Cuventul, iulie 1931 (Anul 7, nr. 2224-2254)
1931-07-28 / nr. 2251
X TOPLIŢA 25. — Lipsa uniei biserici româneşti era restihită la Borsec, mai ales de către Vizitatorii numeroşi ai acestei staţiuni climaterice. Acum cinci ani, cu ocazia sfinţirei izvorului «Miron», de ape minerale, din iniţiativa Patriarchului Miron, Episcop Iveta, direcţiunea şi vizitatorii băilor, s’a luat iniţiativa ridicări unei biserici din suma colectată atunci şi ce se va mai colecta în anii următori dela vizitatorii băilor. Apelul n’a rămas fără rezultat şi da atunci s’a contribuit cu aproape 500.000 lei, sumă care s’a folosit pentru ridicarea acestei biserici a cărei sfinţire s’a făcut deunăzi. Biserica e zidită în centrul băilor, lângă izvorul principal, în Întregime din lemn, acoperişul şi pereţii exteriori îmbrăcaţi în şindrile. Aspectul simplu şi impresionant aduce aminte de bisericile vechi româneşti cum se mai găsesc prin Maramureş. Serviciul religios a fost oficiat de Episcopul Ivan, protopop Antal Dumitru, preot Aurel Gliga, ieromonah, Ştefan Teodorescu, stareţul mănăstirii «Ilie Prorocul» din Topliţa şi călugării acestei mănăstiri. Preot în noua parochie a fost numit Passat Gheorghe, sub a cărui îngrijire s’au făcut şi lucrările. După sfinţire, Episcopul Ivan, în predica ţinută, a arătat rolul Bisericei în trecut, îndemnând la unire sufletească. S’a dat o masă comună cu participarea delegaţilor şi sătenilor din Corbu, Bilbor, Topliţa precum şi a vizitatorilor băilor. La Banchet, Episcopul Ivan ridică primul pahar pentru M. S. Regele. Inginerul Cioc, face apel pentru revenirea tuturor românilor în sânul bisericei străbune. D. dr. Duca închină pentru armată, care şi ea a contribuit la ridicarea acestei biserici. Protopopul Antal Dumitru, aminteşte de sfinţirea izvorului «Miron» acum cinci ani când s’a pus baza românismului în Borsec. Au mai vorbit: consilierul Boldur, în numele Bucovinei, profesoara Negoescu, în numele femeilor ortodoxe, preotul Passat şi Matei Ionescu, cari mulţumesc forurilor bisericeşti şi donatorilor pentru contribuţie şi sprijin. Dintre participanţii la serbare mai notăm pe: d. şi d-na Boldur Mihail,Andrei Gavrilă, d. şi d-na Ionescu, d. şi d-na Alexandrescu, d. şi d-na Ştefănescu, d. şi d-na S. Dămian, Dr. Heretiu, preot Heretiu, preot Burjanovschi, d. şi d-na Negoescu, d-na Iacobescu, d-1 I. Gh. Stoica, preot Micşunescu, d. Dr. Duca, d. Wurtzel directorul băilor, inginer Kadas, d. Figel Mihail, d. şi d-na inginer Cioc, d. Rang, d-na Aurelia Popescu, preot Pirtea, maior Petrişor, maior Ionescu, Nicolae Gheorghiu, Coman Florea, profesor Voinea, d. şi d-na Jean Atanasiu şi alţii. Rezultatele bacalaureatului la Craiova CRAIOVA 25. — Iată cum au fost rezultatele numerice ale examenului de bacalaureat din sesiunea Iunie 1931. In fata comisiunei dela „Liceul Carol I” sau prezentat 122 candidaţi din 137 înscrişi. Candidaţii au fost de la liceele „Carol I”, „Independenţa” Calafat, liceul de fete Calafat, liceul de fete „Slatina” şi diferite licee, câte 1 şi 2 candidaţi. Au reuşit din 122 prezentaţi, un număr de 71, ceia ce dă o proporţie de circa 67 la sută. In faţacomisiunei dela liceul de fete „Elena Cuza“ s’au prezentat 145 de candidate din 146 înscrise. Candidatele erau venite dela liceele „Elena Cuza”, „Regina Elisabeta“, „Soc. Ortodoxe”, ,,Urziceanu” şi diferite licee. Au reuşit din 145 candidate ce s’au prezentat la examen, un număr de 129 candidate, o proporţie de 90 la sută. La comisiunea de la „liceul fraţi Buzeşti“ din 143 înscrişi s-au prezentat 109 candidaţi de la liceele „Fraţi Buzeşti“, „Liceul Militar de băeţi Calafat şi de la diferite alte licere. . Proporţia reuşiţilor la această comisiune este de 70 la sută. Din datele de mai sus se vede că rezultatele numerice ale acestui an sunt mai bune decât cele ale anului trecut, proporţia reuşiţilor fiind mult sporită. ie te se resfinţeaiâ pli iienii ie nerii iii in? 00—■-------- BRAŞOV, 25. — S’a anunţat că din consideraţiuni scolastice, la 1 Septembrie, se vor desfiinţa mai multe şcoli de toate gradele. Din cele inferioare de meserii 37 vor fi mai puţine. Pe tabloul desfiinţărilor e trecută şi şcoala inferioară de meserii din Bran. Regiune muntoasă, cu bogat material lemnos ea e singura sursă de existenţă a ţăranilor din partea locului. Aici, până în 1929, a fiinţat un gimnaziu mixt, din graţia şi «dragostea de carte» a unor politiciani liberali. Existenţa lui n’a fost justificată decât de plecarea unor partizani politici ca profesori, fără calificaţii şi fără pregătirea necesară. Cum la cursuri asistau şi fete şi băeţi, şcoala s’a transformat repede într’un focar de imoralitate, însuşi directorul gimnaziului, d. Sachelarie absolvent al seminarului teologic, pe atunci, era implicat în acest scandal ruşinos. Ceeace a grăbit lichidarea liceului. In clădirea liceului s’a instalat apoi şcoala inferioară de meserii, transferată din comuna Râşnov. Or ţăranii mai bucuroşi că-şi pot îndruma apii spre un învăţământ practic, şi-au trimis cu dragoste odraslele la această şcoală. Din 1929, şcoala funcţionează cu peste 100 elevi, cu fiecare an numărul lor Ţăranii din regiunea Branului, cu o populaţie de 10.000 locuitori, aveau ncredere în progresul şcoalei şi i adustria lor, voiau s’o vadă pe mâinile românilor nu a minoritarilor, cum este astăzi. Căci în această regiune, cu durere o spunem, nu e nici un meseriaş român. Dar ce se întâmplă ? Când şcoala se pusese pe picioare prin conducerea de priceput gospodar, a d-lui director Marin Niculescu, ministerul instrucţiunei intenţionează desfiinţarea ei. Pentru ca judeţul să rămână cu o singură şcoală de meserii (cea superioară de la Braşov) şi elevii din Bran să rămână la jumătate drum şi părinţii dezorientaţi ! Poate fi adevărat că e vorbă numai să se facă pe plac unuia singur (să se reţină: unul) care doreşte şi militează pentru desfiinţarea ei, d. I. Bugeanu, fost director suspendat pentru imoralitate, nereguli şi defraudarea şcoalei de 146.670 lei . D. Bugeanu crede că numai astfel va scăpa de restituirea sumei recunoscută ca fraudă, la inspecţia d-lui controlor contabil I. V. Butea şi de consecinţele justiţiei. I. P. Deladoli Paris. Rezultatul fu o depresiune morală care se manifestă la toţi. André Breton, care începu să preconizeze instituirea unei societăţi secrete, cu ramificaţiuni misterioase, în scopul de a stingheri activitatea unei serii de personagii cunoscute din societate, s’a dovedit a fi cel mai ataşat dezorganizării lui Dada. Astfel, Breton propune să se pună în discuţie persoana lui Maurice Barré şi reuşeşte să însceneze următorul proces: Dada acuză şi judecă pe d. Maurice Barrés. Procesul a atras mulţi intelectuali, printre cari şi pe celebra Rachilde, care luă apărarea lui Barrés introdus pe scenă sub forma unui manechin. Fură chemaţi la bară o mulţime de martori printre cari şi Eroul necunoscut. Procesul a avut darul să aducă oarecare animozitate între membri. Preabia se degajă de grup şi începu să publice în Comoedia o serie de articole injurioase contra lui Dada, declarând celor ce-l întrebau care e pricina separaţiei de grup: «M’am săturat de această bandă care neavând nici o ideie personală, îmi bătea capul tot timpul cerându-mi lămuriri». Breton se despărţi şi el de grup. Cei rămaşi credincioşi mişcării, organizară iar câteva manifestaţiuni reuşite, dar în cursul unei reprezentaţii izbucni un Marinetti, fapt care închise uşile sălii pentru Dada. Separându-se de scandal provocat de futuriştii lui Dada, André Breton, care tot mai păstra legăturile cu unii dintre dadaişti, se decise să-i determine în favoarea unui congres al tuturor intelectualilor, numit Congresul Spiritului. El vroia să întrunească în acest congres pe toţi reprezentanţii futurismului, cubismului, expresionismului şi ai tuturor «ismelor» moderne, dar se lovi de intransigenta lui Tzara, Eduard, Fraenkel, Dessaignes, Satie şi alţii, cari rămăseră deoparte şi congresul n’a mai avut loc. Breton învinui pe Tzara de insucces și începu să publice la rându-i o serie de articole injurioase prin «Comoedia» contra lui Tzara, contestându-i dreptul de a fi inovat pe Dada şi punându-1 pe seama unui dr. Sernet cam ar fi autorul manifestului Dada 1918. In această polemică, Preabia jucă un rol activ. Fu atras şi Cocteau. Situaţia devenise gravă şi fu nevoie de o reuniune care să lichideze acest conflict. Tentativa însă duse la ruptura definitivă şi aceasta fu moartea oficială a lui Dada. Nu s’a mai realizat nici societatea secretă preconizată de Breton. Evoluţia lui Dada se opreşte aici. B. Iordan După spirtul negru din Ardeal, „spirtul roşu“ al Basarabiei (SWssaacatBcckxaviu «———Numai Legea protecționistă a d-lui Garoflid.-- „Negru“ în Ardeal,„roşu" în Barabia.-- Vadra 40 lei, gradul 12 lei.-- Notă Sor & Comp. se pricopsesc vertiginos CHIȘINĂU, 25. — Viile Basarabiei pot fi socotite cele mai importante isvoare de venituri pentru o bună parte din locuitorii cari se ocupă şi cu această ramură a agriculturii. Varietăţi nenumărate de butaşi altoiţi s-au aclimatizat cu deosebit succes, şi vinurile rezultate din ele sunt insistent căutate pe toate pieţe ţării. Procentajul suprafeţelor acoperite de vii în toată Basarabia este, în general, mai însemnat decât în restul ţării. Din păcate însă cele mai mari suprafeţe sunt acoperite de viţe direct producătoare, varietate «moldovenească» şi «taras», sau cum i se zice iaci: «crasă» . Sfilitariî din Basarabia Pentru încurajarea viticultorilor d. C. Garoflid, a întocmit cunoscuta lege, ale cărei rezultate sunt contrarii bunei intenţiunia a legiutorului. Printr’un complex de cauze, legea, loveşte fără milă în massa producătorilor, avantajând un grup restrâns de spirturi în fruntea cărora stă Nută Şor şi alţi câţiva acoliţi. O cauză principală a acestor dezastre, este lipsa de cazane pentru fabricaţiunea spirtului de vin. Adică aceste cazane există şi sunt obţinute pe numele podgorenilor, dar ele sunt întrebuinţate de banda Sor & Comp. Producătorii sunt nevoiţi să-şi vândă vinul pe preţuri de nimic, bandei în cauză, transportându-l cu carele lor, sau pe contul lor până la locul de fabricaţiune a spirtului de vin, adesea câte 2—3 zile de mers. Jefuitorii producătorilor Cât plăteşte fabricantul de spirt producătorilor . Numai 40 lei vadra, în care se coprinde transportul, axizul (26 lei vadra) şi chiria vaselor (3—4 lei la vadră). Cei mai rămâne vinicultorului . Maximum 10 le la vadră, adică nici o cincime din cât plăteşte el de mâna de lucru, impozite etc., la 2—3 tufe de viţă, din cari se obţine vadra de vin, iar în plus şi pe degeaba, munca vinicultorului cu întreaga sa familie şi cu vitele din bătătură. «Spirtul roşu» Dacă în Ardeal spirtul a fost botezat negru», nimic nu împiedecă pe cei din Basarabia să i se zică «roşu», căci el reprezintă sângele atâtor zeci de mii de viticultori, pe care îl suge banda lui S°r. Viticultorii se prăpădesc cu zile, fără ca cineva să le poată veni în ajutor. Lacătele de la graniţă, înstrăinarea cazanelor pe cari le întrebuinţează gangsterii din alte provincii, mizeria mijloacelor de comunicaţie, taxele excesive, uneori piatra şi seceta ce se abat în viile viticultorilor — toate aceste calamităţi fac să dispară, mai repede decât ne-am închipui, regiunile viticole ale provinciei, punându-se în locul lor orice, numai butaşi de vită NU. Câştiguri fabuloase Nu insistăm mult asupra modalităţii, prin care aparatele de fabricaţiune au trecut în mâna bandei lor. Se înţelege de la sine că constrângerea a jucat un rol important în înstrăinarea factice a fabricaţiunii spirtului din vin. Poliţele şi contractele, cu clauze draconice, au fost soliie catastrofei viniculturii basarabene. Sor & Comp. ştiu să-şi facă afacerile. Preţul ce oferă e inatacabil. In schimb el încasează 12 lei de grad de spirt. Un calcul aproximativ al câştigului acestei bande, ar uimi. D. ministru Ionescu-Siseşti, dac’ar vrea, multe ar putea face. In tot cazul, nu mai e timp de asteptat. R. V. Două crime oribile la Berlin *---------———«eeaagfl^ '3'“#* V mmmmm*— ---------“ Un im și-a asasinat mama care-i pervertea simțurile, iar un frate ucide ca să-i parvină surorile cocote Paricidul Thielcke Pentruce se află pe banca acuzațiilor tribunalului din Moabit, Calîisiros miehlie, care cauneaza pronumele său fantezist faptului că e fiul natural al unui fabricant de ţigări ! Exteriorul său nu-l diferenţiază cu nimic de acei tineri intelectuali cari, cu părul blond în bătaia vântului, cu ochii cercetători, discută ziua şi noaptea în jurul meselor de la «Romanisches Café». Şi cu toate acestea, Callistros Thielcke şi-a ucis mama cu 15 lovituri de cuţit. Pretextul invocat era că aceasta instalase în camera ei lumina electrică, ceea ce rănea simţul estetic al tânărului poetîn realitate, raţiunile acestei crime sunt mult mai complexe. Traiul mamei şi al fiului era din domeniul celui mai autentic roman freudian. D-na Thielcke, o croitoreasă, femee foarte atrăgătoare, înţelegea — deşi înaintată în vârstă — să nu renunţe cu nimic la plăcerile vieţii. Din contră, ea vroia să-şi oprească fiul de a avea orice raport cu femeile, considerând aceasta ca imoral şi sugestionând tânărului om să frecventeze numai societatea bărbaţilor. Fiul, la rândul său, un visător incorigibil, ţinea totuşi să-şi realizeze visurile. Cu toată opunerea din partea mamei, tânărul se căsători, dar continuă să ducă în apropiere de mama sa, existenţa cea mai bizară ce se poate închipui. O afecţiune stranie şi maladivă, amestec de amor şi ură, lega aceste două fiinţe desechilibrate cari se sustrăgeau celor mai elementare legi de logică şi morală şi care, în cele din urmă, trebui să sfârşească cu acest oribil paricid. — Dacă n’aş fi ucis-o pe mama, m’ar fi ucis ea pe mine, declară Thielcke. De mii de ori am încercat s’o ucid, şi n’am făcut decât să transform în realitate un vis care se impunea spiritului meu cu forţa unui ordin categoric. Ar fi fără îndoială puţin temerar să afirmăm că armata crimei răspândită în cutare ţară şi în cutare epocă, este caracteristica acelei ţări sau acelei epoci. Şi totuşi, gangsterii în America crima pasională în Franţa, crima politică în Germania, nu pot fi tipurile reprezentative ale moravurilor din fiecare din aceste ţări şi totodată a caracterelor specifice legisneene şi se alimenta din filme şi romane ieftine cu existenţa nababilui ambritului. Kamarai, nu putea fi vorba să pargină prin muncă la realizarea unor atari visuri, iar Ernst socotea profesiunea surorilor prea puţin lucrativă. Se decise s laţiilor în vigoare în Germania, în afară de nenumăratele asasinate şi atentate politice, asistăm zilnic la un mare număr de crime comise de adolescenţi. Iată de pildă două afaceri criminale care pasionează actualmente lumea juridică, psihiatrii şi publicul din Germania şi cari au ca eroi doi tineri sub vârsta de 25 ani, deci, să se sacrifice în interesul familiei. Astfel ajunse în faţa tribunalului. Stranie concepţie asupra vieţii la această faună interlopă a Berlinului din 1931, pentru care crima, prin forţa obişnuinţei e considerată ca un lucru absolut normal. Desigur, nu e vorba decât de două procese printre atâtea altele, destinate să fie curând date uitării spre a face loc în coloanele ziarelor nouilor exploatări criminale. Totuşi, dacă vom examina cu atenţie aceste afaceri, alăturându-le de altminteri în timp şi spaţiu, nu see pare că ne găsim în faţa unui curios caleidoscop post-belic ? Cercetătorii de curente sociale au material de studiat. Asasinul Reins Cazul asasinului Ernst Reins, care a ucis un factor poştal atrăgându-l în cursă, ar putea să pară un banal fapt divers, dacă n’ar fi circumstanţele crimei şi mediul în care trăia asasinul. Ernst Reins locuia împreună cu mama şi surorile, o casă care dădea într’o uliţă laterală din Kurfürstendam. Tânărul om făcea parte din contingentul de patru milioane de şomeri ai Reichului şi ocupaţia sa principală consta în a-şi însoţi surorile, îmbrăcat în smoking, în diverse localuri de noapte unde le chema profesiunea lor «specială». Dar acest ciudat «trio», plictisit de faditatea sărăcăcioasă a Berlinului, nu visa decât la o viaţă luxoasă în palatele oraşelor meditera CUVÂNTUL Dacă muntele nu vine la Mahomed ■■a Berlinezii sunt mari amatori de soare şi băi. Puţini sunt acei cari în Duminicele călduroase de vară să nu părăsească oraşul de cum mijeşte de zi, spre a poposi pe marginea lacurilor şi prin pădurile din împrejurimi. Migraţiunea aceasta e dezastroasă pentru religie; cele două sute biserici protestante din Berlin sunt aproape goale, pastorii lor predicând, cum s’ar spune, în deşert. Trebue însă să ne adaptăm vremurilor, înţelegând că credincioşii nu se vor lipsi de o zi la aer liber spre a veni să audă sfânta slujbă, pastorii berlinezi s’au decis să facă serviciul în aer liber. In toate împrejurimile Berlinului s’au instituit servicii religioase. Slujitorii bisericii vorbesc înaintea mulţimii adunată sub brazi, se intonează cântece, şî apoi poporul se dedă la sportul preferat. Animale in avion Un avion al casei Luft-Hansa, Junkers D-32, a fost afectat transportului animalelor de la Berlin la Londra. Preţul este foarte redus. Ultimul transport conţinea doi Şerpi, o maimuţă, 200 porumbei, cinci pisici de Angora, o salamandră şi cincizeci de peşti. Cinema şi sovietism «Camaradul» Jakowleff, şeful oficiului sovietic al cadrelor personalului cinematografic, a făcut o declaraţie pe care o reproduce «Komsomolskaia Pravda». Actorii nu sunt necesari, după Jakowleff, decât pentru interpretarea rolurilor principale, cari, în filmele artistice, nu trebue să întreacă numărul de doi sau trei. In filmele de vulgarizare ştiinţifică şi de propagandă politică, actorul devine absolut inutil. Pentru filmele artistice produse în Rusia sovietică 300 actori ar fi prea suficient. Or, sunt vre-o 365. Remediul pentru această supărătoare «problemă» a fost însă găsit: oficiul cadrelor personalului cinematografic estimează ca indesirabilă formaţia de noui artişti şi a organizat cursuri speciale de trei luni cari să transforme pe actori în agitatori revoluţionari cari vor fi mobilizaţi pentru frontul lenino-marxist! Pâine şi lauri Republica spaniolă s-a străduit să satisfacă dorinţa tradiţională a poporului din Madrid: «Pâine şi lauri». Spre a-şi sărbători triumful, republica a inaugurat nouile arene ale capitalei pentru a «corrida» de binefacere în profitul şomerilor. Crescătorii au oferit tauri şi un mare număr de «toreros» şi-au oferit gratuit serviciile, ceea ce a permis să se încaseze 300 mii pesetas, fără nici un fel de cheltueli. Rafael Guerra marele torero din Gordoba, supranumit «califul tauro-machiei», asista la curse, cari s’au arătat de o technică desăvârşită şi fertile în accidente. Această zi a fost o revanşă pentru scandaloasele «corridas» cari au avut loc înainte şi unde publicul îşi manifestase mânia contra moliciunii matadorilor. O I ni ■ ii QOOO ■■■If ij De toate şi de pretutindeni nm Cărţi-Reviste A apărut: Le Petrole En Roumanie, 192 pagini format mare, text francez şi planşe explicative. Literatura economică a fost îmbogăţită prin acest volum cu o nouă lucrare de specialitate, datorită d-lui Mihai Pizanty, redactorul şef al reviste «Moniteur du Petrole Roumain». In epoca de depresiune economică pe care o străbatem cu totii, o expunere obiectivă asupra situaţiei unei ramuri economice atât de importante cum este petrolul, nu poate fi decât binevenită. Prea putini ştiu că din totalul de 2814 miliarde lei cât a reprezentat exportul Românei în anul 1930- aproape 1034 miliarde a reprezentat numai exportul petrolifer. Nu mai vorbim de cele peste 30 miliarde investite în această industrie şi cari au adus bugetelor Statului şi regiilor autonome peste 6 miliarde lei contribuţii. Lucrarea este onorată cu o prefaţă a d-lui profesor N. Iorga, preşedintele consiliului de miniştri. Pentru cunoaşterea stărilor de la noi de către cercurile financiare străine, lucrarea d-lui Pizanty reprezintă studiul cel mai nimerit, întrucât puţine sunt lucrările care să se bazeze pe o documentaţie atât de bogată, obiectivă și conștiincios redată. Irina Vinulescu, Reşiţa; Catarina Pavlova, Pecica; Schnur Miklós, Timişoara; Dr. Fischer Desider, Reşiţa; Clara şi Mara Weinberg, Galaţi; M. Desideriu Kertész, Mercurea; Ehling Eva, Timişoara; Elza Schmmerling, Reşiţa; Ida Schwarez, Sibiu; Sarolta Salamon, Oradea; Regina Biro, Oradea; Vasi Vasilie şi fiică, Mediaş; Josefine Schuster, Mediaş; Fritz Bazsant, Mediaş; Helena Bazant, Mediaş; Bauer Hermine şi Zseni, Petroşani; Rosina Bittenhinder, Domatiz; Ştefan Ionescu şi familia, Ploeşti; Josefine Sert, Oraviţa; Maria Harter, Oraviţa; D-na Hermann Weisz, Sigh Marmaţiei; loan P. Luchin şi Natalia Luchin, Orhei; Iosif Muller cu doamna Topleţi; văd. Titu Margineanţu, Arad ; Solomon Moscovite şi familia, Bucureşti; Jette Adler, Bura; D-na Ioan Boka cu fică, Budapesta; văd. Marend Giuan, Bucureşti; Anna Feierwerger, Sigh.Marmaţiei; Alexandru Sas cu familia, Szombathely; Foller Käthe, Osijek; d-na Ernest Wolf, Petroşani; Blanca Hirsch, Petroşani; Buhescu Terenţiu, Oraviţa ; D-na Ioan Csaszik, Reşiţa; văd. O. Brediceanu cu fică, Lugoj; Otilia Mudra, Tg. Mureş; D-na Elisa Creţu cu d-nul Bucureşti; S. V. Mosgos, Bucureşti; Fitza David, Craiova; Elise Roman, Craiova; General M. Constantinescu cu doamna, Costeşti; D-na E. Lowy şi Lily, Baia-Mare; Emma Rottmann, Agnetel, Ing. Giurgiu, Lugoj; D-na V. dr. Muller şi fică, soţia de avocat, Arad ; Vasilie Bogdan, Pesac; Ioana Ion Dincă, Mehedinţi; Fanny şi Sigmund Rosenthal, Bucureşti; Alfred Tangel cu doamna, Visac; Maria Frumosu, Anina; Klein Hermann, Timişoara; Klein Regina, Timişoara; Sigmund Kappaport, V. Ini Mihai; Vaier Langa cu doamna, Albertina Neagul, Tulcea; Sigmund Stark, Budapest; D-na văd. S. Mihalcea cu fiul Brăila; Mihail Berenez, Novisad; Franz Mendelovits, Oradea; D-na Martin Mózes, Sathmare; Maria Russu, Bucureşti; Elena Hoisescu, Bucureşti; Martin Schonfrunn, Budapest; D-na Olga Porutiu, Timişoara; D-na Irma Witest, Kosice; D-na văd. Aron Schwartz, Oradea; văd. Adolf Schön, Oradea; Gavril Niculescu, Căluşei; văd. Mauriţiu Klein, Satumare; Nicu Porumbescu, Bucureşti; Elena Maftei şi fică, Sibiu; Desanea Pecarska, Subotica; Ana Mihajlovic, Subotica; văd. Ioan Görög, Mako; Cornelia Dragan, Lugoj; Filip Mayer, Brückenau; văd. Carol Pustay, Szigetvar; văduv, Ottmar Gyurkovits şi fică, Budapes; Leopoldine Gal, Timişoara; Elena Creţu, Lugoj; Maria Csizmadia, Timişoara; văd. Orbán Reviczky, Szeged ; M. Barbalat şi soţia, Porlita; Iosif Aftalion şi Beia, Craiova; T. Herscovici cu fică, Craiova; Hermann Heidel şi familia, Sighişoara; D-na R. Mioc, Lugoj; Gh. M. Fundanescu, Bucureşti; D-na Robert Dr. Földvary şi copii, Lugoj; Alexandru Steinschreiber, Oradea; D-na Ernest Schwarcz, Oradea; Tersa Rossa, Reşiţa; Dr. Ignatie Barta, Deta; Clarisse şi Samy Ghinsberg, Bucureşti; Paraschiva Coman, Sibiu; Soframica Petreseu, Planita; Marcu Iacobsohn cu Doamnă şi fică, Bucureşti; Irina Schiller şi Camilla Schiller, Timişoara; Vasile Alexandrescu, Cluj; Alexandru Lazăr, Şoşdea; D-na H. Dr. Dubică, Timişoara; Danita Rachici, Cneiz; Rosalia Cadariu, Alba-Iulia; Euffrosina Fulia, Alba-Iulia; Paulina Coppel, Bucureşti ; Frida Engleitner, Reşiţa; Ana Popovici Belgrad; Perea Mihajlov, Belgrad; * Ilena Pirgy, Variaş; Ana Schwarez, V. Beckerek; Alois Weil cu Doamnă, Timişoară; Haim Weisberg, Visinnești ; Maris Pavelka, Kölnik; Pani Mitescu cu Doamna, Cluj; Simeon Ionașiu, Sibiu; văd. Franeisc Ilyés, Salonta; văd. Ioan Nagy, Salonta; Barbara Wolf, Tomnatic; Maria Wolf, Tomnatic; Lepusza Mihailovic, Sarcova; Franeisc Hajnal, Békéscsaba; Huiu Cornelia, Arad; Ana Negru, Comarnic; Gr. Chifu, Craiova ; D-na Victor Schmidt, Timişoara; Iosef Berchtold, Blaj; D-na Antoniu Rosz, Sannicolaul Mare; Ioan Rădulescu, Bucureşti; D-na Solomon Lebi, Satumare; Iosif Brasch, Arad; Firu Nicolae, Oradea; Dr. Eusebiu Roşea, Sibiu; văd. Fany Lefcovits, Timişoara; văd. Ester Szilagyi, Lugoj; D-na Tony Beer şi Iancu Beer, Buzău; Ida Spuza, Lugoj; Lucia şi Lidia Schwarcz, Timişoara; Gheorghe Secrieriu, Cluj; D-na W. Weinberger, Mako; Ştefan Szabó cu familia, Reşiţa; văd. Iacob Iacob, Oradea; D-na Ludovic Kohn, Budapest; Ecaterina Bohn, Timişoara; Schneckendorf Hermina şi Adolf, Timişoara; Tobias Mihail, Biled; Dur Heinrich, Bucureşti; văd. Ioan Popp, Oradea; Petri Viktorne, Timişoara; Sofie Mazam, Jupalnic; Luca Ghergulescu Jupalnic; Avram Goldstein şi familia, Cahul; P. O. Vlahos, T. Severin; Rosa Tulpan, Suceava; D-na Iosif Farkas şi însoţ., Caren M.; D-na Samuila Sáfár, Volove; Irina Suscine cu Doamna, Cetate-Albă; Haralamby A. Bonioff cu familia, G. Orichovita, Marin Stephanof şi familia, Virnova; văd. Ida Barg, şi familia, Soroca; D-na Moise Mátyás, Tg. Lăpuşna; Dr. Iuliu Tornya cu Doamnă, Ciacova; Dr. Elise Wataschan, Jimbolia; Constantin Dizic şi Doamnă, Cetate Albă; Ida Crancus, Chişineu ; Delfina Rusescu, Bucureşti; D. A. Roca cu însoţ, Filiaşi; Therese Radij, Orşova Walter Ferenti, Sibiu, Dumitru Ciuca, Timişoara; Terezia Viragh, Sibiu; Sava Matei, Bucureşti; August Spiess de Bracnoforte cu Doamnă, Sibiu; D-na Avram Farcaş, Arad; Albert Ritter cu Doamnă, Oradea; Sabin Solomon şi Rosa Solomon, Bucureşti; Sabetay Avram Levy cu Doamna, Rusciuc; Filip Wilhelm, Timişoara; Samoila Reinfeld cu Doamnă, Alba-Iulia; D-na Ludovic Mannheim, Timişoara; Roth Wilhelm, Lupeni; D-na Bernat Klein, Timişoara ; D-na Samuila Goldberger, Braşov; d-na Ludovic Sichermann, Huedin; d-na Franeise Kornhauser, Hida; G. Armănescu cu familia, Bucureşti; Rafael Capponeu Doamna, Bucureşti; Velcelan Iren, Reşiţa; Irina Broştean, Sânnicolanul Mare; Emilia Schüszler, Reşiţa; Ştefan şi Clara Szabó, Timişoara; Janaki Ilieff, Sofia; Ana Budu şi Petre Budu, Bozovici; D-na Alexandrina Robescu, Bucureşti; Ion şi Rosalia Otescu, Bucureşti; Elisa Poppov, Bucureşti; Marcu Trostanek, Tighina; Racu Radu, Cernăuţi; Mihail Halehun, Bucureşti; A-Alexandrina Tréfa, Alba-Iulia; Anna Szalay, Gyula; Rózsi Tisch, Gyula; Mina Sapira, Cetatea Albă, văd. Iacob Goldstein, Timişoara; Luisa Solomon, Iaşi; Teresia şi S. Horvath, Heldsdorf; N. I. Bucurescu şi T. N. Bucurescu, Ploeşti ; Emanuel Belu, Ploeşti; Adam Zaika, Ploeşti; Meier Starch cu Doamnă, Cetatea Albă; Lucia Materna cu familia, Cetatea Alba; Suhlt. Eugen Negreanu şi I. Negreanu, Bucureşti; Dr. Crivăţ, Lugoj; P. Anastasia cu d-na, Lugoj; General P. Bucică Lugoj; Col. Apostolescu, Lugoj; Ing. Popescu cu doamna, Lugoj. Curierul băilor Vizitatorii de la Buziaș ti 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13: Muzică vocală (plăci de gramofon). 13.50: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 18: Transmisiune de la basinul Lido: Muzică de dans. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Muzică românească (plăci de gramofon). UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20: D. ing. D. C. Chitoiu: Tratarea cerealelor în magazie. RPOGRAMUL DE SEARA 20.20: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 21: D. C. Meitani-clarinet Mozart: Concert în la major. Barman: O seară pe munţi. 21.30: D. A. de Herz: Cronică provincială. 21.45: D. Iov Roşea — bas de la Opera Română; Halévy: Cavatina din „Emani”; Brediceanu: Cine m’aude cântând; Glinka: Arie din opera „Viaţa pentru ţar”. 22.35: Muzică de cameră (doză electromagnetică) Schubert: Foiellen si uintett. 22.45. Informațiuni. Spectacole TEATRE CĂRĂBUŞ: In Draci. TEATRUL NOU: Samson şi Dalila. TEATRUL COLOS: Nimic nou pe frontul Bucureşti. TEATRUL THALIA: (Cinema Paris) Omul care a văzut moartea. Cinematografe SELECT: Steaua norocului. CORSO: Monumentul indian. TRIANON: Fericirea mea eşti tu. VOX: Zile fericite. FEMINA: Anny, Anny! ce dulce eşti. REGAL: La routte et belle. CAPITOL: Visul tinereţii. CINEMA BULEVARD PALACE: închis pentru renovare. LirJO: Fata de pe Volga. OMNIA: Noroc la femei. MARCONI: Mefisto. MARNA: Vis de iubire. VOLTA BUZEȘTI: Rechizitorul. "şcolare" Direcţiunea şcolii superioare de infirmiere M. S. Elena, anunţă pe această cale că înscrierile la această şcoală se fac între 1—20 Augusti. Cererile timbrate se adresează direcţiei institutului, şos. Vergului 4. Odată cu cererea de înscriere, candidata trebuie să depună, următoarele acte: 1) Actul de naştere, prin care să dovedească vârsta admisibilă minimă 18 ani maximă 35 ani. Cazurile excepţionale se vor judeca de ministerul sănătăţii, conform avizului direcţiunei şcoalei. 2) Certificat eliberat de comună de origină prin care să dovedească cetăţenia română. 3) Certificatul şcolar, prin care să dovedească absolvirea a cel puţin 4 clase secundare sau o şcoală echivalentă de preferinţă absolventele şcolilor normale. 4) Certificat prin care să dovedească, starea de sănătate, liberat de un medic al Statului sau al unei instituţiuni publice. 5) Certificat de moralitate, liberat de preotul parohiei unde a domiciliat în ultimul an. 6) Consimţământul scris al părinţilor, sau al tutorilor legali. Sunt dispensate candidatele majore. Examenul se va tine între 30 August—1 Septembrie. Sunt dispensate de acest examen bacalaureatele și absolventele școalelor normal.«