Cuventul, iulie 1931 (Anul 7, nr. 2224-2254)

1931-07-28 / nr. 2251

X TOPLIŢA 25. — Lipsa uniei biserici româneşti era restih­ită la Borsec, mai ales de către Vizitatorii numeroşi ai a­­cestei staţiuni climaterice. Acum cinci ani, cu ocazia sfinţirei izvorului «Mi­­ron», de ape minerale, din iniţiativa Pa­­triarchului Miron, Episcop Iveta, direc­ţiunea şi vizitatorii băilor, s’a luat i­­niţiativa ridicări unei biserici din suma colectată atunci şi ce se va mai colecta în anii următori dela vizitatorii băilor. Apelul n’a rămas fără rezultat şi da a­­tunci s’a contribuit cu aproape 500.000 lei, sumă care s’a folosit pentru ridica­rea acestei biserici a cărei sfinţire s’a făcut deunăzi. Biserica e zidită în cen­trul băilor, lângă izvorul principal, în Întregime din lemn, acoperişul şi pereţii exteriori îmbrăcaţi în şindrile. Aspec­tul simplu şi impresionant aduce amin­te de bisericile vechi româneşti cum se mai găsesc prin Maramureş. Serviciul religios a fost oficiat de E­­piscopul Ivan, protopop Antal Dumitru, preot Aurel Gliga, ieromonah, Ştefan Teodorescu, stareţul mănăstirii «Ilie Prorocul» din Topliţa şi călugării aces­tei mănăstiri. Preot în noua parochie a fost numit Passat Gheorghe, sub a cărui îngrijire s’au făcut şi lucrările. După sfinţire, Episcopul Ivan, în predica ţi­nută, a arătat rolul Bisericei în trecut, îndemnând la unire sufletească. S’a dat o masă comună cu participa­rea delegaţilor şi sătenilor din Corbu, Bilbor, Topliţa precum şi a vizitatori­lor băilor. La Banchet, Episcopul Ivan ridică pri­mul pahar pentru M. S. Regele. Inginerul Cioc, face apel pentru re­venirea tuturor românilor în sânul bi­­sericei străbune. D. dr. Duca închină pentru armată, care şi ea a contribuit la ridicarea a­­cestei biserici. Protopopul Antal Dumitru, aminteşte de sfinţirea izvorului «Miron» acum cinci ani când s’a pus baza românismu­lui în Borsec. Au mai vorbit: consilierul Boldur, în numele Bucovinei, profesoara Negoescu, în numele femeilor ortodoxe, preotul Passat şi Matei Ionescu, cari mulţu­mesc forurilor bisericeşti şi donatorilor pentru contribuţie şi sprijin. Dintre participanţii la serbare mai notăm pe: d. şi d-na Boldur Mihail,An­drei Gavrilă, d. şi d-na Ionescu, d. şi d-na Alexandrescu, d. şi d-na Ştefănes­cu, d. şi d-na S. Dămian, Dr. Heretiu, preot Heretiu, preot Burjanovschi, d. şi d-na Negoescu, d-na Iacobescu, d-1 I. Gh. Stoica, preot Micşunescu, d. Dr. Duca, d. Wurtzel directorul băilor, in­giner Kadas, d. Figel Mihail, d. şi d-na inginer Cioc, d. Rang, d-na Aurelia Po­­pescu, preot Pirtea, maior Petrişor, ma­ior Ionescu, Nicolae Gheorghiu, Coman Florea, profesor Voinea, d. şi d-na Jean Atanasiu şi alţii. Rezultatele bacalau­reatului la Craiova CRAIOVA 25. — Iată cum­ au fost rezultatele numerice ale exa­menului de bacalaureat din sesiu­nea Iunie 1931. In fata comisiunei dela „Liceul Carol I” sau prezentat 122 candi­daţi din 137 înscrişi. Candidaţii au fost de la liceele „Carol I”, „In­dependenţa” Calafat, liceul de fete Calafat, liceul de fete „Slatina” şi diferite licee, câte 1 şi 2 candi­daţi. Au reuşit din 122 prezentaţi, un număr de 71, ceia ce dă o proporţie de circa 67 la sută. In faţa­­comisiunei dela liceul de fete „Elena Cuza“ s’au prezentat 145 de candidate din 146 înscrise. Candidatele erau venite dela li­ceele „Elena Cuza”, „Regina Eli­sabeta“, „Soc. Ortodoxe”, ,,Urzi­­ceanu” şi diferite licee. Au reuşit din 145 candidate ce s’au prezentat la examen, un nu­măr de 129­ candidate, o proporţie de 90 la sută. La comisiunea de la „liceul fraţi Buzeşti“ din 143 înscrişi s-au pre­zentat 109 candidaţi de la liceele „Fraţi Buzeşti“, „Liceul Militar de băeţi Calafat şi de la diferite alte licere. . Proporţia reuşiţilor la această comisiune este de 70 la sută. Din datele de mai sus se vede că rezultatele numerice ale aces­tui an sunt mai bune de­cât cele ale anului trecut, proporţia reuşi­ţilor fiind mult sporită. ie te se resfinţeaiâ pli ii­enii ie nerii iii in? 00—■--------­ BRAŞOV, 25. — S’a anunţat că din consideraţiuni scolastice, la 1 Septembrie, se vor desfiinţa mai multe şcoli de toate gradele. Din cele inferioare de meserii 37 vor fi mai puţine. Pe tabloul desfiinţărilor e trecută şi şcoala inferioară de meserii din Bran. Regiune muntoasă, cu bogat material lemnos ea e singura sursă de existenţă a ţăranilor din partea locului. Aici, până în 1929, a fiinţat un gimnaziu mixt, din graţia şi «dra­gostea de carte» a unor politiciani liberali. Existenţa lui n’a fost justificată decât de plecarea unor partizani politici ca profesori, fără calificaţii şi fără pregătirea necesară. Cum la cursuri asistau şi fete şi băeţi, şcoala s’a transformat repede într’un focar de imoralitate, însuşi directorul gimnaziului, d. Sachela­­rie absolvent al seminarului teolo­gic, pe atunci, era implicat în acest scandal ruşinos. Ceeace a grăbit li­chidarea liceului. In clădirea liceului s’a instalat a­­poi şcoala inferioară de meserii, transferată din comuna Râşnov. O­r ţăranii mai bucuroşi că-şi pot în­druma apii spre un învăţământ practic, şi-au trimis cu dragoste odraslele la această şcoală. Din 1929, şcoala funcţionează cu peste 100 elevi, cu fiecare an numărul lor Ţăranii din regiunea Branului, cu o populaţie de 10.000 locuitori, aveau ncredere în progresul şcoalei şi i a­­dustria lor, voiau s’o vadă pe mâi­nile românilor nu a minoritarilor, cum este astăzi. Căci în această regiune, cu du­rere o spunem, nu e nici un mese­riaş român. Dar ce se întâmplă ? Când şcoala se pusese pe picioare prin condu­cerea de priceput gospodar, a d-lui director Marin Niculescu, ministe­rul instrucţiunei intenţionează des­fiinţarea ei. Pentru ca judeţul să rămână cu o singură şcoală de meserii (cea su­perioară de la Braşov) şi elevii din Bran să rămână la jumătate drum şi părinţii dezorientaţi ! Poate fi adevărat că e vorbă nu­mai să se facă pe plac unuia singur (să se reţină: unul) care doreşte şi militează pentru desfiinţarea ei, d. I. Bugeanu, fost director suspendat pentru imoralitate, nereguli şi de­­fraudarea şcoalei de 146.670 lei . D. Bugeanu crede că numai astfel va scăpa­ de restituirea sumei recu­noscută ca fraudă, la inspecţia d-lui controlor contabil I. V. Butea şi de consecinţele justiţiei. I. P. Deladoli Paris. Rezultatul fu o depresiune morală care se manifestă la toţi. André Breton, care începu să pre­conizeze instituirea unei societăţi secrete, cu ramificaţiuni misterioa­se, în scopul de a stingheri activi­tatea unei serii de personagii cu­noscute din societate, s’a dovedit a fi cel mai ataşat dezorganizării lui Dada. Astfel, Breton propune să se pună în discuţie persoana lui Mau­rice Barré şi reuşeşte să însceneze următorul proces: Dada acuză şi judecă pe d. Maurice Barrés. Pro­cesul a atras mulţi intelectuali, printre cari şi pe celebra Rachilde, care luă apărarea lui Barrés intro­dus pe scenă sub forma unui ma­nechin. Fură chemaţi la bară o mul­ţime de martori printre cari şi E­­roul necunoscut. Procesul a avut da­rul să aducă oarecare animozitate între membri. Preabia se degajă de grup şi în­cepu să publice în Comoedia o serie de articole injurioase contra lui Da­da, declarând celor ce-l întrebau care e pricina separaţiei de grup: «M’am săturat de această bandă ca­re neavând nici o ideie personală, îmi bătea capul tot timpul cerân­­du-mi lămuriri». Breton se despărţi şi el de grup. Cei rămaşi credin­cioşi mişcării, organizară iar câte­va manifestaţiuni reuşite, dar în cursul unei reprezentaţii izbucni un Marinetti, fapt care închise uşile sălii pentru Dada. Separându-se de scandal provocat de futuriştii lui Dada, André Breton, care tot mai păstra legăturile cu unii dintre da­daişti, se decise să-i determine în fa­voarea unui congres al tuturor in­telectualilor, numit Congresul Spi­ritului. El vroia să întrunească în acest congres pe toţi reprezentan­ţii futurismului, cubismului, expre­sionismului şi ai tuturor «ismelor» moderne, dar se lovi de intransigen­ta lui Tzara, Eduard, Fraenkel, Dessaignes, Satie şi alţii, cari ră­­măseră deoparte şi congresul n’a mai avut loc. Breton învinui pe Tzara de insucces și începu să pu­blice la rându-i o serie de articole injurioase prin «Comoedia» contra lui Tzara, contestându-i dreptul de a fi inovat pe Dada şi punându-1 pe seama unui dr. Sernet cam­ ar fi autorul manifestului Dada 1918. In această polemică, Preabia jucă un rol activ. Fu atras şi Cocteau. Situ­aţia devenise gravă şi fu nevoie de o reuniune care să lichideze acest conflict. Tentativa însă duse la rup­tura definitivă şi aceasta fu moar­tea oficială a lui Dada. Nu s’a mai realizat nici societatea secretă pre­conizată de Breton. Evoluţia lui Dada se opreşte aici. B. Iordan După spirtul negru din Ardeal, „spirtul roşu“ al Basarabiei (SWssaacatBcckxaviu «———Nu­m­ai Legea protecționistă a d-lui Garoflid.-- „Negru“ în Ardeal,­­„roşu" în Ba­­rabi­a.-- Vadra 40 lei, gradul 12 lei.-- Notă Sor & Comp. se pricopsesc vertiginos CHIȘINĂU, 25. — Viile Basara­biei pot fi socotite cele mai im­portante isvoare de venituri pen­tru o bună parte din locuitorii cari se ocupă şi cu această ramură a agriculturii. Varietăţi nenumărate de butaşi altoiţi s-au aclimatizat cu deosebit succes, şi vinurile rezultate din ele sunt insistent căutate pe toate pieţe ţării. Procentajul supra­feţelor acoperite de vii în toată Ba­sarabia este, în general, mai­ însem­nat decât în restul ţării. Din păcate însă cele mai mari suprafeţe sunt acoperite de viţe di­rect producătoare, varietate «mol­dovenească» şi «taras», sau cum i se zice iaci: «crasă» . Sfilitariî din Basarabia Pentru încurajarea viticultorilor d. C. Garoflid, a întocmit cunoscuta lege, ale cărei rezultate sunt con­trarii bunei intenţiunia a legiutoru­­lui. Printr’un complex de cauze, le­gea, loveşte fără milă în massa pro­­ducătorilor, avantajând un grup res­trâns de spirturi în fruntea cărora stă Nută Şor şi alţi câţiva acoliţi. O cauză principală a acestor de­zastre, este lipsa de cazane pentru fabricaţiunea spirtului de vin. A­­dică aceste cazane există şi sunt ob­ţinute pe numele podgorenilor, dar ele sunt întrebuinţate de banda Sor & Comp. Producătorii sunt nevoiţi să-şi vândă vinul pe preţuri de nimic, bandei în cauză, transportându-l cu carele lor, sau pe contul lor până la locul de fabricaţiune a spirtului de vin, adesea câte 2—3 zile de mers. Jefuitorii producătorilor Cât plăteşte fabricantul de spirt producătorilor . Numai 40 lei vadra, în care se coprinde transportul, a­­xizul (26 lei vadra) şi chiria vaselor (3—4 lei la vadră). Cei mai rămâne vinicultorului . Maximum 10 le la vadră, adică nici o cincime din cât plăteşte el de mâ­na de lucru, impozite etc., la 2—3 tufe de viţă, din cari se obţine va­dra de vin, iar în plus şi pe degea­ba, munca vinicultorului cu întrea­ga sa familie şi cu vitele din bătă­tură. «Spirtul roşu» Dacă în Ardeal spirtul a fost bo­tezat negru», nimic nu împiedecă pe cei din Basarabia să­ i se zică «roşu», căci el reprezintă sângele atâtor zeci de mii de viticultori, pe care îl suge banda lui S°r. Viticultorii se prăpădesc cu zile, fără ca cineva să le poată veni în ajutor. Lacătele de la graniţă, înstrăinarea cazanelor pe cari le întrebuinţează gangsterii din alte provincii, mize­ria mijloacelor de comunicaţie, ta­xele excesive, uneori piatra şi se­ceta ce se abat în viile viticultorilor — toate aceste calamităţi fac să dis­pară, mai repede decât ne-am în­chipui, regiunile viticole ale provin­ciei, punându-se în locul lor orice, numai butaşi de vită NU. Câştiguri fabuloase Nu insistăm mult asupra modali­tăţii, prin care aparatele de fabri­­caţiune au trecut în mâna bandei lor. Se înţelege de la sine că con­strângerea a jucat un rol important în înstrăinarea factice a fabricaţiu­­nii spirtului din vin. Poliţele şi con­tractele, cu clauze draconice, au fost solii­e catastrofei viniculturii b­asarabene. Sor & Comp. ştiu să-şi facă afa­cerile. Preţul ce oferă e inatacabil. In schimb el încasează 12 lei de grad de spirt. Un calcul aproxima­tiv al câştigului acestei bande, ar uimi. D. ministru Ionescu-Siseşti, dac’ar vrea, multe ar putea face. In tot cazul, nu mai e timp de asteptat. R. V. Două crime oribile la Berlin *---------———«eeaagfl^ '3'“#* V m­mmmm*— ---------“ Un im și-a asasinat mama care-i pervertea simțurile, iar un frate ucide ca să-i parvină surorile cocote Paricidul Thielcke Pentruce se află pe banca acuzaț­iilor tribunalului din Moabit, Cal­­îisiros mieh­­lie, care cauneaza pro­numele său fantezist faptului că e fiu­l natural al unui fabricant d­e ţi­gări ! Exteriorul său nu-l diferenţiază cu nimic de acei tineri intelectuali cari, cu părul blond în bătaia vân­tului, cu ochii cercetători, discută ziua şi noaptea în jurul meselor de la «Romanisches Café». Şi cu toate acestea, Callistros Thielcke şi-a ucis mama cu 15 lovituri de cuţit. Pre­textul invocat era că aceasta insta­lase în camera ei lumina electrică, ceea ce rănea simţul estetic al tână­rului poet­în realitate, raţiunile acestei cri­me sunt mult mai complexe. Traiul mamei şi al fiului era din dome­niul celui mai autentic roman freu­dian. D-na Thielcke, o croitoreasă, femee foarte atrăgătoare, înţelegea — deşi înaintată în vârstă — să nu renunţe cu nimic la plăcerile vieţii. Din contră, ea vroia să-şi oprească fiul de a avea orice raport cu fe­meile, considerând aceasta ca imo­ral şi sugestionând tânărului om să frecventeze numai societatea bărba­ţilor. Fiul, la rândul său, un visă­tor incorigibil, ţinea totuşi să-şi rea­lizeze visurile. Cu toată opunerea din partea mamei, tânărul se căsă­tori, dar continuă să ducă în apro­piere de mama sa, existenţa cea mai bizară ce se poate închipui. O afec­ţiune stranie şi maladivă, amestec de amor şi ură, lega aceste două fiinţe desechilibrate cari se sustră­­geau celor mai elementare legi de logică şi morală şi care, în cele din urmă, trebui să sfârşească cu acest oribil paricid. — Dacă n’aş fi ucis-o pe mama, m’ar fi ucis ea pe mine, declară Thielcke. De mii de ori am încercat s’o ucid, şi n’am făcut decât să transform în realitate un vis care se impunea spiritului meu cu forţa unui ordin categoric. Ar fi fără îndoială puţin temerar să afirmăm că armata crimei răs­pândită în cutare ţară şi în cutare epocă, este caracter­istica acelei ţări sau acelei epoci. Şi totuşi, gangsterii în America crima pasională în Franţa, crima politică în Germania, nu pot fi ti­purile reprezentative ale moravuri­lor din fiecare din aceste ţări şi tot­odată a caracterelor specifice legis­neene şi se alimenta din filme şi ro­mane ieftine cu existenţa nababi­­lui ambritului. Kamarai, nu putea fi vorba să pargină prin muncă la realizarea unor atari visuri, iar Ernst socotea profesiunea surori­lor prea puţin lucrativă. Se decise s­ laţiilor în vigoare î­­n Germania, în afară de n­enu­­măratele asasinate şi atentate poli­tice, asistăm zilnic la un mare nu­măr de crime comise de adolescenţi. Iată de pildă două afaceri crimi­nale care pasionează actualmente lu­mea juridică, psihiatrii şi publicul din Germania şi cari au ca eroi doi tineri sub vârsta de 25 ani, deci, să se sacrifice în interesul fa­miliei. Astfel ajunse în faţa tribunalu­lui. Stranie concepţie asupra vieţii la această faună interlopă a Berli­nului din 1931, pentru care crima, prin forţa obişnuinţei e considerată ca un lucru absolut normal. Desigur, nu e vorba decât de două procese printre atâtea altele, desti­nate să fie curând date uitării spre a face loc în coloanele ziarelor nouilor exploatări criminale. To­tuşi, dacă vom examina cu atenţie aceste afaceri, alăturându-le de alt­minteri în timp şi spaţiu, nu see pare că ne găsim în faţa unui cu­rios caleidoscop post-belic ? Cercetătorii de curente sociale au material de studiat. Asasinul Reins Cazul asasinului Ernst Reins, care a ucis un factor poştal atră­­gându-l în cursă, ar putea să pară un banal fapt divers, dacă n’ar fi circumstanţele crimei şi mediul în care trăia asasinul. Ernst Reins locuia împreună cu mama şi surorile, o casă care dă­dea într’o uliţă laterală din Kurfür­­stendam. Tânărul om făcea parte din contingentul de patru milioane de şomeri ai Reichului şi ocupaţia sa principală consta în a-şi însoţi surorile, îmbrăcat în smoking, în diverse localuri de noapte unde le chema profesiunea lor «specială». Dar acest ciudat «trio», plictisit de faditatea sărăcăcioasă a Berli­nului, nu visa decât la o viaţă lu­xoasă în palatele oraşelor meditera­ CUVÂNTUL Dacă muntele nu vine la Mahomed ■■a Berlinezii sunt mari amatori de soare şi băi. Puţini sunt acei cari în Duminicele călduroase de vară să nu părăsească oraşul de cum mi­jeşte de zi, spre a poposi pe margi­nea lacurilor şi prin pădurile din împrejurimi. Migraţiunea aceasta e dezastroasă pentru religie; cele două sute bise­rici protestante din Berlin sunt a­­proape goale, pastorii lor predicând, cum s’ar spune, în deşert. Trebue însă să ne adaptăm vre­murilor, înţelegând că credincioşii nu se vor lipsi de o zi la aer liber spre a veni să audă sfânta slujbă, pastorii berlinezi s’au decis să facă serviciul în aer liber. In toate împrejurimile Berlinului s’au instituit servicii religioase. Slu­jitorii bisericii vorbesc înaintea mulţimii adunată sub brazi, se in­tonează cântece, şî apoi poporul se dedă la sportul preferat. Animale in avion Un avion al casei Luft-Hansa, Junkers D-32, a fost afectat trans­portului animalelor de la B­erlin la Londra. Preţul este foarte redus. Ultimul transport conţinea doi Şerpi, o maimuţă, 200 porumbei, cinci pisici de Angora, o salaman­dră şi cincizeci de peşti. Cinema şi sovietism «Camaradul» Jakowleff, şeful ofi­ciului sovietic al cadrelor personalu­lui cinematografic, a făcut o decla­raţie pe care o reproduce «Kom­so­­molskaia Pravda». Actorii nu sunt necesari, după Ja­kowleff, decât pentru interpretarea rolurilor principale, cari, în filmele artistice, nu trebue să întreacă nu­mărul de doi sau trei. In filmele de vulgarizare ştiinţifică şi de propa­gandă politică, actorul devine ab­solut inutil. Pentru filmele artistice produse în Rusia sovietică 300 ac­tori ar fi prea suficient. Or, sunt vre-o 365. Remediul pentru această supără­toare «problemă» a fost însă găsit: oficiul cadrelor personalului cine­matografic estimează ca indesirabi­­lă formaţia de noui artişti şi a or­ganizat cursuri speciale de trei luni cari să transforme pe actori în agi­tatori revoluţionari cari vor fi mo­bilizaţi pentru frontul lenino-mar­­xist! Pâine şi lauri Republica spaniolă s-a străduit să satisfacă dorinţa tradiţională a po­porului din Madrid: «Pâine şi lauri». Spre a-şi sărbători trium­ful, republica a inaugurat nouile arene ale capitalei pentru a «corri­da» de binefacere în profitul şome­rilor. Crescătorii au oferit tauri şi un mare număr de «toreros» şi-au o­­ferit gratuit serviciile, ceea ce a per­mis să se încaseze 300 mii pesetas, fără nici un fel de cheltueli. Rafael Guerra marele torero din Gordoba, supranumit «califul tauro-machiei», asista la curse, cari s’au arătat de o technică desăvârşită şi fertile în ac­cidente. Această zi a fost o revanşă pen­tru scandaloasele «corridas» cari au avut loc înainte şi unde publicul îşi manifestase mânia contra moliciu­nii matadorilor. O I ni ■ ii QOOO ■■■If ij De toate şi de pretutindeni nm Cărţi-Reviste A apărut: Le Petrole En Roum­a­­nie, 192 pagini format mare, text francez şi­­ planşe explicative. Literatura economică a fost îm­bogăţită prin acest volum cu o nouă lucrare de specialitate, datorită d-lui Mihai Pizanty, redactorul şef al reviste «Moniteur du Petrole Roumain». In epoca de depresiune economi­că pe care o străbatem cu totii, o expunere obiectivă asupra situaţiei unei ramuri economice atât de im­portante cum este petrolul, nu poate fi decât binevenită. Prea putini ştiu că din totalul de 2814 miliarde lei cât a reprezentat exportul Româ­nei în anul 1930- aproape 1034 mili­arde a reprezentat numai exportul petrolifer. Nu mai vorbim de cele peste 30 miliarde investite în această indus­trie şi cari au adus bugetelor Statu­lui şi regiilor autonome peste 6 mi­liarde lei contribuţii. Lucrarea este onorată cu o pre­faţă a d-lui profesor N. Iorga, pre­şedintele consiliului de miniştri. Pentru cunoaşterea stărilor de la noi de către cercurile financiare străine, lucrarea d-lui Pizanty re­prezintă studiul cel mai nimerit, întrucât puţine sunt lucrările care să se bazeze pe o documentaţie atât de bogată, obiectivă și conștiincios redată. Irina Vinulescu, Reşiţa; Catarina Pav­lova, Pecica; Schnur Miklós, Timişoa­ra; Dr. Fischer Desider, Reşiţa; Clara şi Mara Weinberg, Galaţi; M. Desideriu Kertész, Mercurea; Ehling Eva, Timi­şoara; Elza Schmmerling, Reşiţa; Ida Schwarez, Sibiu; Sarolta Salamon, Ora­dea; Regina Biro, Oradea; Vasi Vasilie şi fiică, Mediaş; Josefine Schuster, Me­diaş; Fritz Bazsant, Mediaş; Helena Ba­­zant, Mediaş; Bauer Hermine şi Zseni, Petroşani; Rosina Bittenhinder, Doma­­tiz; Ştefan Ionescu şi familia, Ploeşti; Josefine Sert, Oraviţa; Maria Harter, Oraviţa; D-na Hermann Weisz,­­ Sigh Marmaţiei; loan P. Luchin şi Natalia Luchin, Orhei; Iosif Muller cu doamna­ Topleţi; văd. Titu Margineanţu, Arad ; Solomon Moscovite şi familia, Bucureş­ti; Jette Adler, Bura; D-na Ioan Boka cu fică, Budapesta; văd. Marend Giuan, Bucureşti; Anna Feierwerger, Sigh.­­Marmaţiei; Alexandru Sas cu familia, Szombathely; Foller Käthe, Osijek; d-na Ernest Wolf, Petroşani; Blanca Hirsch, Petroşani; Buhescu Terenţiu, Oraviţa ; D-na Ioan Csaszik, Reşiţa; văd. O. Bre­­diceanu cu fică, Lugoj; Otilia Mudra, Tg. Mureş; D-na Elisa Creţu cu d-nul Bucureşti; S. V. Mosgos, Bucureşti; Fit­­za David, Craiova; Elise Roman, Cra­iova; General M. Constantinescu cu doamna, Costeşti; D-na E. Lowy şi Li­ly, Baia-Mare; Emma Rottmann, Agne­­tel, Ing. Giurgiu, Lugoj; D-na V. dr. Muller şi fică, soţia de avocat, Arad ; Vasilie Bogdan, Pesac; Ioana Ion Din­­că, Mehedinţi; Fanny şi Sigmund Ro­senthal, Bucureşti; Alfred Tangel cu doamna, Visac; Maria Frumosu, Anina; Klein Hermann, Timişoara; Klein Re­gina, Timişoara; Sigmund Kappaport, V. Ini Mihai; Vaier Langa cu doamna, Albertina Neagul, Tulcea; Sigmund Stark, Budapest; D-na văd. S. Mihalcea cu fiul Brăila; Mihail Berenez, Novisad; Franz Mendelovits, Oradea; D-na Martin Mó­zes, Sathmare; Maria Russu, Bucureşti; Elena Hoisescu, Bucureşti; Martin Schonfrunn, Budapest; D-na Olga Poru­­tiu, Timişoara; D-na Irma Witest, Ko­sice; D-na văd. Aron Schwartz, Oradea; văd. Adolf Schön, Oradea; Gavril Ni­­culescu, Căluşei; văd. Mauriţiu Klein, Satumare; Nicu Porumbescu, Bucureşti; Elena Maftei şi fică, Sibiu; Desanea Pe­­carska, Subotica; Ana Mihajlovic, Su­­botica; văd. Ioan Görög, Mako; Corne­lia Dragan, Lugoj; Filip Mayer, Brüc­kenau; văd. Carol Pustay, Szigetvar; vă­duv, Ottmar Gyurkovits şi fică, Bud­a­­pes; Leopoldine Gal, Timişoara; Elena Creţu, Lugoj; Maria Csizmadia, Timi­şoara; văd. Orbán Reviczky, Szeged ; M. Barbalat şi soţia, Porlita; Iosif Af­­talion şi Beia, Craiova; T. Herscovici cu fică, Craiova; Hermann Heidel şi fa­milia, Sighişoara; D-na R. Mioc, Lugoj; Gh. M. Fundanescu, Bucureşti; D-na Ro­bert Dr. Földvary şi copii, Lugoj; A­­lexandru Steinschreiber, Oradea; D-na Ernest Schwarcz, Oradea; Tersa Rossa, Reşiţa; Dr. Ignatie Barta, Deta; Claris­­se şi Samy Ghinsberg, Bucureşti; Pa­­raschiva Coman, Sibiu; Soframica Pe­­treseu, Planita; Marcu Iacobsohn cu Doamnă şi fică, Bucureşti; Irina Schil­ler şi Camilla Schiller, Timişoara; Va­sile Alexandrescu, Cluj; Alexandru La­­zăr, Şoşdea; D-na H. Dr. Dubică, Timi­şoara; Danita Rachici, Cneiz; Rosalia Cadariu, Alba-Iulia; Euffrosina Fulia, Alba-Iulia; Paulina Coppel, Bucureşti ; Frida Engleitner, Reşiţa; Ana Popovici Belgrad; Perea Mihajlov, Belgrad; * I­­lena Pirgy, Variaş; Ana Schwarez, V. Beckerek; Alois Weil cu Doamnă, Ti­­mişoară; Haim Weisberg, Visinnești ; Maris Pavelka, Kölnik; Pani Mitescu cu Doamna, Cluj; Simeon Ionașiu, Sibiu; văd. Franeisc Ilyés, Salonta; văd. Ioan Nagy, Salonta; Barbara Wolf, Tomna­tic; Maria Wolf, Tomnatic; Lepusza Mi­­hailovic, Sarcova; Franeisc Hajnal, Bé­késcsaba; Huiu Cornelia, Arad; Ana Negru, Comarnic; Gr. Chifu, Craiova ; D-na Victor Schmidt, Timişoara; Iosef Berchtold, Blaj; D-na Antoniu Rosz, Sannicolaul­ Mare; Ioan Rădulescu, Bu­cureşti; D-na Solomon Lebi, Satumare; Iosif Brasch, Arad; Firu Nicolae, Ora­dea; Dr. Eusebiu Roşea, Sibiu; văd. Fa­­ny Lefcovits, Timişoara; văd. Ester Szi­lagyi, Lugoj; D-na Tony Beer şi Ian­cu Beer, Buzău; Ida Spuza, Lugoj; Lucia şi Lidia Schwarcz, Timişoara; Gheorghe Secrieriu, Cluj; D-na W. Weinberger, Mako; Ştefan Szabó cu familia, Reşiţa; văd. Iacob Iacob, Oradea; D-na Ludovic Kohn, Budapest; Ecaterina Bohn, Timi­şoara; Schneckendorf Hermina şi Adolf, Timişoara; Tobias Mihail, Biled; Dur Heinrich, Bucureşti; văd. Ioan Popp, Oradea; Petri Viktorne, Timişoara; So­fie Mazam, Jupalnic; Luca Ghergulescu Jupalnic; Avram Goldstein şi familia, Cahul; P. O. Vlahos, T. Severin; Rosa Tulpan, Suceava; D-na Iosif Farkas şi însoţ., Caren­ M.; D-na Samuila Sá­fár, Volove; Irina Suscine cu Doamna, Cetate-Albă; Haralamby A. Bonioff cu familia, G. Orichovita, Marin Stephanof şi familia, Virnova; văd. Ida Barg, şi familia, Soroca; D-na Moise Mátyás, Tg. Lăpuşna; Dr. Iuliu Tornya cu Do­amnă, Ciacova; Dr. Elise Wataschan, Jimbolia; Constantin Dizic şi Doamnă, Cetate­ Albă; Ida Crancus, Chişineu ; Delfina Rusescu, Bucureşti; D. A. Roca cu însoţ, Filiaşi; Therese Radij, Orşova Walter Ferenti, Sibiu, Dumitru Ciuca, Timişoara; Terezia Viragh, Sibiu; Sa­va Matei, Bucureşti; August Spiess de Bracnoforte cu Doamnă, Sibiu; D-na Avram Farcaş, Arad; Albert Ritter cu Doamnă, Oradea; Sabin Solomon şi Ro­sa Solomon, Bucureşti; Sabetay Avram Levy cu Doamna, Rusciuc; Filip Wil­helm, Timişoara; Samoila Reinfeld cu Doamnă, Alba-Iulia; D-na Ludovic Man­nheim, Timişoara; Roth Wilhelm, Lu­­peni; D-na Bernat Klein, Timişoara ; D-na Samuila Goldberger, Braşov; d-na Ludovic Sichermann, Huedin; d-na Fran­eise Kornhauser, Hida; G. Armănescu cu familia, Bucureşti; Rafael Cappon­eu Doamna, Bucureşti; Velcelan Iren, Reşiţa; Irina Broştean, Sânnicolanul­­ Mare; Emilia Schüszler, Reşiţa; Şte­fan şi Clara Szabó, Timişoara; Janaki Ilieff, Sofia; Ana Budu şi Petre Budu, Bozovici; D-na Alexandrina Robescu, Bucureşti; Ion şi Rosalia Otescu, Bu­cureşti; Elisa Poppov, Bucureşti; Marcu Trostanek, Tighina; Racu Radu, Cer­năuţi; Mihail Halehun, Bucureşti; A-A­lexandrina Tréfa, Alba-Iulia; Anna Sza­lay, Gyula; Rózsi Tisch, Gyula; Mina Sapira, Cetatea Albă, văd. Iacob Gold­stein, Timişoara; Luisa Solomon, Iaşi; Teresia şi S. Horvath, Heldsdorf; N. I. Bucurescu şi T. N. Bucurescu, Ploeşti ; Emanuel Belu, Ploeşti; Adam Zaika, Ploeşti; Meier Starch cu Doamnă, Ce­tatea Albă; Lucia Materna cu familia, Cetatea Alba; Suhlt. Eugen Negreanu şi I. Negreanu, Bucureşti; Dr. Crivăţ, Lu­goj; P. Anastasia cu d-na, Lugoj; Ge­neral P. Bucică Lugoj; Col. Aposto­­lescu, Lugoj; Ing. Popescu cu doamna, Lugoj. Curierul băilor Vizitatorii de la Buziaș­ ti 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13: Muzică vocală (plăci de gramo­fon). 13.50: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 18: Transmisiune de la basinul Lido: Muzică de dans. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Muzică românească (plăci de gramofon). UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20: D. ing. D. C. Chitoiu: Tratarea ce­realelor în magazie. RPOGRAMUL DE SEARA 20.20: Muzică uşoară (plăci de gramo­fon). 21: D. C. Meitani-clarinet Mozart: Con­cert în la major. Barman: O seară pe munţi. 21.30: D. A. de Herz: Cronică provin­cială. 21.45: D. Iov Roşea — bas de la Opera Română; Halévy: Cavatina din „Ema­ni”; Brediceanu: Cine m’aude cântând; Glinka: Arie din opera „Viaţa pentru ţar”. 22.35: Muzică de cameră (doză electro­magnetică) Schubert: Foiellen si uintett. 22.45. Informațiuni. Spectacole TEATRE CĂRĂBUŞ: In Draci. TEATRUL NOU: Samson şi Dalila. TEATRUL COLOS: Nimic nou pe frontul Bucureşti. TEATRUL THALIA: (Cinema Pa­ris) Omul care a văzut moartea. Cinematografe SELECT: Steaua norocului. CORSO: Monumentul indian. TRIANON: Fericirea mea eşti tu. VOX: Zile fericite. FEMINA: Anny, Anny! ce dulce eşti. REGAL: La routte et belle. CAPITOL: Visul tinereţii. CINEMA BULEVARD PALACE: închis pentru renovare. LirJO: Fata de pe Volga. OMNIA: Noroc la femei. MARCONI: Mefisto. MARNA: Vis de iubire. VOLTA BUZEȘTI: Rechizitorul. "şcolare" Direcţiunea şcolii superioare de infirmiere M. S. Elena, anunţă pe această cale că înscrierile la această şcoală se fac între 1—20 Augusti. Ce­rerile timbrate se adresează direc­ţiei institutului, şos. Vergului 4. Odată cu cererea de înscriere, can­didata trebuie să depună, următoa­rele acte: 1) Actul de naştere, prin care să dovedească vârsta admisibilă mini­mă 18 ani maximă 35 ani. Cazurile excepţionale se vor judeca de mi­nisterul sănătăţii, conform avizului direcţiunei şcoalei. 2) Certificat eliberat de comună de origină prin care să dovedească ce­tăţenia română. 3) Certificatul şcolar, prin care să dovedească absolvirea a cel puţin 4 clase secundare sau o şcoală echiva­lentă de preferinţă absolventele şco­lilor normale. 4) Certificat prin care să dove­dească, starea de sănătate, liberat de un medic al Statului sau al unei instituţiuni publice. 5) Certificat de moralitate, liberat de preotul parohiei unde a domici­liat în ultimul an. 6) Consimţământul scris al părin­ţilor, sau al tutorilor legali. Sunt dispensate candidatele majore. Examenul se va tine între 30 Au­gust—1 Septembrie. Sunt dispensate de acest examen bacalaureatele și absolventele școa­­lelor normal.«

Next