Cuventul, februarie 1932 (Anul 8, nr. 2435-2463)
1932-02-01 / nr. 2435
1932 IANUARIE Duminică Zile trecute 30. Zile râmase 336. Răsăritul Soarelui 7.38. Apusul Soarelui 17.20. Luna in Pătr. II, a 2-a zi. Repaus Duminical. Ort.: Stii doctori fără de plată Ciru si Ion. Cat.: Sexagesima. Prot.: Virgilul. Evr.: 23 Serat 5692. Mah.: 22 Ramazan 1350. Buletin meteorologic Presiunile va continua sa scadă cu 6 la 10 milimetri. Timpul se va menține neschimbat cu cerul variabil, pe alocuri senin. Vânt potrivit din sectorul nu mai puternic pe litoral și în Basarabia. Temperatura staționară. randuloi Duminică 31 Ianuarie 3932 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. 761 kHz. 15.15: D-na Lia Dracopol-Fudulu: Ora copiilor. 11.30: Părintele I. Bobulescu: Lectură religioasă. 11.45: Corul Bis. Popa Chitu sub conducerea d-lui Radu Botez: Muzică religioasă. 12.00: Muzica militară a reg. 21 infanterie sub conducerea d-lui subit. Stamatiade: Suppé: Uvertură la «Raymond»; Subit. I. Stamatiade: Ni-Na, tango; Rossini: Uvertură la «Italianca din Alger»; Subit. I. Stamatiade: In amintirea timpului trecut; Lt. Alex. Marian: Amintiri din Dobrogea; Subit. Stamatiade: Porumbacu, marş. 13.00: Muzică variată (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni şi semnal orar. 14.00: Muzică uşoară (plăci de gramofon). PROGRAM PENTRU SĂTENI 15.00: D .G. D. Mugur: Pentru săteni. 15.15: D-nii Bugeanu şi Constantin armonică şi clarinet: Muzică românească. 15.30: D. Gayraud: Cronică agricolă. 15.45: D. Ciurezu: Poezii pentru ţărani. 18 00: Orchestra Jean Marcu: Muzică uşoară şi românească. 19.00: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10:Orchestra Jean Marcu :continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: D. dr. Voiculescu:: Purtătorii de germeni. 20.20: D. Paul Prodan: Meyerhold şi teatrul roş. 20.40: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 21.00: Transmisie din studio: «Alessandro stradella», operă comică de Flotow. Intre acte informatiuni. La sfârşitul operei Poşta amatorilor. UITPA SCURIE MIJLOIU SCIUMGI IZ ZOOO MTP In noaptea de 31 Ianuarie G. D. Vasiliu (Farm. la Cerb) dr. lO. Lascăr & dr. Thüringer Calea Victoriei 70, telefon 311/19; V. treilea Calea Victoriei 142; dr. N. Popovici Calea Grivitei 213, tel. 320-99; N. Wasserman Calea Mosilor 249, telefon 202/74; C. Herzenberg Calea Văcăreşti 25; Getta Drăghici Calea Rahovei 151, telefon 331/82; Aristita Bejan Parcul Radorin (Calea Dudeşti) 133, telefon 348/63; Stexiu I. Shunda Piaţa Buzeşti 47, telefon 301/85; Sebastian Niţescu bnl. Ferdinand 103; dr. Einhorn (Rissdoerfa) str. Carol 19, telefon 320/88; Farm. Academiei (A. Beilich) str. Academiei 2, telefon 361/50- Şcoala de matematică şi fizică Se anunţă că Şcoala de matematică şi fizică de sub conducerea d-lor: prof. universitari Octav Onicescu şi Ştefan Tacoman, urmând programa vechei secţii reale, pentru pregătirea candidaţilor la Şcoale Politechnice, Şcolile Militare Speciale şi Facultatea de Ştiinţe, mai primeşte nouă înscrieri la secretariatul liceului «Spiru Haret» str. Italiană No. 31. -----c=3îj;c= a---- Iată ce a reuşit să realizeze d. Zaleski la Opera română, încheind, să mai reamintim înc’odată pe Spengler, sumbrul profet al decadenţei şi sfârşitului culturii Apusului. Nu ştim întru cât spiritul faustic al culturei occidentale iî va fi fost fatal şi îi cauzează dizoluţia. Dar spiritul în care s’a reluat «Faust» la Opera română, învederează dezorientarea şi decăderea unei instituţii de stat, care, oricum, merită altă soartă. Şi, în definitiv, dacă este vorba de experienţe pe capul nostru, de ce să îngăduim străinilor să le facă, de ce să nu ni le facem noi? G. Breazul De toate şi de pretutindeni America, feţilor! Doi ingenioşi proprietari de hotel şi restaurant din Worcester, au construit pentru localul lor mese, cari fac dovada că ce ne povestesc basmele, tot este adevărat. Şi anume: Fiecare masă este printr’un ascensor hidraulic, în legătură directă cu bucătăria. Intr’o deschizătură a mesei arunci o hârtie pe care ţi-ai scris tuturor posibilită- i menu-ul dorit. Şeful bucătar prepa’ră menu-ul, care vine pe masă tot în acelaş mod rapid şi direct in care a fost comandat. După ce ai mâncat tragi de un şnur şi într’o secundă masa e curăţată tot în mod automat. La fel vine şi nota de plată. In fotografie, domnii Rudolf M. şi John F.Daschner, cei doi proprietari la una din minunatele mese. O crima In prezenta obillulilor Un caz care chiar în America a produs vâlvă, s’a petrecut zilele trecute în Cincinnati, Ohio. Un tânăr a împuşcat şi ucis pe d-na Hilda Hang, de 30 ani şi a rănit pe soţul ei Frank Lang, de 40 ani, aproape de locuinţa lor. Lang este proprietarul unui restaurant şi seara aducea acasă suma încasată în cursul zilei. Intr’una din serile trecute Lang opri automobilul înaintea poliţiei şi spuse şefului că au fost urmăriţi de un automobil şi crede că sunt tâlhari în el. Şeful poliţiei, Crump, îi spuse să meargă acasă că merge şi el în urma lor şi a şi plecat cu automobilul său şi a fost martor la săvârşirea crimei. Şeful poliţiei a declarat următoarele: Eu eram în faţa casei lui Lang în automobilul meu, când a mânat maşina lui pe alee către garaj. Automobilul cu tâlharii a sosit înaintea noastră, iar banditul a as Salvează banii, dar îşi compromite soţia Poliţia din Szombathely s’a ocupat zilele acestea de un interesant caz de «export de monetă străină». Acest caz a stârnit senzaţie printre locuitorii oraşului. O parte din ei îl consideră ca un truc genial, pe când alţii îl consideră un deplorabil scandal familiar. Iată de ce este vorba: Agentul de schimb Freud cunoaşte toate valutele din lume. Cine vrea să ştie schimburile oficiale şi clandestine, nu are decât să i se adreseze lui. Iar soţia sa, o femeie foarte deşteaptă, voiajează în continuu de la Szombathely, la Viena şi lichidează afacerile soţului. De curând, pe când Freud se afla la o cafea, a fost chemat pe neaşteptate la telefon. Comunicarea l’a înspăimântat. Soţia sa se afla tocmai în drum spre Viena şi ştirea de la telefon l’a pus pe gânduri. I se comunicaseră următoarele: Dragă prietene, soţia ta a fost arestată în timp ce trecea frontiera. Iar poliţia i-a sechestrat 31.000 pengő şi 2500 dollari. Pe Freud îl trecură sudorile, dar îşi recăpăta repede calmul şi răspunse: — Bine ai făcut că m’ai anunţat... Şi fugi la politie unde, pe un ton patetic, comunică comisarului: — Inchipuiţi-vă, mi-a fugit soţia! Comisarul îl invită să stea jos şi-i ceru amănunte. — Ce ştiu eu! Probabil că a fost răpită de vreun exeroc. Te rog telefonează la frontieră să fie oprită, deoarece mi-a furat 31.000 pengő şi 2500 dollari. Tocmai astăzi aveam intenţia să-i depun la Banca Naţională (după regulamentul în vigoare). Aşa se şe întâmplă. Doamna a fost arestată şi readusă la Szombathely. Iar la frontieră a fost ştearsă din registre contrabanda, deoarece era vorba de fuga unei soţii infidele; încolo nimic altceva, soţul îşi reprimi banii împreună cu soţia. Şi ceea ce pare un scandal familiar, este, după afirmaţiile multor, un truc genial al agentului pentru a-şi salva banii, cu riscul de a compromite numele soţiei sale. Nobile la Fraga Umberto Nobile, şeful eşuatei expediţiuni polare, a anunţat că anul acesta va întreprinde o nouă expediţie. In legătură cu aceasta, Nobile ■va face mai întâi o călătorie în străinătate, vizitând între altele, Praga şi Belinul. La Praga, Nobile’ se va întâlni cu exploratorul polar cehoslovac dr. Behounek, teptat pe alee şi a tras focuri asupra victimelor. Eu am sărit jos şi văzând tânărul am tras asupra lui şi îmi pare că l’am atins, pentrucă a şovăit un moment, apoi a fugit şi s’a urcat într’un automobil în care îl aşteptau complicii lui. Vecinii au deschis ferestrele şi au tras mai multe focuri asupra fugarului. D-ca Lang a fost împuşcată de cinei ori, un glonte i-a intrat in cap. Lang a fost lovit de două gloanţe In piept şi este speranţă că va scăpa cu viaţă. Şeful poliţiei a spus că nu se aştepta ca banditul să atace victimele chiar în faţa garajului lor. Banditul ,probabil s’a speriat când a văzut că somaţia lui de-a ridica manile n’a fost executată și de aceea a tras atâtea focuri de armă ca apoi sa fugă, fără a scotoci buzunarele victimelor. =3^ÎC==D— — Cum pedepsesc albii un negru La Salisbury, Maryland (Statele Unite) un negru a fost spânzurat de public şi apoi i s’a dat foc, ca să arză scrum, pe piaţa tribunalului, în ziua de 4 Decembrie trecut, in faţa unei mulţimi de peste 2000 de persoane de ambele sexe, la lumina unei mari baterii de lumini electrice. De atunci au trecut câteva săptămâni şi poliţia, judecătorul de instrucţie sau procurorul n’a arestat pe nimeni, şi ziarele n’au făcut caz mare din acest «mic incident». Explicaţia1? Crima brutală, odioasă chiar, cu un spectacol respingător, la care asistă o mulţime de peste 2000 de persoane, s-a petrecut în ţara libertăţilor, a toleranţei religioase, dar în care negrii, deşi au fost desrobiţi şi se bucură de drepturi politice egale cu albii, sunt prigoniţi de desrobitori. A fost un negru şi «Thais AII®, spun americanii. CUVÂNTUL LUNII FEBRUARIE 1932 teatru Opera Română Azi Duminică? Opera dă, în matineu, Lakme, iar seara Trubadurul sub conducerea d-lui Eg. Massini şi cu distribuţia de la reluare; d-nele Dora Massini şi Mănescu, domnii Dinu Bădescu, Şerban Tassian, cele două tinere elemente ale căror generoase voci au fost atât de apreciate de public, şi Roşea. Teatrul Naţional In matineul de Duminică 31 Ianauarie, Teatrul Naţional reprezintă «Marinin Colibri» celebra piesă a lui Bataille, iar seara «Idiotul» de d. Baculea după romanul lui Dostoievski. Teatrul «Ventura» Astăzi Duminică, matineu şi seara se joacă «Cântec de leagăn» de Martinez Sierra, cu Irina Nădejde, Maria Mohor, Sylvia Fulda, Sylvia Dumitrescu, Marietta Deculescu, Sofia Ionescu, Aurelia Lupescu, Eugenia Ramé, Sabina Metta, V. Lăzărescu, M. Popescu şi «Caterina» de Fodor László, cu G. Timică, G. Chamel, Jules Cazaban, Marietta Deculescu. Teatrul Liber Trupa de artă Ramcu-Natan repurtează in fiecare seară la Teatrul Liber succese din ceea ce tot mai stralucite cu minunata comedie muzicală «200.CPO» a renumitului umorist care este Sehalom Alechem. «200.000» este un spectacol desăvârşit, bogat în situaţii iilatriante, împletite cu dansuri expresive şi cântece melodioase din folklorul evreesc. «200.000» este primită cu multă căldură de către publicul, care răsplăteşte cele două ore de râs sînăt , cu ropote de aplauze. Toată presa a consacrat acestei inter-essnte montări, adaptată teatrului sintetic, articole elgioase. 1 —-----oooo—----_ spectacolele zile» ^ TEATRE TEATRUL NATIONAL: Matineu : Maman Colibri; szárai Idiotul. OPERA ROMANA: Matineu: Lakme; seara: Trubadurul. TEATRUL VENTURA: Matineu și , seara: Cântec de leagăn. TEATRUL.REglIISMARIA: Matineu: Moartea,în vacanță; seara: Sybill. fto TEATRUL ALIJAMBRA. Matineu: Bonsoir Alhambni; seara: Alhambra petrece. TEATRUL MAJESTIC: Matineu şi seara: Mamsetle Nitouche. TEATRUL LIBER: «200-000» comedie muzicală. Cinematografe SELECT: Motivul de divorţ RIO: Lacrimi de iubire. CURSO: Femeea Barbă Albastră. TRIANON: întoarcerea de pe front VOX: Marius. FEMINA: Slujba e slujbă REGAL: Manevrele de toamnă. CAPITOL: Amor şi disciplină. BULEVARD PALACE: Vasul fantomă LIDO: Desonorata. OMNIA: Misterele Continentului sălbatec. ROXY: Amor şi disciplină. TOMIS: Dansatorul regimentului. FORUM: Ultima companie. AMERICAN: Inspiraţie. VOLTA BUZEŞTI: Trader Horn. MARCONI: Studentul cerşetor. MARNA: Hoaţa de nevastă-mea şi Revistă. moartea ui tir Continuarea arteoilului din pagina l-a) pe dinafară. Pasionat de muncă, aapa, să fii cărturar distins, să simţi continuat să lucreze fără plată la eă ai puteri de muncă, gânduri, oficiu, aşa, de dragul cercetării, şi pricepere, avânturi. Şi să simţi că poate în nădejdea unei întoarceri a norocului, spre dânsul. Trăia din nişte mici economii pe care în cuminţenia lui isbutise să le facă- Mânca la o cantină muncitoarească în piaţa Amzei, aproape pe nimica toată. Totuş nu se plângea. Aştepta. Era convins că va isbuti să răsbească la liman până la urmă. încercase în multe locuri, şi peste tot se lovise de acelaş răspuns: criza! Totuş nu s’a lăsat învins. Şi prietenii lui îl vedeau des, vorbind, glumind, nădăjduind. Dar a venit o vreme în care se vede că au slăbit în el, puterile lăuntrice de rezistenţă. Şi în dimineaţa unei zile în care trebuia să primească un răspuns hotărâtor, acel ce aştepta, a citit cu groază în ziar, că Ionel Florin Banciu şi-a sugrumat avânturile şi şi-a retezat aripile, crunt. Rândurile acestea nu au drept ţintă numai pomenirea unui prieten. Ci cată dincolo de această pomenire să desprindă sens şi învăţătură pentru o stare de lucruri şi de desnădejde care e gata să cuprindă tinerimea acestei ţări. Să fii un flăcău frumos, de aproape treizeci de ani, român neaoş. Să fii cu sufletul curat şi limjredecă ! Mâine? ? ! .Mircea Vulcănescu eşti nefolositor. Zadarnic. Steril, fără voia ta, într’o societate în aşa fel închegată, încât să nu-ţi poţi chezăşui o pâine în ea. Nu vorbesc de pierderea pe care o încearcă societatea însăşi lăsând să se irosească douăzeci şi cinci de ani de pregătire cu temeiu, ci de sentimentul acesta legitim, care se desluşeşte tot mai mult în sufletul celor ce se ridică acum la viaţă, anume, că în actuala aşezare socială ei sunt de prisos. N’au rost, n’au soartă, întârziaţi în lupta vieţii, n’au înainte decât porţi închise. Oameni aşezaţi. Inamovibili. Nu e vorba, pentru ei, de a ajunge. Ci este vorba de a sluji. De a împlini o lege care apasă asupra firii lor de oameni cu păcat. De a-şi găsi hrana. Ei nu se sfiesc să asude. De trudă nu se tem. Au dovedit-o. Dar se temn de zădărnicia vieţii lor. Cei ce au răspunderea actualei aşezări să ia seama. O societate în care tinerii nu pot trăi, e primejduită. Azi, unul cade înfrânt, ca un semn, ca o protestare, ca un simbol și poate ca un steag. % f «*vantul femeii între noi Bătrânii noştri i-au botezat, duşmare, că am chivetă de porţolan, mani plătiţi. Afară de rare excepţii rochie de catifea şi muselin... O să sunt toţi rebeli la civilizaţie şi ori-i mai pui doi sus şi doi jos, să luceasce influenţă bună. Judecând bine, că... cine se bagă slugă din vocaţie? Câ- ■ — Fă-ţi mai bine salbă!leva fiinţe umile, strânse de nevoi, iau drumul pribegiei, să mănânce cinstit o pâine; restul, numai păsări de pradă, deochiaţii satului. De când e una bucătăreasă la noi, i-ara luat vreo trei «interviewuri». Are vreo 40 de ani, mărturiseşte 25, altfel chipeşă. — Salbă? Coniţa nu ştie că nu se mai poartă? Doar proastile la horă. — Bine, Anna, ta-ţi dinţi, dar cumpără-ţi şi ochelari. — Coniţă, spune, cu ce umplem «bolovanii»? — Anna, ţi-am spus, se spune «volovan»! — Aşa am zis coniţă, să mor eu, bo-lo-van! Lista neologismelor culinare lungă şi pitorească: Şarlo cu mere, Şarlo cu frişca. Firea, fricăndă, mandarine, banale, etc. Dacă îmi permit o observaţie mai aspră, tace, răsbunarea însă nu se face aşteptată. E corosivă şi feroce. Două, trei zile în rând, cum dă cu ochii de mine, îmi comunică dulceag: — A veni de la ilectrică, a mai fost şi ieri, şi a spus... — Da, da Anna, poftim. Servitorii este antimilitaristă, adică detestă vardiştii şi ordonanţele. Pasiunea ei: chauffeur-iî. In dreptul bucătăriei, e staţia de automobile. Un claxon special de la un Chevrolet închis, îi dă trăsături înduioşătoare. Anna e pe cărbuni, trăeşte între două focuri. Jean e tânăr, nu şi-a făcut încă armata, dar viitorul e al lui, şi au schimbat inelele, două inimi de argint, suflat cu aur, cu initalele respective. Ca bijuterii, Anna mai posedă doi d,iriţi de afifr.' * — T-ăm ptfs de frumusaţie. Intăia oară când am fost acasă, s’au minunat toţi în sat. Apoi când mai merg, mai pui doi! — De ce, Anna? — Păi, d’aîa că-s mândră, parcă eu spun că-s servitoare? Să mă ierte coniţa, eu spun că la oraş beau numai şampanie şi bere şi umbla numai pe şivrolete, că sunt damă o am isprăvit lemnile, conira sa re lămuriri, să învârte, telefone numai decât... Şi pe tava de ceai... avizul de la telefon, abonamentul d-voastră, etc. Dar şi lista asta e lungă. înaintea sărbătorilor e angelică şi cu mine şi cu omenirea întreagă* Anul nou îi umple ochii cu lăcrămi de recunoştinţă, dar... — Anna, de ce nu cureţi şoşonii d-rei A.? — Nu i-am văzut, coniţă! Cu toate astea erau alături de ai d-nei B. pe cari i-ai făcut aşa frumos şi i-ai pus de o parte... înţelegem şi asta: desacord între ofertă şi cerere. E sentimentală, are spaima aceidentelor de automobile. — De s’o-ntâmpla vr-un acident la și vroi el, să n’auz Doamne ferește, beau sodă eaneastică! Anna vede în gazetă fotografia aasasinei din Știrbey-Vodă; o crede eroina zilei. — lauzi ce s’ajungă ia! Poftim, a omorât nu-i vorbă, dar are ia poza la jurnal? Când or vedea-o în sat să ştii c’o taie ş’o pun în perete! Şi cu invidie admirativă: — lauz păcătoasa, la jurnal! Mai credea mumă-sa la aşa onoare! O s’o taie ş’o s’o puie pe zid tablou, lighioana! Aşa cugetă Anna... M. M. L. cinematogr J. HAROLD MURRAY și Fl Fi DOtiSAY în filmul «O cafenea în Maroc» Caleidoscop Citim într’o revistă străină de specialitate cronica «filmelor noui» Ştiţi care sunt ? Dezonorată cu Marlene Dietrich, Misterele continentalul sălbatic, etc. Iată că avem şi noi un avantagiu asupra străinătăţii: avem mai curând filmele în ţară. Dar nu ştim cum se face că, îndeobşte, avem parte să vizionăm primii sau în aceeaş vreme cu cei din apus, filmele nereuşite. Nu mă refer la aceste două citate, care au fost întâmplător între filmele bune. Bănuim că la mijloc e mai mult decât o simplă coincidenţă. Criteriul artistic al importatorilor de filme nu pare să fie prea ridicat şi producătorii par aşi cunoaşte interesele. «Mon Ciné» e nedumerit că actriţele ecranului prezintă mai totdeauna tipuri de femei mai mult sau mai puţin psihopate, cu atitudini exagerate şi nu totdeauna estetice. Se pare că-i un «sine cua non» spre a fi o bună actriţă de filme — dar şi mai reuşită apariţie de circ.’ ‘ \Un cititor e nemulţumit de avalanşa filmelor muzicale — şi cu drept cuvânt. E o greşeală să se coboare în halul acesta nivelul filmului. Filmul depăşeşte teatrul prin faptul că te cuprinde în tme, îţi dă impesia că imaginile de pe ecran sunt din viaţa imediat înconjurătoare. Remarcă justă, dar pe care producătorii nu prea vor s’o ia în consideraţie. ecourFolmgrafise Rudolf Forster a fost angajat și el pentru filmul «Die Graefin v. Monte Christo». • Un alt atelier se realizează «Die Graefin v. Monte Christo» cu Lucia Englisch, Gustav Grundgens și Brigitte Helm. * O importantă scenă de opereta din Germania, «Teater am Nollendorfplatz a oferit Annei Ondra, rolul principal în apetitul Liliacu. nizţiţii & indiscreţii Iarăşi Hara-Kiril In halt-ul de la Athénen Palace — a propos de Hara-Kiri — un japonez povestea anecdotei• . In Japonia era obiceiul ca la fiecare sfârşit de an — datoriile să fie achitate. In biroul unui mare bancher se prezintă în seara de 31 Decembrie — un debitor. «Vă datorez foarte mulţi bani, zice el, nu pot plăti. Nu pot, însă, să nu respect datina — nu-mi rămâne decât să mor. îmi voiu face, deci, Hara-Kiri chiar aci, în biroul D-tră». In zadar bancherul protestează — îi acordă amânarea datorii. In cele din urmă, îl imploră să meargă aiurea. Debitorul nu cedează şi începe să se desbrace — Bancherul disperat — scoate chitanţele — le rupe: «Iacă nu mai îmi datorezi nimic!» — «Asta, la noi, se chiamă şantaj nu Hara-Kiri» exclamă unul dintre auditori Se cunoaşte «ritmul încet», ca să nu spunem altfel, al justiţiei. Pe vremuri, şi nu de mult, era o secţie la Curtea de Apel din Iaşi, celebră prin întârzierea afacerilor ce-i intrau în competenţă. Un împricinat evreu,■ care aştepta de mult rândul unui proces de zece ori amânat, devenise popular în palatul de justiţie. Zilnic, cu umbrela mir o mână şi pălăria în alta, se găsia când pe sală, când la arhivă, când în bibliotecă, să întrebe, să cea. Până când într’o zi, un grefier mai nervos se răsti, scos din sărate. — Lasă-mă jidane, în pace şi dale. După ce l-ai omorât pe Hristos mai negaţi şî nouă capul. — Eu l-am omorât pe Hristos? El s’a omorât singur. — Cum asta? — Păi sigur. Dacă după ce Filat l-a condamnat, Hristos ar fi făcut apel și dacă ar fi vrut Dumnezeu ca apelul ăsta să se judece aici la Dv. cine știe?, poate că și astăzi ar mai fi fost în viață. Scorpion & Comp. ----oooxx(X)xxooo--- Conferinţe-comunicări — Azi, Duminică, orele 11 dimineaţa va avea loc în Aula Fundaţiei Carol I a 3-a prelegere publică din siglul organizat , pentru acest an de Institutul Social Romtân cu privire la «Influenţa" depresiuniei economice mondiale în România». ■ ■ ■■ . Va vorbi d. Al. Corteanu despre «Uniunea vamală europeană ca jjin remediu al represiunei mondiale». — D. prof. I. Simionescu va ţine în ciclul conferinţelor «Poesis». Marţi 2 Februarie ora 6 la Fundaţia Carol o conferinţă despre «Goethe şi ştiinţa». Date sistetice In Cehoslovacia s’a publicat o dare de seamă cu privire la cercetarea producţiei de filme pe anul 1931. Comisiunii de cenzură de pe lângă ministerul de interne i s'a prezentat în total 1690 de filme, având o lungime totală de 1.606.171 metri, dintre cari au fost aprobate 1650 filme. Printre filmele aprobate, 621 au fost admise numai pentru oameni maturi, iar 1029 și pentru tineret 272 filme au fost autorizate sub titlul de filme culturaleducative, ceea ce înseamnă că aceste filme sunt scutite de diferite taxe, fapt prin care se urmărește sprijinirea acestui gen. Au fost interzise 45 filme, având o lungime totală de 88.960 m, şi care au provenit 21 din Germania şi America, două din Rusia şi noul din Franţa. Statistica ministerului de interne arată că în anul trecut importul de filme din străinătate a continuat să scadă. In total, importul a scăzut cu 429 filme faţă de 1930. In frunte se află mereu America, de unde s’au importat 727 filme; totuşi importul de filme americane a scăzut cu 337 faţă de 1930. Importul filmelor din Germania a scăzut dela 505 la 472. Descreşterea importului de filme străine a avut o influenţă favorabilă asupra producţiei indigene. In total au fost autorizate în anul trecut 30 filme de spectacol provenind din atelierele de filme cehoslovace. Filmul cehoslovac a înregistrat în anul trecut succese considerabile, asigurându-şi un loc foarte important pe piața internă a filmelor, precum și un nume favorabil în străinătate. Expoziții Astăzi, Duminică se va deschide în palatul Ateneului Român, expoziţia Theodorescu-Sibri.