Cuventul, iulie 1931 (Anul 7, nr. 2224-2254)

1931-07-22 / nr. 2245

a CUM să ne petrecem vacanta ? Aceasta problemă de actualitate e studiată in chip extrem de in­teresant in ultimul număr al marei reviste ilustrate in colori Oglinda Lumii care mai publică. Care tip de de femee va place mai mult — Victoria boxeara- Ini Schamelling. — Torni­­cile canto. — Primirea la New-York a Ini Post şi Gaily. -- Viața aventuroasă a milionarului Bazil Zaiaa­­nd­i. — f­agrant-delict in studio. - ia neveste In 5 luni. - lin automobil care su­­para. - locuri, ele., ele. A apărut No. 30 Gazeta Medicală Director G. D. IONĂSESCU Cu următorul sumar: „Școlile de mame"din Germania Aţi fost bolnav vreodată? Care medic v’a vindecat? O nouă şi foarte interesantă an­chetă a „GAZETET MEDICALE“ Obezitatea şi slăbiciunea femeei _Ce sunt Hemoroizii—» — Cancerul mitrei — Curăţirea pietrei de pe dinţi VaPnTh­fl' Bălţăteştî. Pot face V dliduyd. hăi fomanle gravide ? Cel mai bun calmant: baia rece. Atenţie când săriţi în apă. — ------La Ostanda, etc. —--------­Sfaturi pentru puspodine Pagini vechi: Doftorul lui Vasile Lupu A.B.C. — darul medica! Educaţia sexuală a şcolarilor — O pudoare rău înţeleasă — 12­7 Lei Red. şi Adiţia Bucureşti str. Doamnei 2'i CASA AUTONOMA PENTRU O­­CROTIREA SI AJUTORAREA PERSONALULUI C­­F. R. PUBLICAŢIUNE Marţi 11 August 1931 orele 10 La Direcţiunea Casei Autonome pentru Ocrotirea şi Ajutorarea Personalului CFR. din Str. Barbu Catargiu No. 18 Bucureşti, se va ţi­ne licitaţie publică pentru lucrări­­rile de furnizare şi montarea cor­purilor luminoase la Dispensarul de Puericultură din Cart Steaua CFR. Dosarul lucrărei cu măsurătoa­rea, devizul, planurile, cartele de sarcini şi Condiţiile Generale se pot consulta şi orice informaţiuni se poate lua în fiecare zi de lucru în­tre orele 11—13 la Direcțiunea Te­­chnică a Casei Autonome CFR la adresa de mai sus. No. 74688 din 1931. 17 Iulie 1931 Crima unui gardian public CHIȘINĂU 20. — Gardianul pu­blic Argat a tras cinci gloanţe a­­supra locuitorului Gheorghe Frun­ză, pe care l-a omorât. Motivele acestei crime nu se cu­nosc încă. Autorităţile cercetează. Călinescu pentru că ne-a adus la cunoştinţă că, pe lângă mamifere, în ţara noastră se mai găsesc îm­prăştiate şi asemenea preocupări şi anume în punctele biogeografice cele mai importante cari au cola­borat efectiv cu d-sa! Academia l’a ajutat, Centrala zoo­­geografică l’a ajutat, persoanele o­­ficiale şi neoficiale l-au ajutat, punctele biogeografice cele mai im­portante din ţară au colaborat cu d-sa, 25.000 lei a încast. Ce mai do­reşte ? Probabil doreşte să mai continue pe teren cercetările sale sistemati­­ce-zoogeografice- fiindcă d-sa mai anunţă o lucrare:: «taxonomia gru­pului, care nu intră în cadrul aces­tei lucrări de biogeografie, ea este în curs de cercetări şi formează su­biectul unei publicaţii viitoare». Să se adreseze la Academie că totul va merge strună! Cum să nu-l ajute Academia — mai ales cu fapta cum zice d-sa — când a descoperit şi a adăugat «încă 55 de forme (specii şi subspe­cii) la vechea listă a formelor cu­noscute (40) etc.». Păcat că nu ştim care-s acele 55 forme necunoscute descoperite la noi, fiindcă el grija să nu ne spuie! Să vedem acum rezultatul cerce­tărilor pe teren ale ilustrului autor, fiindcă le știm pe cele făcute de Hermann, Daday, Bitz, Csato, Mű­hely, Kertész, Berger, Orosz, O. Witting, E. Witting, în Transilva­nia și de Brandt, Nordmann, Schauer, Brauner, în Basarabia. Iată rezultatele cercetărilor pe te­ren ale d-lui Raul Călinescu, în Re­gat: Specia No. 5 (pag. 8): «mai pu­ţin cunoscută în şes (Periş-Ilfov), unde poate fi însă mult mai co­mună». Autorul trece sub tăcere faptul că această specie a fost sem­nalată în şes de Matschie. Specia No. 9 (pag. 9) : «Este însă posibil ca în şesul Dunării sau cel puţin în partea sa cea mai orien­tală, cârtița comună să fie înlocui-t tă sau să locuiască împreună cu subspecia următoare (No. 10), cu atât mai mult cu cât Matschie, con­sideră... etc.». Specia No. 14 (pag. 11): «Creată de Matschie în 1901 pe exemplare strânse în jurul Bucureștilor (Că­linescu era pe atunci în pelinc­!),­are se deosebeşte de forma tipică (No. 13) precedentă, prin unele caracte­re stabile constatate de însuş Mé­­hely pe material strâns de aseme­nea din ţinutul Capitalei, după cum afirmă şi Trouessart». Şi adaugă mirându-se Călinescu în notiţa înfrapaginală: «Specie românească, creată de un cercetă­tor german de la Berlin (Matschie), pe material strâns în jurul Bucu­reştilor, poartă numele unui zoolog ungur (Méhely) şi e pusă la punct de un cercetător francez (Troues­sart) şi altul american (Miller)... Din această constatare putem ve­dea, între altele, cât este ştiinţa de internaţională!» Acest «între al­tele» este în adevăr delicios! Fiind­că în adevăr unii au recoltat mate­rial,alţii l’au determinat, Tan pus la punct şi Călinescu a luat premiu pentru... cercetări pe teren. Specia No. 18 (pag. 11—12) «desco­perită şi creată în 1819, etc. Ar fi interesant de ştiut dacă această specie trăeşte şi în Drobrogea, ceea ce nu e exclus». S’o caute deci alţii, d-lui e mulţumit să deie pla­nul ! No. 21 (pag. 12) «specie aproape cosmopolită în lumea veche a emis­­ferului nordic (regiunea palearc­­tică), se citează la noi din Banat, în mod neprecis de către A. Moissi­­sovics, fiind pusă la îndoială de către Méhely, care arată că nici o colecţie din fosta monarhie Austro- Ungară (cum fostă în 19001), nici chiar Muzeul Naţional de la Buda­pesta, nu posedă vreun exemplar din această specie; totuşi acest din urmă autor nu o omite din lista sa». Atunci Călinescu n’o omite nici el, deşi n’a­­găsit-o niciodată... pe teren ! No. 22 (p. 12) «...existând de sigur şi în Vechiul Regat unde nu s’au făcut cercetări până acum». Admi­raţi siguranţa zoogeografului nos­tru ! No. 24 (p. 13) «...găsindu-se proba­bil şi în re­stul ţării». Sunt deajuns aceste exemple spre a se vedea în ce constau cercetă­rile pe teren ale lui Călinescu. * «Opera» d-lui Călinescu are însă şi alte surprize, pe cari le vom a­­răta în foiletonul următor, mâine. Radu R. Dimitrescu Cronica Judiciara CRIMA DIN STRADA SPIROIU VASILE Ordonanța definitivă. D. jude prezident Stănescu, termi­nând instrucţia în afacerea odioa­sei crime din strada Vasile Spiroiu, de acord cu rechizitoriul definitiv al parchetului, a dat ori ordonanţă definitivă, prin care dispune trimi­terea în judecata Curţii cu Juraţi, în stare de arest a sadicului crimi­nal Iosef Maruthc, originar din Ora­dea, care în noaptea d de 8 spre 9 iu­nie în împrejurările cunoscute, a asasinat cu lovituri de topor pe con­cubina sa Ana Kis şi pe nepoata a­­cesteia Elena. Dosarul a fost înain­tat Camerei de punere sub acuzare, d ln contrabandă, decât o contraven­ţie fiscală DIVERSE — D. procuror Răşcanu, a deschis acţiune publică pentru delapidare, şi a trimis în stare de arest la cabi­netul 5 de instrucţie pe Gheorghe Dumitru, care fiind încasator la U­­zinele Comunale şi-a însuşit suma de 20.000 lei. — Secţia IV-a a tribunalului a confirmat mandatul de arestare e­­mis în contra lui Pascal, acuzat de tăinuire, în furtul de bijuterii dela magazinul Resch. — D. prezident Stratulat a menţi­nut în stare de arest pe servitoarea Ana Pascu acuzată de furt de la stă­pân cu complicii acesteia Ion Gh. Gheorghe şi Ana Popa. — Cabinetul 7 instrucţie a emis mandat de arestare în contra lui Iţic Akerman, ultimul dintre tâlha­rii cari au luat parte la atacul dela Otopeni. — Un mare număr de avocaţi au solicitat în scris Baroului spre a in­terveni pe lângă Preşedenţia Consi­liului să se revină asupra măsurei prin care se interzice accesul avo­caţilor în Ministere. Cu această o-AFACEREA SPIRTULUI NEGRU Confirmarea arestărei lui Alfred Af­talion Tribunalul de vacanţă în comple­tul d-lor Costin şi Duma, în urma rechizitoriului d-lui procuror Şte­fan Stâncescu a confirmat ori man­datul de arestare emis de Cabinetul 7 instrucţie în contra parfumerului Aftalion din strad­a General Flores­­cu, acuzat de tăinuire, prin aceia că a cumpărat spirt de contrabandă sustras din fabrica sigilată din Şer­­caia. Apărarea prin d-nii avocaţi Munteanu-Galaţi şi Marian, au sus­ţinut inexistenţa delictului de tăi­nuire în speţă, unde în conformitate cu Legea Spirtului nu poate să o­cazie se documentează că prin mă­sura luată se periclitează grav in­teresele cetăţenilor. — Judecătoria Ocolului VIII ca instanţă de mic Parchet a achitat ţie de avocat Petre Grozdea, acuzat de ultragierea unui jandarm caporal­­iste pentru cumpărător de spirt cu prilejul unei adunări comuniste. C­APIT­ALA CRIMA DIN ȘOS. PANTELIMON In numărul nostru trecut, am a­­rătat, că în curtea fabricei de că­rămidă din şos. Pantelimon No. 277, un lucrător anume Const. Prundea­­r­u a fost împuşcat. Relatiunea ofi­cială era că, un glonte rătăcit a lovit pe lucrător în piept, omorân­­dul. Cercetările ulterioare întreprinse de autorităţile poliţieneşti au sta­bilit că, Prundeanu nu a fost lovit de un glonte rătăcit, el, a fost îm­puşcat din imprudenţă de către un tovarăş al său, anume Const. Bordeanu. Acesta avea un revolver pe care­­ voia să-l demonteze. Re­volverul a luat foc şi glontele a u­­cis pe Prundeanu. Ceilalţi cama­razi cari asistau la scenă, au vroit să tăinuiască crima, arătând că e vorba de un glonţ rătăcit. Impru­dentul a fost arestat. DOUA CAZURI DE INSOLATIE Din cauza căldurei excesive de em­, bătrânei Elisabeta Anarie, în etate de 76 ani, din strada Nicul­­cea 39 şi d-rei Joe Ursulescu, li s’a făcut rău şi au căzut în stradă. Li s’a făcut inhalaţii cu eter. OTRĂVITĂ DIN GREŞEALA Fiind întuneric în odaie şi voind să ia un pahar cu lapte de pe geam, femeia Elena Dumitrescu a „tras o duşcă“ dintr’o soluţie toxică. A fost internată la Spitalul Brân­­covenesc. TREI ÎNCERCĂRI DE SINUCI­DERE Din motive pe care refuză să le mărturisească, d-ra Georgica Ber­­ceanu, din strada Sibiu 14, a în­cercat să se sinucidă, luând o can­titate de esenţă de oţet. Sinucigaşa refuză orice îngrijire. * In camera No. 36 a hotelului Lu­­vru, a încercat să se sinucidă, cu eter, d-ra Elena Mihăilescu. A fost anunţată salvarea şi un intern a readus-o în simţiri. * Deasemeni, în urma unor certuri familiare, a încercat să se sinucidă, luând o soluţie de sare de măcriş, manicareza Ana Buchie, în vârstă de 17 ani, domiciliată în strada Sfinţilor 64. A fost internată la Spitalul Col­­ţea. CĂZUT DE PE CASA In timp ce lucra la acoperişul unei case din Calea Moşilor, tinichi­giul Mitică Cojocărescu, în vârstă de 15 ani, şi-a pierdut echilibrul,­ căzând de la o înălţime de 6 metri şi fracturându-şi patru coaste. In acelaş timp s’a ales cu contu­­ziuni abdominale. In stare gravă a fost internat la Spitalul Polizu. AGRESIUNE Pe când se aflau pe strada Dr. Ma­­nolescu, din spatele Spitalului Col­­ţea, muncitorii Stoica Tudor, din Strada Niculae Filipescu 51 şi Tra­­ian Podaru, din Calea Şerban Vo­dă No. 106, au fost răniţi cu cuţite­le de indivizi necunoscuţi cari, s’au făcut nevăzuţi. INCERCARE DE SINUUCIDERE »CUVÂNTUL Procesul soc. Fero­ chimica Desbaterile de om­ Şedinţa se deschide la ora 9 dim. sub preşedenţia d-lui general Flo­­rescu. E audiat d. general Papană, care dă relaţii favorabile asupra col. Şoarec arătând că acesta a lucrat cu bună credinţă, fapt con­statat cu ocazia anchetei făcută de D-sa împreună cu d-nii generali Zadia şi Papp. Restul depoziţiilor d-lui general Papană privind apărarea naţională, se declară şedinţă secretă. Martorul col. NEGREI VASILE, fost director al armamentului, n’a putut răspunde la 17 întrebări pu­se de d. avocat D. Rădulescu. Martorul col. URLAŢEANU a­­rată că în anul 1920, fiind delegat într’o comisie de triere a găsit mu­niţiile din depozite, într’o stare dezastruoasă. D. avocat C. SOLOMONESCU în­treabă pe martor dacă s’au încheiat acte de toate constatările făcute de martor asupra stărei muniţiilor. Martorul răspunde afirmativ. D. avocat SOLOMONESCU arată că o mulţime de acte care ar fi pu­tut servi apărării acuzaţilor, au fost omise. D. PREŞEDINTE găseşte că cu­vântul omis nu-şi are locul aci cel mult instructorul a crezut poate că unele acte nu sunt necesare. Martorul mai dă o serie de lămu­riri cu privire la categoriile de mu­niţii aflate în depozite şi mijloa­cele întrebuinţate pentru identifica­rea acestor muniţii. D. avocat D. RĂDULESCU cere câteva relaţii martorului. Martorul col. RIZESCU fost în direcţia armamentului, răspune la o serie de întrebări puse de incul­patul general Lucescu. E audiat apoi ca informator în şedinţă secretă d. lt. col. Şerpui care dă relaţii importante asupra mun­ţii lor. Şedinţa se amână pentru azi la ora 7 dimineaţa. Composesoratele din Ardeal In urma administraţiei dezastruoase se im­une desfiinţarea lor TOPLIŢA, 20. — Originea compo­­sesoratelor, specifice Ardealului, ne duce prin veacul al 13-lea, când teri­toriile, devenite domenii regale, au fost împărţite luptătorilor conducă­tori. pentru folosinţă. Astfel s’au constituit composesoratele nobililor cari aveau o mică proprietate indi­viduală şi cu toţii împreună aveau folosirea şi stăpânirea colectivă a unei întinderi de pădure, islaz şi de lacuri. Aceste composesorate erau a­­sociaţiuni de drept privat, cari în urmă au fost recunoscute ca persoa­ne juridice. O lege ungară a regle­mentat organizarea lor internă, su­­punându-le tutelei administrative. Ca urmare a acestei situaţii, băşti­naşii, românii autohtoni, au fost de­posedaţi de pământurile lor, rămâ­nând cu folosinţa a mici porţiuni de teren cultivabil şi, în comun, cu fo­losinţa colectivă a păşunilor şi pă­durilor strict necesare. Cu mici schimbări, această situaţie s’a menţinut şi la instituirea iobă­­giei. Cu timpul, aceste posesiuni co­lective s’au reglementat, constituind Fata Victoria Bară, în etate de 18 ani, de fel din Comuna Codineş­ti , jud. Gorj, şi actualmente de­ ___ ________ ____ miciliată in şoseaua Pantelimon 134­­ aşa zisele composesorate urbariale, certându-se cu concubinul ei. a în-JDupă desfiinţarea iobăgiei şi împro­prietărirea ţaranilor ardeleni, aceste proprietăţi colective au rămas în­cercat să se sinucidă, înghiţind 200­­ grame spirt denaturat. I s’au făcut obicinuitele spălaturi stomacale,, fiind însă în afară de orice pericol, forma şi denum­iirea composesorate­­asociaţiuni­le lor urbariale, ca drept privat, convenţionale supuse şi astăzi normelor silvice. Cuiburi de priveligiaţi şi fraude Dacă cercetăm rezultatele din tre­cut, ele au avut întru câtva raţi­unea lor de a fi­ astăzi, însă după cum se administrează aceste colecti­vităţi de cei puşi în fruntea lor, din composesorate s’a făcut un cuib de privelegiaţi cari au exploatat tot ce s’a putut în profitul lor, fără ca co­lectivitatea să fie şi ea împărtăşită. Nici un control nu se exercită asur­­pra gestiunii acestor composesorate, iar conducătorii cari s’au perindat văzând că pentru multele fraude ce s’au făcut nu sunt sancţiuni, şi-au luat toată libertatea de a lucra după bunul plac, dedăndu-se la falsuri grosolane. In acest fel, composeso­ratele nu mai au raţiuneae de a f­i şi pentru curmarea unei adminis­traţii demoralizatoare se impune desfiinţarea lor prin obligativitatea ieşirii din indiviziune. Aproape fiecare comună din regi­unea păduroasă de pe Valea Mure­şului îşi are câte un composesorat, a căror administraţie dezastruoasă a fost încurajată de administraţia maghiară când a fost vorba de co­lectivităţi de ale românilor, iar ad­ministraţia românească s’a complă­cut într’o condamnabilă toleranţă. Cazul dela Topliţa Ce se întâmplă însă la pomposeao­­ratul din Topliţa, întrece orice mar­gini. Am relatat felul cum se admi­nistrează cele câteva mii de jugăre de’ teren, cari, odată acoperit cu pă­duri seculare, astăzi, în partea cea mai mare, sunt defrişate, sumele re­alizate însuşite de conducători şi cele înregistrate cheltuite fără nici o socoteală. Pentru ca în parte să se remedieze această situaţie, jude­cătoriile de ocol au fost învestite cu dreptul de control, alegere şi dizol­vare a consiliilor composesoratelor. Din motive, cari trebuesc stabilita, situația nu s’a ameliorat, ci chiar s’a agravat, fraudele făcându-se chiar sub ochii acestor organe de control. Judecătoria a desfiinţat consiliile composesoratelor şi a numit comisii interimare, fără să se respecte cele mai simple norme de administraţie. Căci de câţiva ani, aceste comisii, pentru a nu fi trase la răspundere, n’au convocat nici o adunare gene­rală pentru a primi descărcare de gestiune, sau a proceda la alegerea unui comitet legal. Toate reclama­­ţiile făcute, apărute şi în ziare au rămas fără rezultat, sfidându-se mo­rala publică şi provocând o demo­ralizare generală. Supunem numai un caz celor în drept în speranţa că atât fraudatorii, cât şi cei cari tolerează, vor primi sancţiunea cuvenită ca cel puţin să se dea un exemplu şi să nu fie încu­rajaţi şi alţii în continuarea acestor operaţiuni. Lemne vând­ute de două ori In 1927, la regionala silvică din Cluj, s’au vândut prin licitaţie pu­blică 2600 m. c. lemne doborâte de vânt, cari s’au adjudecat d-lui Duşa Valeriu cu 160 lei m. c. Prin numirea comisiei interimare, aceasta a cău­tat să profite în măsură cât mai lar­gă din această situaţie. Sub motiv că s’a lucrat contra legii, d-lui Duşa îi s’a reţinut o cantitate de 1100 m­c. din materialul lemnos cumpărat la licitaţie, care s’a fasonat şi vân­dut din nou de comisia interimară cu 415 lei m. c. S’a realizat o sumă de 156.500 lei, din care însă nu s-au trecut în registrele composesoratu­­lui decât 75 000 lei. Restul a primit o destinaţie necunoscută, uşor de bănuit. Dacă astfel de operaţiuni sunt posibile, ne întrebăm care e ra­ţiunea de a fi a acestor composeso­rate şi dacă rolul organelor de con­trol nu este mai mult de complici­tate. Sperăm că ministerul se va sesiza de altfel și nu va tolera și mai de­parte aceste sisteme. Ioan Tolan lin nis ii wiHlsfi nlail -------oooo - Apelul ctHiteiul al expoziţiei internaţio­­nalle a copilului Primim: Pentru organizarea «Expoziţiei Internaţionale a Copilului» care va avea loc la Bucurenşti în primăva­ra anului viitor, comitetul de orga­nizare al expoziţiei, sub patronajul M. S. Regina Maria şi Preşidenţia activă a A. S. R. Principesa Ileana, face un călduros apel către toate instituţiile oficiale, precum şi către preoţii, profesori şi toţi capii de fa­milie din cuprinsul României, care ne-ar putea da concursul lor în a­­ceastă împrejurare — să trimeată de pe acum chiar, pe adresa Comi­sariatului General al Expoziţiei, Str. Clemenceau 6 (fostă Corăbiei), tot ce poate însemna expresie a li­berei manifestări plastice a copii­lor noştri (până la vârsta de 14 ani) Bunăoară: desemne în creion sau cerneală, desemne în creioane colo­rate, pastele sau aquarelle; sculp­tură în ceară, lut şi alte materiale; aplicaţii decortive, precum şi orice fel de păpuşi, jucării, etc. etc. Fireşte, toate aceste obiecte vor trebui să reprezinte nestingherit mentalitatea, gustul şi idealul co­pilului respectiv. Ele vor fi deci lucrate numai din imboldul şi i­­maginiaţia copilului — şi cu pro­pria lui mână — fără sugestia şi a­­jutorul manual al persoanelor ma­ture. Orice obiect expediat în acest scop va purta o etichetă cu: numele, pro­numele şi vârsta copilului. Ocupa­­ţiunea (profesiunea) părinţilor — precum şi comuna şi judeţul lor de reşedinţă. Diverse menţiuni şi premii în bani vor fi acordate —în timpul ex­poziţiei — celor mai reuşite din e­­xemplarele primite şi expuse. Comitetul de organizre mulţume­şte de pe acum tuturor acelor cari se vor grăbi a răspunde la apelul nostru şi cari vor contribui astfel, într’o măsură considerabilă, la reu­şita primei expoziţii internaţionale a copilului, ce se organizează pe pământul României Mari. ISRS Moartea pr. I. N. - Date biografice­­ Duminică a închis c­of. dr. N. Paulescu. Răpus boală incurabilă­­—­ Rancor­u. — pleacă dintre noi în vârstă de numai 62 ani. Savant recunoscut şi apreciat de somităţile medicale streine, filosof spiritualist într’o epocă de acerb materialism, naţionalist intransigent, a fost mai presus de toate un ali­­nător al suferinţelor omeneşti. Născut în Bucureşti, în Noembrie 1869, după ce şi-a terminat liceul, a plecat la Paris, la 1888, urmând acolo facultatea de medicină. In 1892 extern, la 1894 intern la spitalul „Notre Dame de Per­petuer secours“ în serviciul prof. Lancevaux. La 1901 vine la Bu­cureşti. Teza de doctorat şi-a luat-o în 1897, iar la 1901 şi-a luat doctoratul în ştiinţele naturale. Din opera prof. N. Paulescu spi­cuim cele arătate într’un articol omagial al d-lui dr. V. Trifu, cola­borator şi intim al defunctului. Intre 1897—1900, împreună cu prof. Lancevaux a făcut o serie de descoperiri asupra tratamentului a­­nevrismului cu injecţiuni de gelatină, care au format subiectul unei serii de comunicări la Academia de Me­dicină (Paris). Cu prof. P. Regnier a dovedit că glandele tiroide elaborează o substanţă necesară nutriţiunei sis­temului nervos. Cu Besanton a combătut ipoteza clasică a indiferenţii celulelor can­ceroase şi a probat specificitatea celulară. Intre 1911—1913, a publicat o serie de cercetări exprimentale a­­supra originei glicogenului. „Tratamentul diabetului“ cuprin­­­de rezultatul cercetărilor sale şi leacul boalei. Pancremna descoperită de el, un extras de pancreas, introdus în or­ganism, face să dispară simptomele diabetului. După 1921, mai mulţi medici ca­nadieni­­şi-au revindecat prioritatea descoperirei leacului antidiabetic. Dar profesorul N. Paulescu desco­perise terapeutica maladiei înainte de 1920, în urma cercetărilor sale in domeniul fisiologiei. In colaborare cu Lancevaux edi­tează un mare tratat de medicină, având ca bază etiologia. După răsboiu, a publicat trei vo­lume de: „Trăite de Physiologie me­dicale,“ lucrare care a primit ade­ziunea admiratoare a reputaţilor sa­vanţi: prof. Arthus, H. Huchard, F. Helme, prof. Landouzy, Sir. Ed. Scharpey Schafer, F. Catherin, Charles Mathé, etc. Lucrările sale, — reale contribu­­ţiuni în fiziologie —, i-au creiat legături şi prietenii. Revistele streine de specialitate îl reproduc şi îl con­sultă. Chemat la Paris, la moartea ilus­trului Lancevaux, pentru a-l înlocui, a răspuns că-şi iubeşte prea mult ţara pentru a se putea înstreina. Lecţiile sale către studenţi erau adevărate predici. Cu moartea prof. N. Paulescu ştiinţa pierde un cercetător fecund, biserica un misionar, suferinzii un prieten devotat. Ion Muche Moartea generalului Cocea La Sighişoara a murit generalul Dimitrie Cocea, părintele publicis­tului N. D. Cocea şi a artiştilor Flo­­rica şi Alice Cocea din Paris. înmormântarea a avut loc Sâm­bătă 18 Iulie la vila Cocea, din Si­­ghişoarea. Generalul Cocea a fost pe vre­muri aghiotantul principelui Fer­dinand, în care calitate s’a făcut cu­noscut prin provocarea la duel a lui Alexandru V. Beldiman, directo­rul ziarului «Adevărul». Sărbătorirea patro­nului automobi­lilor Duminică «Uniunea conducători­lor de automobile din România», prezidată de dr. Al. G. Teodorescu, şi-a sărbătorit patronul — Sf. Ilie — în decorul pitoresc al parcului Snagov. Dimineaţă a fost un te-deum la biserica Boteanu, pentru pomenirea membrilor decedaţi. La ora 8 a. m. numeroşi membri ai Uniunei au plecat la Snagov. La ora 1 p. m. a avut loc o masiă colegială în parc, la care a parti­cipat, din partea municipiului, d. I. Angelescu, primarul sectorului de Verde.In tot cursul zilei muzica poliţiei a distrat asistenţa. S-a distribuit apoi o frumoasă tombolă, în mijlocul unui bune dis­poziţii generale. Pe înserat s’au făcut plimbări cu bărcile pe lac. Serbarea a luat sfârşit la ora 10 seara. I. M. O carte mult aşteptată Viziune apocaliptică din timpul Re­naşterii italiene, „Borgia” e un ro­man şi mai mult decât un roman: e fresca unei epoci, istoria unor vieţi satanice, trecerea în revistă a eroilor unui veac de sânge, artă şi otravă, împletirea carnavalescă a unor figuri de talia lui Michelangelo şi Cesare Borgia — geniul creaţiunei artistice şi geniul desfrâului sadic — a lui Sa­vonarola şi a Lucreţiei Borgia — mo­nahul auster şi păcătoasa cu carne dia­bolică — a Papei Alexandru Borgia şi a lui Macchiavelli — cei doi subtili inventatori de iezuitisme filtrate — împletirea aceasta e calitatea de că­petenie şi caracteristica covârşitoare a cărţii febrilului Klabund, poet ger­man, mort în floarea vârstei, secerat de o tuberculoză galopantă, zămisli­­toare de sensualităţi şi erotisme acu­te. „Borgia” e povestirea vieţei unor oameni legaţi cu diavolul, relatată de un înfrigurat şi de un mistic. Nele­giuirile lor, scăldate în sângele cald al nevinovaţilor, sunt ridicate la rang de voluptăţi sadice, cu o pricepere ome­nească dincolo de erotismele facile ale romancierilor lubrici, dar nelipsi­tă de acel plastic realism, care spune lucrurilor pe nume. E literatura, şi e viaţă. Figuri de acum multe secole se apropie de noi cu apucături cari par ale veacului nostru, şi le înţelegem, pentru că aproape le putem pipăi... înfăţişarea exterioară şi tiparul sen­­saţionalului volum fac cinste lucrării și editurii care a dat-o la iveală în excelenta traducere a d-lui Victor Ro­dan. A PPcffl pcf p * BORGIA, ROMANUL UNEI FA­MILII, de KLABUND, în românește de VICTOR RODAN. — Editura „EMI­­NESCU”, București­­. ŞTIRI ARTISTICE La Teatrul Cărăbuş Dir. C. Tă­­nase. • Aseară a avut loc premiera ma­relui spectacol «IN DRACI» în 2 acte şi 24 tab. de N. Kiriţescu. Cel mai frumos şi mai ingenios spec­tacol ce s’a putut reeda până acuma pe vre’o scenă românească e marea revistă «IN DRACI» pusă în scenă de D-nul C. Tănase cu următoarea distribuţie: d-ra Lizica Petrescu, Cleo Dragomirescu, Lulu Savu, Ştefania Popescu, Vily Petrescu şi D-nii: C. Tănase, L. Groff, Giu­­garu Huşi, Dan Demetrescu, M. Mi­­lian, S. Stroe, J. Anghelescu, Lorenţ St G­lodariu, C. Iohan Th. Burcuş. Pentru acest spectacol Comp. Că­răbuş a făcut mari sacrificii mate­riale aducând 20 de negri de la Expoziția Colonială din Paris. MARŢI, 21 IULIE 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cola apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică uşoară (plăci de gramo­fon). 18: Orchestra Luca (muzică românea­scă). 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Luca: Continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20: Părintele Nae Popescu, secretar general al ministerului artelor: Tatăl poeţilor români. PROGRAMUL DE SEARA 20.20: Muzică uşoară (plăci de gramo­fon). 21: D-na N. Alexandrescu, violină. Mozart: Sonată în sol major. R. Alexan­­drescu: Melodie. Bach-Kreisler: Grave. Kreisler: Serenada lui Polichinelle. 21.30: D. Olimp Grigore loan: Memo­riile lui Poincaré despre România. 21.45: D. Jean Moscopol, diseur: Chan­sonette. 22.15: D-ra Madeleine Cocorescu: Pian: Beethoven: Sonata op. 31, Solo. 3. Cho­pin: Baladă. Chopin: Poloneză. 22.45. Informațiuni. ! Spectacole TEATRE CĂRĂBUŞ: In Draci. TEATRUL VENTURA: Pierre sau Jack.­­TEATRUL NOU: Chibiţul. TEATRUL COLOS: Nimic nou pe frontul Bucureşti. TEATRUL THALIA: (Cinema Pa­ris) Omul care a văzut moartea Cinematografe SELECT: Generalul. CORSO: Monumentul indian. TRIANON: Fericirea mea eşti tu. VOX: Generalul. FEMINA: Şoricelul vesel. REGAL: Soţie trădătoare. CAPITOL: Nu-ţi înşela nevasta. CINEMA B­ULEVARD PALACE închis pentru renovare. UDO: Minciuna. OMNIA: De ce iubim şi Stan şi Bran la cabaret. MARCONI: Femeea rea. MARNA: Vis de iubire. VOLTA BUZEŞTI: Parada gostei. dra-

Next