Cuventul, iunie 1931 (Anul 7, nr. 2194-2223)
1931-06-11 / nr. 2204
La Constanta CONSTANTA 8. Ziua de 8 Iunie s’a sărbătorit în localitate cu un fast deosebit. La orele 10,30 s’a oficiat la catedrala oraşului un To-Deura la care au luat parte autorităţile civile şi militare, corpul consular din localitate, corpul ofiţeresc şi o companie de onoare cu drapel şi muzică din Reg. 34 Inf. O escadrilă de aviaţie a evoluat deasupra oraşului timp de trei sferturi de oră, dând serbărei un cadru impresionant şi măreţ. Oraşul a fost bogat pavoazat. Seara comenduirea Pieţei a organizat o retragere cu torţe, iar oraşul a fost iluminat până la unu noaptea de reflectoarele distrugătoarelor: Regele Ferdinand I» şi «Regina Maria». 0003--i—t— Flondor, din nou în piaţa Unirei, unde s’a oprit In faţa monumentului. Aici preşedintele Centrului studenţesc, d. I. Măgură a ţinut o cuvântare. La Cernăuţi CERNĂUŢI, 8 Iunie. — Ziua de azi s’a sărbătorit in oraşul nostru cu un deosebit fast. Disdedimineaţă toate edificiile publice şi clădirile particulare au arborat drapele naţionale, iar muzicile militare s’au perindat în zorii zilei prin pieţile oraşului. La ora 10 jum. s’a oficiat un Te Deum în Catedrala oraşului, în prezenţa tuturor autorităţilor civile şi militare. , După terminarea serviciului religios s’a trecut în revistă companiile de onoare. D. general Iacob, comand. div. 8, a vorbit trupei. Apoi companiile de onoare, cercetaşii şi cercetaşele au defilat prin faţa autorităţilor civile şi militare. După amiază, muzicile au cântat în pieţele publice, iar pe terenul Dragoş- Vodă s-au desfăşurat mari serbări sportive. Seara a fost un festival la Teatrul Naţional cu care prilej a fost ţinută o conferinţă festivă de d. dr. Romulus Cândea, profesor universitar şi deputat. După festivalul de la Teatrul Naţional, s-a transmis Suveranului o telegramă omagială. Trupele din garnizoană au făcut seara o frumoasă retragere cu torţe, iar oraşul a fost feerte luminat, îndeosebi Primăria Municipiului Cernăuţi. Aseară, pe la orele 9, a fost o impozantă manifestaţie pe străzile oraşului, organizată de Centrul studenţesc romaincreştin. Studenţii s-au adunat la cantina din strada Xenopol şi au pornit în cortegiu înspre piaţa Unirei. Manifestanţii au parcurs străzile oraşului, prin piaţa Unirei, strada Regina Maria, intonând cântece naţionale şi aclamând pe Suveran. In faţa monumentului lui M. Eminescu, studentul Filimon Cârdei a ţinut o scurtă şi entusiastă cuvântare. De acolo cortegiul a trecut prin străzile Ştefan cel Mare, Mărăşeşti şi Iancu La Cluj CLUJ 8. — Comemorarea unui an dela suirea pe Tron a M. S. Regelui Carol II, s’a sărbătorit aci cu o însufleţire care a depăşit cadrul oficial. Pavoaza era oraşului cu drapele, verdeaţă şi flori din abundenţă, afluenţa cetăţenilor cari se adunaseră în grupuri mari în centru, au dovedit o sinceră şi caldă manifestaţie pentru Suveranul Ţării, Căruia i-a fost închinată această mare sărbătoare. In toate bisericile s-au oficiat servicii religioase, iar în şcoli, profesorii au ţinut conferinţe, vorbind despre însemnătatea acestui mare act istoric. In sala Teatrului Naţional a avut loc, un festival, la care d. prof. Sextil Puşcariu a ţinut o conferinţă. Seara a fost o retragere cu torţe. La Roman ROMAN 8. — Ziua urcărei pe pe tron a M. S. Regelui Carol II a fost sărbătorită cu fast deosebit. S’a oficiat un Te-deum la Episcopie, după care au defilat trupele în faţa autorităţilor militare şi civile. Seara a avut loc retragerea cu torţe. Omagiile „jocului artistic“ adresate Suveranului Preşedintele Cercului Artistic, d. pictor Tincu, a trimis în ziua de 6 Iunie M. S- Regelui Carol al II-lea următoarea telegramă: «MAJESTATE, «Astăzi, se împlineşte un an, de când pe aripi de oţel ai înfruntat primejdii, plutind deasupra falnicilor munţi, spre a veni la cuibul patriei, părăsit fără de voie. «Membrii «Cercului Artistic», al cărui preşedinte de onoare sunteţi. Vă păstrează adânc respect şi depun la picioarele Tronului, sentimentele lor de dragoste şi devotament, rugând, pe creatorul lumii, să Vă dea sănătate deplină spre a domni în pace pe scaunul Glorioşilor Voştrii înaintaşi. «Să trăeşti Majestate». La care M. S. Regele a binevoit a autoriza pe d. Secretar particular C. Dumitrescu, să transmită înaltele Sale mulţumiri, pentru sentimentele de Credinţă şi bunele urări, aduse în numele «Cercului Artistic». Alte operaţiuni ilinide minup Ei se foloseau de certificate de liberă circulaţie şi facturi false. O arestare şi o evadare suspectă la Topliţa TOPLiţA 8. — Nu e lucru greu să dai doi urma operaţiunilor contrabandiştilor de spirt negru, căci zilnic se fac descoperiri. Dar în cele mai multe cazuri, contrabandiştii, bine organizaţi, găsesc sprijin şi scapă de urmări, putând să-şi exercite mai departe rentabila lor operaţiune. Cazul de la Topliţa e tipic şi evidenţiază şi mai mult că se fac intervenţii oculte pentru a-i face scăpaţi. Zilele trecute percepţia din Rupea a trimis celei din Topliţa spreverificare un certificat de liberă circulaţie ce ar fi fost liberat pentru o cantitate de cca. 3500 litrii spirt. D-l Pomeran, controlorul fiscal din Topliţa a constatat că acest certificat e fals şi n’a fost eliberat de această percepţie. S’a dus, deci, la Rupea unde a făcut cercetări la depozitul local şi la fabrica de spirt a văduvei Mozes care s’a folosit de acest certificat. Aici s’au găsit şi alte certificate false, cari au fost ridicate, dresându-se cuvenitele procese verbale. Acest depozit, pentru a putea justifica originea spirtului negru, falsifica pe imprimatele oficiale sustrase certificatele de circulaţie ca emise de diferite percepţii, tot aşa şi facturi ca din partea depozitelor cari deasemenea aveau vizele falsificate-Ca fiind emise din partea percepţiei din Topliţa s’au găsit două certificate false. Numai în aceste cazuri frustarea Statului e de peste 200.000 lei, deasemenea, contrabandiştii s’au folosit de imprimatele firmei Bermann Leon din Topliţa, confecţionând facturi de vânzare fictive. In ziua următoare, conducătorul depozitului Mózes Ludovic cu alţi trei tovarăşi au sosit cu automobilul la Topliţa pentru a încerca muşamalizarea afacerii. Controlorul fiscal a înştiinţat jandarmeria şi pe când cei de mai sus voiau să-l mituiască, cu autorizaţia telefonică a parchetului obţinută dinainte Mózes a fost arestat. Ceilalţi tovarăşi între timp căutau să-l facă scăpat pentru a aranja afacerea în altă parte, cu mai mult succes. Ceiace se pare că le-a reuşit, căci în aceeaşi zi, în condiţiuni destul de misterioase Mózes a şi dispărut de la jandarmerie unde era — se zice — păzit şi a plecat din localitate cu ceilalţi tovarăşi. Ministerul de finanţe şi regiunea de jandarmi se vor sesiza, desigur, rt «ÎA/Ini. Anr. COMA 4»aLii A lam11«14 uc uvcoi var. vuivu vu/uv Cercetările în afacerile cu spirtul negru AFACEREA S’A OPERAT LA BUCUREŞTI CLUJ 8. Cercetările parchetului local cu privire la fraudele cu spirtul negru, denunţate de d. dr. Moga, primarul Huedinului au stabilit, după cele ce se afirmă, o serie de fapte, cari indică pe autorii muşamalizării. Reprezentanţii parchetului şi-au făcut convingerea că afacerea s’a «operat» la Bucureşti, şi că diferiţii funcţionari din Cluj, cari sunt amestacaţi, n’au alta vină de cât aceia că, «au lucrat din ordin». Parchetul a cerut de urgenţă dosarul afacerii, care se afla la ministerul de domenii. Cum până în prezent cererea n'a fost satisfăcută parchetul clujan s’a văzut nevoit să se adreseze ministerului de justiţie, dela care se aşteaptă ordine hotărâte, fără de cari cercetările întreprinse, ameninţă să rămână fără rezultat Furt la plaja Constanţa CONSTANŢA 8. — Nici n’a început bine sezonul băilor şi hoţii au început operaţiunile la plaje. Astfel, la ŞtrandulWarianoff («Trei papuci») s’a furat din cabina Căpitanului Stănescu din reg. 34 Inf. un ceas şi un toc rezervor de aur. Cercetările au rămas infructuoase. CUV A dtU L PROBLEMA MINORITĂŢILOR Programul de activitate al subsecretariatului de stat Expunerea făcută presei de d. subsecretar de stat dr. Rudolf Brandsch Eri după amiază, d. dr. Rudolf Brandsch, subsecretarul de stat al minorităţilor, a primit pe reprezentanţii presei române şi străine din Capitală, spre a le expune programul de activitate al subsecretariatului de stat al minorităţilor, înfiinţat la constituirea actualului cabinet. D-sa a salutat pe ziarişti, cerându-le colaborarea pentru rezolvirea problemei minorităţilor — una din cele mai delicate, constituind o sumă de imponderabile psihologice de care trebue să ne apropiem cu cea mai mare precauţiune. Vă rog—a mai spus d. Brandsch, adresându-se ziariştilor—când scrieţi despre problema minoritară să vă gândiţi că nu-i o chestiune de partid, ci o problemă de stat, de un ordin mai înalt şi s’o trataţi ca atare. D-sa a expus apoi următorul PLAN DE ACTIVITATE A SUBSECRETARIATULUI DE STAT AL MINORITĂŢILOR Subsecretariatul de Stat al minorităţilor, fiind organul consultativ al guvernului pentru chestiunile minoritare, activitatea sa va fi îndreptată în două direcţiuni: a) teoretică şi b) practică. A. ACTIVITATEA TEORETICA Problema minoritară este de la răsboi încoace una din problemele cele mai discutate. In jurul ei s’a desvoltat o bogată literatură; savanţi cu renume şi prestigiu mondial i-au dedicat sute de monografii şi de studii, analizând-o sub toate aspectele şi din toate punctele de vedere. Nu există adunare a Societăţii Naţiunilor ori a consiliului ei, în care această problemă să nu formeze obiect de discuţii. Ea se discută în adunările Uniunii interparlamentare, ale Uniunii asociaţiilor pentru Societatea Naţiunilor, în adunările diferitelor asociaţii de jurişti şi mai ales face obiectul statornic al preocupărilor congreselor minorităţilor europene şi al Secretariatului general permanent al acestor congrese. De altă parte, pentru soluţionarea diverselor probleme minoritare, s-au luat în statele interesate diferite măsuri concrete. Astfel este autonomia culturală în Estonia, autonomia şcolară în Letonia, convenţia dintre Germania şi Polonia, Cehoslovacia şi Austria, Cehoslovacia şi Polonia, privitoare la minorităţile cehe, germane şi polone din statele respective etc. Apoi minorităţile înseşi se organizează în vederea acţiunilor comune pentru revendicarea drepturilor cari cred că li se cuvin. Astfel, în afară de congresele generale ale delegaţilor tuturor minorităţilor europene, congrese care-şi au un secretariat general permanent la Viena, minorităţile germane din statele europene îşi au un Verband al lor, înfiinţat la 1922, care publică revista „Nation und Staadt”; minorităţile polone s’au organizat şi ele într’o astfel de uniune în 1929 şi în acelaş an şi-au înfiinţat Uniunea lor şi minorităţile ruseşti. Minoritatea maghiară din România, Iugoslavia şi Cehoslovacia, fără să constitue o Uniune oficială, este în permanent contact. Importanţa problemei minoritare şi proporţiile pe cari le-au luat după răsboi, au determinat înfiinţarea unor organizaţiuni speciale pentru studierea şi urmărirea ei. Astfel, afară de marele Institut Für das Auslanddeutschtunt din Stuttgart, care, intre altele, urmăreşte cu o deosebită atenţiune şi situaţia minorităţilor de pretutindeni, azi în Germania de probleme minoritare se ocupă institutul înfiinţat pe lângă Universitatea din Marburg, apoi Institut für Grenz und Auslandsstudien şi Deutsche Gesellschaft für Nationalitätenrecht din Berlin. La Viena funcţionează Institut für Statistik der MinderheitsVölker, sub conducerea profesorului W. Winkler. Polonii au un institut pentru studiul problemei minoritare la Varşovia, care publică revista „Questions minoritaires”. Un institut similar s’a înfiinţat în anul trecut şi la Praga, care, şi el, publică o revistă de specialitate. La Budapesta s’a înfiinţat pe lângă Direcţiunea generală de statistică, o secţie specială pentru studiul problemei minoritare, iar un oficiu pentru studiul acestor probleme afiliat Academiei din Budapesta, s’a înfiinţat pe baza unei ordonanţe a guvernului maghiar. PROBLEMA MINORITARA LA NOI La noi în ţară partidul maghiar are o secţiune specială minoritară sub conducerea d-lui E. Iakabffy, directorul revistelor „Magyar Kisebbség” (Minoritatea maghiară) şi „Glasul Minorităţilor”. Această secţiune urmăreşte mişcările minoritare de pretutindeni; prin ea maghiarimea ţine relaţii cu organizaţiile minoritare din străinătate, dar mai ales secţiunea are menirea de a aduna tot materialul informativ privitor la viaţa minorităţilor maghiare din ţară în toate manifestările ei. Kulturant-ul Germanilor din Sibiu, organizat după sistemul lui Institut für das Auslanddeutschtum din Stuttgart, urmăreşte şi el, în limitele mijloacelor de care dispune, problemele minoritare de pretutindeni. La noi s-a înfiinţat, la începutul anului trecut, pe lângă Direcţia Presei şi a Propagandei de la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, un oficiu pentru studiul problemelor minoritare. Acest oficiu urmează să treacă la Subsecretariatul de Stat al Minorităţilor. Prin acest oficiu, Subsecretariatul de Stat al Minorităţilor va urmări: a) discuţiile în jurul problemei minoritare în străinătate (studii, articole de reviste, discuţiile de la Societatea Naţiunilor, activitatea instituţiilor străine pentru studiul problemei minoritare, etc.) şi repercusiunile asupra minorităţilor din ţară; b) soluţiunile practice cari s’au dat diferitelor probleme minoritare din străinătate, urmările lor şi repercusiunile asupraminorităţilor din ţară; c) va urmări tot ce se scrie în presa străină despre România în legătură cu problema minoritară; d) va urmări apoi cu cea mai mare atenţiune mişcările minoritare din ţară, curentele de idei care frământă viaţa lor publică, mişcările lor culturale, sociale, economice şi politice; e) va urmări situaţia minorităţilor române din străinătate (situaţia culturală, socială, economică şi politică). Asupra chestiunilor de sub punctele a-e se vor întocmi rapoarte lunare amănunțite. B. ACTIVITATEA PRACTICA Având prin oficiul de studii la dispoziție întreg materialul informativ asupra chestiunilor cari privesc problema minoritară în general și asupra minorităților din România, în special, subsecretariatul de stat va lua inițiativa măsurilor (proecte de legi noui, de modificare a legilor actuale, etc.) ce se impun pentru stabilirea convieţuirii armonice între elementul românesc şi elementele minoritare în limitele intereselor statului naţional român. Subsecretariatul de Stat va examina apoi diferitele chestiuni de interes general minoritar, cari i se supun din partea preşedintelui Consiliului, ori din partea reprezentanţilor minorităţilor. Ca organ consultativ auxiliar se va institui pe lângă Subsecretariatul de Stat al minorităţilor, o comisiune din care vor face parte specialişti, fără deosebire de partid şi reprezentanţi ai minorităţilor. Prin Subsecretariatul de Stat al minorităţilor se va face coordonarea măsurilor de ordin general şi principial, privind viaţa minorităţilor, ale tuturor departamentelor. De aceea departamentele, înainte de a lua astfel de măsuri (proecte de legi, ordonanţe, regulamente, etc.), vor cere avizul acestui Subsecretariat de Stat. Subsecretariatul de Stat al minorităţilor se va îngriji de trimiterea delegaţilor români, atunci și acolo unde prezenţa lor e strict necesara, la diferitele congrese internaţionale în cari se discută problema mino ritară.• In cadrul acestui plan, care are întreaga adeziune a d-lui preşedinte al consiliului, subsecretarul de stat al minorităţilor va propune, în ordine practică, modificarea legii de organizare a învăţământului particular, care ar putea să vină în desbaterea Parlamentului încă în sesiunea extraordinară. Statutul minorităţilor fiind o lucrare de ansamblu, se va realiza ceva mai târziu. Pregătirea lui continuă totuş creindu-se mai întâi ansamblul măsurilor administrative și legislative cari vor fi apoi cuprinse în statut. a municipiului Capitalei Membrii delegaţiei permanente a Municipiului, s’au întrunit în şedinţă publică ori la orele 6 d. a. D. Em. Dan, a depus o cerere a societăţii «Industria casnică românească» care pretinde să fie despăgubită pentru dărâmarea pavilionului său din Str. Vasile Lascăr No. 1. D. Maior Anghelescu, arată că s’au făcut unele împroprietăriri la Obor, în bulevardul Ferdinand, prin călcarea legei de sistematizare. S’a instituit o comisiune compusă din d-nii Anglei Dumitrescu și Em. Dan, care să refere urgent asupra acestei chestiuni. Aducându-se în discuţie proectul de lege al Municipiului pe anul 1931, d. Em. Dan cere amânarea discuţiei întrucât proectul de buget este lipsit de un raport al serviciului financiar. D. Ştefan Romanescu, se uneşte cu propunerea d-lui Em. Dan. D. maior Anghelescu, consultând delegaţia, aceasta hotărăşte ca proectul de buget să fie trimis spre examinare consiliului comunal general fără raportul cerut de d. Dan. Delegaţia aprobă apoi diferite cereri curente şi la ora 8 seara ridică şedinţa. Festivităţile congresului aeronautic--aejjîe Discursul « lui general Oorshy Eri după amiază a avut loc In sa-Ioanele din strada Clemenceau, o re-, cepţie oferită de flora Clubul Regal Român, în onoarea participanţilor la rallge-uî internaţional de aviaţie ce s’a desfăşurat. Luni după amiază la Băneasa. ASISTENTA In selecta asistenţă am putut nota pe d-nii generali Gorsky, Manu, Henţescu, Rudeanu, Economu, con Palas, ataşatul militar al Franţei, col. Zanetti, ataşatul militar al Italiei, Jean Th. Florescu, fost ministru, col. Mora, col. Iarca, col. Telemac cu doamna, col. Lambru, etc. precum şi participanţii la rallye: d-nii col. Fougier (Italia), Lombardi (Italia), Robbiano (Italia), Robert Fretz (Elveţia), Sorgjinsky (Polonia), Ilrachard (Franţa), lt. Olteanu şi plut. Manolescu. DISCURSUL D-LUI GENERAL DORSKY D. general Gorsky aduce concurenţilor salutul şi felicitările M. S. Regelui pentru frumoasele rezultate obţinute. Exprimă, în numele Aero-Clubului, admiraţia unanimă faţă de bravii concurenţii ai rallye-ului, care s’a desfăşurat în condiţiuni vitrege şi’n care omul a reuşit să complecteze materialul. Din nefericire, furtuna a fost un obstacol anevoios şi regretă că din cauza intensităţii ei, mulţi dintre concurenţi n’au putut ajunge la Bucureşti. Reuşita dv. în aceste condiţiuni, continuă d. general Gorsky, ne îndritueşte să vă numărăm printre aşii sborului. Populaţia Capitalei v'a aşteptat ca drag, deşi, văzând atmosfera defavorabilă, se cam îndoia de succesul dv. După aceia, d. gen. Gorsky du citire raportului întocmit de comisiunea sportivă asupra clasamentului. (Am fost singurul ziar care am publicat clasamentul încă în numărul nostru de eri). Premiul I (de 400 mii lei): Robert Fretz, Elveţia. Premiul II (de 200.000 lei): locot. Olteanu, România, navigator fiind maiorul Ştiubei. Premiul III (de 100.000 lei): Skry- Hifsky, Polonia. Premiul IV (de 50.000 lei): plut. Manolescu, cu căpitanul Gh. Iacobescu ca navigator. Premiul V: Lombardi, Italia. Premiul VI: Fougier, Italia. Premiul VIII Robbiano, Italia. * La şampanie, d. general Henţescu, toastează pentru toţi concurenţii străini cari au răspuns la chemarea României şi au participat la ralaie. DECORAREA COL. FAUGIER ŞI CAP. ARRACHARD După aceasta, d. general Gorsky, remite, în numele M. S. Regelui „Crucea de aur a Virtuţii Aeronautice”, colonelului Faugier, iar căpitanului Arrachard, unul din cei mai faimoşi piloţi ai Franţei, „Virtutea Aeronautică" în gradul de ofiţer. S’a servit un bogat bufet şi recepţia a luat sfârşit la orele 9, într’o atmosferă caldă şi camaradeascat. Un nou războiu civil în China NANKING 9 (Rador). — Ostilităţile împotriva trupelor din Canton, sunt iminente. Ştiri primite pe cale particulară, anunţă că guvernul chinez a trimis 8 divizii de trupe regulate guvernamentale, împotriva trupelor din Canton. Diviziile guvernamentale, au ajuns acum în apropiere de Yichang, localitate situată pe linia de cale ferată Hannan—Kwangtung. Ele sunt despărţite de trupele guvernului din Canton, de o foarte mică distanță, astfel că lupta va începe cât de curând. 3 Artistul Ion lancovescu i ii ii atini ii am Cunoscutul artist, Ion lancovescu, din compania dramatică de la teatrul Ventura, a fost,eri pe seară, victima unui acccident de automobil Răsfăţatul artist conducea, pe şoseaua Kiseleff, cu o viteză de 70 kilometri pe oră, maşina sa No. 609, în care se mai afla d-ra Ţoţa Sofu. In dreptul Ştrandului, voind să ftt» treaccă o altă maşină, d. lancovescu a virat, brusc, pe stânga. Din cauza vitezei vertiginoase cu care mergea, maşina a derapat şi s'a izbit puternic de un pom. Ciocnirea a fost atât de violentă încât maşina s’a sfărâmat complect, dar, printr’o minune, cei doi pasageri au scăpat fără nici o leziune, lancovescu, — şi aici minunea e şi mai mare! — a plătit 100 lei amendă pentru pomul pe care l-a rupt, intrând cu maşina în el. O oră mai târziu, excelentul comedian juca altăuri de Maria Mohor, Vraca şi Timică în „Pierre sau Jack”, la teatrul Ventura. In cercurile teatrale, unde maşina d-lui Iancovescu, era foarte cunoscută, accidentul a stârnit o senzaţie enormă. iMaşina e iremediabil pierdută, încât d. Iancovescu, se afirmă, va deschide un nou teatru, cu care să dea lovitura să-și cumpere altă mașină. Infcriaţiuni Cu începere de azi, toate serviciile ministerului de interne, afară de cabinetul ministrului, funcţionează în noul local din str. Ştirbey- Vodă. In vechiul local din str. Academiei s’au mutat serviciile directoratului Bucureşti, cum şi comitetul central de revizuire. Joi 11 iunie, ora 8 seara, are loc la restaurantul «Golonade» de la Şosea, un banchet în onoarea d-lor Munteanu-Râmnic, subsecretar de stat, şi d.r. P. Topa, secretarul general al partidului naţional. înscrierile se fac la d. Nica, de la «Neamul Românesc». In comisiunile pentru examenul de diplomă la seminariile teologice a intervenit următoarea modificare în ceea ce priveşte pe preşedinţii acestor comisii: la seminarul din R. Vâlcea a fost numit preşedinte prof. pr. Gr. Cristescu, la Buzău, prof. pr. Cicerone Iordăchescu, la seminarul «Nifon» (Bucureşti) d. prof. T. Popescu, iar la Chişinău prof. pr. Bejan. La toate celelalte seminarii comisiile vor fi prezidate de directorii respectivi. Comisiunea permanentă de pe lângă ministerul instrucţiunei publice a aprobat dreptul de publicitate pentru liceul maghiar din Arad. Decizia ministerială urmează a fi semnată de d. prim-ministru N. Iorga, ministrul instrucţiunii publice şi va fi dată publicităţii numai după terminarea examenelor în curs. La Şcoala Superioară de Documentare şi d Ştiinţe Administrative, înscrierile pentru examenele din sesiunea aceasta se primesc până la 10 Iunie a. c. Examenele încep în ziua de 15 Iunie conform programului afişat la secretariatul şcoalei. Aranjamentul comercial încheiat între România şi Finlanda, la Bucureşti, la 28 August 1930, şi care a fost pus în aplicare în mod provizoriu la 1 Septembrie 1930, urmează a intra în vigoare în mod definitiv la 28 Iunie 1931, adică 30 zile după schimbul instrumentelor de ratificare ce a avut loc la Varșovia la 28 Mai 1931. D. dr. Emil Țeposu, profesor agregat la catedra de clinica căilor urinare dela facultatea de medicină și farmacie din Cluj, a fost ridicat, pe ziua de 1 Iunie 1931, la rangul de profesor titular. TI 13- f!aílűí*o GA. MJ* piUiCOUl * AXjvyja. vh v/w«.v. v, — cretarul general al ministerului de interne, a fost decorat ori, de M. S. Regele, propriu motu, cu ordinul «Coroana României» în grad de mare ofiţer. Promoţia anului 1916 a liceului «Sf. Sava», dorind să se întâlnească cu prilejul împlinirei a 15 ani de la absolvirea liceului, roagă pe colegi să-şi trimeată urgent adresele d-lui Constantin Tempeanu, avocat, str. Francmazodă No. 13, Bucureşti. D. Mihail Negru, şef de serviciu la direcţia presei şi informaţiilor, a fost detaşat la subsecretariatul de stat al minorităţilor, iar d. C. Iordăchescu, şef de secţie, diurnist, detaşat ca şef de cabinet al d-lui subsecretar de stat al minorităţilor. Azi noapte, la orele 3, s’a sinucis trăgându-şi un foc de revolver în trâmpla dreaptă, locotenentul Dimitrie Uşacof, în etate de 23 ani, din regimentul 2 C. F. R. şi elev la şcoala specială de geniu, domiciliat în str. Atanasie 26. Moartea a fost instantanee, şi a fost constatată abia la orele 8 dimineaţa,, de un vecin care venise să ceară ceva sinucisului. Comisarul regal, colonel Pruteanu şi d. chestor Daşchievici, au ridicat două scrisori lăsate de Usaco iar cadavrul a fost depus în camera mortuară a spitalului Militar. Una din scrisori e scrisă în ruseşte şi adresată familiei, iar cealaltă e scrisă în româneşte şi e adresată d-lui procuror. In ele, locot. Uşacol arată că se sinucide, fără a aplica motivele. Duminică 14 iunie, ora 8 dimineaţa, va avea loc adunarea generală a părinţilor şi a corespondenţilor elevilor liceului «Gh. Şincai», pentru alegerea noului comitet în locul celui actual, al cărui mandat a expirat. Biuroul central de petiţionare de pe lângă serviciul cabinetului ministrului domeniilor a încetat a mai funcţiona, iar personalul său a fost detaşat la alte servicii. -OOOQ Amânarea bacalaureatului Ministerul instrucţiunii face cunoscut că examenul de bacalaureat care urma să înceapă în ziua de 25 iunie, a fost amânat pentru 1 iulie. Această măsură a fost luată de d. prim-ministru N. Iorga, deoarece d-sa intenţionează să modifice actuala lege de organizare a bacalaureatului în sesiunea parlamentară care se deschide la 15 iunie. Lucrările de pregătire pentru acest examen (fixarea centrelor, numirea comisiunilor, etc.) vor continua în mod normal. Ministerul a luat dispoziţia ca ştirea despre amânarea bacalaureatului să fie difuzată prin radio în toată ţara. Noua lege va prevede importante modificări atât în ceia ce priveşte programa analitică a examenului de bacalaureat cât şi în ceia ce priveşte modalitatea de alcătuire a comisiunilor. Cercetările în afacerea de contrabandă a şoşonilor sovietici’ D, judecător de instrucţie Ioan Stănescu, de la cabinetul 7, care cercetează această afacere, a primit ori raportul de expertiză privitor la firma importatoare de şoşoni şi galoşi sovietici, Einhorn. Raportul este alcătuit de d-nii experţi, inspectori generali financiari Gogu Dumitrescu şi Borcescu, profesor dr. Ioachim, N. C. Constantinescu şi Al. Tomescu şi în legătură cu piesele de dosar, s-a verificat dacă vama şi fiscul au fost frustate, dacă în registrele comerciale ale firmei Einhorn sunt posturi nejustificate. Primindu-se raportul acesta important de expertiză, d. jude-instructor I. Stănescu a repus afacerea pe condică spre a se face noui cercetări. 11 înmiidărbăririt în Italia wi luiyw uuiuuiuiii iii iimiu ROMA, 9 (Rador). — Academia regală de arheologie, litere și arte, din Neapole, publică în extras erudita comunicare făcută de profesorul universitar Ezio Levi, despre drama română. Cu această ocazie, Academia a sărbătorit pe savantul dramaturg, N. Iorga. Luigi Salvini, student, la cursul de limba română, publică în revista «Bibliografia fascista» un lung articol de fond, foarte elogios despre d- profesor N. Iorga. Uriaş incendiu mic’o regiune petroliferă LONDRA, 9 (Rador). — La Norfolk (Virginia, Statele Unite) explozia unui depozit petrolifer a provocat un puternic incendiu. Pagubele intrec cinci milioane de dolari. Multe cheiuri şi antrepozite de comerţ au fost distruse de flăcări. Șease pompieri au fost răniți, în cursul operațiilor de stingere. O noua invenție cinematografica PARIS 9 (Rador). — Un aparat cinematografic permiţând a se lua clişee în timp de a suta mia parte dintr’o secundă, a fost prezentat la Academia de Știinţe din Paris.