Cuventul, iulie 1931 (Anul 7, nr. 2224-2254)
1931-07-22 / nr. 2245
a CUM să ne petrecem vacanta ? Aceasta problemă de actualitate e studiată in chip extrem de interesant in ultimul număr al marei reviste ilustrate in colori Oglinda Lumii care mai publică. Care tip de de femee va place mai mult — Victoria boxeara- Ini Schamelling. — Tornicile canto. — Primirea la New-York a Ini Post şi Gaily. -- Viața aventuroasă a milionarului Bazil Zaiaandi. — fagrant-delict in studio. - ia neveste In 5 luni. - lin automobil care supara. - locuri, ele., ele. A apărut No. 30 Gazeta Medicală Director G. D. IONĂSESCU Cu următorul sumar: „Școlile de mame"din Germania Aţi fost bolnav vreodată? Care medic v’a vindecat? O nouă şi foarte interesantă anchetă a „GAZETET MEDICALE“ Obezitatea şi slăbiciunea femeei _Ce sunt Hemoroizii—» — Cancerul mitrei — Curăţirea pietrei de pe dinţi VaPnThfl' Bălţăteştî. Pot face V dliduyd. hăi fomanle gravide ? Cel mai bun calmant: baia rece. Atenţie când săriţi în apă. — ------La Ostanda, etc. —--------Sfaturi pentru puspodine Pagini vechi: Doftorul lui Vasile Lupu A.B.C. — darul medica! Educaţia sexuală a şcolarilor — O pudoare rău înţeleasă — 127 Lei Red. şi Adiţia Bucureşti str. Doamnei 2'i CASA AUTONOMA PENTRU OCROTIREA SI AJUTORAREA PERSONALULUI CF. R. PUBLICAŢIUNE Marţi 11 August 1931 orele 10 La Direcţiunea Casei Autonome pentru Ocrotirea şi Ajutorarea Personalului CFR. din Str. Barbu Catargiu No. 18 Bucureşti, se va ţine licitaţie publică pentru lucrăririle de furnizare şi montarea corpurilor luminoase la Dispensarul de Puericultură din Cart Steaua CFR. Dosarul lucrărei cu măsurătoarea, devizul, planurile, cartele de sarcini şi Condiţiile Generale se pot consulta şi orice informaţiuni se poate lua în fiecare zi de lucru între orele 11—13 la Direcțiunea Technică a Casei Autonome CFR la adresa de mai sus. No. 74688 din 1931. 17 Iulie 1931 Crima unui gardian public CHIȘINĂU 20. — Gardianul public Argat a tras cinci gloanţe asupra locuitorului Gheorghe Frunză, pe care l-a omorât. Motivele acestei crime nu se cunosc încă. Autorităţile cercetează. Călinescu pentru că ne-a adus la cunoştinţă că, pe lângă mamifere, în ţara noastră se mai găsesc împrăştiate şi asemenea preocupări şi anume în punctele biogeografice cele mai importante cari au colaborat efectiv cu d-sa! Academia l’a ajutat, Centrala zoogeografică l’a ajutat, persoanele oficiale şi neoficiale l-au ajutat, punctele biogeografice cele mai importante din ţară au colaborat cu d-sa, 25.000 lei a încast. Ce mai doreşte ? Probabil doreşte să mai continue pe teren cercetările sale sistematice-zoogeografice- fiindcă d-sa mai anunţă o lucrare:: «taxonomia grupului, care nu intră în cadrul acestei lucrări de biogeografie, ea este în curs de cercetări şi formează subiectul unei publicaţii viitoare». Să se adreseze la Academie că totul va merge strună! Cum să nu-l ajute Academia — mai ales cu fapta cum zice d-sa — când a descoperit şi a adăugat «încă 55 de forme (specii şi subspecii) la vechea listă a formelor cunoscute (40) etc.». Păcat că nu ştim care-s acele 55 forme necunoscute descoperite la noi, fiindcă el grija să nu ne spuie! Să vedem acum rezultatul cercetărilor pe teren ale ilustrului autor, fiindcă le știm pe cele făcute de Hermann, Daday, Bitz, Csato, Műhely, Kertész, Berger, Orosz, O. Witting, E. Witting, în Transilvania și de Brandt, Nordmann, Schauer, Brauner, în Basarabia. Iată rezultatele cercetărilor pe teren ale d-lui Raul Călinescu, în Regat: Specia No. 5 (pag. 8): «mai puţin cunoscută în şes (Periş-Ilfov), unde poate fi însă mult mai comună». Autorul trece sub tăcere faptul că această specie a fost semnalată în şes de Matschie. Specia No. 9 (pag. 9) : «Este însă posibil ca în şesul Dunării sau cel puţin în partea sa cea mai orientală, cârtița comună să fie înlocui-t tă sau să locuiască împreună cu subspecia următoare (No. 10), cu atât mai mult cu cât Matschie, consideră... etc.». Specia No. 14 (pag. 11): «Creată de Matschie în 1901 pe exemplare strânse în jurul Bucureștilor (Călinescu era pe atunci în pelinc!),are se deosebeşte de forma tipică (No. 13) precedentă, prin unele caractere stabile constatate de însuş Méhely pe material strâns de asemenea din ţinutul Capitalei, după cum afirmă şi Trouessart». Şi adaugă mirându-se Călinescu în notiţa înfrapaginală: «Specie românească, creată de un cercetător german de la Berlin (Matschie), pe material strâns în jurul Bucureştilor, poartă numele unui zoolog ungur (Méhely) şi e pusă la punct de un cercetător francez (Trouessart) şi altul american (Miller)... Din această constatare putem vedea, între altele, cât este ştiinţa de internaţională!» Acest «între altele» este în adevăr delicios! Fiindcă în adevăr unii au recoltat material,alţii l’au determinat, Tan pus la punct şi Călinescu a luat premiu pentru... cercetări pe teren. Specia No. 18 (pag. 11—12) «descoperită şi creată în 1819, etc. Ar fi interesant de ştiut dacă această specie trăeşte şi în Drobrogea, ceea ce nu e exclus». S’o caute deci alţii, d-lui e mulţumit să deie planul ! No. 21 (pag. 12) «specie aproape cosmopolită în lumea veche a emisferului nordic (regiunea palearctică), se citează la noi din Banat, în mod neprecis de către A. Moissisovics, fiind pusă la îndoială de către Méhely, care arată că nici o colecţie din fosta monarhie Austro- Ungară (cum fostă în 19001), nici chiar Muzeul Naţional de la Budapesta, nu posedă vreun exemplar din această specie; totuşi acest din urmă autor nu o omite din lista sa». Atunci Călinescu n’o omite nici el, deşi n’agăsit-o niciodată... pe teren ! No. 22 (p. 12) «...existând de sigur şi în Vechiul Regat unde nu s’au făcut cercetări până acum». Admiraţi siguranţa zoogeografului nostru ! No. 24 (p. 13) «...găsindu-se probabil şi în restul ţării». Sunt deajuns aceste exemple spre a se vedea în ce constau cercetările pe teren ale lui Călinescu. * «Opera» d-lui Călinescu are însă şi alte surprize, pe cari le vom arăta în foiletonul următor, mâine. Radu R. Dimitrescu Cronica Judiciara CRIMA DIN STRADA SPIROIU VASILE Ordonanța definitivă. D. jude prezident Stănescu, terminând instrucţia în afacerea odioasei crime din strada Vasile Spiroiu, de acord cu rechizitoriul definitiv al parchetului, a dat ori ordonanţă definitivă, prin care dispune trimiterea în judecata Curţii cu Juraţi, în stare de arest a sadicului criminal Iosef Maruthc, originar din Oradea, care în noaptea d de 8 spre 9 iunie în împrejurările cunoscute, a asasinat cu lovituri de topor pe concubina sa Ana Kis şi pe nepoata acesteia Elena. Dosarul a fost înaintat Camerei de punere sub acuzare, d ln contrabandă, decât o contravenţie fiscală DIVERSE — D. procuror Răşcanu, a deschis acţiune publică pentru delapidare, şi a trimis în stare de arest la cabinetul 5 de instrucţie pe Gheorghe Dumitru, care fiind încasator la Uzinele Comunale şi-a însuşit suma de 20.000 lei. — Secţia IV-a a tribunalului a confirmat mandatul de arestare emis în contra lui Pascal, acuzat de tăinuire, în furtul de bijuterii dela magazinul Resch. — D. prezident Stratulat a menţinut în stare de arest pe servitoarea Ana Pascu acuzată de furt de la stăpân cu complicii acesteia Ion Gh. Gheorghe şi Ana Popa. — Cabinetul 7 instrucţie a emis mandat de arestare în contra lui Iţic Akerman, ultimul dintre tâlharii cari au luat parte la atacul dela Otopeni. — Un mare număr de avocaţi au solicitat în scris Baroului spre a interveni pe lângă Preşedenţia Consiliului să se revină asupra măsurei prin care se interzice accesul avocaţilor în Ministere. Cu această o-AFACEREA SPIRTULUI NEGRU Confirmarea arestărei lui Alfred Aftalion Tribunalul de vacanţă în completul d-lor Costin şi Duma, în urma rechizitoriului d-lui procuror Ştefan Stâncescu a confirmat ori mandatul de arestare emis de Cabinetul 7 instrucţie în contra parfumerului Aftalion din strada General Florescu, acuzat de tăinuire, prin aceia că a cumpărat spirt de contrabandă sustras din fabrica sigilată din Şercaia. Apărarea prin d-nii avocaţi Munteanu-Galaţi şi Marian, au susţinut inexistenţa delictului de tăinuire în speţă, unde în conformitate cu Legea Spirtului nu poate să ocazie se documentează că prin măsura luată se periclitează grav interesele cetăţenilor. — Judecătoria Ocolului VIII ca instanţă de mic Parchet a achitat ţie de avocat Petre Grozdea, acuzat de ultragierea unui jandarm caporaliste pentru cumpărător de spirt cu prilejul unei adunări comuniste. CAPITALA CRIMA DIN ȘOS. PANTELIMON In numărul nostru trecut, am arătat, că în curtea fabricei de cărămidă din şos. Pantelimon No. 277, un lucrător anume Const. Prundearu a fost împuşcat. Relatiunea oficială era că, un glonte rătăcit a lovit pe lucrător în piept, omorândul. Cercetările ulterioare întreprinse de autorităţile poliţieneşti au stabilit că, Prundeanu nu a fost lovit de un glonte rătăcit, el, a fost împuşcat din imprudenţă de către un tovarăş al său, anume Const. Bordeanu. Acesta avea un revolver pe care voia să-l demonteze. Revolverul a luat foc şi glontele a ucis pe Prundeanu. Ceilalţi camarazi cari asistau la scenă, au vroit să tăinuiască crima, arătând că e vorba de un glonţ rătăcit. Imprudentul a fost arestat. DOUA CAZURI DE INSOLATIE Din cauza căldurei excesive de em, bătrânei Elisabeta Anarie, în etate de 76 ani, din strada Niculcea 39 şi d-rei Joe Ursulescu, li s’a făcut rău şi au căzut în stradă. Li s’a făcut inhalaţii cu eter. OTRĂVITĂ DIN GREŞEALA Fiind întuneric în odaie şi voind să ia un pahar cu lapte de pe geam, femeia Elena Dumitrescu a „tras o duşcă“ dintr’o soluţie toxică. A fost internată la Spitalul Brâncovenesc. TREI ÎNCERCĂRI DE SINUCIDERE Din motive pe care refuză să le mărturisească, d-ra Georgica Berceanu, din strada Sibiu 14, a încercat să se sinucidă, luând o cantitate de esenţă de oţet. Sinucigaşa refuză orice îngrijire. * In camera No. 36 a hotelului Luvru, a încercat să se sinucidă, cu eter, d-ra Elena Mihăilescu. A fost anunţată salvarea şi un intern a readus-o în simţiri. * Deasemeni, în urma unor certuri familiare, a încercat să se sinucidă, luând o soluţie de sare de măcriş, manicareza Ana Buchie, în vârstă de 17 ani, domiciliată în strada Sfinţilor 64. A fost internată la Spitalul Colţea. CĂZUT DE PE CASA In timp ce lucra la acoperişul unei case din Calea Moşilor, tinichigiul Mitică Cojocărescu, în vârstă de 15 ani, şi-a pierdut echilibrul, căzând de la o înălţime de 6 metri şi fracturându-şi patru coaste. In acelaş timp s’a ales cu contuziuni abdominale. In stare gravă a fost internat la Spitalul Polizu. AGRESIUNE Pe când se aflau pe strada Dr. Manolescu, din spatele Spitalului Colţea, muncitorii Stoica Tudor, din Strada Niculae Filipescu 51 şi Traian Podaru, din Calea Şerban Vodă No. 106, au fost răniţi cu cuţitele de indivizi necunoscuţi cari, s’au făcut nevăzuţi. INCERCARE DE SINUUCIDERE »CUVÂNTUL Procesul soc. Fero chimica Desbaterile de om Şedinţa se deschide la ora 9 dim. sub preşedenţia d-lui general Florescu. E audiat d. general Papană, care dă relaţii favorabile asupra col. Şoarec arătând că acesta a lucrat cu bună credinţă, fapt constatat cu ocazia anchetei făcută de D-sa împreună cu d-nii generali Zadia şi Papp. Restul depoziţiilor d-lui general Papană privind apărarea naţională, se declară şedinţă secretă. Martorul col. NEGREI VASILE, fost director al armamentului, n’a putut răspunde la 17 întrebări puse de d. avocat D. Rădulescu. Martorul col. URLAŢEANU arată că în anul 1920, fiind delegat într’o comisie de triere a găsit muniţiile din depozite, într’o stare dezastruoasă. D. avocat C. SOLOMONESCU întreabă pe martor dacă s’au încheiat acte de toate constatările făcute de martor asupra stărei muniţiilor. Martorul răspunde afirmativ. D. avocat SOLOMONESCU arată că o mulţime de acte care ar fi putut servi apărării acuzaţilor, au fost omise. D. PREŞEDINTE găseşte că cuvântul omis nu-şi are locul aci cel mult instructorul a crezut poate că unele acte nu sunt necesare. Martorul mai dă o serie de lămuriri cu privire la categoriile de muniţii aflate în depozite şi mijloacele întrebuinţate pentru identificarea acestor muniţii. D. avocat D. RĂDULESCU cere câteva relaţii martorului. Martorul col. RIZESCU fost în direcţia armamentului, răspune la o serie de întrebări puse de inculpatul general Lucescu. E audiat apoi ca informator în şedinţă secretă d. lt. col. Şerpui care dă relaţii importante asupra munţii lor. Şedinţa se amână pentru azi la ora 7 dimineaţa. Composesoratele din Ardeal In urma administraţiei dezastruoase se imune desfiinţarea lor TOPLIŢA, 20. — Originea composesoratelor, specifice Ardealului, ne duce prin veacul al 13-lea, când teritoriile, devenite domenii regale, au fost împărţite luptătorilor conducători. pentru folosinţă. Astfel s’au constituit composesoratele nobililor cari aveau o mică proprietate individuală şi cu toţii împreună aveau folosirea şi stăpânirea colectivă a unei întinderi de pădure, islaz şi de lacuri. Aceste composesorate erau asociaţiuni de drept privat, cari în urmă au fost recunoscute ca persoane juridice. O lege ungară a reglementat organizarea lor internă, supunându-le tutelei administrative. Ca urmare a acestei situaţii, băştinaşii, românii autohtoni, au fost deposedaţi de pământurile lor, rămânând cu folosinţa a mici porţiuni de teren cultivabil şi, în comun, cu folosinţa colectivă a păşunilor şi pădurilor strict necesare. Cu mici schimbări, această situaţie s’a menţinut şi la instituirea iobăgiei. Cu timpul, aceste posesiuni colective s’au reglementat, constituind Fata Victoria Bară, în etate de 18 ani, de fel din Comuna Codineşti , jud. Gorj, şi actualmente de ___ ________ ____ miciliată in şoseaua Pantelimon 134 aşa zisele composesorate urbariale, certându-se cu concubinul ei. a în-JDupă desfiinţarea iobăgiei şi împroprietărirea ţaranilor ardeleni, aceste proprietăţi colective au rămas încercat să se sinucidă, înghiţind 200 grame spirt denaturat. I s’au făcut obicinuitele spălaturi stomacale,, fiind însă în afară de orice pericol, forma şi denumiirea composesorateasociaţiunile lor urbariale, ca drept privat, convenţionale supuse şi astăzi normelor silvice. Cuiburi de priveligiaţi şi fraude Dacă cercetăm rezultatele din trecut, ele au avut întru câtva raţiunea lor de a fi astăzi, însă după cum se administrează aceste colectivităţi de cei puşi în fruntea lor, din composesorate s’a făcut un cuib de privelegiaţi cari au exploatat tot ce s’a putut în profitul lor, fără ca colectivitatea să fie şi ea împărtăşită. Nici un control nu se exercită asurpra gestiunii acestor composesorate, iar conducătorii cari s’au perindat văzând că pentru multele fraude ce s’au făcut nu sunt sancţiuni, şi-au luat toată libertatea de a lucra după bunul plac, dedăndu-se la falsuri grosolane. In acest fel, composesoratele nu mai au raţiuneae de a fi şi pentru curmarea unei administraţii demoralizatoare se impune desfiinţarea lor prin obligativitatea ieşirii din indiviziune. Aproape fiecare comună din regiunea păduroasă de pe Valea Mureşului îşi are câte un composesorat, a căror administraţie dezastruoasă a fost încurajată de administraţia maghiară când a fost vorba de colectivităţi de ale românilor, iar administraţia românească s’a complăcut într’o condamnabilă toleranţă. Cazul dela Topliţa Ce se întâmplă însă la pomposeaoratul din Topliţa, întrece orice margini. Am relatat felul cum se administrează cele câteva mii de jugăre de’ teren, cari, odată acoperit cu păduri seculare, astăzi, în partea cea mai mare, sunt defrişate, sumele realizate însuşite de conducători şi cele înregistrate cheltuite fără nici o socoteală. Pentru ca în parte să se remedieze această situaţie, judecătoriile de ocol au fost învestite cu dreptul de control, alegere şi dizolvare a consiliilor composesoratelor. Din motive, cari trebuesc stabilita, situația nu s’a ameliorat, ci chiar s’a agravat, fraudele făcându-se chiar sub ochii acestor organe de control. Judecătoria a desfiinţat consiliile composesoratelor şi a numit comisii interimare, fără să se respecte cele mai simple norme de administraţie. Căci de câţiva ani, aceste comisii, pentru a nu fi trase la răspundere, n’au convocat nici o adunare generală pentru a primi descărcare de gestiune, sau a proceda la alegerea unui comitet legal. Toate reclamaţiile făcute, apărute şi în ziare au rămas fără rezultat, sfidându-se morala publică şi provocând o demoralizare generală. Supunem numai un caz celor în drept în speranţa că atât fraudatorii, cât şi cei cari tolerează, vor primi sancţiunea cuvenită ca cel puţin să se dea un exemplu şi să nu fie încurajaţi şi alţii în continuarea acestor operaţiuni. Lemne vândute de două ori In 1927, la regionala silvică din Cluj, s’au vândut prin licitaţie publică 2600 m. c. lemne doborâte de vânt, cari s’au adjudecat d-lui Duşa Valeriu cu 160 lei m. c. Prin numirea comisiei interimare, aceasta a căutat să profite în măsură cât mai largă din această situaţie. Sub motiv că s’a lucrat contra legii, d-lui Duşa îi s’a reţinut o cantitate de 1100 mc. din materialul lemnos cumpărat la licitaţie, care s’a fasonat şi vândut din nou de comisia interimară cu 415 lei m. c. S’a realizat o sumă de 156.500 lei, din care însă nu s-au trecut în registrele composesoratului decât 75 000 lei. Restul a primit o destinaţie necunoscută, uşor de bănuit. Dacă astfel de operaţiuni sunt posibile, ne întrebăm care e raţiunea de a fi a acestor composesorate şi dacă rolul organelor de control nu este mai mult de complicitate. Sperăm că ministerul se va sesiza de altfel și nu va tolera și mai departe aceste sisteme. Ioan Tolan lin nis ii wiHlsfi nlail -------oooo - Apelul ctHiteiul al expoziţiei internaţionalle a copilului Primim: Pentru organizarea «Expoziţiei Internaţionale a Copilului» care va avea loc la Bucurenşti în primăvara anului viitor, comitetul de organizare al expoziţiei, sub patronajul M. S. Regina Maria şi Preşidenţia activă a A. S. R. Principesa Ileana, face un călduros apel către toate instituţiile oficiale, precum şi către preoţii, profesori şi toţi capii de familie din cuprinsul României, care ne-ar putea da concursul lor în această împrejurare — să trimeată de pe acum chiar, pe adresa Comisariatului General al Expoziţiei, Str. Clemenceau 6 (fostă Corăbiei), tot ce poate însemna expresie a liberei manifestări plastice a copiilor noştri (până la vârsta de 14 ani) Bunăoară: desemne în creion sau cerneală, desemne în creioane colorate, pastele sau aquarelle; sculptură în ceară, lut şi alte materiale; aplicaţii decortive, precum şi orice fel de păpuşi, jucării, etc. etc. Fireşte, toate aceste obiecte vor trebui să reprezinte nestingherit mentalitatea, gustul şi idealul copilului respectiv. Ele vor fi deci lucrate numai din imboldul şi imaginiaţia copilului — şi cu propria lui mână — fără sugestia şi ajutorul manual al persoanelor mature. Orice obiect expediat în acest scop va purta o etichetă cu: numele, pronumele şi vârsta copilului. Ocupaţiunea (profesiunea) părinţilor — precum şi comuna şi judeţul lor de reşedinţă. Diverse menţiuni şi premii în bani vor fi acordate —în timpul expoziţiei — celor mai reuşite din exemplarele primite şi expuse. Comitetul de organizre mulţumeşte de pe acum tuturor acelor cari se vor grăbi a răspunde la apelul nostru şi cari vor contribui astfel, într’o măsură considerabilă, la reuşita primei expoziţii internaţionale a copilului, ce se organizează pe pământul României Mari. ISRS Moartea pr. I. N. - Date biografice Duminică a închis cof. dr. N. Paulescu. Răpus boală incurabilă— Rancoru. — pleacă dintre noi în vârstă de numai 62 ani. Savant recunoscut şi apreciat de somităţile medicale streine, filosof spiritualist într’o epocă de acerb materialism, naţionalist intransigent, a fost mai presus de toate un alinător al suferinţelor omeneşti. Născut în Bucureşti, în Noembrie 1869, după ce şi-a terminat liceul, a plecat la Paris, la 1888, urmând acolo facultatea de medicină. In 1892 extern, la 1894 intern la spitalul „Notre Dame de Perpetuer secours“ în serviciul prof. Lancevaux. La 1901 vine la Bucureşti. Teza de doctorat şi-a luat-o în 1897, iar la 1901 şi-a luat doctoratul în ştiinţele naturale. Din opera prof. N. Paulescu spicuim cele arătate într’un articol omagial al d-lui dr. V. Trifu, colaborator şi intim al defunctului. Intre 1897—1900, împreună cu prof. Lancevaux a făcut o serie de descoperiri asupra tratamentului anevrismului cu injecţiuni de gelatină, care au format subiectul unei serii de comunicări la Academia de Medicină (Paris). Cu prof. P. Regnier a dovedit că glandele tiroide elaborează o substanţă necesară nutriţiunei sistemului nervos. Cu Besanton a combătut ipoteza clasică a indiferenţii celulelor canceroase şi a probat specificitatea celulară. Intre 1911—1913, a publicat o serie de cercetări exprimentale asupra originei glicogenului. „Tratamentul diabetului“ cuprinde rezultatul cercetărilor sale şi leacul boalei. Pancremna descoperită de el, un extras de pancreas, introdus în organism, face să dispară simptomele diabetului. După 1921, mai mulţi medici canadienişi-au revindecat prioritatea descoperirei leacului antidiabetic. Dar profesorul N. Paulescu descoperise terapeutica maladiei înainte de 1920, în urma cercetărilor sale in domeniul fisiologiei. In colaborare cu Lancevaux editează un mare tratat de medicină, având ca bază etiologia. După răsboiu, a publicat trei volume de: „Trăite de Physiologie medicale,“ lucrare care a primit adeziunea admiratoare a reputaţilor savanţi: prof. Arthus, H. Huchard, F. Helme, prof. Landouzy, Sir. Ed. Scharpey Schafer, F. Catherin, Charles Mathé, etc. Lucrările sale, — reale contribuţiuni în fiziologie —, i-au creiat legături şi prietenii. Revistele streine de specialitate îl reproduc şi îl consultă. Chemat la Paris, la moartea ilustrului Lancevaux, pentru a-l înlocui, a răspuns că-şi iubeşte prea mult ţara pentru a se putea înstreina. Lecţiile sale către studenţi erau adevărate predici. Cu moartea prof. N. Paulescu ştiinţa pierde un cercetător fecund, biserica un misionar, suferinzii un prieten devotat. Ion Muche Moartea generalului Cocea La Sighişoara a murit generalul Dimitrie Cocea, părintele publicistului N. D. Cocea şi a artiştilor Florica şi Alice Cocea din Paris. înmormântarea a avut loc Sâmbătă 18 Iulie la vila Cocea, din Sighişoarea. Generalul Cocea a fost pe vremuri aghiotantul principelui Ferdinand, în care calitate s’a făcut cunoscut prin provocarea la duel a lui Alexandru V. Beldiman, directorul ziarului «Adevărul». Sărbătorirea patronului automobililor Duminică «Uniunea conducătorilor de automobile din România», prezidată de dr. Al. G. Teodorescu, şi-a sărbătorit patronul — Sf. Ilie — în decorul pitoresc al parcului Snagov. Dimineaţă a fost un te-deum la biserica Boteanu, pentru pomenirea membrilor decedaţi. La ora 8 a. m. numeroşi membri ai Uniunei au plecat la Snagov. La ora 1 p. m. a avut loc o masiă colegială în parc, la care a participat, din partea municipiului, d. I. Angelescu, primarul sectorului de Verde.In tot cursul zilei muzica poliţiei a distrat asistenţa. S-a distribuit apoi o frumoasă tombolă, în mijlocul unui bune dispoziţii generale. Pe înserat s’au făcut plimbări cu bărcile pe lac. Serbarea a luat sfârşit la ora 10 seara. I. M. O carte mult aşteptată Viziune apocaliptică din timpul Renaşterii italiene, „Borgia” e un roman şi mai mult decât un roman: e fresca unei epoci, istoria unor vieţi satanice, trecerea în revistă a eroilor unui veac de sânge, artă şi otravă, împletirea carnavalescă a unor figuri de talia lui Michelangelo şi Cesare Borgia — geniul creaţiunei artistice şi geniul desfrâului sadic — a lui Savonarola şi a Lucreţiei Borgia — monahul auster şi păcătoasa cu carne diabolică — a Papei Alexandru Borgia şi a lui Macchiavelli — cei doi subtili inventatori de iezuitisme filtrate — împletirea aceasta e calitatea de căpetenie şi caracteristica covârşitoare a cărţii febrilului Klabund, poet german, mort în floarea vârstei, secerat de o tuberculoză galopantă, zămislitoare de sensualităţi şi erotisme acute. „Borgia” e povestirea vieţei unor oameni legaţi cu diavolul, relatată de un înfrigurat şi de un mistic. Nelegiuirile lor, scăldate în sângele cald al nevinovaţilor, sunt ridicate la rang de voluptăţi sadice, cu o pricepere omenească dincolo de erotismele facile ale romancierilor lubrici, dar nelipsită de acel plastic realism, care spune lucrurilor pe nume. E literatura, şi e viaţă. Figuri de acum multe secole se apropie de noi cu apucături cari par ale veacului nostru, şi le înţelegem, pentru că aproape le putem pipăi... înfăţişarea exterioară şi tiparul sensaţionalului volum fac cinste lucrării și editurii care a dat-o la iveală în excelenta traducere a d-lui Victor Rodan. A PPcffl pcf p * BORGIA, ROMANUL UNEI FAMILII, de KLABUND, în românește de VICTOR RODAN. — Editura „EMINESCU”, București. ŞTIRI ARTISTICE La Teatrul Cărăbuş Dir. C. Tănase. • Aseară a avut loc premiera marelui spectacol «IN DRACI» în 2 acte şi 24 tab. de N. Kiriţescu. Cel mai frumos şi mai ingenios spectacol ce s’a putut reeda până acuma pe vre’o scenă românească e marea revistă «IN DRACI» pusă în scenă de D-nul C. Tănase cu următoarea distribuţie: d-ra Lizica Petrescu, Cleo Dragomirescu, Lulu Savu, Ştefania Popescu, Vily Petrescu şi D-nii: C. Tănase, L. Groff, Giugaru Huşi, Dan Demetrescu, M. Milian, S. Stroe, J. Anghelescu, Lorenţ St Glodariu, C. Iohan Th. Burcuş. Pentru acest spectacol Comp. Cărăbuş a făcut mari sacrificii materiale aducând 20 de negri de la Expoziția Colonială din Paris. MARŢI, 21 IULIE 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cola apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 18: Orchestra Luca (muzică românească). 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Luca: Continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20: Părintele Nae Popescu, secretar general al ministerului artelor: Tatăl poeţilor români. PROGRAMUL DE SEARA 20.20: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 21: D-na N. Alexandrescu, violină. Mozart: Sonată în sol major. R. Alexandrescu: Melodie. Bach-Kreisler: Grave. Kreisler: Serenada lui Polichinelle. 21.30: D. Olimp Grigore loan: Memoriile lui Poincaré despre România. 21.45: D. Jean Moscopol, diseur: Chansonette. 22.15: D-ra Madeleine Cocorescu: Pian: Beethoven: Sonata op. 31, Solo. 3. Chopin: Baladă. Chopin: Poloneză. 22.45. Informațiuni. ! Spectacole TEATRE CĂRĂBUŞ: In Draci. TEATRUL VENTURA: Pierre sau Jack.TEATRUL NOU: Chibiţul. TEATRUL COLOS: Nimic nou pe frontul Bucureşti. TEATRUL THALIA: (Cinema Paris) Omul care a văzut moartea Cinematografe SELECT: Generalul. CORSO: Monumentul indian. TRIANON: Fericirea mea eşti tu. VOX: Generalul. FEMINA: Şoricelul vesel. REGAL: Soţie trădătoare. CAPITOL: Nu-ţi înşela nevasta. CINEMA BULEVARD PALACE închis pentru renovare. UDO: Minciuna. OMNIA: De ce iubim şi Stan şi Bran la cabaret. MARCONI: Femeea rea. MARNA: Vis de iubire. VOLTA BUZEŞTI: Parada gostei. dra-