Iorga. D. I. MIRESCU. Ancheta parlamentară asupra fabricelor de zahăr a fost admisă acum câteva lumi şi nici până astăzi nu s’a făcut nimic. D. V. LAPEDATU (maj.) respinge ca neexactă afirmaţia d-lui Mirescu că din cauza unor politiciani partizani ai regimului, muncitorii din porturi nu mai găsesc de lucru. D. GEN. CONDEESCU depune proectul de lege asupra portului ofiţerilor, proect ce a fost votat la Senat. D. PAMFIL ŞEICARU, întreabă pe d. ministru al instrucţiunii, dacă nu socoate că este necesară să se introducă în programul şcolilor minoritare, din cuprinsul provinciilor alipite, limba vorbită în acele provincii. D. ministru N. COSTĂCHESCU, spune că această chestiune îl preocupă. D. ŞT. CICEO POP, în vedere că majoritate din d-nii deputaţi stau în provincie a luat o dispoziţie ca Lunea să nu se ţină şedinţă, iar în cazul că va fi nevoe, să se ţină două şedinţe pe zi. Anunţă că şedinţa de astăzi se va ţine până la ora 9 seara, provocat o largă discuţie în jurul acestui important proect de lege. S-au pronunţat astfel toţi cei interesaţi, asociaţii profesionale şi economişti. Oratorul stărue asupra avizului consiliului legislativ. Proectul acesta conţine mai mult decât spune titulatura. D. ministru Madgearu, a fost destul de subtil, ca să ajusteze proectul la observaţiile consiliului legislativ. Formula juridică a fost schimbată ca proectul să nu fie anticonstituţional. Morarii vor fi indirect siliţi să se sindicalizeze. In ce priveşte sindicalizarea morilor şi a taxelor ce se pun să nu ne înşelăm, e un nou impozit, pe care-l vor plăti agricultorii. Cine va mai plăti? Consumatorii de pâine, adică oraşele. D. MADGEARU Ţin să decclar că oraşele nu vor plăti pâinea mai scump. D- L BOTEZ analizează raportul care însoţeşte proectul şi se ridică împotriva afirmaţiei că oraşele ar fi spoliat ţărănimea. D. GH. PLESNILA raportor: Vă rog citiţi bine pasagiul respectiv din raport. D. MADGEARU: Noi n’am susţinut niciodată ce afirmă d. Botez Noi am arătat că din sarcina agricultorilor a urmat ruina oraşelor. Politica a fost aceia care a creiat prăpastia dintre oraşe şi sate. D. BOTEZ cercetează chestiunea sindicalizării morilor şi spune că acest lucru este mai mult decât o silnicie. D. MADGEARU: Am făcut aceasta ca statul să-şi poată încasa drepturile. Când se ştie cât se consumă şi cât se macină nu se va mai putea nimic dlosi ca până acum şi toţi vor fi siliţi să-şi plătească impozitele. D. BOTEZ aminteşte apoi pe acei cari s’au pronunţat împotriva legii şi după ce mai face câteva consideraţii critice, sfârşeşte declarânduse împotriva legii. D. MADGEARU: al douilea vorbitor al partidului liberal care nu aduce nici o soluţie în materie. D. BOTEZ: Le-a expus d. Dinu Brătianu într’o Conferinţă. D. MADGEARU: Dar n’aţi precizat nimic. Aţi enunţat, doar câteva principii vagi. D. PREŞEDINTE BRATU, constată că discuţia nu poate continua deşi mai sunt înscrişi 11 vorbitori la cuvânt, pentru că nici unul nu este de faţă. D. MADGEARU roagă pe d. preşedinte să nu închidă discuţia cu atât mai mult cu cât este doritor să vadă soluţiile întregei opoziţii. D. SASSU spune că oratorii liberali îşi fac datoria. D. PREŞEDINTE BRATU precizează că observaţia d-sale priveşte pe toţi membrii maturului ooip. Şedinţa se ridică la orele 6. Astăzi la 4 şedinţă. Proectul de lege contra cametei Se ia apoi în discuţie proectul de lege contra cametei. D. prof. PETRE ANDREI arată că în Bulgaria s’a votat o lege contra cametei în anul 1928 şi care s’a pus în aplicare. D. EFTIMIE GHERMAN (soc. democrat) obiectează că primul şi marele defect este că nu s’a depus proectul mai dinainte. 80 la sută din populaţia ţării este îndatorată. Care este cauza acestei situaţiuni? In prima linie politica nenorocită făcută după război, când din cauza unui tarif vamal, populaţia a fost silită sf plătească pentru articolele fabricate în ţară, preţuri exagerate. De ce s’a făcut această prolitică nenorocită! Din cauză că cei ce au fost la conducerea ţării timp de zece ani erau proprietarii întreprinderilor industriale. Cum se poate îndrepta situaţia de către guvernul naţional ţărănesc! Un prim ajutor ar fi dacă s’ar fi făcut stabilizarea la un curs mai scăzut, întreabă dacă agricultura are o rentabilitate de 16 la sută! De unde să ia ţăranul să plătească aceşti 16 la sută când nu-i rentează. Precizează ca procentul să fie de 6 la sută. Arată că în Rusia scontul este de 8 la sută, pe când la noi e de 9 la sută. Dacă camăta este aşa de mare se datoreşte faptului că însăşi scontul Băncii Naţionale e prea mare impunându-se astfel o scădere. D. MISKY a renunţat la cuvânt pentru a grăbi încheerea discuţiei. D. HEGEDÜS SÁNDOR a cetit o declaraţie în numele partidului maghiar, cerând măsuri pentru stăvilirea camerei. Măsurile luate de proectul actual sunt artificiale, ele nu vor putea remedia râul înrădăcinat. Nu avem încredere în această lege şi cerem o dobândă maximă de 12 la sută şi micşorarea scontului Băncei Naţionale. D-sa a declarat că votează proectul cu speranţa că se va ţine seamă de observaţiile sale. D. PARDOS spune să se împiedice facerea actelor de vânzare cu drept de răscumpărare care s’a practicat până astăzi, el fiind un mijloc de a împiedica pe cămătari să continue acţiunea lor atât de păgubitoare intereselor generale. D-sa va propune un amendament în sensul celor de mai sus. D. J. TH. FLORESCU. Sunt deprimat sufleteşte că atunci când sunt nevoit să vorbesc pentru întâia oară în această cameră, deputaţii au atât de puţin interes faţă de desbateri. . Sunt puţini oameni cari se preocupă de binele public, partea cea mare înteresându-se de afacerile lor personale. iii! Este vorba de o lege socială, şi căruia nu i se dă suficientă importanţă. Unii au caracterizat-o tendenţioasă şi tardivă. 1. Nici d-lui ministru al justiţiei nu-i este pe plac, sunt sigur, căci este o lege înjumătăţită şi vrei să cred că d-sa a avut intenţia să facă operă definitivă, dar nu i-au permis împrejurările. Nu băncile serioase sunt acelea cari fac camătă, sunt între ele unele numai, care abuzează. Dar sunt atâţia alţii particulari, financiari improvizaţi cari silesc bieţii oameni să accepte obligaţiile sângeroase. D. VIDRAŞCU a cerut amânarea şedinţei fiindcă nu mai este camera în număr. Şedinţa s-a ridicat la ora 8, anunţându-se cea viitoare azi la ora 3. SENATUL Şedinţa de la 27 Februarie Se deschide la ora 4.30 sub preşidenţia d-lui prof. Traian Bratu. Pe banca ministerială d. Virgil Madgearu. COMUNICĂRI D. CRISTEA, adresează o comunicare d-lui ministru al instrucţiei privitoare la situaţia învăţătorilor licenţiaţi şi absolvenţi, ai secţiei pedagogice universitare. D. N. N. BOTEZ, cere să se dea mai multe atribuţiuni, controlorilor din cooperaţie, între altele şi aceia de a suspenda pe funcţionarii abuzivi, descoperiţi la o inspecţie. D. NICHIFOR, face o comunicare d-lui ministru al armatei, cu privire la excesul de zel al unui ofițer. Intervenindu-se ordinea de zi, se votează proectul de lege prin care se autoriză Eforia Spitalelor de a contracta un împrumut de 250 milioane lei. LEGEA VALORIFICĂRII CEREALELOR Se continuă apoi discuția generală a proectului de lege pentru valorificarea cerealelor. D. I. BOTEZ spune că d. ministru Madgearu, are meritul de-a fi Sindicalizarea industriaşilor CONFERINŢA DE ERI dri dimineaţa d. M. Manoilescu ministrul industriei şi comerţului a avut o lungă conferinţă cu reprezentanţii industriaşilor din ţară. S-a discutat ante-proectul de lege pentru sindicalizarea industriei făcând diverse propuneri la sfârşitul săptămânii viitoare să se facă toate propunerile pentru a se da formă definitivă proectului de lege. p. Azi dimineaţa reprezentanţii industriei de petrol vor fi primiţi de d. ministru al industriei. Se va discuta problema conservării producţiei şi a preţurilor interne. • Reprezentanţii industriei zahărului au fost convocaţi pentru Luni 2 Martie orele 10 a. m. D. ministru M. Manolescu ,va cerceta împreună cu fabricanţii reducerea preţului de desfacere a Zahărului. ------=*==---- 3 In Monitorul Oficial de ori a apărut o decizie a ministerului instrucţiunii publice în care se arată următoarele: Dintr’un referat al d-lui inspector general Al. Pteancu, se constată că drecţiunea liceului particular francez «General Berthelot» din Chişinău, în mod ilegal şi contravenind dispoziţiunilor art 27 din legea învăţământului particular, art. 21 şi 22 din legea învăţământului secundar, art 109 şi 115 din regulamentul de funcţionare a şcoalelor secundare, a eliberat elevelor şi elevilor săi diplome de bacalaureat francez. Or, eliberarea diplomelor în forma arătată constitue un abuz, iar titularii lor neputându-se folosi, li se creiază dificultăţi atunci când ar voi să-şi facă dovada studiilor, lor, întrucât n’au nici o valabilitate recunoscută de statul român. De acord cu avizul consiliului permanent al instrucţiunii, ministerul a anulat toate diplomele de bacalaureat francez eliberate de liceul particular francez «General Berthelot» din Chişinău. Numărul total al absolvenţilor şi absolventelor acestui liceu cărora li s’au eliberat astfel de diplome, este de 312 şi numele lor e deasemeni publicat în Monitor. In lista acestor absolvenţi figurează şi un principe, cu numele Sveatopelk Mirsehii. Posesorii unor astfel de diplome, cari doresc să-şi valorifice studiile lor, sunt invitaţi să îinanţeze ministeriul cererile lor, însoţite de diploma respectivă şi de toate certificatele ce le posedă, arătând an cn an, clasa ce au urmat-o înainte de obţinerea diplomei de bacalaureat francez. Abuzat licealul francez din CH8$infta S’au anulat peste 300 diplome de bacalaureat Itn fornaţiuni ■ popa----—' Societatea studenţilor în farmacie, printr’un memoriu adresat Suveranului, arată că facultatea de farmacie din Capitală este într’o stare nenorocită, fără local şi fără laboratorii. Deoarece statul, în împrejurările de azi, nu poate da fonduri pentru împlinirea lipsurilor de mai sus, studenţii cer Suveranului să se aprobe înfiinţarea unui timbru de 2 lei care să se aplice pe fiecare reţetă medicală. Studenţii mai solicită înaltul patronaj al Suveranului pentru clădirea facultăţii de farmacie care se va numi „Regele Carol al II-lea”. Mâine, Duminică, continuă la sediul Asociaţiei studenţilor Creştini din Bucureşti, cercurile de studii asupra Rugăciunii şi asupra Evangheliei după Ioan, conduse de d-nii N. D. Pallade şi Paul Costin Deleanu. Organizaţia partidului poporului din Capitală de sub preşedinţia d-lui Traneu-Iaşi a convocat pentru mâine Duminică, o întrunire publică în sala Frascati (Elita) din calea Victoriei. Casa M. S. Reglui a comunicat d-lui Gh. Ştefănescu, preşedintele Asociţiei «Virtutea Militară de Răsboi» că Majestatea Sa Regele acordă înalta Favoare de a fi naş al Drapelului Asociaţiunei «Virtutea Militară de Răsboi». Aseară, la orele 6, urma să aibă loc şedinţa Senatului universitar din Capitală pentru a discuta proiectul de lege de organizare a învăţământului superior, întrucât d. ministru Costăchescu, care îşi exprimase dorinţa de a participa la această şedinţă, a fost reţinut în altă parte, membrii Senatului universitar au hotărât să se întrunească dinnou Martie Martie,, când va asista şi d-l ministru al instrucţiunii. Ministerul de instrucţiune a dat şcoalei normale de fete „Madona Dudu” din Craiova un teren de 20 ha, care a aparţinut seminarului „Sf. Grigore Decapolitul” acum desfiinţat. Luni 2 Martie va începe la facultatea de drept din Iaşi, sub preşidenţia d-lui prof. Petre Dragomirescu, concursul de agregaţie la catedra de istoria doctrinelor economice. Candidează d-nii: George Strat, D. L Suchianu, Solacolu şi Ciorbeanu, doctori în ştiinţele economice. Comitetul ASOCIAŢIEI GENERALE A PRESEI ROMANE s’a constituit er, alegând pe d-nii: I. Teodorescu, preşedinte de onoare; B. Brănişteanu preşedinte, N. Batzaria, vice-președinte; M. Conitz casier; Alex. Coler, secretar; Em. Ciuceanu, Sc. Froda, G. Milian, I. Pas, V. Rodan, Alex. Săndulescu, membri. In tariful direct de mărfuri ,partea II, polono-român-levantin, via Constanta, s’au introdus taxe de transport, cu începere dela 1 Martie 1931, pentru staţiunile Czarny, Dunajec, Kamionka Wielka şi Tarnopol. Ministerul instrucţiei a aprobat un examen excepţional de lichidare a situaţiei elevilor cari au urmat până la 1 Ianuarie 1931 cursurile serale, suprapuse şcoalelor comerciale şi nu le-au putut coninua prin desfiinţarea cursurilor. Acest examen va avea loc numai în anul şcolar 1930—1931, se va depune în luna iunie 1931 la şcoalele comerciale pe lângă care a funcţionat cursul seral şi va fi pentru întregirea trimestrelor II şi III şi în vederea încheierii situaţiei şcolare a elevilor numai pe anul şcolar in curs. Guvernul spaniol a mutat reşedinţa consulatului Spaniei de la Galati la Constanta. Consiliul de miniştri a acordat d-lui Ştefan Moldovan, sublocotenent în rezervă în armata română, autorizarea de a se putea angaja în armata colonială franceză, fără a-şi pierde naţionalitatea română. Mâine, Duminică, vor predica la Asociaţia „Patriarhul Miron” Păr. Diacon Mihail Dimoftache de la Bis. „Slobozia” şi d-l Şerban Popa. Şedinţa se începe la ora 30, în Pavilionul „Banat” Parcul Carol. D. dr. N. G. Lupu a fost numit profesor titular la catedra de anatomie patologică de la facultatea de medicină din Bucureşti. Primăria sectorului III Albastru, aduce pe această cale la cunoştinţa cetăţenilor din acest sector că la această primărie înscrierile în listele electorale se fac până în seara zilei de 28 Februarie 1931. Din ziua de 1 Martie 1931 în orele de birou se primesc numai cereri pentru eliberarea carnetelor de identitate, care conform legei pentru organizaţia administrativă locală prin No. 6878 din 10 Septembrie 1930 a Ministerului de Interne înlocuesc buletinele de populaţie ce se eliberau până acum de către Chestură şi Circumscripţiile poliţieneşti. întrunirea cetăţenească din Dealul Spirei Comitetul cetăţenesc al circumscripţiei a 28-a a hotărât să ţină mâine, Duminecă, orele 10 dimineaţa, o întrunire care va avea loc în localul şcalei primare No. 26 de băeţi din calea 13 Septembrie 209. Sunt invitaţi toţi cetăţeni cari se interesează de gospodăria şi bunul mers al administraţiei comunale, cum şi comercianţii, măcelarii şi brutarii din această circumscripţie, pentru ca în comun acord cu comitetul să ia măsuri pentru uşurarea vieţii populaţiunii nevoiaşe. ------OOXXOO ■ ...