Cuventul, martie 1932 (Anul 8, nr. 2464-2494)
1932-03-01 / nr. 2464
4 Discuţii asupra preţului zahărului Aseară, la orele 6, s-a întrunit la ministerul de industrie şi comerţ, delegaţia economică a guvernului. Au participat d-nii: O. Argetoianu, Vasilescui-Karpen, V. Vâlcoviei, Ionescu-Siseşti, gen. Ştefnescu-Amza, dr. Cantacuzino, Stanciu şi inginer Budeanu. Facilitarea exportului de cereale Delegaţia a luat in examinareCererea Centralei cooperativei de export şi sport pentru a i se facilita de către stat condiţiile de export de cereale în străinătate, dat fiind că această cooperativă a dat dovadă că în ultimul timp a făcut prin propriile mijloace un intens export. Fuziunea societăţilor petrolifere D. Vasilescu-Karpen, ministrul de industrie, a expus stadiul fuziunii societăţilor petrolifere. O hotărâre se va lua în şedinţa viitoare. Bocancii pentru armată Delegaţia a mai examinat apoi chestiunea repartiţiei de bocanci ai ministerului armatei care se va face de acest minister şi cu un delegat al ministerului de industrie. Transporturile militareau examinat condiţiile de transporturi militare pe căile ferate, urmând ca această chestiune să fie examinată în detaliu de d. ministru al comunicaţiilor şi supusă ulterior cercetării comisiunei de tarife. Ajutorarea şomerilor din Bucovina Faţă de situaţiunea pădurarilor şomeri din Bucovina, delegaţia a admis în principiu ca să li se procure deocamdată 50 vagoane de porumb ca a corupt asupra lucrărilor viitoare. Preţul zahărului La sfârşitul şedinţei s'a discutat şi chestiunea preţului zahărului. Nu s’a luat însă nici o hotărâre. Congresul minierilor Ziua I. Şedința de dimineaţa Eri s-a deschis în localul Casei Poporului, congresul muncitorilor minieri. A prezidat d. Eftimie Gherman muncitor minier şi deputat. CUVÂNTĂRILE Ministerul muncii este reprezentat prin d. Călciunescu, inspector general, care, în câteva cuvinte, a asigurat pe muncitori de toată solicitudinea ministerului. D. G. GRIGOROVICI, deputat, înnumele partidului social-democrat, au t pus salutul conducerei, evidenţiind necesitatea partidului socialdemocrat, pentru ridicarea civilă şi politică a masselor muncitoreşti. Insistă asupra importanţei solidarităţei muncitoreşti. D. VLADESCU-RACOASA, membru corespondent al Biuroului Internaţional al Muncii, salută pe congresişti, lămurind rolul supremului for de la Geneva. D-nii LOTAR RADACEANU, secretar general al partidului socialdemocrat şi C. BEAGADIREANU, din partea confederaţiei asociaţiilor de funcţionari, salută muncitorimea şi o îndeamnă la solidaritate. D-na EUGENIA DELEANU, salută congresul în numele femeilor muncitoare. D. ION FLUERAŞ, preşedintele Confederaţiei generale a Muncii, constată cu regret că, cu tot numărul mare al muncitorilor, nu toată massa muncitorească este înscrisă în sindicate, care reprezintă o apărare sigură împotriva oricăror lovituri. Cu deosebire, minierii au fost şi continuă să fie asupriţi, de unde şi necesitatea de a se organiza în cadrele partidului social-democrat. Mai vorbesc d-nii Rusu Simion,din partea Uniunii muncitorilor metalurgiști din România, D. Pop,în numele ziarului «Socialismul», Al. Ionescu (muncitorii grafici), I. Răceani (sindicatul R. M. S.), Carol Barta (muncitorii în lemn), Iordan Ionescu (muncitorii din îmbrăcăminte), Ehrenfeld (constructorizidari), Vechile (ospătari), Spârlea, (C. F. R.), Brassay (alimentaţie), şi Carpiniş (tineret). D. ILIE MOSCOVICI aduce salutul I. M. S. E. R.-ului, expunând importanţa acestei asociaţii. D. EFTIMIE GHERMAN, după ce dă cetire telegramelor de adeziune sosite din ţară, aduce un omagiu lui Bujor, pe care îl arată ca un martir al cauzei muncitoreşti. ALEGEREA COMISIUNILOR Se aleg următoarele comisiuni: Comisia de candidare: Pop Emeric, Firiza de Jos, Hornung Romulus, Lupeni, Partelly Francisc, Anina, Karban Ion, Baia Nouă. Comisia de verificare a mandatelor: Gheorghe Petrean, Lenea, Lazăr Mihail, Baia Mare, Motzig Iosif, Anina, Petru Mihailă, Lupeni, Oniga Ioan, Cioara. Comisia de propuneri şi rezoluţii: Romulus Botieni, Baia Mare, Petru Solt, Petroşeni, Ion Nemeseu, Anina, Moldovan Ion, Ocna Dejului. * Şedinţa se ridică la ora 1 ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA Se deschide la ora 4. D. EFTIMIE GHERMAN, face un amănunţit raport al mişcării Uniunii minierilor. D. N. NICOARA citeşte raportul financiar, din care se constată că Uniunea a împărţit 800.000 lei membrilor şomeri. D. DIONISIE MUSCA, depune raportul comisiei de control. Se iau în discuţie rapoartele, la care participă d-nii Kiss, Sprie,Gheorghe, Pop, Emerich, Korchner, Dionisie Muscă, Petrila, Stan, etc. Tuturor observatiunilor le-a raspuns de Eftimie Gherman. * Ședința s-a ridicat la ora 7 seara. Balul organizaţie! „Chemarea“ atucnit CLUJ, 28. -- Astăseară a avut loc act balul organizaţiei chemărite. Balul a avut loc în salonul hotelului «New-York». A participat un numeros şi select public în care am remarcat pe d-nii: Em. Haţiegan, Vaier Moldovanu, Taşa, inspector general financiar, dr. Adam Popa, deputat, colonel Aslan şi Nicolau, d-na şi d. lecot. Th. Mihăuleanu, dr. Eros, prof. dr. M. Sturza, dr. Vlad, numeroşi parlamentari, etc. La orele 11 am a sosit la bal d. dr. Al. Vaida Voevod, care a fost obiectul unei deosebite manifestaţii de simpatie. Balul a durat până în zorii zilei, petrecându-se într’o atmosferă intimă. D-nii Iuliu Mania şi Mih. Popovici, cari urmau să participe deasemenea la bal, nu au putut veni, ambii scuzându-şi absenţa întrucât sunt suferinzi. B. Chica se înapoiază Sâmbătă în Capitala Părăsind conducerea delegaţiei române de la Geneva, d. Dim. Ghica ministrul afacerilor străine va rămâne câteva zile la Paris, unde va avea mai multe întrevederi. D-sa va părăsi Parisul Joi şi va sosi în Capitală Sâmbătă după flamază cu Expresul Orient. D. Tardieu a placat la Geneva PARIS, 28 (Rador). — D. Tardieu a plecat la Geneva astăseară la ora 21 şi 50. D-sa se va înapoia la Paris Marţi dimineaţă la ora 6. 3*----- Grecia are nevoe de mari cantităţi de porumb ZECE MILIOANE DRAHME PENTRU ACEST PRODUS Populaţia din regiunile muntoase ale Greciei având mare nevoe de porumb, guvernul elen a prelungit fără termen, scutirea de taxe vamale a importului de porumb. In acelaş timp a însărcinat Banca Agricolă să cumpere cantităţi importante de porumb, acordându-i un fond de aproximativ patru milioane drahme pe lângă alte cinci milioane drahme care i-au mai fost alocate. In vederea acestor nevoi pe care le are populaţia din Grecia, s-au început importante tranzacţiuni cu exportatorii români. Multe încheeri s-au și făcut cu termen de livrare pentru luna Martie. CUVÂNTUL ■- -.. ’•! ori «. Cine e vinovatul Am relatat faptel , așa cum s’au petrecut ele. Adaugăm: conflictul acesta, cu totul regretabil, s’ar fi încheiat ieri, dacă alegerile ar fi fost efectuate și dacă Universitatea şi-ar fi avut un nou rector. Vina pentru prelungirea conflictului o poartă exclusiv d. prof. Basilescu. In adevăr, ceea ce d-sa putea să pretindă, era să prezideze alegerile de ieri; nu avea insă în nici un fel calitatea şi dreptul de a le contramanda. Ele fuseseră hotărâte de d. prof. Coculescu, prinrector recunoscut şi de senat şi de minister, şi erau ca atare perfect legale. D. Bazilescu, recunoscut între timp prorector de către minister, nu ar fi avut dreptul să contramandeze alegerile decât dacă colegiul universitar i-ar fi contestat dreptul de a prezida aceste alegeri. Acesta nu a fost însă cazul, dat fiind că d-sa a contramandat alegerile, şi anume într’un chip neproicinuit de brutal, înainte de a şti dacă colegiul universitar îl acceptă sau nu ca preşedinte al alegerii. D. Bazilescu e deci vinovat. Şi nădăjduim că prin novăfii, se va lichida connovaţii, se va lichida conflictul de la Universitate. « Ci ora Conflictul dintre facultatea de drept şi Senatul universităţii din Bucureşti a luat o întorsătură atât de neaşteptată încât — după cum declară profesorii din ambele tabere — nici la noi, nici la universităţile străine, nu s’a mai petrecut un asemenea fapt. Deoparte, Senatul universitar contestă d-lui prof., Basilescu, deaii dimineaţă urma să aibă loc, aşa cum hotărâse Senatul universitar, în şedinţa de Sâmbătă 27 Februarie, alegerea noului rector. D. prorector prof. N. Coculescu luase toate măsurile necesare: se pregătiseră urnele şi buletinele de votare. Numeroşi profesori dela toate facultăţile s’au şi prezentat la universitate, unde, spre marea lor surprindere, au găsit uşa dela rectorat ferecată cu un lanţ gros de fier de care atârna un lacăt «Wertheim». Faţă de această stare de lucruri profesorii s’au adunat, grupuri-grupuri, discutând cu aprindere asupra celor ce aveau să urmeze. Unii erau de părere ca să se procedeze la votare pe loc, chiar acolo în sala paşilor pierduţi, iar alţii cereau ca alegerea să se facă în localul unei alte facultăţi. D. prof. Coculescu a arătat, însă, că alegerea este zădărnicită întrucât atât urnele, cât şi ştampila rectoratului fuseseră sechestrate, în cursul nopţii, de către d. prof. Basilescu. CONSFĂTUIREA DELA FACULTATEA DE ştiinţe După aceasta, decanii şi profesorii prezenţi s’au dus, în corpore, la facultatea de ştiinţe, unde a avut loc o lungă consfătuire la care au fost invitaţi şi ziariştii. In primul rând s’a căutat să se stabilească, din nou, situaţia în care se găseşte conflictul universitar. S’a arătat că d. prof. Coculescu a fost confirmat ca prorector de d. ministru N. Iorga şi deci d-sa era prezident legal al Senatului universitar. In această calitate legală d. prof. Coculescu lansase convocarea pentru alegerea ce urma să se facă din 28 Februarie. Când Senatul făcuse cunoscut ministerului instrucţiunii că nu mai poate primi în sânul său pe d. profesor Basilescu — pentru motivele ştiute — era de asemenea într’o situaţie perfect legală, şedinţa fiind prezidată de prorectorul Coculescu, recunoscut de minister. Odată cu hotărârea de a confirma ca prorector pe d. prof. Coculescu, ministrul instrucţiunii — ipso facto — ar fi trebuit să infirme mandatul de decan al d-lui Basilescu, ceeace nu s’a făcut: canul facultăţii de drept, dreptul de a fi prorectori iar de altă parte facultatea de drept nu recunoaşte d-lui prof. Coculescu dreptul de a fi prorector, deşi el a fost recunoscut ca atare de către Senat. Punctul de vedere exprimat de facultatea de drept a fost însuşit şi de d. prof. N. Iorga, ministrul instrucţiunii. D. BASILESCU ESTE TOTUŞI PRORECTOR Ce a urmat apoi ? Ministerul instrucţiunii deşi confirmase pe d. prof. Coculescu ca prorector, totuşi, pe baza avizului contenciosului, a reintegrat pe d. prof. Basilescu în aceiaşi calitate de prorector. Primind adresa de reintegrare, d. Basilescu s-a prezentat la rectorat şi a adresat tuturor profesorilor universităţii următoarea scrisoare : Domnule Profesor, Subsemnatul, în calitate de prorector al universităţii din Bucureşti, recunoscut de. miniştru al instrucţiunii, cultelor şi artelor prin adresa No. 279161932, am onoarea să vă fac cunoscut că alegerea de rector va avea loc la o dată care se va fixa ulterior şi pe care v’o vom aduce la cunoştinţă la timp». Primiţi, etc. Prorector, (ss) N. Basilescu Secretarul Universităţii, (ss) Chelaru. CE SPUN PROFESORII In cercurile profesorilor, adresa d-lui Basilescu a fost considerată ca neavând bază legală, întrucât alegerea de rector fusese fixată de Senatul universitar, legal constituit sub presideraţia unui prorector confirmat de minister. In concluziei, În consfătuirea de eri, profesorii îşi-au mărturisit teama că prin conflictul creat s’ar putea ajunge la consecinţe a căror gravitate nici nu poate fi bănuită. ACUZAŢII LA ADRESA D-LUI IORGA In consfătuirea de eri s’au adus d-lui lorga diferite acuzaţiuni şi că d-sa ar fi provocatorul conflictului de acum. Acest conflict îşi are origina în faptul că d. lorga ajuns ministru şi prim-ministru n’a demisionat dela rectorat, aşa cum au făcut toţi profesorii universitari ajunşi pe banca ministerială în timpul când erau rectori sau decani (cazul regretatului Ermil Pangrati). De asemenea s’a arătat în consfătuirea de eri că și legea de autonomie universitară este o lege cu caracter personal. Sub aspectul autonomiei se asigură privilegii numai pentru rector: prelungirea mandatului de la 3 la 5 ani şi un salariu special — peste leafa de profesor — egal cu al unui profesor titular, când, până acum, salariul rectorului era numai de 3000 lei. D. IORGA INVITAT LA UNIVERSITATE După discuţiile pe care le-am redat, în rezumat, în rândurile de mai sus, profesorii prezenţi la consfătuirea de ori au redactat un proces-verbal. S-a hotărât apoi ca membrii Senatului universitar să trimită d-lui ministru N. Iorga o adresă prin care să fie invitat, în calitatea d-sale de rector să prezideze o şedinţă a Senatului în care să se hotărască sau poate chiar să se efectueze alegerea unui nou rector. SENATUL UNIVERSITAR SE ADRESEAZA SUVERANULUI După consfătuire, membrii Senatului au rămas să redacteze o telegramă de protest către M. S. Regele, aducându-i la cunoştinţă jignirea ce s-a adus profesorilor prin aplicarea lanţului şi a lacătului la uşa rectoratului universităţii. In telegramă se cere protecţia Suveranului. zădărnicirea alegerei de rector Conflictul de la Universitate s'a agravat Zădărnicirea alegerei de rector. Sala rectoratului pusă sub lanţuri şi lacăt. Membrii Senatului universitar se adresează Suveranului. C. Iorga invitat la universitate ZIUA DECISIVA PENTRU PARTIDUL POPORULUI B. Gaga va trimite azi d-lui Averescu scrisoarea anunţata D. Duca rămâne mentorul mareşalului la cursul zilei de ieri d. Octavian Goga a fost vizitat de unii şefi de organizaţie din provincie care nu luaseră până în prezent contact cu d-sa. Toţi l-au asigurat de concursul lor, declarând că îl urmează necondiţionat. Ceace a indispus pe ultimii partizani ai d-lui mareşal Al. Averescu, a fost concursul pe care i l-au dat liberalii ducişti şi atacurile împotriva d-lui Goga. Membrii partidului şiau dat seama că d. Duca îi dă acest sprijin d-lui Averescu fiindcă vrea să-l utilizeze din nou în favoarea partidului liberal. Dragostea d-lui Duca pentru d. Averescu nu este de loc ciudată, când se ţine seamă de atitudinea ce a avut la începutul Restauraţiei şi aceia pe care o are astăzi şeful partidului poporului. D. Duca doreşte ca mareşalul să scoată din foc unele castane pe care d-sa n’are curajul să pună mâna. SITUAŢIA DIN PARTID D. Goga n’a cerut până acum d-lui mareşal Al. Averescu, să convoace comitetul executiv fiindcă a aşteptat să se producă o clarificare in partid. Astăzi se Ştie cine urmează pe d. Goga și cine rămâne cu d. Averescu. fostul ministru de interne are în comitetul executiv o puternică majoritate. D. Averescu este complect izolat. De aceia refuză să convoace comitetul executiv. D. DUCA DORESTE CA D. GOGA SA FIE EXCLUS In ultimele zile, echipa volantă a d-lui Duca a făcut o vie propagandă printre amicii d-lui Averescu spre a-1 exclude pe d. Goga din partid. încercarea d-lui Duca de a influenta deriziunile partidului poporului s-a isbit de refuzul d-lui Averescu. ZIUA DECISIVA Pentru clarificarea situaţiei din partidul poporului ziua de astăzi poate să fie considerată ca decisivă. D. Goga va trimite chiar astăzi o scrisoare prin care cere formal convocarea comitetului executiv. Dacă d. Averescu va admite punctul de vedere al d-lui Goga sprijinit de aproape toţi fruntaşii, atunci organizaţia partidului va rămâne bloc. Dacă nu — ceace este mai mult decât probabil, — atunci partidul poporului se va rupe şi după cum am arătat în «Cuvântul» de ieri d. Goga va întemeia un alt partid la care vor participa mai multe grupări mici şi unele asociaţii pfesionale, care până : «Ei n’au făcut parte din sici o organizație politică. Răspunsul ce va da astăzi d. mareşal Al. Averescu va fi decisiv pentru partidul poporului. Ciclon puternic la Noua caledonie PARIS, 28 (Radar). — Din lumea se anunță că un ciclon a bântuit Noua Caledonie. Râzboiul thino-japonez Chinezii au evacuat oraşul Kiangwan ---------0909-------Japonezii au debarcat noul trupe la Woosung SHANGHAI 28 (Rador). Trupele chineze au părăsit azi complect, însă de bună voie, poziţiile de la Kiangwan. Măsura a fost luată din motive igienice, întrucât din cauza numeroaselor cadavre aflate pe străzi, localitatea nu mai putea să fie locuită. Cadavrele intrate în putrefacţie, aparţineau în majoritate civililor omorâţi de bombardamentul avioanelor japoneze. Nici un cadavru nu a putut să fie înmormântat, din cauza bombardamentului continuu al avioanelor japoneze. Toate isvoarele de apă din Kiangwan sunt infectate din cauza mormanelor de cadavre intrate in putrefacţie. Trupele chineze ocupă acum linia de tranşee de la vest de Kiangwan. Oraşul Kiangwan a fost ocupat de japonezi în mod formal, deabia azi dimineaţă, încercarea făcută de japonezi d® a scoate pe chinezi din nouile lor poziţii a eşuat complect în cursul după amiezei. Ziua de azi este caracterizată prin noua bombardare aeriană a aerodromului chinez de la Hongchow, situat în afară de limitele occidentale ale concesiunei internaţionale. Bombele au aruncat in aer hangarele de pe aerodrom, care apoi au fost complect distruse de incendiul provocat de bombardament. Deasemeni a fost complect distrus de bombardamentul aerian japonez, aerodromul generalului Ciang-Kai-Shek. Avioanele chineze aflate în aceste hangare, au fost salvate la timp. Intre timp, un detașament de 1.580 oameni formând avangarda diviziei a i l-a japoneză, a sosit la Woosung, pe bordul unei flotile de distrugătoare. Nouile întăriri japoneze au fost debarcate la adăpostul tirului vaselor japoneze. Ele vor fi trimise mâine dimineaţă pe frontul de la Kiangwan. Incheerea unui armistiţiu este privită aci ca foarte puţin probabilă, autorităţile chineze subliniind comnţiunile umilitoare puse de japonezi. Autorităţile navale japoneze lasă să se înţeleagă că nu au intenţia să îndepărteze vasul amiral «Idzunta», din faţa concesiunei internaţionale de la Shanghai, cu toate intervenţiile celor patru puteri. PIERDERILE JAPONEZILOR SHANGHAI, 28 (Rador). — Cartierul general japonez, în Usteie publicate, arată că în luptele de la Woosung şi Kiangwan au pierdut 104 soldaţi morţi şi 975 soldaţi răniţi De la începutul operaţiunilor pe acest front, japonezii au avut 1M de soldaţi din marină morţi şi 50 răniţi. Tulburări la Rio de Janeiro RIO DE JANEIRO, 28. (Rador). — Numeroşi membri ai partidului radical, după terminarea meelingului care a avut loc eri, au manifestat în faţa sediului ziarului conservator «Fronda». In ciocnirea care a avut foc se semnalează printre vie Umeni mort şi 15 răniţi Pe ziua de eris a declarat grevă la lucrătorii din tipografii. Graţie măsurilor luate, ziarele vor continua să apară în cursul zilei de mâine Comunişti arestaţi la Vilna VILNA, 28 (Rador). Procurorul Tribunalului local a hotărât arestarea a 8 indivizi acuzati de a fi organizat centre comuniste printre elevii școlilor lituaniene. Printre cei arestati sunt și 5 studenti. Atentat anarhist la un banchet politic BARCELONA, 28 (Rador). Amicii d-lui Leroux i-au dat un mare banchet în semn de simpatie pentru acţiunea sa în cercul Societăţei Naţiunilor şi a atitudinei sale politice. La banchet au asistat numeroase personalităţi din partidul liberalmonarhist. D. Leroux a ţinut un discurs politic de mare importanţă. In timpul discursului care a fost foarte aplaudat, doi anarhişti care răspândeau manifeste comuniste în stradă, au tras mai multe focuri de revolver asupra unui poliţist. Nu a fost rănit nimeni. Atentatorii au fost arestaţi. Imobilizarea creditelor externe acordate Băncii Reichului BERLIN, 28 (Rador). — Guvernul german a fost autorizat pe cale de decret să fixeze dispoziţiile speciale ale modalităţilor pentru punerea în aplicare a acordului semnat în ultimul timp la Berlin, referitor la imobilizarea creditelor externe acordat® Băncei Reichului. Prăbușirea unui avion italian ROMA, 28 (Rador). — Din cauza viscolului puternic, în regiunea aerodromului Gastiglione del Lago, s-a prăbușit un avion militar de vânătoare. Locotenentul care pilota avionul a fost omorât. TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU S. A. STR. ANGHEL SALIGNI 2» BUCUREŞTI Mării I Martie 1932 Dividendul băncii angloungare din Budapesta BUDAPESTA, 28 (Băilor). Direcţiunea Băncei engleze şi ungare din Budapesta, a hotărât să propun şi adunărei generale care se va ţine în cursul lunei Martie, să plătească un dividend de 5 la sută, pe anul 1931, la beneficiul net de 1.275 milioane peugoe. Inaugurarea palatului agenţiei polone „Pat" VARŞOVIA, 28 (Rador). In prezenta reprezentanţilor guvernului, parlamentului, presei interne şi externe, a fost inaugurat azi noul imobil al agenţiei telegrafice polone «Pat». I Organizarea ministerului apărări naţionale din Franţa PARIS, 28 (Rador). D. Tardieu, preşedintele consiliului a avut azi, dimineaţă întrevederi cu de miniştrii Pietri, care a fost însoţit de generalul Gamelin, şeful Statului Major General al Aarmatei şi de generalul Requin, directorul de cabinet al ministerului apărărei nationale. întrevederea s-a referit la chestiunile în legătură cu punerea la punct a organizărei ministerului apărărei nationale, croiat în ultimul timp. întrevederea Tardieulordul Tyrell PARIS, 28 (Rador). D. Tardieu a avut azi o întrevedere amicală cu lordul Tyrell, ambasadorul Angliei la Paris, asupra diferitelor probleme care interesează cele două tari, la conferința dezarmărei.