Cuventul, aprilie 1931 (Anul 7, nr. 2135-2162)

1931-04-01 / nr. 2135

UN COZONAC SPLENDIDICE 30 LEI C1MPARATI­I CICCTC PUMICE ROflANKSI11 actualmente cel mai solid şi rentabil plasament de capital la­­ Banca de Industrie şi Gomert din Bucureşti S. A. Bucureşti — Calea Victoriei, 31 — București Telefon No 3b­l|94, 313157, 339|92 Adresa telegrafică : SIMJAVIT­ AGENTIE­­ Str. Carol II A apărut No. 14 a fost făcută de curând de către un savant. Ultimul număr din marea revistă ilustrată în culori OGLINDA LUMII se ocupă pe larg de această invenţie, care e cu adevărat SENZAŢIONALA căci e vorba de Clasul artificial In acelaş număr. Eclipsa de lună dela 2 Aprilie. — Mascagni despre Verdi. — Con­curs de frumuseţe pen­tru copilaşi. — O avere într’un picior. Cârfi pornografice Palme timp de... 20 de minute. — Record în divorţ. Rubrica de bridge Gazeta Medicală Director Dl G. D. IONAŞESCU Cu următorul sumar: Istoricul asistenţii in România de Em. Haţieganu Ministrul Muncii şi al Ocrotirilor Sociale Să Sumăm sau nu? de dr. C. Poenaru-Căplescu Bolite de care sunt ameninţaţi copiii Eczemele —Un om de 154 de ani? Când aţi fost mai fericiţi sau nefericiţi ? Ce v’ar putea face foarte fericiţi sau foarte nefericiţi? Aceasta e noua anchet* deschişii de •»Gazata Medicală*' Pornografia şi combaterea ei Cum se poate cunoaşte vârata peştilor Locuinţa rea degradează moravurile Alimentaţiunea cu ouă Consultaţiuni medical şi gyacologice 12 pagini___________ Lei 7 Red. şi Adi tia Bucureşti *tr. Doamnei 2? .. ^«ss*e«Sii6a#6s­s*» - - .» citit! momi Târgul de produse palestiniene De câteva zile s-a deschis în Ca­pitală, în sala «Baraşeum» un târg de produse palestiniene, organizat de către comisariatul general al fondului naţional evreesc din Ro­mânia, cu concursul «Asociaţiei cul­turale a femeilor evree». D-nii M. Iampolski şi M. Rabino­­viei, secretarii generali ai institu­­ţiunilor pomenite, dau toate expli­­caţiunile în legătură cu această in­teresantă iniţiativă pentru cimen­tarea legăturilor economice dintre România şi Palestina. E impresio­nant stilul oriental în care e deco­rată sala şi belşugul de fructe din «ţara sfântă» care inundă toate col­ţurile. Tot atât de interesante sunt pro­dusele industriale care dovedesc că şi sub acest raport Palestina e în plin progres. Tânăra industrie pa­­lestineană exportează de pe acum multe articole în ţările vecine ca şi în cele europene şi chiar în A­­merica. Tot atât de demne de aten­ţiune sunt raioanele de cărţi şi de lucrări artistice. Incendiul din gara Cernăuţi magaziile distruse de foc Un puternic incendiu a izbucnit în noaptea de Sâmbătă la maga­ziile «Friedlader şi Peretz» situa­te în gara Cernăuţi, în locul unde se află magaziile G. F. R. Pompierii au reuşit să localizeze incendiul, continuând însă să ardă dărâmăturile magaziei. Din cauza vântului puternic de Duminică, magazia s’a reaprins şi focul s’a propagat la magaziile C. F. R. lipit de magazia incendiată. Postul de pompieri din oraşul Cernăuţi a sosit imdiat la faţa lo­­cului, însă, cu toate sforţările fă­cute, magaziile au fost mistuite de flăcări. Din fericire, magaziile au fost evacuate încă dela prmul incen­diu, astfel că fiind goale, nu s’a înregistrat nici o pagubă în măr­furi. In această situaţie nu e clar un lucru. Prin ce vor înlocui elevii ei. Vil­a anul preparator, de vreme ce aceasta nu mai poate funcţiona pe lângă Universitate, fapt afirmat oficiali Sau bacalaureaţilor din a­­cest an nu li se pretinde sacrificiul unui an de muncă, ce s’a cerut îna­intaşilor lor şi se va cere celor ce-i vor urma. Şi-apoi nu se ia în con­siderare că aceşti elevi nu vor fi întru nimic, pregătiţi mai bine, pen­tru Universitate, în cele VII clase, ca viitorii absolvenţi ai aceloraş clasei De ce atunci această diferenţă de tratament? Clasa VII de azi, poate face foarte bine, în anul viitor, cl. VIII-a la liceu. Nu vor pierde ni­mic, şi se va respecta în acelaş timp, echitatea de­ a nu glumi cu o generaţie, Ian Mărginean. Primul tren cu alimente Se aduce la cunoştinţa generală că în dimineaţa zilei de Miercuri 1 Apri­lie va sosi în Gara de Est (Obor) un tren cu tot felul de alimente (carne, păsări, ouă, lapte, brânzeturi, zarza­vaturi, fructe etc.) care prin îngrijirea Primăriei Sectorului II Negru se vor transporta în pieţele de mai jos, unde se vor vinde populaţiei: Piaţa Dudeşli (Raion colţ Vitan), piaţa Călăraşi colţ Raion, piaţa bid. Ferdinand colţ str. Avrig. Expoziţie de păsări Zilele acestea s’a inaugurat, sub înaltul Patronaj al A. S. R. Principele Nicolae, expoziţia de păsări orgia­­nizată de Asociaţia Creştină a Fe­meilor Române, cu concursul ministe­rului de agricultură şi domenii (Direcţia Zootechniei — d-l dr. Ionescu-Brăila) şi al societăţii „Pasărea” de sub pre­şedinţia d-lui. profesor dr. Minovici. Expoziţia deschisă în localul din Calea Victoriei, colţ cu str. General Berthelot, cuprinde exemplare rare de păsări şi se bucură de un mare succes. Se remarcă prin diversele rase de pă­sări expuse următorii expozanţi: d. profesor N. Minovici care expune găini şi cocoşi de rasa: Orpington alb, Or­pington galben, Plymouth, Creţe, Pi­tici. D-1 Nicolae Temelia cu găini şi cocoşi de rasa Rhode Island. D-1 maior Brătianu are o splendidă pereche de „Brahma ”. D-1 maior Stănescu expune găini şi cocoşi Cochinchina şi Yokohama. D-1 Zissu­ rasa Leghern; d-1 Ma­­nolescu rasa Vgandotte; d-1 Scarlat A­­rion rasa Vgandotte şi Leghern; d-1 Zikeli rasa Rhode Island; d-1 Krauss diferite specii de peşti de aquarium, peşti telescop, cu trenă, etc., iar d-1 Filipescu diferiţi porumbei. Expoziţia, prima de acest gen, este foarte mult vizitată. Amatorii îşi pot procura ouă de reproducţie a diferi­telor rase de păsări expuse. Aranjamente comerciale prelungite Aranjamentul comercial provizo­riu, între România şi Portugalia, din 19 Iulie 1927, actualmente în vi­goare, a fost prelungit până la 8 Aprilie 1931, dată când intră în vi­goare Convenţiunea de stabilire, de comerţ şi de navigaţiune româno­­portugheză încheiată la Bucureşti la 5 Decembrie 1930. Dasemeni şi aranjamentul comer­cial provizoriu, încheiat între Ro­mânia şi Suedia la 26 Iulie 1930, a fost prelungit, urmând a rămâne în vigoare până la expirarea a 30 zile de la data când una din părţi vor denunţa. Buletin­ meteorologic Timpul probabil la 31 Martie 1931. Presiunea în creştere cu 5—10 mm. Cerul senin, temperatura în creş­tere simţitoare. Vânt slab din direc­ţiuni nehotărâte, ziua desgheţ în câmpia Dunării. Noaptea îngheţ ge­neral, mai accentuat la munte şi în Basarabia. Dimineaţa şi seara ceață. Congresul ştiinţific al­­ Asociaţiei generale a medicilor In zilele de 13—14—15 Iunie cor., va avea loc la Constanţa Congresul ştiinţific al Asociaţiei medicilor din România. Rapoartele de mare interes me­­dico-social ce se vor citi la acest congres, vor fi următoarele: Prof. dr. I. CANTACUZIONO, vac­­cinaţiunea preventivă în contra tu­berculozei prin metoda Prof. Cal­mette (starea actuală a chestiunei)­­Prof. dr. M. ZOTTA: Consideraţiu­­ni asupra Endend­ei palu­stre din Delta Dunării, valea Prutului şi re­giunile învecinate. Prof. Dr. I. BALACESCU: Coxal­­gia tuberculoasă. Prof. dr. T. CANE: Un secol de la prima legiferare a Serv. Sanitar al ţării româneşti. In afară de aceste interesante ra­poarte, vor mai fi un, număr de ze­ce comunicări în strânsă legătură cu subiectele de mai sus. După congres, medicii vor vizita staţiunile Movila, Eforie şi Tekir - Ghiol şi vor face o excursiune pe mare până la coasta de argint a Bal­­cicului. D. prof. dr. N. Gheorghiu, pre­şedintele Asociaţiei Medicilor, în­soţit de un comitet din Bucureşti, a vizitat săptămâna trecută pe me­dicii din Constanţa. De comun a­­cord s-a format comitetul local de recepţiune şi organizare. Participanţii la acest congres vor avea 50 la sută reducere la dus şi întors pe C. F. R., reduceri de în­­cuartiruire şi masă. Vor fi recep­­ţiuni organizate de primărie, prefec­tura Constanţa şi de filiala locală­­înscrierile se primesc la sediul Central al Asociației din Strada Ia­vor No. 16, până la 31 Maiu cor. Urcarea dobânzii la scrisurile funciare Ministerul de finanţe a încuviin­ţat ca societăţile de Credit Funciar Urban din Bucureşti şi Iaşi să emi­tă scrisuri cu o dobândă de 10 la sută pe an. Măsura aceasta a fost luată in vederea faptului că majorarea do­bânzii la scrisurile ce se vor emite de societăţile mai sus menţionate, de la 5 la sută la 10 pe an, va aduce o ameliorare simţitoare cursului de vânzare care astăzi este scăzut la 45 la sută, iar debitorii acestor so­cietăţi vor avea de suportat o pier­dere cu mult mai mică, prin nego­cierea scrisurilor. -----carate—:--­----—. Străzi cu denumiri un­gureşti la Tg.-Murfiş O PRETENŢIE A CONSILIERI­LOR COMUNALI MAGHIARI In ultimul consiliu comunal din Târgu Mureş s’a primit propunerea ca numirea străzilor să fie făcută în limbile română şi maghiară. Fracţiunea d-lui Bernady cere acum convocarea urgentă a consiliului comunal pentru a protesta în con­tra intenţiunei organelor executive, ale primăriei, cari vor să execute întocmai hotărârea luată în privin­ţa denumirei străzilor de consiliu. Ungurii cer ca alături de nouile numiri româneşti să fie trecute ve­chile numiri ale străzilor şi nu tra­ducerea simplă a numirilor româ­neşti. Astfel ei pretind ca strada Călăraşilor să se numească pe un­gureşte Kossuth Lajos şi nu tradu­cerea, care ar fi «Sovassagi utea». * Studenţeşti „Societatea Studenţilor în Medicină Veterinară în urma adunării generale ţinută Vineri 27 Martie 1931, s’a ales următorul nou comitet pe anul şcolar 1931—1932: Preşedinte Cornea Cosma, vice­pre­şedinte Rădulescu Aurel, secretar ge­neral Vinţian Aurel, Casiel Aron A­­chim, bibliotecar Avram Octav, secre­tari de şedinţe Oroveanu Const, şi Zâm­­breanu A., membrii în comitet Lupu Aurel şi Cărăbaşiu Emil, comisia de censor­ Munţiu Nicolae, Popovici Const, şi Ureche Lazăr.♦ „Asociaţia generală a studenţilor teo­logi ortodocşi din România” consti­tuită la 1 Februarie 1931 şi-a ales următorul comitet: Preşedinte: I. M. Popescu-Romanaţi (Bucureşti), vrei preşedinţi: I. Costache (Cernăuţi), L. Buzdug (Cluj), secre­tar g-ral: D. Bârnovescu (Bucureşti), Casier: M. Teodoriu (Bucureşti), se­cretari de şedinţă: T. Şulea (Oradea),­ A. Cristian (Chişinău), cenzori: N. Be­lea (Sibiu), I. Chiriac (Bucureşti), I Poleacu (Arad). In chestia fraudelor de la cooperativa d­ocurilor din Galaţi GALAŢI 30. — Azi dimineaţă au con­tinuat cercetările in legătură cu fraudele descoperite la Cooperativa docurilor. D. Glodeanu preşedintele cooperativei a cerut tribunalului să se facă un seches­tru asupra averii defunctului Gogorescu, fost casier, care s’a sinucis imediat după descoperirea fraudei.­­ Cercetările continua. Camerul judiciar CONFIRMARE DE MANDAT Secţia IV-a a tribunalului Ilfov, cu concluziile d-lui procuror Const Simio­­nescu, a confirmat mandatul de are­stare emis de d. judecător de instrucţie al cabinetului 7, împotriva controlorului fiscal Al. Ştefănescu, de la percepţia I fiscală, prins în flagrant delict de luare de mită de la un domn Al. Costache, proprietar, căruia în schimbul sumei de 3000 lei, urma să-i facă o scădere de impunere pentru clădire. A anulat însă mandatul emis de a­­celaș cabinet împotriva complicelui I. Fuerea, ca neregulat emis. ARESTAREA AGENTULUI DE­LAPIDATOR G. COSTESCU D. judecător de instrucţie G. Stra­­tulat, de la cabinetul 6, a emis mandat de arestare împotriva lui G. Costescu, agent la percepţia I fiscală, căruia în­­credinţându-i-se suma de 1.300.000 lei ca să-i verse la Administraţia finan­ciară a Capitalei, a dispărut cu ei. ** fost găsit, în urma denunţului unui şofe­r, într’o casă din str. Avrig. S’a găsit la el 1.266.000 lei. I se mai pune în sarcină şi delapidarea sumei de aproximativ 30.000 lei pe care l-a luat din casa percepţiei. CONDAMNAREA UNOR BESTII Secţia IV-a a Trib. Ilfov a condam­nat la un an şi patru luni pe Const. Ochea, pe Dumitru Nedelcu, Vasile Mi­­tea şi Marin Florea Dumitru la câte un an şi o lună şi pe M. Oagă şi NI Magheru la câte o lună închisoare fiind numai complici. Sunt învinuiţi aceşti derbedei că In seara de 13 Iunie 1930 au prins pe câmpul Ghencea pe fata Fana Alexan­­drescu de care şi-au bătut joc de mai multe ori ajutându-se unul pe altul. DAREA IN JUDECATA A UNUI EXCROC­H, judecător de instrucţie G. Stra­­tulat, de la cap. 6, a dat ordonanţă de­finitivă prin care e trimis în judecată pentru abuz de încredere şi excrocherie Richard Lobelsohn, învinuit că a încasat de la firma „Vaston şi Yonell” suma de 700.000 lei în poliţe de asi­gurare pe care apoi le încasa din nou după ce erau anulate. ARESTAT PENTRU ABUZ DE ÎNCREDERE D. judecător de instrucţie al ca­binetului 5, Papadopol, a fost delegat, să cerceteze abuzul de încredere savâr-4 şit de Jean Silberman zis Arginteanu, învinuit că şi-a însuşit suma de 50.000 lei, în calitate de reprezentant al coo­perativei de export şi import. CONCORDATE Comerciantul V. Antum­ian din ca­lea Moşilor 209, pielărie en gros, a cerut concordat.­­Are un activ de 1.437.000 lei şi un pasiv de 1.534.000 lei. Oferă 60 o/o în doi ani fără do­bânzi. Comerciantul Anton Ehla din calea Moşilor 241 a cerut de asemenea con­cordat. Oferă 60o/o în doi ani fără do­bândă.­­ PROCESUL D-LUI STANCU BRADIŞTEANU înalta Curte de Casaţie secţia III, a amânat pentru ziua de Vineri 3 Apri­lie crt. pronunţarea asupra recursului d-lui Stancu Brădişteanu, directorul ge­neral al Cultelor intentat împotriva de­ciziei Curţii de Apel secţia I care i-a respins acţiunea intentată în Conten­cios Administrativ contra suspendării ci-sale din funcțiune in împrejurările cunoscute. uiulaf la avocaților In urma neprimirei de Sena­t a amendamentului, votat la Cameră, care da dreptul avocaţilor de a reprezenta pe împricinaţi înaintea autorităţilor ad­ministrative, avocaţii din Baroul de Il­fov s’au întrunit ori din nou în sala secţiei de Notariat. După lungi şi aprinse discuţiuni, s’a votat următoarea: MOŢIUNE Baroul de Ilfov, întrunit în Adu­nare Generală extraordinară astăzi 30 Martie 1931, protestează cu toată e­­nergia contra atitudinei nepermise a u­­nora dintre senatori cari au calom­niat corpul avocaţilor, încercând prin lovituri perfide să ştirbească drepturile profesionale ale Barourilor. Corpul avocaţilor face un călduros şi stăruitor apel la colegii parlamen­tari rugându-i să dea concursul lor pentru ca legea să fie amnedată în sen­sul satisfacțiunei integrale a doleanţe­lor. Adunarea generală a avocaţilor soco­teşte atitudinea ostilă manifestată de unii parlamentari ca o provocaţiune contra avocaţilor şi un atentat al sta­tutului profesional al Barourilor. Adunarea generală se declară în per­manenţă, afirmând că este gata să re­curgă la cele mai hotărâte şi extreme măsuri, pentru a păstra integritatea drepturilor avocaţilor. Această moţiune a fost votată în urma unor lungi şi furtunoase discuţiuni la care au participat: Domnii Traian Alexandrescu Deca­nul Baroului Ilfov, C. L. Naumescu, vice­preşedintele Uniunea avocaţilor, M. Cornescu, senator şi avocat, Vasile Ton­­cescu, vice­preşedintele camerei şi mem­bru al Uniunei avocaţilor, Iorgu Pe­­trovici, membru al Uniunei şi membru al consiliului de disciplină, avocat Istra­­te Micescu, fost decan, Lascar Şara­­ga şi alţii. Discuţii aprinse la conferinţa grâului Delegatul Sovietelor da o replica drastică delegaţilor celorlalte tari ROMA, 30 (Rador). — In şedinţa de după amiază a conferinţei grâu­lui, d. Hali, delegatul Angliei, a de­clarat că guvernul său nu poate să asiste indiferent la prăbuşirea pre­ţului grâului, dar pe de altă parte nu poate, în mod absolut să adere la fixarea tarifelor preferenţiale. Criza actuală, a spus d-sa are un caracter general şi nu este conse­cinţa supra-producţiei din 1928. Toa­­te măsurile tinzând la reducerea producţiei, sunt periculoase şi tre­­buesc înlăturate. Soluţiunea trebue căutată în sensul ca grâul de care dispune omenirea, să ajungă în mod efectiv la acei cari au nevoe de el. D. Rodriguez de Viguri, şeful de­legaţiei spaniole, declară că Spania nu poate să accepte regimul prefe­renţial preconizat de înţelegere, pen­tru reducerea preţurilor transpor­turilor, înlesnirea creditului agricol şi sporirea resistenţei economice a ţăranilor. D. Ferguson, delegatul Canadei, declară că actuala criză a grâului este provocată de diminuarea cum­părăturilor, ca urmare a depresiunii economice generale şi că în nici un caz nu poate să fie acuzată Canada că ar fi exagerat producţia sa de grâu. D-sa termină arătând că ţara sa este gata să participe la orice acţiune practică în favoarea plasării grâului de care dispune. D. Laur, delegatul Elveţiei, vede soluţionarea problemei în organi­zarea comerţului grâului. D. Schiltimis, delegatul Olandei, este împotriva intensificării pro­ducţiei şi a tratamentului preferen­ţial pentru ţările danubiene. D. Kissim, delegatul Sovietelor, după ce a subliniat faptul că dele­gaţia sovietică este satisfăcută de ceea ce s’a spus până acum în con­­ferinţă, întrucât rezultă că actuala conferinţă nu va lua nici o hotă­­râre fără intervenţia şi participa­rea Sovietelor, afirmă că producţia de grâu a Sovietelor nu a atins în­că nivelul producţiei înainte de raz­­boiu. Ca urmare a acestui fapt, So­vietele nu vor să realizeze vre-o re­­ducere oarecare. Delegatul Sovietelor a adăugat că Sovietele nu au practicat dumpin­gul, însă sporirea rapidă a popula­ţiei Sovietelor, a făcut necesară o producţie de grâu în proporţie, ast­fel că acum reducerea culturilor es­te imposibilă. Oratorul adaugă că Sovi­etele sunt gata să studieze chestiunea contingentări­­lor. Relativ la ameninţarea făcută, de d. Perez, la a­­dresa ţărilor europene, de a denunţa tratatele de co­merţ în cazul când ele nu se vor abţine să cumpere grâul sovietic, delegatul Sovietelor spune că aceas­­tă ameninţare lasă indife­renţi pe reprezentanţii so­vietici, întru­cât orice ini­ţiativă prin care se caută să se excludă din relaţiu­­nile economice, o ţară care ocupă a şeasea parte din suprafaţa pământului, este destinată să dea faliment. După numirea a d­ouă comisiuni și a unui comitet pentru examina­rea diferitelor chestiuni, ședința a fost ridicată. 0 EnUmeTamala a statelor balca­nice? PARIS, 30 (Danub). — Ziarele din Paris publică o telegramă din Praga după care cercurile oficiale ce­hoslovace declară că gu­vernul, imediat după ce a luat c cunoştinţă de planul Uniunei vamale austro-ger­­mane, a luat contra măsuri. D. Renes va pleca în cu­rând la Belgrad şi la Atena pentru a începe tratative în vederea înfiinţării unei uniuni vamale a Statelor balcanice, cuprinzând dea­­semeni ţările Micii înţele­geri. Negocierile pentru a stabili punctul de vedere al acestor State în vederea viitoarei sesiuni a consiliu­lui Societății Națiunilor au și început. Nanira­nf Si bărci PATRU MORȚI BERNA 30 (Rador). — O barcă cu cinci pasageri s’a înceta pe lacul Thouneze. Un singur pasager a pu­­tut fi salvat. Radio-Bucuresti Marti 31 Martie 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13: Muzică instrumentală (plăci de gramofon) 13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50 : Muzică uşoară (plăci de gramo­fon). 17: Orchestra Luca. Muzică românească. 18.15: D. Horia Oprescu: In ţara lui Wilhelm Tell. 18.30: Orchestra Luca: Muzica româ­nească. UNIVERSITATEA RADIO 19 : D. Plopşor : Mioriţa Oltenească. 19.20: D. prof. N. Iorga: Semănăto­rul. 19.40: D. Paul Zarifopol: Secolul sceptic şi secolul romantic. PROGRAMUL DE SEARA 20: Muzică uşoară şi românească (plăci de gramofon). 21: D-na Aura Dumitrescu-canto­r Denza: Ochi de faţă; Mascagni: M’ame non m’ame; E Oddon® : Fa la nane Bambin, cântec popular italian ; Gounod Arie din «Faust» O. Spirescu : De de­parte ; C. Porumbescu: Frunză verde mărgărit. 21.30 : Orchestra Radio : O oră de mu­zică daneză ; Hartmann : Marşul trium­fal al Zeilor jKubian : Uvertură la «Der Erlenkugel» ; Hartmann : Legenda lui l'hrym ; Hartmann : Cântec de leagăn. 22: D. O. Gane: O femee fatală — Ana Racovitză. 22.15 : Orchestra Radio: Fini Henriqu­­es : Dansul elefanţilor ; Lango-Muller : Serenadă ; Lanzky: Fantezie de melo­dii daneze ; Gade : In peștera albastră — scenă de balet 22:45 : Informațiuni. ştiri artistice Astăseară Marţi 31 Martie, Opera Română va cânta cu concursul d-nei Emma Luart de la Opera Comică din Paris „Manon” de Massenet. Princi­palele roluri sunt încredinţate d-nei Emma Luart, d-lor Emil Marinescu, Ştefănescu Goangă, Bazilia, Alger, etc. Conducerea muzicală: d. Alfred Alexan­­ drescu.• Toată săptămâna aceasta, spectaco­lele teatrului Ventura vor alterna, reper­­icul teatrului fiind compus din succesele cele mai noi ale stagiunii şi anume Marţi 31 Martie, „Nu se ştie”. Miercuri 1 A­­prilie „Şoarece de biserică”, Joi 2 A­­prilie în matineu „Profesorul de en­gleză“, seara „Roxy”; Vineri 3 Apri­lie, „Nu se ştie”; Sâmbătă 4 Aprilie în matineu „Profesorul de engleză”, seara „Comedia zorilor”; Duminică 5 Aprilie în matineu „Şoarece de biseri­că”, seara „Roxy“. La Teatrul Naţional se repetă în ve­derea viitoarei premiere „Ovidiu” de d. prof. N. Iorga, in regia d-lui V. E­­nescu, cu d. G. Calboreanu şi d-na Lilly Popovici în rolurile principale.­­ Gruparea de Cruce Roşie, a şcoa­­lei superioare de comerţ No. 1, or­ganizează în ziua de 5 Aprilie (Flo­rii) ora 10 dimineaţa în sala tea­trului Regina Maria, un mare fes­tival artistic. Vor da concursul: d-ra Maria Mo­hor, de la teatrul Naţional şi Gheor­­ghe Axioti, campion al României la toate categoriile care va face ex­hibiţie de box cu Marin Plăeşu. Confe­rinţe-comunicări Mâine. Miercuri, ora 9 seara, va avea loc în Aula Fundaţiei Univer­sitare Carol I a 6-a conferinţă din ciclul organizat de Secţia de Poli­tică Socială a Institutului Social Român, tratând «Problemele Asis­tenţei moderne». Va vorbi d-na Alice Voinescu, des­pre: «Rolul Femeii în Asistenţă». Mâine, Miercuri, orele 6 p. m., la Teatrul Naţional, se va ţine a cin­­cea conferinţă din ciclul organizat pentru sărbătorirea celor 60 ani ai profesorului Nicolae Iorga, când va vorbi: d. D. Caracostea, profesor u­­niversitar, despre: «Nicolae Iorga, Omul de litere». Biletele de vânzare la Cassa Tea­­ trului.• Cunoscutul economist german, d. Werner Sombart, va conferenţia Joi 2 Aprilie, ora 9 seara, la Insti­tutul Social Român despre «Ten­dinţele de evoluţie ale economiei ca­pitaliste». * Azi Marţi, orele 6 seara, va avea loc la Cercul Profesorilor secuindari, conferința d-lui Gh. Sefteoiu, profe­­sor la liceul „Gh. Lazăr” despre „Școa­l secundară în Italia”. Expoziţii Duminică 5 Aprilie orele 6 d. a. are loc în foyerul teatrului «Maria Vemura» deschiderea expoziţiei de caricaturi, siluete şi şarje a lui Sell. Cuvântul de deschidere va fi ros­tit de N. D. Cocea. SpCCl­CilC TEATRE TEATRUL NATIONAL: Elisabe­th Regina Angliei. OPERA ROMANA: Manon. TEATRUL VENTURA: Nu se stie. TEATRUL REGINA MARIA: Par­don Madame. TEATRUL MIC: Cocktail. Cinematof­raie CAPITOL: Maroc. SELECT: Adulter. BULEVARD PALACE: David Gol­­der. FEMINA: Any, Any, ce dulce esti. TRIANON: Fraţii Karamazov. CORSO: Delegaţii congresului cu Pat şi Patachon. ROXY: Maroc. VOX: Cafeneaua cea mică. MARCONI: Vagabondul drumuri­­lor. OMNIA: Fraţi de cruce. MARNA: No, No! Ninette. VOLTA BUZEŞTI: Enigmaticul. CAMTMA ACCIDENT Un automobil al cărui număr n’a putut fi identificat, a lovit ori noapte pe bucătarul Alexandru Valsan din serviciul spitalului Fi­lantropia. După accident, şoferul criminal a dispărut. Victima a fost internată la spita­lul unde serveşte. FURTURI Hoţii s’au introdus la Simion Tatu din calea Griviţei No. 18 de unde au furat în afară de o sumă de bani, o mare cantitate de băuturi, alimente, coloniale, etc, etc. * Din lăptăria lui Spiru Caufman din calea Dudeşti 54, hoţii au furat câteva roţi de caşcaval. * La Ludovic Ixline din str. Labi­rint 143, hoţii au furat îmbrăcă­minte. CALCAT DE CAMION Femeia Keghi Ahmet Sonit, în vârstă de 38 ani, domiciliată în Bu­cureşti, strada Roşea No. 8, a fost victima unui accident de camion. Eri după amiază plecase de aca­să, spre oraş. A străbătut străzile Bateriilor şi Apolodor şi în faţa Po­dului Senatului, pe când voia să traverseze strada, a fost călcată grav de un camion care trecea în goană. S’a ales cu contuziuni forte pe ambele gambe ale membrelor infe­rioare și a fost internată la spita­lul Brâncovenesc. SINUCIDERE Din motive cari n’au putut fi încă stabilite, fata Dima Alexandrina, în etate de 17 ani, servitoare la școala de fete No. 20, din strada Sf. loan Moși No. 25, s-a sinucis, luând o otravă puternică. Ministerul instrucţiunii cum­pără un muzeu unic Societatea naturaliştilor din Ro­mânia, printr’un memoriu înaintat M. Sale Regelui, a semnalat faptul că d. Cristide Caradja posedă la Grumăzeşti în jud. Neamţ, unul din cele mai bogate şi interesante muzee din lume, fiind chiar unicul în a­­numite domenii. La întocmirea acestui muzeu s-a lucrat timp de 40 de ani. Unică, de pildă este colecţia de microlepi­­doptere, cu exemplare din toate părţile lumii şi având peste 800 de tipuri. Muzeul mai are o colecţie impo­zantă de macrolepidoptere şi o bi­bliotecă de o apreciabilă valoare cu totul complectă relativă la macrole­pidoptere. Muzeul d-lui Caradja, cât şi lu­crările d-sale, sunt cunoscute şi a­­preciate mult de savanţii­ streini. In ultima vreme, din cauza ex­proprierii şi a altor împrejurări, d. Caradja se vede în imposibili­tatea de a-şi susţine şi păstra mu­zeul, hotărându-se să-l vândă. Din străinătate au şi început să-i sosească propuneri. Pentru a nu pierde această co­moară ştiinţifică, societatea natura­liştilor a intervenit la M. Sa Re­gele, ca să fie cumpărată de Stat. M. Sa a trimis corespondenţa mi­nisterului de instrucţie, iar d. mini­stru Costăchescu a delegat pe d. prof. I. Borcea, să evalueze mu­zeul şi să înceapă tratativele de cumpărare. Expoziţia de aero-auto-eieciricitate Expoziţia internaţională de aero­­auto-electricitate de sub preşedinţia d-lui ministru al armatei va căpă­ta o asemenea organizare, încât va prezenta marelui public ultimele Creaţi­uni ştiinţifice în llgătură cu apărarea naţională. Comisariatul general al expozi­ţiei a fost anunţat de marile indus­trii cu reputaţie mondială din străinătate că vor trimite ultimele lor modele pentru a fi expuse şi cunoscute de pu­blicul românesc. Expoziţia promite să fie­­extrem de interesantă şi ea va prezenta prima mare manifestaţie a Româ­niei pe acest teren.

Next