Cuventul, martie 1932 (Anul 8, nr. 2464-2494)

1932-03-01 / nr. 2464

4 Discuţii asupra preţului zahărului Aseară, la orele 6, s-a întrunit la ministerul de industrie şi comerţ, delegaţia economică a guvernului. Au participat d-nii: O. Argeto­­ianu, Vasilescui-Karpen, V. Vâlco­viei, Ionescu-Siseşti, gen. Ştef­­­­­nescu-Amza, dr. Cantacuzino, Stan­­ciu şi inginer Budeanu. Facilitarea exportului de cereale Delegaţia a luat in examinare­­Cererea Centralei cooperativei de export şi sport pentru a i se faci­lita de către stat condiţiile de ex­port de cereale în străinătate, dat fiind că această cooperativă a dat dovadă că în ultimul timp a făcut prin propriile mijloace un intens export. Fuziunea societăţilor pe­­troli­fere D. Vasilescu-Karpen, ministrul de industrie, a expus stadiul fu­ziunii societăţilor petrolifere. O ho­tărâre se va lua în şedinţa viitoare. Bocancii pentru armată Delegaţia a mai examinat apoi chestiunea repartiţiei de bocanci ai ministerului armatei care se va face de acest minister şi cu un de­legat al ministerului de industrie. Transporturile militare­­au examinat condiţiile de trans­porturi militare pe căile ferate, ur­mând ca această chestiune să fie examinată în detaliu de d. minis­tru al comunicaţiilor şi supusă ul­terior cercetării comisiunei de ta­rife. Ajutorarea şomerilor din Bucovina Faţă de situaţi­unea pădurarilor şome­ri din Bucovina, delegaţia a admis în principiu ca să li se pro­cure deocamdată 50 vagoane de po­rumb ca a corupt asupra lucrărilor viitoare. Preţul zahărului La sfârşitul şedinţei s'a discutat şi chestiunea pre­ţului zahărului. Nu s’a luat însă nici o hotărâre. Congresul minierilor Ziua I. Şedința de dimineaţa Eri s-a deschis în localul Casei Poporului, congresul muncitorilor minieri. A prezidat d. Eftimie Gherman muncitor minier şi deputat. CUVÂNTĂRILE Ministerul muncii este reprezen­tat prin d. Călciunescu, inspector general, care, în câteva cuvinte, a asigurat pe muncitori de toată so­licitudinea ministerului. D. G. GRIGOROVICI, deputat, în­­numele partidului social-democrat, a­­u t pus salutul conducerei, eviden­ţi­ind necesitatea partidului social­­democrat, pentru ridicarea civilă şi politică a masselor muncitoreşti. Insistă asupra importanţei solida­­rităţei muncitoreşti. D. VLADESCU-RACOASA, mem­bru corespondent al Biuroului In­ternaţional al Muncii, salută pe congresişti, lămurind rolul supre­mului for de la Geneva. D-nii LOTAR RADACEANU, se­cretar general al partidului social­­democrat şi C. BEAGADIREANU, din partea confederaţiei asociaţiilor de funcţionari, salută muncitorimea ş­i o îndeamnă la solidaritate. D-na EUGENIA DELEANU, sa­lută congresul în numele femeilor muncitoare. D. ION FLUERAŞ, preşedintele Confederaţiei generale a Muncii, constată cu regret că, cu tot numă­rul mare al muncitorilor, nu toată massa munci­torească este înscrisă în sindicate, care reprezintă o apăra­re sigură împotriva oricăror lovi­turi. Cu deosebire, minierii au fost şi continuă să fie asupriţi, de unde şi necesitatea d­e a se organiza în ca­drele partidului social-democrat. Mai vorbesc d-nii Rusu Simion,­­din partea Uniunii muncitorilor metalurgiști din România, D. Pop,­­în numele ziarului «Socialismul», Al. Ionescu (muncitorii grafici), I. Răcea­n­­i (sindicatul R. M. S.), Ca­rol Barta (muncitorii în lemn), Ior­dan Ionescu (muncitorii din îmbră­căminte), Ehrenfeld (constructori­­zidari), Vechile (ospătari), Spârlea, (C. F. R.), Brassay (alimentaţie), şi Carpiniş (tineret). D. ILIE MOSCOVICI aduc­e salu­tul I. M. S. E. R.-ului, expunând im­portanţa acestei asociaţii. D. EFTIMIE GHERMAN, d­upă ce dă cetire telegramelor de ade­ziune sosite din ţară, aduce un o­­magiu lui Bujor, pe care îl arată ca un martir al cauzei muncitoreşti. ALEGEREA COMISIUNILOR Se aleg următoarele comisiuni: Comisia de candidare: Pop Eme­­ric, Firiza de Jos, Hornung Romu­lus, Lupeni, Partelly Francisc, Ani­na, Karban Ion, Baia Nouă. Comisia de verificare a mandate­lor: Gheorghe Petrean, Lenea, La­­zăr Mihail, Baia Mare, Motzig Iosif, Anina, Petru Mihailă, Lupeni, Oni­­ga Ioan, Cioara. Comisia de propuneri şi rezoluţii: Romulus Botieni, Baia Mare, Petru Solt, Petroşeni, Ion Nemeseu, Ani­na, Moldovan Ion, Ocna Dejului. * Şedinţa se ridică la ora 1­ ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA Se deschide la ora 4. D. EFTIMIE GHERMAN, face un amănunţit raport al mişcării Uniu­nii minierilor. D. N. NICOARA citeşte rapor­tul financiar, din care se constată că Uniunea a împărţit 800.000 lei membrilor şomeri. D. DIONISIE MUSCA, depune raportul comisiei de control. Se iau în discuţie rapoartele, la care participă d­-nii Kiss, Sprie,­­Gheorghe, Pop, Emerich, Korch­­ner, Dionisie Muscă, Petrila, Stan, etc. Tuturor observatiunilor le-a ras­puns de Eftimie Gherman. * Ședința s-a ridicat la ora 7 seara. Balul organizaţie! „Chemarea“ atu­cnit CLUJ, 28. -- Astăseară a avut loc act balul organizaţiei chemări­te. Balul a avut loc în salonul ho­telului «New-York». A participat un numeros şi se­lect public în care am remarcat pe d-nii: Em. Haţiegan, Vaier Moldo­­vanu, Taşa, inspector general fi­nanciar, dr. Adam Popa, deputat, colonel Aslan şi Nicolau, d-na şi d. lecot. Th. Mihău­leanu, dr. Eros, prof. dr. M. Sturza, dr. Vlad, numeroşi parlamentari, etc. La orele 11 am a sosit la bal d. dr. Al. Vaida Voevod, care a fost obiectul unei deosebite manifesta­ţii de simpatie. Balul a durat până în zorii zilei, petrecându-se într’o atmosferă in­timă. D-nii Iuliu Mania şi Mih. Popo­­vici, cari urmau să participe de­­a­semenea la bal, nu au putut veni, ambii scuzându-şi absenţa întrucât sunt suferinzi. B. Chica se înapoiază Sâmbătă în Capitala Părăsind conducerea delegaţiei române de la Geneva, d. Dim. Ghica ministrul afacerilor străine va ră­mâne câteva zile la Paris, unde va avea mai multe întrevederi. D-sa va părăsi Parisul Joi şi va sosi în Capitală Sâmbătă după fl­am­­ază cu Expresul Orient. D. Tardieu a placat la Geneva PARIS, 28 (Rador). — D. Tardieu a plecat la Geneva astăseară la ora 21 şi 50. D-sa se va înapoia la Paris Marţi dimineaţă la ora 6. 3*-----­ Grecia are nevoe de mari cantităţi de porumb ZECE MILIOANE DRAHME PENTRU ACEST PRODUS Populaţia din regiunile muntoase ale Greciei având mare nevoe de porumb, guvernul elen a prelungit fără termen, scutirea de taxe vamale a importului de porumb. In acelaş timp a însărcinat Ban­ca Agricolă să cumpere cantităţi importante de porumb, acordându-i un fond de aproximativ patru mi­lioane drahme pe lângă alte cinci milioane drahme care i-au mai fost alocate. In­ vederea acestor nevoi pe care le are populaţia din Grecia, s-au început importante tranzacţiuni cu exportatorii români. Multe încheeri s-au și făcut cu termen de livrare pentru luna Mar­tie. CUVÂNTUL ■- -.. ’•! ori «. Cine e vinovatul Am relatat faptel , așa cum s’au petrecut ele. A­­daugăm­: conflictul acesta, cu totul regretabil, s’ar fi încheiat ieri, dacă alege­­rile ar fi fost efectuate și dacă Universitatea şi-ar fi avut un nou rector. Vina pentru prelungirea con­flictului o poartă exclusiv d. prof. Basilescu. In adevăr, ceea ce d-sa putea să pretindă, era să prezideze alegerile de ieri; nu avea insă în nici un fel calitatea şi dreptul de a le contramanda. Ele fusese­ră hotărâte de d. prof. Co­culescu, prinrector recu­noscut şi de senat şi de minister, şi erau ca atare perfect legale. D. Bazilescu, recunoscut între timp prorector de către minister, nu ar fi a­­vut dreptul să contraman­deze alegerile decât dacă colegiul universitar i-ar fi contestat dreptul de a pre­zida aceste alegeri. A­­cesta nu a fost însă cazul, dat fiind că d-sa a contra­mandat alegerile, şi anu­me într’un chip neproici­­nuit de brutal, înainte de a şti dacă colegiul univers­­itar îl acceptă sau nu ca preşedinte al alegerii. D. Bazilescu e deci vino­vat. Şi nădăjduim că prin novăfii, se va lichida con­­n­ovaţii, se va lichida con­flictul de la Universitate. « Ci ora Conflictul dintre facultatea de drept şi Senatul universităţii din Bucureşti a luat o întorsătură atât de neaşteptată încât — după cum declară profesorii din ambele ta­bere — nici la noi, nici la universi­tăţile străine, nu s’a mai petrecut un asemenea fapt. Deoparte, Senatul universitar contestă d-lui prof., Basilescu, de­aii dimineaţă urma să aibă loc, aşa cum hotărâse Senatul universi­tar, în şedinţa de Sâmbătă 27 Fe­bruarie, alegerea noului rector. D. prorector prof. N. Coculescu luase toate măsurile necesare: se pregătiseră urnele şi buletinele de votare. Numeroşi profesori dela toate fa­cultăţile s’au şi prezentat la uni­versitate, unde, spre marea lor sur­prindere, au găsit uşa dela recto­rat ferecată cu un lanţ gros de fier de care atârna un lacăt «Wertheim». Faţă de această stare de lucruri profesorii s’au adunat, grupuri-gru­puri, discutând cu aprindere asu­pra celor ce aveau să urmeze. Unii erau de părere ca să se procedeze la votare pe loc, chiar acolo în sala paşilor pierduţi, iar alţii cereau ca alegerea să se facă în localul unei alte facultăţi. D. prof. Coculescu a arătat, însă, că alegerea este zădărnicită întru­cât atât urnele, cât şi ştampila rec­toratului fuseseră sechestrate, în cursul nopţii, de către d. prof. Ba­silescu. CONSFĂTUIREA DELA FACULTATEA DE ştiinţe După aceasta, decanii şi profeso­rii prezenţi s’au dus, în corpore, la facultatea de ştiinţe, unde a avut loc o lungă consfătuire la care au fost invitaţi şi ziariştii. In primul rând s’a căutat să se stabilească, din nou, situaţia în care se găseşte conflictul universi­tar. S’a arătat că d. prof. Coculescu a fost confirmat ca prorector de d. ministru N. Iorga şi deci d-sa era prezident legal al Senatului univer­sitar. In această calitate legală d. prof. Coculescu lansase convocarea pen­tru alegerea ce urma să se facă din 28 Februarie. Când Senatul făcuse cunoscut mi­nisterului instrucţiunii că nu mai poate primi în sânul său pe d. pro­fesor Basilescu — pentru motivele ştiute — era de asemenea într’o si­tuaţie perfect legală, şedinţa fiind prezidată de prorectorul Cocules­cu, recunoscut de minister. Odată cu hotărârea de a confir­ma ca prorector pe d. prof. Cocules­cu, ministrul instrucţiunii — ipso facto — ar fi trebuit să infirme mandatul de decan al d-lui Basiles­cu, ceeace nu s’a făcut: canul facultăţii de drept, dreptul de a fi prorectori iar de altă parte facultatea de drept nu recunoaşte d-lui prof. Coculescu dreptul de a fi prorector, deşi el a fost recunos­cut ca atare de către Senat. Punctul de vedere exprimat de facultatea de drept a fost însuşit şi de d. prof. N. Iorga, ministrul instrucţiunii. D. BASILESCU ESTE TO­­TUŞI PRORECTOR Ce a urmat apoi ? Ministerul ins­trucţiunii deşi confirmase pe d. prof. Coculescu ca prorector, totuşi, pe baza avizului contenciosului, a reintegrat pe d. prof. Basilescu în aceiaşi calitate de prorector.­ Primind adresa de reintegrare, d. Basilescu s-a prezentat la recto­rat şi a adresat tuturor profesori­lor universităţii următoarea scri­soare : Domnule Profesor, Subsemnatul, în calitate de pro­rector al universităţii din Bucu­reşti, recunoscut de­­. miniştru­ al instrucţiunii, cultelor şi artelor prin adresa No. 279161932, am onoarea să vă fac cunoscut că alegerea de rec­tor va avea loc la o dată care se va fixa ulterior şi­ pe care v’o vom a­­duce la cunoştinţă la timp». Primiţi, etc. Prorector, (ss) N. Basilescu Secretarul Universităţii, (ss) Chelaru. CE SPUN PROFESORII In cercurile profesorilor, adresa d-lui Basilescu a fost considerată ca neavând bază legală, întrucât a­­legerea de rector fusese fixată de Senatul universitar, legal consti­tuit sub presideraţia unui prorector confirmat de minister. In concluziei, În consfătuirea de eri, profesorii îşi-au mărturisit tea­ma că prin conflictul creat s’ar pu­tea ajunge la consecinţe a căror gravitate nici nu poate fi bănuită. ACUZAŢII LA ADRESA D-LUI IORGA In consfătuirea de eri s’au adus d-lui lorga diferite acuzaţiuni şi că d-sa ar fi provocatorul conflic­tului de acum. Acest conflict îşi are origina în faptul că d. lorga ajuns ministru şi prim-ministru n’a demisionat dela rectorat, aşa cum au făcut toţi profesorii universitari ajunşi pe banca ministerială în timpul când erau rectori sau decani (cazul re­gretatului Ermil Pangrati). De asemenea s’a arătat în consfă­tuirea de eri că și legea de autono­mie universitară este o lege cu ca­racter personal. Sub aspectul autonomiei se asigu­ră privilegii numai pentru rector: prelungirea mandatului de la 3 la 5 ani şi un salariu special — peste leafa de profesor — egal cu al unui profesor titular, când, până acum, salariul rectorului era numai de 3000 lei. D. IORGA INVITAT LA UNIVERSITATE După discuţiile pe care le-am re­dat, în rezumat, în rândurile de mai sus, profesorii prezenţi la cons­fătuirea de ori au redactat un pro­­ces-verbal. S-a hotărât apoi ca membrii Se­natului universitar să trimită d-lui ministru N. Iorga o adresă prin care să fie invitat, în calitatea d-sale de rector să prezideze o şe­dinţă a Senatului în care să se ho­tărască sau poate chiar să se efec­tueze alegerea unui nou rector. SENATUL UNIVERSITAR SE ADRESEAZA SUVE­RANULUI După consfătuire, membrii Sena­tului au rămas să redacteze o tele­gramă de protest către M. S. Re­gele, aducându-i la cunoştinţă jig­nirea ce s-a adus profesorilor prin aplicarea lanţului şi a lacătului la uşa rectoratului universităţii. In telegramă se cere protecţia Suveranului. zădărnicirea alegerei de rector Conflictul de la Universitate s'a agravat Zădărnicirea alegerei de rector.­­ Sala rectoratului pusă sub lanţuri şi lacăt.­ Membrii Senatului universitar se adresează Suveranului. C. Iorga invitat la universitate ZIUA DECISIVA PENTRU PARTIDUL POPORULUI B. Gaga va trimite azi d-lui Averescu scrisoarea anunţata D. Duca rămâne mentorul mareşalului la cursul zilei de ieri d. Octavian Goga a fost vizitat de unii şefi de organizaţie din provincie care nu luaseră până în prezent contact cu d-sa. Toţi l-au asigurat de concur­sul lor, declarând că îl urmează ne­condiţionat. Ceace a indispus pe ulti­mii partizani ai d-lui ma­reşal Al. Averescu, a fost concursul pe care i l-au dat liberalii ducişti şi ata­curile împotriva d-lui Go­ga. Membrii partidului şi­­au dat seama că d. Duca îi dă acest sprijin d-lui Ave­rescu fiindcă vrea să-l u­­tilizeze din nou în favoa­rea partidului liberal. Dra­gostea d-lui Duca pentru d. Averescu nu este de loc ciudată, când se ţine sea­mă de atitudinea ce a a­­vut la începutul Restau­raţiei şi aceia pe care o are astăzi şeful partidului poporului. D. Duca doreşte ca ma­reşalul să scoată din foc unele castane pe care d-sa n’are curajul să pună mâ­na. SITUAŢIA DIN PARTID D. Goga n’a cerut până acum d-lui mareşal Al. Averescu, să con­voace comitetul executiv fiindcă a aşteptat să se producă o clarificare in partid. Astăzi se Ştie cine ur­mează pe d. Goga și cine rămâne cu d. Averescu. fostul ministru de interne are în comitetul executiv o puternică majoritate. D. Averescu este com­plect izolat. De aceia re­fuză să convoace comite­tul executiv. D. DUCA DORESTE CA D. GOGA SA FIE EXCLUS In ultimele zile, echipa volantă a d-lui Duca a făcut o vie propagan­­dă printre amicii d-lui Averescu spre a-1 exclude pe d. Goga din par­tid. încercarea d-lui Duca de a influ­enta deriziunile partidului poporu­lui s-a isbit de refuzul d-lui Ave­rescu. ZIUA DECISIVA Pentru clarificarea si­tuaţiei din partidul popo­rului ziua de astăzi poate să fie considerată ca deci­sivă. D. Goga va trimite chiar astăzi o scrisoare prin care cere formal con­vocarea comitetului exe­cutiv. Dacă d. Averescu va admite punctul de vedere al d-lui Goga sprijinit de aproape toţi fruntaşii, a­­tun­ci organizaţia partidu­lui va rămâne bloc. Dacă nu — ceace este mai mult decât probabil, — atunci partidul poporului se va rupe şi după cum am ară­tat în «Cuvântul» de ieri d. Goga va întemeia un alt partid la care vor partici­pa mai multe grupări mici şi unele asociaţii pfesio­­nale, care până : «Ei n’au făcut parte din s­ici o or­ganizație politică. Răspunsul ce va da as­tăzi d. mareşal Al. Averes­cu va fi decisiv pentru partidul poporului. Ciclon puternic la Noua caledonie PARIS, 28 (Radar). — Din lumea se anunță că un ciclon a bântuit Noua Caledonie. Râzboiu­l thino-japonez Chinezii au evacuat oraşul Kiangwan ---------0909-------­Japonezii au debarcat noul trupe la Woosung SHANGHAI 28 (Rador).­­ Trupele chineze au pă­răsit azi complect, însă de bună voie, poziţiile de la Kiangwan. Măsura a fost luată din motive igienice, întrucât din cauza nume­roaselor cadavre aflate pe străzi, localitatea nu mai putea să fie locuită. Cada­vrele intrate în putrefac­ţie, aparţineau în majori­tate civililor omorâţi de bombardamentul avioane­lor japoneze. Nici un ca­davru nu a putut să fie în­mormântat, din cauza bom­bardamentului continuu al avioanelor japoneze. Toa­te isvoarele de apă din Kiangwan sunt infectate din cauza mormanelor de cadavre intrate in putre­facţie. Trupele chineze ocupă a­­cum linia de tranşee de la vest de Kiangwan. Oraşul Kiangwan a fost ocupat de japonezi în mod formal, deabia azi dimineaţă, încercarea făcută de ja­ponezi d® a scoate pe chi­nezi din nouile lor poziţii a eşuat complect în cursul după amiezei. Ziua de azi este caracte­rizată prin noua bombar­dare aeriană a aerodro­mului chinez de la Hongc­­how, situat în afară de li­mitele occidentale ale con­cesiunei internaţionale. Bombele au aruncat in aer hangarele de pe aero­drom, care apoi au fost complect distruse de in­cendiul provocat de bom­bardament. Deasemeni a fost complect distrus de bombardamentul aerian japonez, aerodromul gene­ralului Ciang-Kai-Shek­. Avioanele chineze aflate în aceste hangare, au fost salvate la timp. Intre timp, un detașa­ment de 1.580 oameni for­mând avangarda diviziei a i l-a japoneză, a sosit la Woosung, pe bordul unei flotile de distrugătoare. Nouile întăriri japoneze au fost debarcate la adăpos­tul tirului vaselor japone­ze. Ele vor fi trimise mâi­ne dimineaţă pe frontul de la Kiangwan. Incheerea unui armisti­ţiu este privită aci ca foar­te puţin probabilă, autori­tăţile chineze subliniind comn­ţiunile umilitoare pu­se de japonezi. Autorităţile navale japo­neze lasă să se înţeleagă că nu au intenţia să înde­părteze vasul amiral «Id­­zunta», din faţa concesiu­­nei internaţionale de la Shanghai, cu toate inter­venţiile celor patru pu­teri. PIERDERILE JAPONE­ZILOR SHANGHAI, 28 (Rador). — Car­tierul general japonez, în Usteie publicate, arată că în luptele de la Woosung şi Kiangwan au pierdut 104 soldaţi morţi şi 975 soldaţi ră­niţi De la începutul operaţiunilor pe acest front, japonezii au avut 1M de soldaţi din marină morţi şi 50 răniţi. Tulburări la Rio de Janeiro RIO DE JANEIRO, 28. (Rador). — Numeroşi membri ai partidului radical, după terminarea meelingu­­lui care a avut loc eri, au manifes­tat în faţa sediului ziarului conser­vator «Fronda». In ciocnirea care a avut foc se semnalează printre vie Um­e­ni mort şi 15 răniţi Pe ziua de eri­s a declarat grevă la lucrătorii din tipografii. Graţie măsurilor luate, ziarele vor conti­nua să apară în cursul zilei de mâine­­ Comunişti arestaţi la Vilna VILNA, 28 (Rador).­­ Procuro­rul Tribunalului local a hotărât a­­restarea a 8 indivizi acuzati de a fi organizat centre comuniste prin­tre elevii școlilor lituaniene. Prin­tre cei arestati sunt și 5 studenti. Atentat anarhist la un banchet politic BARCELONA, 28 (Rador).­­ A­­micii d-lui Leroux i-au dat un mare banchet în semn de simpatie pentru acţiunea sa în cercul Societăţei Na­ţiunilor şi a atitudinei sale poli­tice. La banchet au asistat numeroase personalităţi din partidul liberal­­monarhist. D. Leroux a ţinut un discurs po­litic de mare importanţă. In timpul discursului care a fost foarte aplaudat, doi anarhişti care răspândeau manifeste comuniste în stradă, au tras mai multe focuri de revolver asupra unui poliţist. Nu­ a fost rănit nimeni. Atentatorii au fost arestaţi. Imobilizarea creditelor externe acordate Băncii Reichului BERLIN, 28 (Rador). — Guver­nul german a fost autorizat pe cale de decret să fixeze dispoziţiile spe­ciale ale modalităţilor pentru pu­­nerea în aplicare a acordului sem­nat în ultimul timp la Berlin, re­feritor la imobilizarea creditelor externe acordat® Băncei Reichului. Prăbușirea unui avion italian ROMA, 28 (Rador). — Din cauza viscolului puternic, în regiunea ae­rodromului Gastiglione del Lago, s-a prăbușit un avion militar de vâ­nătoare. Locotenentul care pilota avionul a fost omorât. TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU S. A. STR. ANGHEL SALIGNI 2» BUCUREŞTI Mării I Martie 1932 Dividendul băncii anglo­­ungare din Budapesta BUDAPESTA, 28 (Băilor).­­ Di­recţiunea Băncei engleze şi ungare din Budapesta, a hotărât să propu­­­n şi adunărei generale care se va ţine în cursul lunei Martie, să plă­tească un dividend de 5 la sută, pe anul 1931, la beneficiul net de 1.275 milioane peugoe. Inaugurarea palatului agenţiei polone „Pat" VARŞOVIA, 28 (Rador).­­ In prezenta reprezentanţilor guvernu­lui, parlamentului, presei interne şi externe, a fost inaugurat azi noul imobil al agenţiei telegrafice polo­ne «Pat». I Organizarea ministe­rului apărări naţionale din Franţa PARIS, 28 (Rador).­­ D. Tardieu, preşedintele consiliului a avut azi, d­imineaţă întrevederi cu de miniş­trii Pietri, care a fost însoţit de ge­neralul Gamelin, şeful Statului Ma­jor General al Aarmatei şi de gene­ralul Requin, directorul de cabinet al ministerului apărărei nationale. întrevederea s-a referit la ches­tiunile în legătură cu punerea la punct a organizărei ministerului a­­părărei nationale, croiat­ în ultimul timp. întrevederea Tardieu­­lordul Tyrell PARIS, 28 (Rador).­­ D. Tardieu a avut azi o întrevedere amicală cu lordul Tyrell, ambasadorul Angliei la Paris, asupra diferitelor proble­me care interesează cele două tari, la conferința dezarmărei.

Next