Cuventul, octombrie 1931 (Anul 7, nr. 2316-2346)

1931-10-01 / nr. 2316

in ajunul conferinţei interparlamentare Comitetul de recepţie şi de organizat Mâine la orele 10 dimineaţa începe conferinţa interparlamentară. Desbaterile se vor ţine în localul Adunării deputaţilor căruia i s’au adus amenajări speciale în acest scop. Pentru a fixa detaliile primirii oaspeţilor străini, a avut loc ori după amiazi la Cameră o şedinţă a comitetului de recepţie şi a comi­tetului de doamne. S’au luat dispoziţiuni pentru o cât mai strălucită primire a repre­zentanţilor parlamentarismului in­ternaţional. Comitetul de recepţie şi de organizare Iată compunerea definitivă a co­mitetului de recepţie şi organizare: D. Pompeiu, preşedintele Camerei, M. Sadoveanu, preşedintele Senatu­lui, preşedinţi onorari, Jean Mitili­­neu, senator, fost ministru, preşe­dinte activ, Dr. C. Angelescu sena­tor, fost ministru, C. Brâncoveanu Basarab deputat, G. Brătianu depu­tat, Victor Cădere secr. gen. al mi­­nisterului de interne, Henri Catar­­gi senator, fost ministru, Dr. D Ciugureanu deputat, A. C. Cuza de­putat, A. Curteanu deputat, Mircea Djuvara deputat, C. Dimitriu depu­tat, fost ministru, Tr. Dimitriu Șoimu deputat questor al Camerei, D. Dobrescu primar general al Ca­pitalei, I. Th. Florescu deputat fost ministru, General Florescu Banu di­rector g-ral P. T., Th. Fischer de­putat, N. Gatoschi deputat, N. Geor­gescu Cocoș deputat, Octavian Go­­ga deputat fost ministru, Prof. Dr. Iuliu Hațiegan deputat fost minis­tru, Ing. Mircea N. Iorga deputat, Gr. Iunian deputat fost ministru, General M. Ionescu director g-ral C. F. R., Nae Ionescu deputat direc­torul ziarului «Cuvântul», Dr. N. Lupu, deputat fost ministru, Al. Marcu deputat, N. G. Marinescu se­nator, Istrate Micescu deputat, C. Mitilineu senator fost ministru, Al. Otetelișeanu, deputat, Dimitrie Pas­­cu senator, I. Petrovici deputat fost ministru, M. Popovici deputat fost ministru, I. Răducanu deputat fost ministru, Hans Otto Roth deputat, Costin Sturdza deputat, C. Stoiano­­vici deputat, N. Schina deputat, Pamfil Șeicaru deputat, N. N. Să­­veanu senator fost ministru, I. So­­neriu deputat, Gh. Tătărescu de­putat fost sub­secretar de Stat, V. V. Tilea deputat fost subsecretar de Stat, Dr. P. Topa deputat, Dr. Emil Țeposu deputat, Udrischi Gh­eo­r­ghesenator membru^^^^^ Un birou de presă şi in­­formaţiuni Prin îngrijirea secretariatului ge­neral al celei de a 27-a conferinţe a Uniunii Parlamentare şi a Direcţiei Presei şi Informaţiilor de pe lângă Preşedinţia Consiliului de miniştri va funcţiona în palatul Adunării de­putaţilor, alături de birourile secre­tariatului, sala comisiunii a 6-a, un birou de presă pus­ub conducerea d-lui Ion Dragu, precum şi un ser­viciu de informaţiuni pus sub con­ducerea d-lui George Mavrocordat. Biroul de Presă va sta la dispo­­ziţiunea tuturor reprezentanţilor presei române şi străine în ce pri­veşte comunicarea ştirilor şi dări­lor de seamă în legătură cu lucră­rile Conferinţei Uniunii Interparla­mentare, începând din ziua de Mier­curi 30 Septembrie. Serviciul Informaţiilor va sta la dispoziţiunea domnilor delegaţi străini pentru lămuririle şi infor­maţiile documentare în legătură cu România. In afară de aceasta, Direcţia Pre­sei a organizat un stand, care în timpul conferinţei va pune la dis­poziţia membrilor delegaţilor dife­ritele publicaţii asupra României. Plecarea delegaţiei ungare BUDAPESTA 29 (Rador). — D. Albert Bersevicz, membru al de­legaţiei ungare, la conferinţa uniu­­nei interparlamentare din Bucureşti, a plecat astăzi spre Bucureşti. D-nii Gustav Graz şi Sztereng, foşti miniştrii, vor pleca la Bucu­reşti, la 5 octombrie. Declaraţiile şefului dele­gaţiei elene SOFIA 29 (Rador). — înainte de a pleca spre Bucureşti, d. Pa­­panastasiu, şeful delegaţiei elene la conferinţa interparlamentară, a fă­cut presei importante declaraţii. Vorbind despre uniunea balca­nică, d. Papanastasiu a arătat că ea trebue realizată prin etape suc­cesive. D-sa a adăugat că în vii­toarea confederaţie balcanică, toa­te Statele urmează să-şi păstreze deplina lor independenţă, angajân­­du-se totodată să nu-şi dea sprijin reciproc împotriva unei alte Puteri, în caz de agresiune. Printre etape, d. Papanastasiu re­comandă o uniune poştală, o u­­niune feroviară şi un serviciu muu de ingienă -Ţările bal­canice.­­ Q.­­Paipanastasiu fiind întrebat de un ziarist ce crede despre men­ţinerea statu-quo în Balcani, a răs­puns următoarele: trebue să se ple­ce de la statu-quo, pentru a se a­­junge în mod gradat la modifica­rea unor anumite părţi din acest statut. Modificările urmează a se face pe baza de acorduri amiabile, întrucât războiul trebue să fie a­­bolit, pentru totdeauna, în rapor­turile inter-balcanice. D. Papanastasiu şi personalită­ţile cari îl însoţesc, a plecat astă seară spre Bucureşti.­ ­ÎTcI Trector la cameră, secret trupului român, ţiţeiul de doamne est comitet fac parte d-nele: getoianu, General C. Ştefă­nuza, Brâncoveanu Basarab, I Brandsch, Zamfir Brătescu, I Cantacuzino, Alexandrina Czino, Cerches, A. Corteanu, II Şoimu, D. Dobrescu, Mir­ovara, Dem. Dobrescu, I. Th. I­, R. Franasovici, Dem. I. G Margareta Ghelmegeanu, Gnu, C. Hamangiu, N. Iorga, Horga, I. Ionescu-Sisesti, G Ionescu, Gr. Iunian, I. Mi­c­h Munteanu-Râmnic, St. Me­­ti Mirto, Istrate Micescu, M.­­ I. Mitilineu, Ella Negru­­ti Otulescu, N. Ottescu, I. Pr. V. Pella, I. Petrovici, D. P Eugenie St. Cicio Pop, Vrop, Mihail Popovici, Mi­­hiveanu, N. N. Săveanu, S StStoianovici, V. Stanei­u, Dupa, Gr. Trancu-Iași, Ale­­xi­. Trifu, N. Vasilescu-Kar- Prâlcovici. Doi coloniști omorâți de comitagii Ion Stancu, oribil mutilate. Asasinatele au fost înfăptuite de ban­dele de comitagii, cari tiranizează de timp îndelungat regiunea noastră. S’au luat măsuri pentru prinderea cri­minalilor. ■rierul judiciar Citarea unor escroci Cruţescu, preşedinte, I. Antonescu, la tribunalului Ufov, în director general au încasat mulţi iluziilor d-lui procuror Stoicescu, a condamnat pen­tiuferie pe Ion Gheorghiu­­la lună închisoare şi pe Ferovsky la trei luni. ■ighebaseră o societate de ssthacia Orientului» şi, fă­­ca acte ademenitoare, au mulţime de naivi. A­­­rhrospecte că au un activ d0 ne lei şi că în consiliul de naţie au diverşi oameni pol. Acietate a şi fost decla­rat de faliment de s. I a trib comercial. Ori din bulevardul F*cl rămâne ares­tată Jurnalului de infirma­­re Hui de arestare dat de calnipotriva femeei Maria VaSg şi-a asasinat soţul, Păscut apel pe care Ca­­mer^e S11b acuzare l-a atr­­mis­­ în stare de arest pe acea g. Alţii ai societăţilor prime La 7 se cercetează ca­ ZUI lăți denumită «Banca FunCpj^jjiei^ cu sediul în strao^ Care se pretinde a Ii 0 ire cu un capital de 100 nm descindere s’a găsit la ca­dă de 20 lei. Condu­ctor societăţi: un artist, bani de la cei pe care i-au înşelat. Adevăraţii profitori sunt însă Lupu Goldstein şi Cezar Teodorescu, cari au dispărut. Toţi sunt trimişi în judecată pentru bancrută fraudu­loasă şi escrocherie. Darea în judecată a con­­ducătorilor societăţei «Viaţa» D. jude consilier G. Niculescu-Bo­­lintin, de la cabinetul 1 instrucţie a terminat cercetările cu privire la neregulile ce s’au săvârşit la aceas­tă societate. Parchetul, prin d. prim procuror Codin Ştefănescu, a des­chis acţiune publică pentru fals, eso­crocherie şi abuz de încredere îm­potriva lui Gh. Costescu, directorul general al societăţei cooperative «Viaţa» şi I. Brădescu, secretarul general al spitalului central de boli nervoase. Sunt învinuiţi că au falsificat bonurile de livrare a pâinei la spi­talul central, au deturnat importan­te sume de bani şi peste două mi­lioane şi jumătate lei. Procesul atentatului de la ziarul «Dimineaţa» Em­ urma să se judece la secţia V-a a curţei de apel procesul elevu­lui de liceu Const Dumitrescu care a atentat la viaţa d-lui Em. Socor, direct, ziarelor «Dimineaţa» şi «A­­devărul» şi care a fost condamnat la trei ani închisoare corecţională. Lipsind dosarul de fond, proce­sul s-a amânat le 6 Octombrie. fel.- 'i«H— Ralia c. r. l. va avea un deficit de cel puțin un miliard Veniturile au scăzut vertiginos. Bugetul viitor va fi de 10 miliarde. Un buget extraordinar. Cum trebue organizată calea ferată. Două soluţii Expozeul d-lui general Pl. Ionescu făcut presei deosebiri de detaliu, la aşa zisa au­tonomie parţială a căilor ferate. A­­ceastă autonomie parţială are ma­rele inconvenient că face să cadă a­­supra ministrului comunicaţiilor, o parte de răspundere, fără ca prin textul legii să aibă dreptul a se a­­mesteca direct în conducere. Altă formă de organizare Din această cauză, accentuiază d. general Ionescu, inerentă stărei ac­tuale de legiferare, iar nici de cum altor cauze,­­ pentrucă aşa cum este cunoscut că atât înainte cum şi după războiu s’au perindat la mi­nisterul comunicaţiilor elemente de cea, mai serioasă valoare, oameni doritori să facă numai bine, cum este de altfel şi acum, — cu toate acestea, indiferent de persoana care a fost ministru şi de persoana care a condus C. F. R., totdeauna au fost oarecari fricţiuni. «După părerea mea, spune tex­tual d. general, oricâtă bună voin­ţă s’ar pune de ambele părţi şi se pune foarte multă şi acum, cu toate acestea vor continua aceste frncţiuni inevitabile, până se va ajunge la o altă formă de organizare a acestei administraţiuni». Soluţiile indicate de d. director general al C. F.IRr. Pentru o nouă organizar­e IFC. F. R., d. director general în expozeul ce ne-a făcut, preconizează două so­­luţiuni: Soluţia de organizare dată căilor ferate belgiene şi care a dat rezul­tate satisfăcătoare până acum. Ea constă în transformarea căilor fe­rate în societate particulară, în ca­re statul este cel mai mare acţio­nar. Din cauza stării economico-fi­­nanciare, o asemenea soluţie n’ar fi însă realizabilă acum. Iar a doua soluţie, ar fi aceea care constă în reducerea organelor de conducere superioară la unul singur în loc de două, adică de unde actualmente a­­vem ministerul comunicaţiilor şi direcţia generală, ambele să fie contopite în unul singur, care să aibă complecta răspundere a condu­­cerei administraţiei C. F. R. Este sistemul aplicat actualmente în Po­lonia şi Italia. — Acum, a încheiat d. general Io­nescu, când guvernul a pus în pro­gramul său modificarea regiilor au­tonome, ar fi bine să treacă la o e­­xaminare de fond şi ţinându-se sea­ma de experienţa trecutului la noi cum şi de soluţiile statelor asemă­nătoare, să se ajungă la soluţia cea mai proprie asigurărei bunului mers al administraţiei C. F. R. Este de altfel singurul mijloc ca printr-o asemenea organizare să putem a­­junge de a stabili şi menţine un buget echilibrat în mod precis. A. Sandu O administraţie asupra căreia fi­­nanciarmente a influenţat enorm,— mai mult poate decât asupra ori­cărei alte administraţiuni de stat,— criza pe care o străbatem, este Re­gia căilor ferate. Bugetul C. F. R. pe 1931 va f­i poa­te cel mai încercat, aşa cum reiese din declaraţiile ce ni le-a făcut eri­­d. general Mihail Ionescu. Deficitul va trece de un miliard lei — Bugetul actual —, şi-a început expozeul de general M. Ionescu, — după toate prevederile şi cu toate sforţările pe care le face întregul personal administrativ pentru a spori veniturile, SE VA SOLDA PROBABIL CU UN DEFICIT CEL PUTIN EGAL CELUI DIN ANUL TRECUT, DACA NU CHIAR SU­PERIOR. (Anul trecut deficitul a trecut de un miliard lei). Lună cu lună, veniturile au scă­zut şi scad vertiginos. Câteva statistici alar­mante Şi d. general Ionescu făcând a­­ceastă declaraţiune, ne prezintă câ­teva statistici sumare, cu adevărat alarmante. Desprindem din ele câteva cifre din cari se oglindeşte situaţia: De unde veniturile pe Mai anul acesta, în comparaţie cu Mai 1930, dădeau o diferenţă la încasări de 39 milioane în minus, în Iunie diferen­ţa a crescut brusc la 121 milioane mai puţin ca anul trecut, în Iulie deficitul a fost de 133 milioane faţă de Iudie 1930, iar în August de 19 milioane ! Nimic nu îndreptăţeşte să credem că, în Septembrie acest deficit nu va merge poate şi mai sus. Este de reţinut că tocmai în lu­nile de la Iulie înainte, când normal traficul devine intens şi veniturile cresc, tocmai în acest timp cifrele au înregistrat scăderi. Cauzele sunt bine stabili­te : lipsa de expert Faţă de aceasta, a spus d. general Ionescu, am căutat să văd care este cauza şi am dovedi­t’o foarte uşor. Intr’adevăr, dacă traficul de că­lători a fost sporit anul acesta gra­ţie măsurilor de reducere și avan­tajelor făcute; dacă traficul petro­lului Tari împins la maximum (a­­proximativ 20 de trenuri zilnic), cari circulă foarte regulat, IN SCHIMB TRAFICUL CEL MAI IMPORTANT AL CEREALELOR, ESTE INTR’O SCĂDERE FAN­TASTICA LA PORTURILE DE EXPEDIȚIE. APROAPE TOT EX­PORTUL CARE S’A FĂCUT PA­NA IN PREZENT SI CARE CON­TINUA SI PENTRU CARE S’A PLĂTIT DE MINISTERUL DE FINANŢE PRIME SPECIALE DE 150 MILIOANE LEI, TOT ACEST EXPORT SE FACE DIN REGIU­NEA DUNAREANA, ADICA DIN MEHEDINŢI, DOLJ, IALOMIŢA, etc., CU CĂRUŢE, DIRECT LA PORTURI. In cazul cel mai bun, se mai transportă pe distanțe mici de 50—60 k­lometri. Asemenea transporturi nu aduc venituri, iar veniturile ce aduc, sunt minime. Orariu la magazine și biurouri Ministerul muncii, prin Decizia No. 71.864 din 29 SILISTRA, 28. — O patrulă de jan­darmi a descoperit în pădurea Caracas ... _ . ...,,, _ . _ cadavrele pădurarilor colonisti Florea ,1 Septembrie 1931 a hotar­at ca dela 1 Octombrie a. c., orele pentru deschiderea și închiderea stabilimen­telor comerciale, birouri, banei, frizerii, etc. vor fi AU portofoliu răs­cumpărat de stat Printr’un jurnal al consiliului de miniştri, ministerul de finanţe a fost autorizat să încheie cu Banca Centrală pentru Industrie şi Co­merţ, S. A. din Cluj, o convenţie pentru răscumpărarea de către stat a unui portofoliu imobilizat de efec­te, în sumă de lei 27.000.000, reescon­­tat la Banca Naţională a României. Banca Centrală pentru Industrie şi Comerţ va rambursa statului va­loarea portofoliului răscumpărat, împreună cu dobânzile respective, în termen de 18 ani, în anuităţi se­mestriale egale, plătibile la 1 Iunie şi 1 Decembrie ale fiecărui an, cu începere dela 1 Iunie 1932. Banca Centrală pentru Industrie şi Comerţ se obligă să nu perceapă dela debitorii constituind portofo­liul preluat de stat şi până la com­pleta lui lichidare, o dobândă mai mare de 8 la sută anual, franco de orice comision. * Angliei îi trebue „un doctor“ LONDRA 29 (Rador). — Ziarele scriu că Angliei îi trebue «un doc­tor­» în măsură să facă apel la toate resursele medicinei, fără excepţie, şi având toată încrederea pacien­tului, care se chiamă naţiunea bri­tanică. «Times» adaugă că aceasta implică sacrificii politice reale pentru «doctor», însă acesta va avea în compensație satisfacția de a fi salvat Anglia. «CUVÂNTUL» Masuri momentane. Bugetul viitor — Fiindcă prevedeam acest defi­cit, spune d. general Ionescu, am luat măsuri momentane. Am redus bugetul în curs cu aproape 300 mi­lioane, maximum ce s’a putut re­duce. '■'I)ar bugetul pe 19321 — Pentru anul viitor ne străduim să reducem bugetul pe cât posibil ca să nu treacă de 10 miliarde faţă de 11 miliarde 700 milioane din anul acesta. BUGETUL DE ZECE MILIARDE PE 1932 VA FI NUMAI UN BU­GET DE CHELTUELI PROPRIU ZISE DE ÎNTREŢINERE §I EX­PLOATARE FARA NICI O LU­CRARE NOUA. Un buget extraordinar pentru lucrări Pentru tot ce este investiţiuni, a­­dică pentru lucrări noui, după cum ne-a declarat d. director general, se va întocmi un proect de buget ex­traordinar. El va fi supus ministeru­lui de finanţe şi guvernului. Buge­tul acesta va fi realizat pe măsură ce statul va putea pune la dispozi­ţia Regiei C. F. R. noui fonduri. Este de la sine înţeles că lucrările deja angajate, vor continua normal. Câteva aprecieri interesante Pentru îndreptarea unei astfel de situaţiuni, care v­­ poate dura la in­finit, de­oarece de câţiva ani în­coace calea ferată a avut deficite care au atins în­­unii din ultimii ani, aproape trei miliarde, lăsând la o parte situaţia economică de acum, care influenţează atât de mult veni­turile, TREBUE ÎNLĂTURAT, du­­pă declaraţia d-lui general Ionescu, IN PRIMUL RAND VIŢIUL DE ORGANIZARE ÎNSĂŞI A INSTI­TUŢIEI. Adică a felului cum s’a con­ceput ca ea să funcţioneze de la răz­boi încoace, ajungăndu-se, cu mici O doamnă care e în vârstă doar de 19 ani şi care vrea să renunţe la viaţă, e un amănunt mai deo­sebit din cele care se înşiră pe par­cursul unei zile, încât vom da, mai jos, în câteva cuvinte, povestea du­reros de adevărată a acestei sinu­cideri. Acum doi ani şi jumătate, în vârstă fiind doar de 16 ani, Fi­­lofteia Iordăchescu, pe numele ei de fată Filofteia Niculiţă, s’a îtă­­ritat cu Ion Iordăchescu, funcţio­nar comercial. Căsătorie din dragos­te. Un copil a fost rodul căsniciei lor. Apoi, treptat-treptat, soţul a început să se plictisească, a ocolit casa şi în cele din urmă, —­mai acum câteva săptămâni, — şi-a manifestat hotărârea de a o divorţa. Toate încercările ei de a-l îm­buna au rămas zadarnice. Zilele acestea urma să intenteze acţiune de divorţ. Disperată, cu un copil de doi ani în braţe şi cu altul în pân­tece biata femeie a recurs la aju­torul celor 200 grame de acid a­­cetic. Este acum, în stare gravă, la spitalul Brâncovenesc. ÎMPUŞCAT DIN IMPRUDENŢA Pe când se afla în curtea Cer­cului de Recrutare, unde se dusese să-şi aranjeze situaţia militară, tâ­nărul Victor Georgescu, în vârstă de 20 de ani, s-a pomenit cu un glon­te în gamba piciorului stâng. Făcându-se cercetări s’a stabi­lit că glontele pornise din pușca unui soldat, pe când acesta o con­­trola să vadă dacă e încărcată. Rănitul, a cărui stare nu este prea gravă, a fost internat la spi­talul Colţeă.­­ CAPITALA O impresionantă încercare de sinucidere din scară a încercat să se sinu- J CĂZUT DE PE CASA cidă, bând 200 grame de acid ace- 1 Lucrând la „tabachera” unei ca­aceleaşi şi după noua oră i Uc­­doTM Fi^iteia. iorc­achescu,­­ se din cartierul Locuinţelor eftine, l.n,.x ,.„i;,„. Im varsta de 19 ani, domiciliata din şoseaua Iancului, dulgherul­ui­în şoseaua Ştefan cel Mare No. 8, oficială, adică se va aplica­ iarăşi orarul avut înainte de introducerea orei cen­trale. colae Ghioancă, în vârstă de 24 ani, a alunecat, prăbuşind-se în stradă, de la o înălţime de 10-12 metri.­­S-a ales cu contuziuni forte pe tot corpul și a fost transportat la spitalul Colentina •Starea lui e destul de serioasă. SINUCIDEREA DIN STRADA PARULUI In strada Părului No.­­ şi-a pus dii capăt zilelor tânărul stu­dent Vasile Ionescu de la Academia Comercială din Bucureşti. El a băut o cantitate de acid fenic concentrat. In chinuri atroce, studentul a cerut ajutoare. Când a sosit la faţa locului o ambulanţă a „jSalvărei", studentul încetase din viaţă. Gardianul public din postul res­pectiv a adus cazul la cunoştinţa autorităţilor cari au dispus trans­portarea cadavrului la institutul medico-legal. Autorităţile au sta­bilit că studentul şi-a pus capăt zilelor din cauza unei certe. ARESTAREA UNOR SPĂRGĂ­TORI Comisarul Ghiorghiu de la sigu­ranţa Capitalei a reuşit să aresteze pe spărgătorii Hnarsky Carol zis Vladislav zis Petre Platov şi Ghi­­ţă I. Gheorghe zis Armangiu au-­­torii a nu mai puţin de 45 furturi săvârşite în diferite cartiere. Spărgătorii vor fi­ înaintaţi azi parchetului. Mortalitatea la Arad Alţi doi morţi de paralizie ARAD, 29.­­ Ca niciodată până acum, săptămâna trecută a­u încetat din viaţă la Arad 37 de inşi, intre cari şi doi bolnavi de paralizie in­fantilă Şi unul de scarlatină­ infantilă Iirforrt Naţiuni -----Cocoo-------­ D. Papanastasiu, fost prim-mi­­nistru, preşedintele delegaţiei gre­ceşti la Congresul interparlamentar din Bucureşti, soseşte astăzi la o­­rele 3.30 în gara Filaret. D. Papanastasiu va ţine o con­ferinţă despre confederaţia balca­nică în ziua de 5 octombrie la Institutul Social Român. Direcţiunea ■politicii economice din ministerul de agricultură­ co­munică următoarele: „Ne sosesc ştiri din Varşovia că piaţa de fructe notează preţuri sla­be pentru strugurii româneşti, din cauza prezintării lor în condiţii re­le, varietăţi mediocre, ambalaj de­fectuos şi durata prea mare a călă­toriei. In schimb, marfa bună are preţ de engros până la 35 lei pe kg. De aceea sfătuim pe exportatori să trimită marfă superioară, altfel riscă să aibă pierderi mari­. Ministerul armatei a dat dispo­­z­iţii ca toţi comercianţii cari pro­bează la biuroul de informaţii al acelui Departament, că au interese in minister, să aibă acces în toate zilele, de lucru, de la 12-13. D. colonel Berindei a fost numit prefect al judeţului Ismail, în lo­cul d-lui colonel Lambrino, care a primit o altă însărcinare adminis-s trativă, tS’a aprobat ca societate^ lectrica" să plătească Bj&afietarilor terenurilor trade linia de înaltă tensiuţR£/60 k. v. Ploești-Bol­­deștij^jrm­ătoarele despăgubiri: o chirie anuală de 100 lei pentru fiecare stâlp de fier* plătibilă an­ticipat pe 29 ani. O chirie anuală de 60 lei pentru fiecare stâlp de lemn, plătibilă anticipat pe 29 ani. Doi lei mp de terenuri arabile cul­tivate, fâneaţă sau păşune. - ------­S’a decis ca circumscripţia a­­genţiei economice, cu reşedinţa la Cairo, să cuprindă în viitor: Egip­tul, Syria şi Palestina, al cărei ti­tular este d. Virgil Ciulii, ataşat comercial clasa I. S-au înfiinţat următoarele pos­turi de învăţători în municipiul Bucureşti: Câte un post la şcoala No. 10 băi­eţi (clasa III), la şcoala No. 13 bă­eţi (clasa I), la şcoala No. 31 băieţi (clasa V), la şcoala No. 36 băieţi (clasa I), la şcoala No. 37 băeţi (cl. I), la şcoala No. 44 mixtă (clasa I), la şcoala No. 24 fete bis (clasa I), la şcoala No. 25 fete, la şcoala No. 26 fete (clasa I), la şcoala No. 38 fete, la şcoala No. 1 mixtă din Bu­­cureştii-Noui, la şcoala Lupeasca- Bragadiru (clasa I, şi la şcoala Cio­­plea-Vitan. Prin dreciziunea d-lui ministru al agriculturii şi domeniilor, cu înce­pere dela 1 Ianuarie 1932, serviciile agricole judeţene trec din punct de vedere administrativ, la direcţi­unea agriculturii. La această direcţiune se va în­tocmi şi executa bugetul acestor servicii. Mişcările în personalul agricol judeţean se vor propune de către direcţiunea agriculturi şi după a­­probare se execută prin secţia per­sonalului a Ministerului, unde se vor păstra şi cazierele. Activitatea serviciilor agricole se va îndruma de către fiecare di­recţiune din minister în parte, du­pă atribuţiunile respective. Azi se pune în vânzare la biurourile de voiaj din Capitală şi din ţară, la li­brăriile principale şi la chioşcurile de ziare din Gara de Nord, ediţia de iarnă din «MERSUL TRENURILOR» oficios pentru public. Noul «MERS AL TRENU­RILOR» apare acum întocmit după ora Europei Orientale şi cuprinde toate no­­uile rapide, legăturile cu străinătatea, regulamentul de transport, al abonamen­telor etc.. Editura şi depozitul de vân­zare la Biuroul C. F. R. «ACCELERA­TUL», Calea Griv­ei 130 Telefon 17­58­ Mâine, Joi, la ora 10 dimineaţa va a­­vea loc la ministerul instrucţiunii so­lemnitatea instalării nouilor secretari generali preoţii N. Popescu şi Crăciu­­nescu. Instalarea se va face In prezenţa d-lui prim-ministru N. Iorga. Prin decret regal a fost revocată d-na Silvia Alecu, directoarea şcoalei nor­male din Constanţa, făcându-se vinova­tă de neglijenţă în administrarea şcoa­lei. Solemnitatea deschiderei cursuri­lor la Academia de muzică şi artă dramatică din Bucureşti are loc mâine joi, orele 11 a. m. Corpul profesoral şi studenţii sunt rugaţi a lua parte. Primăria Capitalei aduce la cu­noştinţa cetăţenilor Capitalei, că azi, Miercuri 30 Septembrie a. c. orele 16 (4 p. m.) va avea loc des­chiderea noului bulevard de acces în­spre Sf. Patriarhie şi Adunarea Deputaţilor, redându-se această ar­teră circulaţiei publice. D-nii­­d-nn N. Cociaşu şi Lambru au fost numiţi la institutul de bal­neologie de la facultatea de medi­cină din Bucureşti, primul ca şef de lucrări, iar al doilea ca asistent definitiv. Domnul prim-ministru a dat d­is­­poziţiunea ca învăţătoarele nou nu­­mite în învăţământ, cari nu găsesc locuinţa în localităţile în care ur­mează a se stabili, să-şi poat£ ame­naja în chiar localul şcoalei, o lo­cuinţă după posibilităţi, fără însă a împiedica bunul mers al şcoalei. S’a încuviinţat Societăţii Creditul Funciar Urban din Cernăuţi, să e­­mită scrisori cu o dobândă de 10 la sută pe an. Comitetul deponenţilor Băncii Ber­covitz anunţă că în curând se va ţine o întrunire a tuturor deponen­ţilor şi creditorilor la care se va anunţa răspunsul fraţilor Bercovitz la moţiunea votată, precum şi ho­tărârile de luat în vederea organiză­rii concordatului preventiv. Soc. «Mărăşeşti» a foştilor lup­tători din război va sărbători pe d. General I. Livezeanu invalid de răs­­boi, cu ocazia alegerii d-sale ca vice președinte al Fidaeului în congre­sul dela Praga, printr’un banehe care va avea loc Sâmbătă a. c. în saloanele restaur purescu din strada ntului E­T . . ^­_„a]ă 3. înscrieri^ ijfti­­ţfb în strada Traian 1n jT de zi între orele 5—10 seara ^^Hetăţile cari au fost invitate pent­ru cate a comunica de urgenţă numărul locurilor reţinute. Lucrările în scris la examenul pentru ocuparea posturilor de sub­­revizori şcolari s’au terminat. Re­zultatul va fi comunicat prin pre­să. Cei reuşiţi se vor prezenta la proba orală în serii ce se vor a­­nunţa prin ziare. Numirile şi detaşările în învăţământ In „Monitorul Oficial” de omi au apărut tablourile întocmite de mi­nisterul instrucţiunii cuprinzând: Profesorii şi maeştrii transferaţi de la catedrele ce ocupă, la cate­drele vacante; Candidaţii şi candidatele rămaşi nenumiţi în învăţământul secundar utilizaţi ca profesori titulari la şcoa­lele şi pentru specialităţile indi­cate în tablou. Profesorii de la şcoalele desfiin­ţate în Septembrie şi Noembrie 1930, Ianuarie şi August 1931, re­încadraţi din oficiu, la şcoala şi catedra arătată în dreptul fiecăruia în tablou. Profesorii titulari de la şcoalele desfiinţate şi ramase extra-bugetare cari vor funcţiona la şcolile şi spe­cialităţile la cari au funcţionat în trecut. Candidaţii şi candidatele în­scrişi în tabelele de capacitate, nu­miţi profesori sau maeştri cu titlu provizoriu, în învăţămâtul secun­dar al băieţilor şi fetelor de toate gradele din ţară, în oraşul şi la şcoala notată în dreptul fiecăruia un tablou. Toate aceste tablouri au apărut la timp în ziarele, din Capitală. Buletin meteorologic Timpul probabil dela 29 la 30 Sep­tembrie ora 20 Presiunea în creştere cu 1 la 3 mm. Cerul variabil, în Nordul Ţărei mai mult acoperit. Timpul se va încălzi uşor, temperaturile crescând cu 2 la 4 grade. Vânt slab de la N.V. dimineaţa şi seara ceaţă uşoară. 0000 Banca Naţională a României Banca Naţională a României a­­duce la cunoştinţa generală că nu va mai acorda nici un termen de prelungire peste data de 1 octom­brie 1931 pentru retragerea bilete­lor de 100 lei de căloare albastră, violetă şi cărămizie. Posesorii acestor bilete sunt deci rugaţi a le prezenta pentru pre­schimbare la sediul Băncii din Bu­cureşti, strada Lipscani No. 25 şi la toate sucursalele sale din ţară, cunoscând că de la această dată bi­letele nu vor mai avea putere libe­­ratorie, rămânând în circulaţie nu­mai biletele de 100 lei de culoare sepie-închisă. Banca Naţionala a României Banca Naţională aduce la cu­noştinţa generală, că a dat în emi­siune bilete de 1.000 lei din ace­­laş tip care circulă astăzi şi care poartă în loc de trei semnături ca până în prezent numai două şi a­­nume: a Guvernatorului şi a Ca­sierului Central. Aceste bilete vor circula vala­bil împreună cu acelea cari au trei semnături. ŞOFER Necăsătorit, cu certificate bune, se oferă a face reparaţii la orice sistem de maşină. Cunoaşte apicul­tura. Deasemenea ar primi un post la o întreprindere, încredinţându-i­­se aprovizionarea. Adresaţi: Ferencz Iosif, şofer, Tuşnad-Mare Jud. Ciuc.

Next