Cuventul, martie 1931 (Anul 7, nr. 2104-2134)

1931-03-01 / nr. 2104

împrumutul canalului TIMIŞ-BEGA — Navigaţia fie canalul Bega — importantele notar­uri ale conferinţei romaiEo-iugoslava Tratativele celor două delegaţiuni, iugoslavă şi română, continuă la Mi­nisterul Comunicaţiilor sub preşedinţia d-lui ministru Contzescu, evoluând în mod normal şi aprropiindu-se din ce în ce, de sfârşitul lor. După stabilirea textului convenţiu­­nei generale hidro-technice, de care ne-am ocupat, cele două delegaţiuni au căzut cu totul de acord asupra textului con­ven­ţi­unei relativă la regu­­larea împrumutului asociaţiei Timiş- Bega, convenţiune care urmează a fi semnată odată cu cea generală şi cu cele cari vor mai urma. Navigaţia pe canalul Bega Conferinţa a luat în cercetare t­extul de prima citire a convenţiunei de na­vigaţie pe canalul Bega, asupra căruia a avut deja loc un important schimb de vederi de principiu, aşteptându-se sosirea unui expert special iugoslav, Care a fost chemat din Belgrad. Lichidarea asociaţi­uni­lor hidraulice In şedinţa de eri s’a pus în studiu proectul român al convenţiunilor pen­tru lichidarea tehnică şi financiară a două din asociaţiunile hidraulice din Banat, tăiate prin noua frontieră. Discuţiunea asupra proectului va în­cepe azi. • « După previziunile stabilite, confe­rinţa va lua sfârşit la 5 Martie. Si Procesul fruntaşilor Gărzii de Fier“ Tribunalul Ilfov, secţia IV-a, în .Complectat d-lor consilier Buioliu, judecători Costin şi Solomonescu a judecat procesul fruntaşilor organi­zaţiilor «Garda de fier» şi «Arhan­ghelul Mihail». Un public numeros, format în ma­joritate din studenţi a ţinut să ia parte la proces, fapt care a determi­nat autorităţile să ia măsuri de or­dine ,spre a se preveni eventuale dezordini. Şedinţa se deschide la ora 1 ju­mătate, grefierul Const. Niculescu dând citire ordonanţei definitive din care reese că avocatul Corneliu Zelea Codreanu, Mihail Stelescu, Moise Lefter, studenţii Ion Banea, Nic. Totu, I. Dănilă din Iaşi şi A­­mos Popp din Turda, sunt trimişi în judecată în baza art 11 al. 2 din legea Mârzescu. Sus numiţii sunt acuzaţi că făceau parte din organizaţiile «Garda de fier» şi «Arhanghelul Mihail», con­stituind prin alcătuirea de cluburi în diferite localităţi şi tendinţele ce le afişau, un pericol pentru siguran­ţa statului. INTEROGATORIILE Se ia apoi interogatoriul acuzaţi­lor. D. C. Z. Codreanu declară că a fost determinat să ia atitudinea pentru care azi e deţinut, din două motive: camăta grozavă pe care o exercita evreii la sate şi propaganda comu­nistă desfăşurată de ei. Mijloacele de acţiune sunt greva­te pe principiul ordinei şi ierarhiei, stabilite pe respectul autorităţii de stat. Mişcarea pe care o conduce e un contrabalans al mişcărei comuniste, care tinde să distrugă elementul ro­mânesc. Acuzaţii M. Stelescu, M. Lefter, Banea Ion, Const. Dănilă, N. Totu şi Amos Popp, arată motivele care­­ au determinat să se înscrie în gar­da de fier şi cum înţeleg ei să con­tinue mişcarea. AUDIEREA MARTORILOR Se audiază apoi martorii Martorul Săvulescu citeşte o scri­soare aflată la dosar şi adresată lui C. Codreanu. Martorul Cotică spune că s-a în­scris în organizaţie, în urma unui manifest al «Gărzei de fier» pe care l-a citit în Martie 1930. Se introduce apoi martorul Const. Dumitrescu, arestat pentru atenta­tul săvârşit asupra d-lui Em. Socor. Interogat, spune că a solicitat în­scrierea sa în garda de fier, însă a fost refuzat,­­neavând vârsta cerută de regulamentele gărzilor. Spune că a înfiinţat mai multe cuiburi la şcoala normală din Iaşi. Ultimul martor, preotul Nic. Geor­gescu, declară că e duhovnicul ofi­cial al studenţilor la biserica Sf. Anton. CUVÂNTUL PROCURORULUI GENERAL După o suspendare de o jumătate de oră, ia cuvântul d. procuror ge­ne­ral Al .Priocop. Dumitrescu, care spune că înainte de război o simpa­tiza pe d. A. C. Cuza, însă de la 1925 încoace, n’a mai simpatizat mişcarea sa, întrucât i s’au părut exagerate ideile pe care caută să le propovă­duiască.­­ Nu înţelege dece arendaşul evreu e mai vinovat decât proprietarul ro­mân, în ceeace priveşte criza actuală. Găseşte că profesorii se ocupă prea puţin de studenţi, în ceea ce priveşte orientarea justă politică şi culturală a acestora. Pericolul comunist şi cămătăria evreiască nu pot fi înlăturate prin suprimarea unui bancher, sau unui alt evreu. Continuând, d. procuror Dumitres­­cu, se declară contra mişcărilor vio­lente şi admite că orie© om care lup­tă, pentru o ideie simpatică, este fo­lositor omenirei, cu condiţia ca miş­carea să fie dusă în cadrul legali­­tăţii şi fără iubirea vreunei persoa­ne, fizice sau materiale. Mărturiseşte, că aceste reflecţii le face în legătură cu asasinatele să­vârşite de Corneliu Codreanu asu­pra lui Manciu la Iaşi şi a lui Totu asupra lui Pal­e la Cernăuţi. In concluzie, d. procuror Al. Pro­­cop. Dumitrescu, arată că cei şeap­­te acuzaţi sunt contravenienţi ai art. II, al. 2 din legea Mărzescu şi cere tribunalului condamnarea. CUVÂNTUL APARARII Se dă apoi cuvântul d-lui avocat Nelu Ionescu-Iaşi care ridică un in­cident de incompetinţă. D-sa spune că tribunalul nu poa­te judeca un delict politic, decât nu­mai dacă acest delict a fost pregătit prin mijloace teroriste. Ori în speţă nu se dovedeşte acest lucru. Prin nimic nu s-a dovedit că Cor­neliu Zelea Codreanu a avut inten­ţia să introducă dictatura în ţara ro­mânească.­­ In concluzie cere achitarea, D. avocat Moţa vorbeşte în ace­­laş sens, cerând achitarea. Şedinţa se suspendă la ora 7, ur­mând ca azi la ora 1 d. a. ceilalţi a­­vocaţi ai apărărei să-şi desvolte ple­doariile. i.i.28 Incendiul din strada general Berlhelof Un incendiu a isbucnit astănoapte în strada General Berthelot 19 la noul imobil construit în dreapta catedralei Sf. Iosif, aparţinând arhiepiscopiei ca­tolice din Bucureşti. Focul a isbucnit în subsolul maga­zinului Indusco (comptuar Internatio­nal de industrie şi comerţ) proprietatea d-lui N. Chişinevschi. Din neglijenţa unui om de serviciu, care a aruncat un chibrit, s-a aprins un stoc de planşe anatomice ce se aflau în laboratorul din subsol. Focul a fost prins de către postul Central de pompieri înainte de a fi luat proporții.­­ I ----oooooxooooo-— Roman de MIRCEA ELIADE 46) ---------0000 ■■ Gloria d-lui George Răspunsul lui fu o bâlbâială de fericire şi entuziasm. — De­sigur, desigur... De când te­am sfătuit să-ți dau ceva bani... E imprudent fără, iar dacă ai făcut o­­dată imprudenţa de a-ți dărui eco­nomiile unui uşier... In sfârşit, sunt fericit... De ce nu vrei zece, douăzeci incapabil să-ți spun cât mă simt de fericit... Deci nu vrei zece, douăzeci de mii? Nu te gândi, nu e nici un deranj... Am cecuri cu mine și la Banca de aici compt deschis... Cesare mulțumi stânjenit. — Nu, nu, mi-e prea mult chiar cinci mii... Cred că nu voi avea nevoie de ei decât pentru o săptămână, până ce vin banii de la Arhive. M’am gândit că trebuie să-mi refac garderoba, iar dacă plec... — Perfect, perfect, cum crezi, și d. George își îmcălță pantofii de pâ­slă și se apropie de birou. Cesare începu a fi jenat. Pentru întâia oară vedea pe gazdă în pija­ma. Şi pentru întâia oară îl vedea deschizând sertare şi numărând bancnote. Dar hotărârea pe care o luase, violent, în zori — că trebuie să se împrumute, ca să pună capăt răcelii ce stăruia între ei şi pentru care se învinovăţea — hotărârea iz­bândea asupra tuturor sentimente­lor și slăbiciunilor cari îl împresu­rau în acest ceas critic. Ca să dove­dească celuilalt că nu privește, des­chise ziarul. Dar d. George se în­toarse înspăimântat la foșnetul foi­lor și, fără motiv, le smulse. Cesare îl privi uluit. D. George se fâstâcise complet. — Nimic, nimic, zâmbi el penibil. Nu e bine să citești toate prostiile. Știi că urăsc ziaristica, de când ți­­am ascultat confesiunea. Dacă vrei să răsfoești ceva, la The Tempest ilustrată de Dulac. E favoritul ne­­vesti-mi... Nu te superi, nu­... Apoi, cu ziarul strâns în pumn, se repezi la biblioteca turnantă, apucă volumul lui Dulac şi-i oferi lui Ce­sare încremenit. II bătu prieteneşte pe umăr. Cesare crezu că vede o spaimă palpitând pe faţa gazdei. Toate acestea i-ar fi dat de gândit dacă n’ar fi fost el însuş într’o ex­cepţională tensiune. Astfel că scena cu toată ciudățenia ei, fu trecută de ambii bărbați în câteva, minute — domnul George întorcându-se­ pen­tru bani (ziarul îl încuie în sertar), Cesare începând a răsfoi car­tea, al cărei autor îi amintea întâl­nirea lui de la plajă și îl ispitea să zâmbească. Se întrebă, chiar, ce vor fi făcând tinerele, și gândi că o a doua întâlnire n’ar fi neplăcută, deşi iar fi fost greu, acum, să știe în ce fel și cu ce motive își va scuza conduita zăpăcită. D. George reveni cu un teanc de bancnote. Cesare le luă fără să le numere, deşi bănui că era mai mult decât cinci mii. — Să-ți dau o chitanță , șopti el, penibil. — Oh ! nu, te rog, nu mă jigni, te rog, te rog.... — Iartă-mă, e în obiceiul meu să mă port necivilizat, râse Cesare. Dar cred că mi-ai dat mai mult de­cât am cerut. — Să încheiăm discuția aceasta neprietenească, îl bătu iarăș­i. George pe umăr. Zece mii nu e mult.. Cesare se tulbură şi aşeză pache­tul pe meseioara de lângă pat — Am cerut numai cinci mii, pro­nunţă el corect. —Eşti de o încăpăţânare!... râse d. George palid ca ceara şi tremurând. Dar nu avu ce face, şi luă cinei mii înapoi. Cesare găsi încă puteri să umble calm, să aşeze bancnotele în buzunarul hainei şi să apuce vo­lumul lui Dulac. Simţea că discuția trebuie încheiată urgent şi franca altminteri ghici că va înapoia și restul de bani. — Iau cartea cu mine ; e minu­nată. — Oh! da, Dulac e divin. Vrei să-ți mai dau ceva ! — Nu, e destul pentru astăzi... Vii la ceaiu acum, sau îl iei singur? — Cu d-ta, desigur că cu d-ta, se bucură d. George. Numai cinci mi­nute dacă vei fi atât de drăguţ să mă aştepţi... — Bun, eu ies pe verandă. E o dimineață superbă. Apoi mă cobor imediat în oraș, pentru cumpără­turi... —Excelent, excelent!, făcu celălalt frecându-și mâinile. Când fu aproape de ușă, d. Geor­ge îl întrebă iarăș, șoptit: — Te rog... dar dacă nu sunt in­discret... — Oh, de ce am venit atât de di­mineață pentru chestia aceasta! ghici amuzat Cesare. — Tocmai! Ieri seară... Și apoi, la ceai, îmi puteai spune Prea bine... — Nu, nu, mă jenam de servitor... Știi..._____ — Desigur, desigur, înțeleg per­fect! Ai făcut foarte bine. Ei nu tre­buie să afle nimic ce se... In sfârşit, între prieteni... Bâlbâind, îl bătu iarăş pe umăr. Cesare părăsi dormitorul istovit, cu neînțeleasă agitație. El coborî fericit spre port. Cri­zele trecuseră. Spaimele, îndoelile, premoniţiile bolnăvicioase s’au ri­sipit în albastru; s’ar fi spus că ve­de pentru întâia oară marea. Cerul care îl înviora. Trecătorii cari se încrucişau familiar şi pigmentaţi. Se simţea iarăş celulă solidară cu viaţa oraşului de golf; simţea în ritmul său ecoul semenilor, recom­­fortant glas izgonind singurătatea. Solfegia. Nenorocul lui, dezastrul prin care străbătuse, cel pe care îl aştepta­­, piereau nefiresc. Nici el nu ştia de ce, şi nu se întreba, îşi regăsise o linişte vie, pasionată; îşi aminea atâtea zile fericite uitate. El cobora vitejeşte (solfegia in­discret) spre por­ într’o dimineaţă alintată de mare şi crescută din cer. Cesare cel nou cobora singur cu a­­dresele date de gazdă. Fusese feri­cit că d. George nu insistă să-l în­tovărăşească la cumpărături, deşi îl vestise râzând (râsul d-lui Geor­ge) că va fi înşelat peste tot. A­­mândoi au râs, apoi s’au despărţit. (Va urma) ini M­AilO Desbaterile parlamentare ... ** * ■—­». ■ «■ C­AMERA Şed­ița de a 27 Februarie 1931 Se deschide la ora 4.30 sub preşe-­ dinţia d-lui St. Cicio Pop. Pe banca ministerială d. general Condeescu, Voicu Niţescu, Răduca­­nu şi N. Costăchescu. D. MIRCEA DJUVARA (lib.) pro­testează contra biuroului camerei care cenzurează darea de seamă a desbaterilor. D. I. MIRESCU (soc. dem.) spune că muncitorii din porturi sunt tero­rizaţi de către agenţii electorali ai partidului, cere reglementarea mun­cii în porturi. D-sa întreabă ce s’a făcut cu ce­rerea instituirii anchetei parlamen­tară pentru stabilirea vinovaţilor din calea Griviţei. D. N. IORGA în chestiunea profe­soarei de la Chişinău care a glorifi­cat comunismul, cere guvernului să-i arate măsurile luate împotri­va acestei profesoare şi acelora care au fost alături de ea. Mai cere d-lui ministru al arma­tei să interzică comandanţilor su­periori şi ofiţerilor în genere de a mai ţine conferinţe şi a lua parte la viaţa publică. D. N. COSTĂCHESCU răspunde că nu cunoaşte chestiunea şi va lua măsuri împotriva profesoarei. D. GEN. CONDEESCU declară şi d-sa că nu cunoaşte cazul, dar că va cere realţii şi va satisface pe d. Iorga. D. I. MIRESCU. Ancheta parla­mentară asupra fabricelor de za­hăr a fost admisă acum câteva lumi şi nici până astăzi nu s’a făcut ni­mic. D. V. LAPEDATU (maj.) respin­ge ca neexactă afirmaţia d-lui Mi­­rescu că din cauza unor politiciani partizani ai regimului, muncitorii din porturi nu mai găsesc de lucru. D. GEN. CONDEESCU depune proectul de lege asupra portului o­­fiţerilor, proect ce a fost votat la Senat. D. PAMFIL ŞEICARU, întreabă pe d. ministru al instrucţiunii, dacă nu socoate că este necesară să se in­troducă în programul şcolilor mino­ritare, din cuprinsul provinciilor a­­lipite, limba vorbită în acele pro­vincii. D. ministru N. COSTĂCHESCU, spune că această chestiune îl preo­cupă. D. ŞT. CICEO POP, în vedere că majoritate din d-nii deputaţi stau în provincie a luat o dispoziţie ca Lunea să nu se ţină şedinţă, iar în cazul că va fi nevoe, să se ţină două şedinţe pe zi. Anunţă că şedinţa de astăzi se va ţine până la ora 9 seara, provocat o largă discuţie în jurul acestui important proect de lege. S-au pronunţat astfel toţi cei inte­resaţi, asociaţii profesionale şi eco­nomişti. Oratorul stărue asupra avizului consiliului legislativ. Proectul a­­cesta conţine mai mult decât spu­ne titulatura. D. ministru Madgea­­ru, a fost destul de subtil, ca să a­­justeze proectul la observaţiile con­siliului legislativ. Formula juridi­că a fost schimbată ca proectul să nu fie anticonstituţional. Morarii vor fi indirect siliţi să se sindicalizeze. In ce priveşte sindicalizarea mo­rilor şi a taxelor ce se pun să nu ne înşelăm, e un nou impozit, pe care-l vor plăti agricultorii. Cine va mai plăti? Consumatorii de pâine, adică oraşele. D. MADGEARU Ţin să decclar că oraşele nu vor plăti pâinea mai scump. D- L BOTEZ analizează raportul care însoţeşte proectul şi se ridică împotriva afirmaţiei că oraşele ar fi spoliat ţărănimea. D. GH. PLESNILA raportor: Vă rog citiţi bine pasagiul respectiv din raport. D. MADGEARU: Noi n’am susţi­nut­ nici­odată ce afirmă d. Botez Noi am arătat că din sarcina agri­cultorilor a urmat ruina oraşelor. Politica a fost aceia care a creiat prăpastia dintre oraşe şi sate. D. BOTEZ cercetează chestiunea sindicalizării morilor şi spune că a­­cest lucru este mai mult decât o silnicie. D. MADGEARU: Am făcut aceas­ta ca statul să-şi poată încasa drep­turile. Când se ştie cât se consumă şi cât se macină nu se va mai putea nimic dlosi ca până acum şi toţi vor fi siliţi să-şi plătească impozi­tele. D. BOTEZ aminteşte apoi pe acei cari s’au pronunţat împotriva legii şi după ce mai face câteva consi­deraţii critice, sfârşeşte declarându­­se împotriva legii. D. MADGEARU: al douilea vor­bitor al partidului liberal care nu aduce nici o soluţie în materie. D.­ BOTEZ: Le-a expus d. Dinu Brătianu într’o Conferinţă. D. MADGEARU: Dar n’aţi pre­cizat nimic. Aţi enunţat, doar câte­va principii vagi. D. PREŞEDINTE BRATU, cons­tată că discuţia nu poate continua deşi mai sunt înscrişi 11 vorbitori la cuvânt, pentru că nici­ unul nu este de faţă. D. MADGEARU roagă pe d. pre­şedinte să nu închidă discuţia cu atât mai mult cu cât este doritor să vadă soluţiile întregei opoziţii. D. SASSU spune că oratorii libe­rali îşi fac datoria. D. PREŞEDINTE BRATU preci­zează că observaţia d-sale priveşte pe toţi membrii maturului ooip. Şedinţa se ridică la orele 6. As­tăzi la 4 şedinţă. Proectul de lege contra cam­etei Se ia apoi în discuţie proectul de lege contra cametei. D. prof. PETRE ANDREI arată că în Bulgaria s’a votat o lege con­tra cametei în anul 1928 şi care s’a pus în aplicare. D. EFTIMIE GHERMAN (soc. de­mocrat) obiectează că primul şi ma­rele defect este că nu s’a depus pro­ectul mai dinainte. 80 la sută din populaţia ţării este îndatorată. Care este cauza acestei situaţiuni? In pri­ma linie politica nenorocită făcută după război, când din cauza unui tarif vamal, populaţia a fost silită sf­ plătească pentru articolele fabri­cate în ţară, preţuri exagerate. De ce s’a făcut această prolitică nenorocită! Din cauză că cei ce au fost la con­ducerea ţării timp de zece ani erau proprietarii întreprinderilor indus­triale. Cum se poate îndrepta situaţia de către guvernul naţional ţărănesc! Un prim ajutor ar fi dacă s’ar fi făcut stabilizarea la un curs mai scăzut, întreabă dacă agricultura are o rentabilitate de 16 la sută! De unde să ia ţăranul să plătească aceşti 16 la sută când nu-i rentează. Precizează ca procentul să fie de 6 la sută. Arată că în Rusia scontul este de 8 la sută, pe când la noi e de 9 la sută. Dacă camăta este aşa de mare se datoreşte faptului că însă­şi scon­tul Băncii Naţionale e prea mare im­­punându-se astfel o scădere. D. MISKY a renunţat la cuvânt pentru a grăbi încheerea discuţiei. D. HEGEDÜS SÁNDOR a cetit o declaraţie în numele partidului ma­ghiar, cerând măsuri pentru stăvi­lirea camerei. Măsurile luate de proectul actual sunt artificiale, ele nu vor putea remedia râul înrădăcinat. Nu avem încredere în această le­ge şi cerem o dobândă maximă de 12 la sută şi micşorarea scontului Băncei Naţionale. D-sa a declarat că votează proec­tul cu speranţa că se va ţine seamă de observaţiile sale. D. PARDOS spune să se împiedice facerea actelor de vânzare cu drept de răscumpărare care s’a practicat până astăzi, el fiind un mijloc de a împiedica pe cămătari să continue acţiunea lor atât de păgubitoare in­tereselor generale. D-sa va propune un amendament în sensul celor de mai sus. D. J. TH. FLORESCU. Sunt de­primat sufleteşte că atunci când sunt nevoit să vorbesc pentru întâia oară în această cameră, deputaţii au atât de puţin interes faţă de desba­­teri. . Sunt puţini oameni cari se preo­cupă de binele­ public, partea cea mare înteresându­-se de afacerile lor personale. iii! Este vorba de o lege socială, şi că­ruia nu i se dă­ suficientă impor­tanţă. Unii au caracterizat-o tendenţioa­să şi tardivă.­­ 1. Nici d-lui ministru al justiţiei nu-i este pe plac, sunt sigur, căci este o lege înjumătăţită şi vrei să cred că d-sa a avut intenţia să facă operă definitivă, dar nu i-au permis îm­prejurările. Nu băncile serioase sunt acelea cari fac camătă, sunt între ele unele numai, care abuzează. Dar sunt atâţia alţii particulari, financiari improvizaţi cari silesc bieţii oameni să accepte obligaţiile sângeroase. D. VIDRAŞCU a cerut amânarea şedinţei fiindcă nu mai este camera în număr. Şedinţa s-a ridicat la ora 8, anun­­ţându-se cea viitoare azi la ora 3. S­ENATUL Şedinţa de la 27 Februarie Se deschide la ora 4.30 sub preşi­­denţia d-lui prof. Traian Bratu. Pe banca ministerială d. Virgil Madgearu. COMUNICĂRI D. CRISTEA, adresează o comu­nicare d-lui ministru al instrucţiei privitoare la situaţia învăţătorilor licenţiaţi şi absolvenţi, ai secţiei pedagogice universitare. D. N. N. BOTEZ, cere să se dea mai multe atribuţiuni, controlori­lor din cooperaţie, între altele şi aceia de­ a suspenda pe funcţiona­rii abuzivi, descoperiţi la o inspec­ţie. D. NICHIFOR, face o comuni­care d-lui ministru al armatei, cu privire la excesul de zel al unui ofițer. Intervenindu-se ordinea de zi, se votează proectul de lege prin care se autoriză Eforia Spitalelor de­ a contracta un împrumut de 250 mi­lioane lei. LEGEA VALORIFICĂRII CE­REALELOR Se continuă apoi discuția gene­rală a proectului de lege pentru va­lorificarea cerealelor. D. I. BOTEZ spune că d. minis­tru Madgearu, are meritul de-a fi Sindicalizarea industriaşilor CONFERINŢA DE ERI dri dimineaţa d. M. Manoilescu ministrul industriei şi comerţului a avut o lungă conferinţă cu re­prezentanţii industriaşilor din ţa­ră. S-a discutat ante-proectul de lege pentru sindicalizarea indus­triei făcând diverse propuneri la sfârşitul săptămânii viitoare să se facă toate propunerile pentru a se da formă definitivă proectului de lege. p. Azi dimineaţa reprezentanţii in­dustriei de petrol vor fi primiţi de d. ministru al industriei. Se va dis­cuta problema conservării produc­ţiei şi a preţurilor interne. • Reprezentanţii industriei zahă­rului au fost convocaţi pentru Luni 2 Martie orele 10 a. m. D. mi­nistru M. Manolescu ,va cerceta împreună cu fabricanţii reducerea preţului de desfacere a Zahărului. ------=*==----­ 3 In Monitorul Oficial de ori a a­­părut o decizie a ministerului in­strucţiunii publice în care se ara­tă următoarele: Dintr’un referat al d-lui inspec­tor general Al. Pteancu, se cons­tată că drecţiunea liceului particu­lar francez «General Berthelot» din Chişinău, în mod ilegal şi con­travenind dispoziţiunilor art­ 27 din legea învăţământului particu­lar, art. 21 şi 22 din legea învăţă­mântului secundar, art 109 şi 115 din regulamentul de funcţionare a şcoalelor secundare, a eliberat e­­levelor şi elevilor săi diplome de bacalaureat francez. Or, eliberarea diplomelor în for­ma arătată constitue un abuz, iar titularii lor neputându-se folosi, li se creiază dificultăţi atunci când ar voi să-şi facă dovada studiilor, lor, întrucât n’au nici o valabili­tate recunoscută de statul român. De acord cu avizul consiliului permanent al instrucţiunii, minis­terul a anulat toate diplomele de bacalaureat francez eliberate de li­ceul particular francez «General Berthelot» din Chişinău. Numărul total al absolvenţilor şi absolventelor acestui liceu cărora li s’au eliberat astfel de diplome, este de 312 şi numele lor e dease­­meni publicat în Monitor. In lista acestor absolvenţi figu­rează şi un principe, cu numele Sveatopelk Mirsehii. Posesorii unor astfel de diplome, cari doresc să-şi valorifice studiile lor, sunt invitaţi să îinanţeze ministeriul cererile lor, însoţi­te de diploma respectivă şi de toate certificatele ce le pose­dă, arătând an cn an, clasa ce au urmat-o înainte de obţinerea di­plomei de bacalaureat francez.­­ Abuzat licealul francez din CH8$infta S’au anulat peste 300 diplome de bacalaureat Itn forn­aţiuni ■ popa----—' Societatea studenţilor în farmacie, printr’un memoriu adresat Suvera­nului, arată că facultatea de far­macie din Capitală este într’o stare nenorocită, fără local şi fără labo­­ratorii. Deoarece statul, în împrejurările de azi, nu poate da fonduri pentru împlinirea lipsurilor de mai sus, studenţii cer Suveranului să se a­­probe înfiinţarea unui timbru de 2 lei care să se aplice pe fiecare re­ţetă medicală. Studenţii mai solicită înaltul pa­tronaj al Suveranului pentru clădi­rea facultăţii de farmacie care se va numi „Regele Carol al II-lea”. Mâine, Duminică, continuă la se­diul Asociaţiei studenţilor Creştini din Bucureşti, cercurile de studii a­supra Rugăciunii şi asupra Evan­gheliei după Ioan, conduse de d-nii N. D. Pallade şi Paul Costin De­­leanu. Organizaţia partidului poporului din Capitală de sub preşedinţia d-lui Traneu-Iaşi a convocat pentru mâi­ne Duminică, o întrunire publică în sala Frascati (Elita) din calea Vic­toriei. Casa M. S. Reglui a comunicat d-lui Gh. Ştefănescu, preşedintele A­­sociţiei «Virtutea Militară de Răs­­boi» că Majestatea Sa Regele acor­dă înalta Favoare de a fi naş al Drapelului Asociaţiunei «Virtutea Militară de Răsboi». Aseară, la orele 6, urma să aibă loc şedinţa Senatului universitar din Capitală pentru a discuta proiectul de lege de organizare a învăţământului superior, întrucât d. ministru Costăchescu, care îşi exprimase dorinţa de a parti­cipa la această şedinţă, a fost reţinut în altă parte, membrii Senatului univer­sitar au hotărât să se întrunească din­­nou Marti­e Martie,, când va asista şi d-l ministru al instrucţiunii. Ministerul de instrucţiune a dat şcoalei normale de fete „Madona Du­­du” din Craiova un teren de 20 ha, care a aparţinut seminarului „Sf. Grigore Decapolitul” acum desfiin­ţat. Luni 2 Martie va începe la facul­tatea de drept din Iaşi, sub preşi­­denţia d-lui prof. Petre Dragomires­­cu, concursul de agregaţie la catedra de istoria doctrinelor economice. Candidează d-nii: George Strat, D. L Suchianu, Solacolu şi Ciorb­eanu, doctori în ştiinţele economice. Comitetul ASOCIAŢIEI GENE­RALE A PRESEI ROMANE s’a constituit er, alegând pe d-nii: I. Teod­orescu, preşedinte de onoare; B. Brănişteanu preşedinte, N. Bat­­zaria, vice-președinte; M. Conitz casier; Alex. Coler, secretar; Em. Ciuceanu, Sc. Froda, G. Mili­an, I. Pas, V. Rodan, Alex. Săndulescu, membri. In tariful direct de mărfuri ,partea II, polono-român-levantin, via Constanta, s’au introdus taxe de transport, cu începere dela 1 Martie 1931, pentru staţiunile Czarny, Dunajec, Kamionka Wielka şi Tarnopol. Ministerul instrucţiei a aprobat un examen excepţional de lichidare a si­tuaţiei elevilor cari au urmat până la 1 Ianuarie 1931 cursurile serale, supra­puse şcoalelor comerciale şi nu le-au putut con­inua prin desfiinţarea cursu­rilor. Acest examen va avea loc numai în anul şcolar 1930—1931, se va depune în luna iunie 1931 la şcoalele comer­ciale pe lângă care a funcţionat cursul seral şi va fi pentru întregirea tri­mestrelor II şi III şi în vederea în­cheierii situaţiei şcolare a elevilor nu­mai pe anul şcolar in curs. Guvernul spaniol a mutat reşedinţa consulatului Spaniei de la Galati la Constanta. Consiliul de miniştri a acordat d-lui Ştefan Moldovan, sublocotenent în re­zervă în armata română, autorizarea de a se putea angaja în armata co­lonială franceză, fără a-şi pierde naţio­nalitatea română. Mâine, Duminică, vor predica la Asociaţia „Patriarhul Miron” Păr. Dia­con Mihail Dimoftache de la Bis. „Slobozia” şi d-l Şerban Popa. Şe­dinţa se începe la ora 30, în Pavilionul „Banat” Parcul Carol. D. dr. N. G. Lupu a fost numit pro­fesor titular la catedra de anatomie patologică de la facultatea de medici­nă din Bucureşti. Primăria sectorului III Albastru, a­­duce pe această cale la cunoştinţa ce­tăţenilor din acest sector că la această primărie înscrierile în listele electorale se fac până în seara zilei de 28 Fe­bruarie 1931. Din ziua de 1 Martie 1931 în orele de birou se primesc numai cereri pen­tru eliberarea carnetelor de identitate, care conform legei pentru organizaţia administrativă locală prin No. 6878 din 10 Septembrie 1930 a Ministerului de Interne înlocuesc buletinele de populaţie ce se eliberau până acum de către Chestură şi Circumscripţiile poliţie­neşti. întrunirea cetăţenească din Dealul Spirei Comitetul cetăţenesc al circum­scripţiei a 28-a a hotărât să ţină mâine, Duminecă, orele 10 diminea­ţa, o întrunire care va avea loc în localul şcalei primare No. 26 de bă­­eţi din calea 13 Septembrie 209. Sunt invitaţi toţi cetăţeni cari se interesează de gospodăria şi bunul mers al administraţiei comunale, cum şi comercianţii, măcelarii şi bru­tarii din această circumscripţie, pen­tru ca în comun acord cu comitetul să ia măsuri pentru uşurarea vieţii populaţiunii nevoiaşe. ------OOXXOO ■ ...

Next