Cuventul, iunie 1931 (Anul 7, nr. 2194-2223)

1931-06-11 / nr. 2204

La Constanta CONSTANTA 8.­­ Ziua de 8 Iu­nie s’a sărbătorit în localitate cu un fast deosebit. La orele 10,30 s’a oficiat la catedrala oraşului un To-Deura la care au luat parte au­torităţile civile şi militare, corpul consular din localitate, corpul ofi­ţeresc şi o companie de onoare cu drapel şi muzică din Reg. 34 Inf. O escadrilă de aviaţie a evoluat deasupra oraşului timp de trei sfer­turi de oră, dând serbărei un cadru impresionant şi măreţ. Oraşul a fost bogat pavoazat. Seara comenduirea Pieţei a orga­nizat o retragere cu torţe, iar ora­şul a fost iluminat până la unu noaptea de reflectoarele distrugă­toarelor: Regele Ferdinand I» şi «Regina Maria». 0003--i—t— Flondor, din nou în piaţa Unirei, unde s’a oprit In faţa monumentului. Aici preşedintele Centrului studenţesc, d. I. Măgură a ţinut o cuvântare. La Cernăuţi CERNĂUŢI, 8 Iunie. — Ziua de azi s’a sărbătorit in oraşul nostru cu un deosebit fast. Disdedimineaţă toate edi­ficiile publice şi clădirile particulare au arborat drapele naţionale, iar muzicile militare s’au perindat în zorii zilei prin pieţile oraşului. La ora 10 jum. s’a oficiat un Te Deum în Catedrala oraşului, în prezenţa tutu­ror autorităţilor civile şi militare. , După terminarea serviciului religios s’a trecut în revistă companiile de o­­noare. D. general Iacob, comand. div. 8, a vorbit trupei. Apoi companiile de o­­noare, cercetaşii şi cercetaşele au defi­lat prin faţa autorităţilor civile şi mili­tare. După amiază, muzicile au cântat în pieţele publice, iar pe terenul Dragoş- Vodă s-au desfăşurat mari serbări spor­tive. Seara a fost un festival la Teatrul Na­ţional cu care prilej a fost ţinută o conferinţă festivă de d. dr. Romulus Cândea, profesor universitar şi deputat. După festivalul de la Teatrul Naţional, s-a transmis Suveranului o telegramă o­magială.­­ Trupele din garnizoană au făcut seara o frumoasă retragere cu torţe, iar ora­şul a fost feerte luminat, îndeosebi Pri­măria Municipiului Cernăuţi. Aseară, pe la orele 9, a fost o impo­zantă manifestaţie pe străzile oraşului, organizată de Centrul studenţesc romain­­creştin. Studenţii s-au adunat la cantina din strada Xenopol şi au pornit în cor­tegiu în­spre piaţa Unirei. Manifestanţii au parcurs străzile ora­şului, prin piaţa Unirei, strada Regina Maria, intonând cântece naţionale şi a­­clamând pe Suveran. In faţa monumentului lui M. Emines­cu, studentul Filimon Cârdei a ţinut o scurtă şi entusiastă cuvântare. De acolo cortegiul a trecut prin străzile Ştefan cel Mare, Mărăşeşti şi Iancu La Cluj CLUJ 8. — Comemorarea unui an dela suirea pe Tron a M. S. Rege­lui Carol II, s’a sărbătorit aci cu o însufleţire care a depăşit cadrul o­­ficial. Pavoaza era oraşului cu drapele, verdeaţă şi flori din abundenţă, a­­fluenţa cetăţenilor cari se adunaseră în grupuri mari în centru, au do­vedit o sinceră şi caldă manifesta­ţie pentru Suveranul Ţării, Căruia i-a fost închinată această mare sărbătoare. In toate bisericile s-au oficiat ser­vicii religioase, iar în şcoli, profe­sorii au ţinut conferinţe, vorbind despre însemnătatea acestui mare act istoric. In sala Teatrului Naţional a avut loc, un festival, la care d. prof. Sex­­til Puşcariu a ţinut o conferinţă. Seara a fost o retragere cu torţe. La Roman R­OMAN 8. — Ziua urcărei pe pe tron a M. S. Regelui Carol II a fost sărbătorită cu fast deosebit. S’a oficiat un Te-deum la Episco­pie, după care au defilat trupele în faţa autorităţilor militare şi civile. Seara a avut loc retragerea cu torţe. Omagiile „jocului artistic“ adresate Suveranului Preşedintele Cercului Artistic, d. pictor Tincu, a trimis în ziua d­e 6 Iunie M. S- Regelui Carol al II-lea următoarea telegramă: «MAJESTATE, «Astăzi, se împlineşte un an, de când pe aripi de oţel ai înfruntat primejdii, plutind deasupra falni­cilor munţi, spre a veni la cuibul patriei, părăsit fără de voie. «Membrii «Cercului Artistic», al cărui preşedinte de onoare sunteţi. Vă păstrează adânc respect şi d­e­­pun la picioarele Tronului, senti­mentele lor de dragoste şi devota­ment, rugând­, pe creatorul lumii, să Vă dea sănătate deplină spre a domni în pace pe scaunul Glorioşi­lor Voştrii înaintaşi. «Să trăeşti Majestate». La care M. S. Regele a binevoit a autoriza pe d. Secretar particular C. Dumitrescu, să transmită înalte­le Sale mulţumiri, pentru senti­mentele de Credinţă şi bunele ură­ri, aduse în numele «Cercului Ar­tistic». Alte operaţiuni­­ ilinid­­­e min­up Ei se foloseau de certificate de liberă circula­ţie şi facturi false.­ O arestare şi o evadare suspectă la Topliţa TOPLiţA 8. — Nu e lucru greu să dai doi urma operaţiunilor con­trabandiştilor de spirt negru, căci zilnic se fac descoperiri. Dar în cele mai multe cazuri, contraban­diştii, bine organizaţi, găsesc spri­jin şi scapă de urmări, putând să-şi exercite mai departe rentabila lor operaţiune. Cazul de la Topliţa e tipic şi evi­denţiază şi mai mult că se fac in­tervenţii oculte pentru a-i face scăpaţi. Zilele trecute percepţia din Ru­pea a trimis celei din Topliţa spre­­verificare un certificat de liberă circulaţie ce ar fi fost liberat pen­tru o cantitate de cca. 3500 litrii spirt. D-l Pomeran, controlorul fis­cal din Topliţa a constatat că acest certificat e fals şi n’a fost eliberat de această percepţie. S’a dus, deci, la Rupea unde a făcut cercetări la depozitul local şi la fabrica de spirt a văduvei Mozes care s’a folo­sit de acest certificat. Aici s’au gă­sit şi alte certificate false, cari au fost ridicate, dresându-se cuvenite­le procese verbale. Acest depozit, pentru a putea justifica originea spirtului negru, falsifica pe impri­matele oficiale sustrase certifica­tele de circulaţie ca emise de dife­rite percepţii, tot aşa şi facturi ca din partea depozitelor cari dease­­menea aveau vizele falsificate-Ca fiind emise din partea percep­ţiei din Topliţa s’au găsit două certificate false. Numai în aceste cazuri frustarea Statului e de pes­te 200.000 lei, deasemenea, contra­bandiştii s’au folosit de imprima­tele firmei Bermann Leon din To­­pliţa, confecţionând facturi de vânzare fictive. In ziua următoare, conducătorul depozitului Mózes Ludovic cu alţi trei tovarăşi au sosit cu automobi­lul la Topliţa pentru a încerca mu­şamalizarea afacerii. Controlorul fiscal a înştiinţat jandarmeria şi pe când cei de mai sus voiau să-l m­ituiască, cu autorizaţia telefoni­că a parchetului obţinută dinainte Mózes a fost arestat. Ceilalţi tova­răşi între timp căutau să-l facă scăpat pentru a aranja afacerea în altă parte, cu mai mult succes. Ce­­iace se pare că le-a reuşit, căci în aceeaşi zi, în condiţiuni destul de misterioase Mózes a şi dispărut de la jandarmerie unde era — se zi­ce — păzit şi a plecat din localitate cu ceilalţi tovarăşi. Ministerul de finanţe şi regiunea de jandarmi se vor sesiza, desigur, rt «ÎA/Ini. Anr. COMA 4»aLii A lam11«14 uc uvcoi var. vuiv­u vu/uv Cercetările în afacerile cu spirtul negru AFACEREA S’A OPERAT LA BUCUREŞTI CLUJ 8.­­ Cercetările parchetu­lui local cu privire la fraudele cu spirtul negru, denunţate de d. dr. Moga, primarul Huedinului au sta­bilit, după cele ce se afirmă, o se­rie de fapte, cari indică pe autorii muşamalizării. Reprezentanţii parchetului şi-au făcut convingerea că afacerea s’a «­operat» la Bucureşti, şi că diferi­ţii funcţionari din Cluj, cari sunt amestacaţi, n’au alta vină de cât aceia că, «au lucrat din ordin». Parchetul a cerut de urgenţă do­sarul afacerii, care se afla la mi­nisterul de domenii. Cum până în prezent cererea n'a fost satisfăcută parchetul clujan s’a văzut nevoit să se adreseze mi­nisterului de justiţie, dela care se aşteaptă ordine hotărâte, fără de cari cercetările întreprinse, ame­ninţă să rămână fără rezultat Furt la plaja Constanţa CONSTANŢA 8. — Nici n’a în­ceput bine sezonul băilor şi hoţii au început operaţiunile la plaje. Astfel, la Ştrandul­­Warianoff («Trei papuci») s’a furat din cabi­na Căpitanului Stănescu din reg. 34 Inf. un ceas şi un toc rezervor de aur. Cercetările au rămas infructu­oase. CUV A dtU L PROBLEMA MINORITĂŢILOR Programul de activitate al subsecretariatulu­i de stat Expunerea făcută presei de d. subsecretar de stat dr. Rudolf Brandsch Eri după amiază, d. dr. Ru­dolf Brandsch, subsecretarul de stat al minorităţilor, a primit pe re­prezentanţii presei române şi străi­ne din Capitală, spre a le expune programul de activitate al subsecre­tariatului de stat al minorităţilor, înfiinţat la constituirea actualului cabinet. D-sa a salutat pe ziarişti, ce­­rându-le colaborarea pentru rezol­­virea problemei minorităţilor — una din cele mai delicate, constituind o sumă de imponderabile psiholo­gice de care trebue să ne apropiem cu cea mai mare precauţiune. Vă rog—a mai spus d. Brandsch, adresându-se ziariştilor—când scri­eţi despre problema minoritară să vă gândiţi că nu-i o chestiune de partid, ci o problemă de stat, de un ordin mai înalt şi s’o trataţi ca atare. D-sa a expus apoi următorul PLAN DE ACTIVITATE A SUB­SECRETARIATULUI DE STAT AL MINORITĂŢILOR Subsecretariatul de Stat al mino­rităţilor, fiind organul consultativ al guvernului pentru chestiunile mi­noritare, activitatea sa va fi în­dreptată în două direcţiuni: a) teo­retică şi b) practică. A. ACTIVITATEA TEORETICA Problema minoritară este de la răsboi încoace una din problemele cele mai discutate. In jurul ei s’a desvoltat o bogată literatură; sa­vanţi cu renume şi prestigiu mon­dial i-au dedicat sute de monografii şi de studii, analizând-o sub toate aspectele şi din toate punctele de vedere. Nu există adunare a Socie­tăţii Naţiunilor ori a consiliului ei, în care această problemă să nu formeze obiect de discuţii. Ea se discută în adunările Uniunii inter­parlamentare, ale Uniunii asociaţii­lor pentru Societatea Naţiunilor, în adunările diferitelor asociaţii de ju­rişti şi mai ales face obiectul sta­tornic al preocupărilor congreselor minorităţilor europene şi al Secreta­riatului general permanent al ace­stor congrese. De altă parte, pentru soluţiona­rea diverselor probleme minoritare, s-au luat în statele interesate dife­rite măsuri concrete. Astfel este au­tonomia culturală în Estonia, auto­nomia şcolară în Letonia, convenţia dintre Germania şi Polonia, Ceho­slovacia şi Austria, Cehoslovacia şi Polonia, privitoare la minorităţile cehe, germane şi polone din statele respective etc. Apoi minorităţile înseşi se orga­nizează în vederea acţiunilor co­mune pentru revendicarea drepturi­lor cari cred că li se cuvin. Astfel, în afară de congresele generale ale delegaţilor tuturor minorităţilor eu­ropene, congrese care-şi au un se­cretariat general permanent la Vie­­na, minorităţile germane din statele europene îşi au un Verband al lor, înfiinţat la 1922, care publică re­vista „Nation und Staadt”; mino­rităţile polone s’au organizat şi ele într’o astfel de uniune în 1929 şi în acelaş an şi-au înfiinţat Uniunea lor şi minorităţile ruseşti. Minorita­tea maghiară din România, Iugos­lavia şi Cehoslovacia, fără să con­­stitue o Uniune oficială, este în permanent contact. Importanţa problemei minoritare şi proporţiile pe cari le-au luat după răsboi, au determinat înfiin­ţarea unor organizaţiuni speciale pentru studierea şi urmărirea ei. Astfel, afară de marele Institut Für das Auslanddeutschtunt din Stutt­gart, care, intre altele, urmăreşte cu o deosebită atenţiune şi situaţia minorităţilor de pretutindeni, azi în Germania de probleme minoritare se ocupă institutul înfiinţat pe lân­gă Universitatea din Marburg, apoi Institut für Grenz und Auslands­studien şi Deutsche Gesellschaft für Nationalitätenrecht din Berlin. La Viena funcţionează Institut für Sta­tistik der MinderheitsVölker, sub conducerea profesorului W. Win­kler. Polonii au un institut pentru studiul problemei minoritare la Var­şovia, care publică revista „Ques­tions minoritaires”. Un institut si­milar s’a înfiinţat în anul trecut şi la Praga, care, şi el, publică o revistă de specialitate. La Buda­pesta s’a înfiinţat pe lângă Di­recţiunea generală de statistică, o secţie specială pentru studiul pro­blemei minoritare, iar un oficiu pentru studiul acestor probleme afi­liat Academiei din Budapesta, s’a înfiinţat pe baza unei ordonanţe a guvernului maghiar. PROBLEMA MINORITARA LA NOI La noi în ţară partidul maghiar are o secţiune specială minoritară sub conducerea d-lui E. Iakabffy, directorul revistelor „Magyar Ki­sebbség” (Minoritatea maghiară) şi „Glasul Minorităţilor”. Această sec­ţiune urmăreşte mişcările minoritare de pretutindeni; prin ea maghiari­­mea ţine relaţii cu organizaţiile mi­noritare din străinătate, dar mai ales secţiunea are menirea de a aduna tot materialul informativ pri­vitor la viaţa minorităţilor maghiare din ţară în toate manifestările ei. Kulturant-ul Germanilor din Si­biu, organizat după sistemul lui Institut für das Auslanddeutschtum din Stuttgart, urmăreşte şi el, în limitele mijloacelor de care dispune, problemele minoritare de pretutin­deni. La noi s-a înfiinţat, la începutul anului trecut, pe lângă Direcţia Pre­sei şi a Propagandei de la Preşedin­ţia Consiliului de Miniştri, un oficiu pentru studiul problemelor minori­tare. Acest oficiu urmează să treacă la Subsecretariatul de Stat al Mino­rităţilor. Prin acest oficiu, Subsecretariatul de Stat al Minorităţilor va urmări: a) discuţiile în jurul problemei minoritare în străinătate (studii, ar­ticole de reviste, discuţiile de la So­cietatea Naţiunilor, activitatea insti­tuţiilor străine pentru studiul pro­blemei minoritare, etc.) şi repercu­siunile asupra minorităţilor din ţară; b) soluţiunile practice cari s’au dat diferitelor probleme minoritare din străinătate, urmările lor şi re­percusiunile asupra­­minorităţilor din ţară; c) va urmări tot ce se scrie în presa străină despre România în legătură cu problema minoritară; d) va urmări apoi cu cea mai mare atenţiune mişcările minoritare din ţară, curentele de idei care fră­mântă viaţa lor publică, mişcările lor culturale, sociale, economice şi politice; e) va urmări situaţia minorităţi­lor române din străinătate (situaţia culturală, socială, economică şi po­litică). Asupra chestiunilor de sub punc­tele a-e se vor întocmi rapoarte lunare amănunțite. B. ACTIVITATEA PRACTICA Având prin oficiul de studii la dispoziție întreg materialul infor­mativ asupra chestiunilor cari pri­vesc problema minoritară în gene­ral și asupra minorităților din Ro­mânia, în special, subsecretariatul de stat va lua inițiativa măsurilor (proecte de legi noui, de modificare a legilor actuale, etc.) ce se impun pentru stabilirea convieţuirii armo­nice între elementul românesc şi ele­mentele minoritare în limitele inte­reselor statului naţional român. Subsecretariatul de Stat va exa­mina apoi diferitele chestiuni de in­teres general minoritar, cari i se supun din partea preşedintelui Con­siliului, ori din partea reprezentan­ţilor minorităţilor. Ca organ consul­tativ auxiliar se va institui pe lângă Subsecretariatul de Stat al minori­tăţilor, o comisiune din care vor face parte specialişti, fără deose­bire de partid şi reprezentanţi ai minorităţilor. Prin Subsecretariatul de Stat al minorităţilor se va face coordona­rea măsurilor de ordin general şi principial,­ privind viaţa minorită­ţilor, ale tuturor departamentelor. De aceea departamentele, înainte de a lua astfel de măsuri (proecte de legi, ordonanţe, regulamente, etc.), vor cere avizul acestui Subsecre­tariat de Stat. Subsecretariatul de Stat al mino­rităţilor se va îngriji de trimiterea delegaţilor români, atunci și acolo unde prezenţa lor e strict necesara, la diferitele congrese internaţionale în cari se discută problema mino­­ ritară.• In cadrul acestui plan, care are întreaga adeziune a d-lui preşedin­te al consiliului, subsecretarul de stat al minorităţilor va propune, în ordine practică, modificarea le­gii de organizare a învăţământu­lui particular, care ar putea să vi­nă în desbaterea Parlamentului în­că în sesiunea extraordinară. Statutul minorităţilor fiind o lu­crare de ansamblu, se va realiza ceva mai târziu. Pregătirea lui continuă totuş creindu-se mai întâi ansamblul măsurilor administrati­ve și legislative cari vor fi apoi cuprinse în statut. a municipiului Capitalei Membrii delegaţiei permanente a Municipiului, s’au întrunit în şe­dinţă publică ori la orele 6 d. a. D. Em­. Dan, a depus o cerere a societăţii «Industria casnică româ­nească» care pretinde să fie despă­gubită pentru dărâmarea pavilionu­lui său din Str. Vasile Lascăr No. 1. D. Maior Anghelescu, arată că s’au făcut unele împroprietăriri la Obor, în bulevardul Ferdinand, prin călcarea legei de sistematizare. S’a instituit o comisiune compusă din d-nii Angl­ei Dumitrescu și Em. Dan, care să refere urgent asupra acestei chestiuni. Aducându-se în discuţie proectul de lege al Municipiului pe anul 1931, d. Em. Dan cere amânarea discuţiei întru­cât proectul de buget este lip­sit de un raport al serviciului fi­nanciar. D. Ştefan Romanescu, se uneşte cu propunerea d-lui Em. Dan. D. maior Anghelescu, consultând delegaţia, aceasta hotărăşte ca pro­ectul de buget să fie trimis spre e­­xaminare consiliului comunal ge­neral fără raportul cerut de d. Dan. Delegaţia aprobă apoi diferite ce­reri curente şi la ora 8 seara ridi­că şedinţa. Festivităţile congresului aeronautic­­--aejjîe Discursul « lui general Oorshy Eri după amiază a avut loc In sa-Ioanele din strada Clemenceau, o re-, cepţie oferită de flora Clubul Regal Ro­mân, în onoarea participanţilor la rallge-uî internaţional de aviaţie ce s’a desfăşurat. Luni după amiază la Bă­­neasa. ASISTENTA In selecta asistenţă am putut nota pe d-nii generali Gorsky, Manu, Hen­­ţescu, Rudeanu, Economu, con Palas, ataşatul militar al Franţei, col. Za­­netti, ataşatul militar al Italiei, Jean Th. Florescu, fost ministru, col. Mora, col. Iarca, col. Telemac cu doamna, col. Lambru, etc. precum şi partici­panţii la rallye: d-nii col. Fougier (Italia), Lombardi (Italia), Robbiano (Italia), Robert Fretz (Elveţia), Sorg­­jinsky (Polonia), Ilrachard (Franţa), lt. Olteanu şi plut. Manolescu. DISCURSUL D-LUI GENERAL DORSKY D. general Gorsky aduce concurenţ­ilor salutul şi felicitările M. S. Rege­lui pentru frumoasele rezultate obţinute. Exprimă, în numele Aero-Clubului, admiraţia unanimă faţă de bravii con­curenţii ai rallye-ului, care s’a des­făşurat în condiţiuni vitrege şi’n care omul a reuşit să complecteze mate­­rialul. Din nefericire, furtuna a fost un obstacol anevoios şi regretă că din cauza intensităţii ei, mulţi dintre con­curenţi n’au putut ajunge la Bucureşti. Reuşita dv. în aceste condiţiuni, con­tinuă d. general Gorsky, ne îndritueşte să vă numărăm printre aşii sborului. Populaţia Capitalei v'a aşteptat ca drag, deşi, văzând atmosfera defavo­rabilă, se cam îndoia de succesul dv. După aceia, d. gen. Gorsky du citire raportului întocmit de comisiunea spor­tivă asupra clasamentului. (Am fost singurul ziar care am publicat clasa­mentul încă în numărul nostru de eri). Premiul I (de 400 mii lei): Robert Fretz, Elveţia. Premiul II (de 200.000 lei): locot. Olteanu, România, navigator fiind ma­iorul Ştiubei. Premiul III (de 100.000 lei): Skry- Hifsky, Polonia. Premiul IV (de 50.000 lei): plut. Manolescu, cu căpitanul Gh. Iacobescu ca navigator. Premiul V: Lombardi, Italia. Premiul VI: Fougier, Italia. Premiul VIII Robbiano, Italia. * La şampanie, d. general Henţescu, toastează pentru toţi concurenţii străini cari au răspuns la chemarea României şi au participat la ralaie. DECORAREA COL. FAUGIER ŞI CAP. ARRACHARD După aceasta, d. general Gorsky, re­mite, în numele M. S. Regelui „Crucea de aur a Virtuţii Aeronautice”, colo­nelului Faugier, iar căpitanului Arra­­chard, unul din cei mai faimoşi piloţi ai Franţei, „Virtutea Aeronautică" în gradul de ofiţer. S’a servit un bogat bufet şi recepţia a luat sfârşit la orele 9, într’o at­mosferă caldă şi camaradeascat. Un nou războiu civil în China NANKING 9 (Rador). — Ostilită­ţile împotriva trupelor din Canton, sunt iminente. Ştiri primite pe cale particulară, anunţă că guvernul chinez a trimis 8 divizii de trupe regulate guverna­mentale, împotriva trupelor din Canton. Diviziile guvernamentale, au ajuns acum în apropiere de Yichang, localitate situată pe linia de cale ferată Hannan—Kwangtung. Ele sunt despărţite de trupele gu­vernului din Canton, de o foarte mică distanță, astfel că lupta va în­cepe cât de curând. 3 Artistul Ion lancovescu i ii ii atini ii am Cunoscutul artist, Ion lancovescu, din compania dramatică de la teatrul Ven­tura, a fost,­eri pe seară, victima unui acccident de automobil Răsfăţatul artist conducea, pe şo­seaua Kiseleff, cu o viteză de 70 kilometri pe oră, maşina sa No. 609, în care se mai afla d-ra Ţoţa Sofu. In dreptul Ştrandului, voind să ftt» treaccă o altă maşină, d. lancovescu a virat, brusc, pe stânga. Din cauza vitezei vertiginoase cu care mergea, maşina a derapat şi s'a izbit puternic de un pom. Ciocnirea a fost atât de violentă încât maşina s’a sfărâmat complect, dar, printr’o minune, cei doi pasageri au scăpat fără nici o leziune,­­ lancovescu, —­ şi aici minunea e şi mai mare! — a plătit 100 lei amendă pentru pomul pe care l-a rupt, in­trând cu maşina în el. O oră mai târziu, excelentul come­dian juca altăuri de Maria Mohor, Vraca şi Timică în „Pierre sau Jack”, la teatrul Ventura. In cercurile teatrale, unde maşina d-lui Iancovescu, era foarte cunoscută, accidentul a stârnit o senzaţie enormă. iMaşina e iremediabil pierdută, încât d. Iancov­escu, se afirmă, va deschide un nou teatru, cu care să dea lovitura să-și cumpere altă mașină. Infcri­aţiuni Cu începere de azi, toate servi­ciile ministerului de interne, afară de cabinetul ministrului, funcţio­nează în noul local din str. Ştirbey- Vodă­­. In vechiul local din str. Acade­miei s’au mutat serviciile directo­ratului Bucureşti, cum şi comitetul central de revizuire. Joi 11 iunie, ora 8 seara, are loc la restaurantul «Golonade» de la Şosea, un banchet în onoarea d-lor Munteanu-Râmnic, subsecretar de stat, şi d.r. P. Topa, secretarul ge­neral al partidului naţional. înscrierile se fac la d. Nica, de la «Neamul Românesc». In comisiunile pentru examenul de diplomă la seminariile teologice a intervenit următoarea modificare în ceea ce priveşte pe preşedinţii a­­cestor comisii: la seminarul din R. Vâlcea a fost numit preşedinte prof. pr. Gr. Cristescu, la Buzău, prof. pr. Cicerone Iordăchescu, la seminarul «Nifon» (Bucureşti) d. prof. T. Popescu, iar la Chişinău prof. pr. Bejan. La toate celelalte seminarii co­misiile vor fi prezidate de directo­rii respectivi. Comisiunea permanentă de pe lângă ministerul instrucţiunei pu­blice a aprobat dreptul de publici­tate pentru liceul maghiar din A­­rad. Decizia ministerială urmează a fi semnată de d. prim-ministru N. Iorga, ministrul instrucţiunii publice şi va fi dată publicităţii numai după terminarea examenelor în curs. La Şcoala Superioară de Docu­mentare şi d­­ Ştiinţe Administra­tive, înscrierile pentru examenele din sesiunea aceasta se primesc până la 10 Iunie a. c. Examenele încep în ziua de 15 Iunie conform programului afişat la secretariatul şcoalei. Aranjamentul comercial încheiat între România şi Finlanda, la Bu­cureşti, la 28 August 1930, şi care a fost pus în aplicare în mod provi­zoriu la 1 Septembrie 1930, urmează a intra în vigoare în mod definitiv la 28 Iunie 1931, adică 30 zile după schimbul instrumentelor de ratifi­care ce a avut loc la Varșovia la 28 Mai 1931. D. dr. Emil Țeposu, profesor a­­gregat la catedra de clinica căilor urinare dela facultatea de medicină și farmacie din Cluj, a fost ridicat, pe ziua de 1 Iunie 1931, la rangul de profesor titular. TI 13- f!aílűí*o GA. MJ* piUiCOUl * AXjvyja. vh v/w«.v. v, — cretarul general al ministerului de interne, a fost decorat ori, de M. S. Regele, propriu motu, cu ordinul «Coroana României» în grad de ma­re ofiţer. Promoţia anului 1916 a liceului «Sf. Sava», dorind să se întâlnească cu prilejul împlinirei a 15 ani de la absolvirea liceului, roagă pe colegi să-şi trimeată urgent adresele d-lui Constantin Tempeanu, avocat, str. Francmazod­ă No. 13, Bucureşti. D. Mihail Negru, şef de serviciu la direcţia presei şi informaţiilor, a fost detaşat la subsecretariatul de stat al minorităţilor, iar d. C. Ior­dăchescu, şef de secţie, diurnist, de­taşat ca şef de cabinet al d-lui sub­secretar de stat al minorităţilor. Azi noapte, la orele 3, s’a sinucis trăgându-şi un foc de revolver în trâmpla dreap­tă, locotenentul Di­­mitrie Uşacof, în etate de 23 ani, din regimentul 2 C. F. R. şi elev la şcoala specială de geniu, domi­ciliat în str. Atanasie 26. Moartea a fost instantanee, şi a fost constatată abia la orele 8 dimi­neaţa,, de un vecin care venise să ceară ceva sinucisului. Comisarul regal, colonel Prutea­­nu şi d. chestor Daşchievici, au ri­dicat două scrisori lăsate de Usaco iar cadavrul a fost depus în came­ra mortuară a spitalului Militar. Una din scrisori e scrisă în ruse­şte şi adresată familiei, iar cealal­tă e scrisă în româneşte şi e adre­sată d-lui procuror. In ele, locot. Uşacol arată că se sinucide, fără a a­p­lica motivele. Duminică 14 iunie, ora 8 dimi­neaţa, va avea loc adunarea gene­rală a părinţilor şi a coresponden­ţilor elevilor liceului «Gh. Şincai», pentru alegerea noului comitet în locul celui actual, al cărui mandat a expirat. Biuroul central de petiţionare de pe lângă serviciul cabinetului minis­trului domeniilor a încetat a mai funcţiona, iar personalul său a fost detaşat la alte servicii. -OOOQ­ Amânarea bacalaureatului Ministerul instrucţiunii face cu­noscut că examenul de bacalaureat care urma să înceapă în ziua de 25 iunie, a fost amânat pentru 1 iu­lie. Această măsură a fost luată de d. prim-ministru N. Iorga, de­oare­ce d-sa intenţionează să modifice actuala lege de organizare a baca­laureatului în sesiunea parlamen­tară care se deschide la 15 iunie. Lucrările de pregătire pentru a­­cest examen (fixarea centrelor, nu­mirea comisiunilor, etc.) vor con­tinua în mod normal. Ministerul a luat dispoziţia ca ştirea despre amânarea bacalaurea­tului să fie difuzată prin radio în toată ţara. Noua lege va prevede importante modificări atât în ceia ce priveşte programa analitică a examenului de bacalaureat cât şi în ceia ce pri­veşte modalitatea de alcătuire a co­­misiunilor. Cercetările în afacerea de contrabandă a şoşo­nilor sovietici’ D, judecător de instrucţie Ioan Stănescu, de la cabinetul 7, care cer­cetează această afacere, a primit ori raportul de expertiză privitor la firma importatoare de şoşoni şi galoşi sovietici, Einhorn. Raportul este alcătuit de d-nii experţi, in­spectori generali financiari Gogu Dumitrescu şi Borcescu, profesor dr. Ioachim, N. C. Constantinescu şi Al. Tomescu şi în legătură cu piesele de dosar, s-a verificat dacă vama şi fiscul au fost frustate, da­că în registrele comerciale ale fir­mei Einhorn sunt posturi nejusti­ficate. Primindu-se raportul acesta im­portant de expertiză, d. jude-in­­structor I. Stănescu a repus aface­rea pe condică spre a se face noui cercetări. 11 înmii­dărbăririt în Italia wi luiyw uuiuuiuiii iii iimiu ROMA, 9 (Rador). — Academia regală de arheologie, litere și arte, din Neapole, publică în extras eru­dita comunicare făcută de profe­sorul universitar Ezio Le­vi, des­pre drama română. Cu această ocazie, Academia a sărbătorit pe savantul dramaturg, N. Iorga. Luigi Salvini, student, la cursul de limba română, publică în revista «Bibliografia fascista» un lung articol de fond, foarte elogios despre d- profesor N. Iorga. Uriaş incendiu mic’o regiune petroliferă LONDRA, 9 (Rador). — La Norfolk (Virginia, Sta­tele Unite) explozia unui depozit petrolifer a provo­cat un puternic incend­iu. Pagubele intrec cinci mili­oane de dolari. Multe che­iuri şi antrepozite de co­merţ au fost distruse de flăcări. Șease pompieri au fost răniți, în cursul ope­rațiilor d­e stingere. O noua invenție cinematografica PARIS 9 (Rador). — Un aparat cinematografic permiţând a se lua clişee în timp de a suta mia parte dintr’o secundă, a fost prezentat la Academia de Știinţe din Paris.

Next