Cuventul, iunie 1932 (Anul 8, nr. 2553-2581)

1932-06-01 / nr. 2553

1932 v Mal 31 zile Zile trecute 151. Zile râmase 215. Răsăritul Soarelui 4.37. Apusul Soarelui 19.50. Luna in Patr. II l a 3-a Zi. jv. Luna în Apogeu, la 19 h. ; Ort.. Sf. Martir Ermeu. Cat.; S ta Petronila. Prot..- Petronila. Evr.: 25 Ijar 5692. Mah.; 25 Muharem 1351, -xxooooxx—----i— ■raidlio MARŢI 31 MAI 1932 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHa. 13.00: Muzică simfonică (plăci de gra­mofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14.00: Muzică uşoară (plăci de gra­mofon). 18.00: Orchestra Motor: Muzică uşoară şi românească. 19.00: Informaţiuni, sport, meteorul şi semnal orar. 19.10: D. N. Albescu: Cronica sportivă. 19.25: Orchestra Motor : Continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: D. prof. dr. Theohari: Apele mi­nerale româneşti în boalele aparatului digestiv. 20.20: D. P. Zarifopol: De ale Carna­valului de I. L. Caragiale. PROGRAM DE SEARA 20.00: Muzică de dans (plăci de gra­mofon). 21.00; Ora exactă Orchestra Radio: A. Thomas: Balet din opera „Hamlet'. 21.30: D. Nic. Miclescu: Amintiri din răsboi. 21.45: D-ra Em. Gutianu, de la Opera Română acompaniată de Orchestra Ra­dio dirijată de d. Alfred Alessandrescu: Mozart: Aria Suzanei din „Nunta lui Figaro”; Mahler: Respir miros de tei; Mahler: Cine a născocit cântecul acesta; A. Alessandrescu: Dansez sur ma porte; Marx: Și eri mi-a adus trandafiri; Mo­zart: Aria Constantei din „Răpirea din Serai’'. 22 10. Orchestra Radio: Muzică uşoară și muzică de film sonor. 22.45. Informatiuni. Spicuiri din programele străine CONCERTE: Viena ora 17.45-20.35— 23. — Lipsea 21.30—1.15. — Bratisla­va 20.20-0.20. — Hilversum 21.55— 23.20. _ Breslau 23.10. — Milano 21.05— 22.15. — Bruxelles 22. — Barcelona 22.— Londra 20.35. — Mi­hlacher 21.30. — Tou­louse dela 21 la 2.05.—Muzică variată—Ka­­tovice 22.15 și 0.05 pian. — Berlin 20.30— 21.10. - Stockholm 21.50. — Roma 22.45.— Praga 20.30—22—23. — Bruxelles­­ 22— 23. — Budapesta 21.45. — Paris Eiffel 22.30 muzică franceză din secolul 17-lea până în zilele noastre. — Comentariu. Ravel, TEATRU—OPERA-OPERETA, Ostra­­va 21.30 „Zar und Zimmermann”, operă comică — Bratislava „La Boliane’, ope­ră de Puccini. — Milano 22.45 Retrans­­misiunea unei operete. — Londra 22.55 „Maeştrii cântăreţi”, Preludiu şi Actul I operă de R. Wagner retransmisie de la Opera Regală. CONFERINŢE : Radio Paris 21 Cro­nica teatrală. ŞTIRI DIN PRESA : Viena 0-20. — Bruxelles II 21.30 şi 24. — Milano 24. — Berlin 0.30, Roma 0.55. MUZICA DE DANS: Viena ora 0.35— Barcelona 24.10. — Katowice 0.55. In noaptea de 31 Mai C. D. Roşu Calea Moşilor 45, tele­fon 346/21; Em. Schuster Calea Vic­toriei 138, telefon 221/54; N. I. Geor­­gescu Calea Griviţei 323, telefon 348/09; D. Nicolau (O. Oprea) Calea Rahovei 79, telefon 325/30; W. Gres­­ser Calea Moşilor 272, telef. 254/12; A. Solomon Calea Dudeşti 28, telef. 306/64; N. Sterescu (fost Thüringer) bulev. Elisabeta 34, telefon 363 94; M. Paleacu b. Col. Ghica 77; St. M. Antonescu Şos. Ştefan cel Mare 166, telefon 214/06; L. I. Raţiu (La A­­rad) str. Carol (Podul Şerban Vodă) 124, telefon 342/68; Ştefan Leonescu str. Romană colt Tunari 2. ten. Graţia intimă a unui moment, desem­nul delicat al unei situaţii stranii, emoţia tulbure a iubirilor vinovate, tot ce este ambiguu, in­cert, avariat, găseşte în Cocteau un interpret care spiritualizează şi pu­rifică. Dar nu printr’un procedeu de critic, ci prin instinct de poet. Poate de aceea se cheamă operaţia asta «critică indirectă», eufemism spiritual, care, în ce mă priveşte, cred că e ironic şi just, în acelaş timp. Deci voi găsi în «Essai de criti­que indirecte», delicioase observaţii de amănunt, scânteietoare parado­xe, tulburătoare pagini de emoţie, dar nu voi găsi nici o pagină de înţelegere linişitită, precisă şi or­ganizată a niciunei veritabile o­­pere. Mihail Sebastian narii AZI De toate şi de pretutindeni O interesantă expoziţie şcolară In hali­ ul spaţios al elegantei şcoale primare No. 30 fete (Bufet), harnica directoare d-na Zoe Vasi­­liu a organizat o foarte interesantă expoziţie şcolară. Grupate pe clase, se pot admira rochiţe, şaluri şi alte lucrări de cro­­şetărie executate impecabil de ele­vele cele mai mici ale şcoalei — clasa I — apoi cămăşi, rochiţe cu motive naţionale, cămăşi de noap­te, perne brodate şi montate putând rivaliza cu orice magazine de spe­cialitate, toate acestea lucrate de elevele celorlalte clase. Cursul complimentar expune co­voare persane şi scoarţe olteneşti executate de eleve în condiţiuni ui­mitoare de precizie, acurateţa şi artistică îmbinate de culori; apoi un bogat asortiment de lingerie ce se prezintă în mod ireproşabil, o secţie de croitorie vădind o pregă­tire desăvârşită şi un bun gust in­contestabil, o serie de desene înce­pând cu încercările stângace, dar cu atât mai interesante, ale micuţe­lor de clasa I şi terminând cu lu­crările meritorii ale elevelor mai înaintate, etc., etc. Este de asemenea demn de rele­vat un album istoric cuprinzând un foarte bogat şi plin de interes ma­terial documentar, strâns şi clasat sub priceputa conducere a d-nei prfesoare Lelia Atanasiu. Intr’un cuvânt, o expoziţie foarte frumoasă şi care dovedeşte că la a­­ceastă şcoală se munceşte cu râv­nă şi cu folos, priceperea şi ener­gia d-nei directoare Zoe Vasiliu fi­ind armonios și rodnic secundate de munca și tragerea de inimă a u­­nui corp didactic din cele mai se­lecte. *"«« ‘­*“6 tie ping-pong la un strand din împrejurimile Berlinului Un ceai fia „Cina La «Cina». Bal costumat, între­cere de porturi naţionale sau con­curs internaţional de frumuseţe. Cămăşi brodate, feţe şi catrinte cu fluturi, se amestecă printre rochii înflorate sau vărgate, pieptare de catifea, bonete, pălării mari şi de ferme neobişnuite. Serbare de­­bine­facere- Ceai dansant în beneficiul unei instituţiun­i de ajutorare şi de apropiere a intelectualelor române şi străine. Şi dans, căci fără dans nu e veselie şi fără veselie nu e dărnicie, în folosul căminului străinelor: «Le foyer des étrangè­­res». CE E LE «FOYER DES ETRAN­­GELLES» O societate înfiinţată acum zece ani din iniţiativa unor doamne şi sub preşedinţia d-nei Pantazi, pro­teguită şi întreţinută de doamne cari pun la dispoziţie muncitoa­relor intelectuale străine, proce­soare, instituoare, guvernante şi studentelor române, adăpost d* hrană în condiţiuni extrem de a­­vantajoase. Şi de aceea, la «Cina» se învâr­tesc în dans şi circulă printre iunie reprezentante ale coloniilor străine din ţară: franceze, germane, elve­ţiene, olandeze, engleze, suedeze, cehoslovace chiar americane, în­­va­riatele lor costume. Comitetul, câte doi delegaţi de naţionalitate, e la portul său. CEAIUL Ceaiul? ca toate ceaiurile de la «Cina». Din masă în masă, trec cu coşuleţe în mână oferind flori, două fetiţe elveţiene cu pălării mari, a­­târnate de spinare. O domnişoară cu corsaj negru de catifea şi fustă ver­de, cu ciorapi albi în pantofi negri şi mâniei albe bufante şi pălăriuţă pe o ureche, le dă îndrumări. E o Elveţiană din Vând de lângă Lau­sanne. «Verdea Evin» e reprezentată printr’o tânără irlandeză în verde ca frunza tânără de plop şi cu o ti­­chiuţă tot verde pe vârful capului­­îşi aşteaptă rândul de dans la o masă. Alături o austriacă blondă, blondă, ca o stea de cinema din filmele vieneze, arborează o bluză albă şi cu şort tot alb pe o fustă scurtă în dungi galbene şi albas­tre. Şi costumele sunt multe. iată o cehoslovacă care poartă o bluză brodată şi cu mâniei largi şi creţe ca iile noastre. O Tiroleză are tradiţionala fustă încreţită şi largă, cu flori mari, un şorţ mic, pe umeri un şal pus în colţ şi pe cap pălărie mare cu pană. Pălării mari au şi cele cari poar­tă costumul din Pădurea Neagră, le poartă drept pe cap şi buchetele mari roşu aprins cu care sunt gău­rite dau ceva curios în costumul lor naţional: fustă roşie, şorţ ne­gru, pieptar de catifea. Amândouă Suedezele, mai puţini Isburdalniee,­­stau la o masă aproa­pe severe în costumul tor cafeniu deschis cu şorţuri dungate ca sto­fele la modă. Din când în când se aude un tro­păit. Sunt saboţii olandezilor cari aleargă de ici colo cu tăvi pline de bunătăţi. Bonetele lor albe de dantelă scro­bită par nişte fluturi enormi şi stranii cari s’au aşezat acolo. Şi mai sunt multe costume. Româncele au îmbrăcat şi ele catrinţe şi ii cari sclipesc de nu le întrece ni­meni. Pe terasă e soare, jazzul cân­tă, râs, vorbă şi dans. Tu simţi bine şi ai vrea parcă să nu mai pleci. Şi iată cum fiecare din acei de a­­colo petrecând o după amiază plă­cută au făcut pe nebăgate în seamă o faptă bună ajutând «Le foyer des­­étrangères». Erastia Perete :« Conferin­ţe-comunicări Cercul de Studii Agricole Bucureşti, anunţă şedinţa săptămânală pentru Joi 2 Iunie a. c. în amfiteatrul Academiei de înalte Studii Agronomice. Va comunica d. Alex. Burnea, ingi­ner agronom, despre: Chestiuni profe­sionale. Miercuri 8 Iunie a. c­, va avea loc ul­tima şedinţă din acest ciclu. Va comu­­nica d. dr. Horia Lupan, despre: Ra­porturile dintre costul muncii şi veni­­tul brut, în exploataţi­e agricole. Secţiunea Economică a I. S. R. ţine şedinţă Marţi seara la ora 9, sub pre­­şidenţia d-lui C. Buşilă. Va vorbi d. ing. N. Costache, despre­ Principiile de or­ganizare a exploatărilor statului». * CUVÂNTUL teatru T­eatrul, National Astăzi, Marti 31 Mai, are loc în­chiderea stagiunii­ Teatrului Naţio­nal, cu piesele« Dale Carnavalului» şi «Conul Leonida» faţă cu reacţiu­­nea» de L L. Caragiale. Rolul Mita Baston, va fi jucat de d-na Maria Voluntaru. * In seara de Miercuri, 1 Iunie, are loc la Teatrul Naţional, o reprezen­taţie în beneficiul Sindicatului ar­tiştilor dramatici şi lirici, sub înal­tul patronaj al M. S. Regelui. Se va reprezenta capodopera lui Fer­dinand Bruckner, «Elisabeta, Regi­na Angliei», cu d-na Maria Filotti în rolul titular. Reprezentaţia se dă cu preţuri obişnuite. SS— n­otes spectacolele zilei Teatre TEATRUL NATIONAL: D’ale car­navalului (închiderea stagiunii). TEATRUL REGINA MAR­IA: La ordinele dv. Doamnă. TEATRUL MAXIM ZIG-ZAG (Chateaubriand): Program extra­ordinar, Sisters Schwarz. Cinematografe TRIANON: O noapte fără pauză. BOULEVARD PALACE: Lacrimi de iubire. SELECT: «Tu seras Duchesse» şi «II est charmant». REGAL: Dragoste în automobil. CAPITOL: Trei femei şi un diplo­mat. FEMINA: O noapte cu tine CORSO: Bestia. VOX: Femei la închisoare. RIO: Concediul în căsnicie. FORUM: Sclavii pasiunii. LIDO: Noapte bună fetiţă dulce1. OMNIA: Jenny Lind şi Stan şi Bran divorţează. AMERICAN: Ingrii Infernului. TERRA: Marina sburătoare şi In­­tr’o mică cofetărie. EPISCOPIA: Un soţ infidel. TRIUMF: Ben-Hur. RAHOVA: Pe drum greşit. TOMIS: O oră cu tine. MARNA: Amor, vienez. MARCONI: Misterul camerei gal­bene. &­i? VOLTA BUZESTI: Manevrele de toamnă. I ai nume deschiderea Teatralui Colos De vorbă cu autori! revis­tei «Parada Colos» Compania în­cărcată de glo­rie de la Teatrul Alhambra des­­)­­chide mâine la I/y Colos, stagiu­­­­nea de vară cu * super-revista în 2 acte şi 32 ta­blouri «Parada Colos», de N. Kiriţescu —N. Vlădoianu şi N. Con­­stantinescu. La repetiţia generală de Luni sea­ra, — repetiţia care ar fi putut fi o reprezentaţie —­autorii ne-au co­municat în fugă: — Aşa­dar. Miercuri 1 Iunie, în­cepeţi ?­.. Nu începem, continuăm ! Ne prezentăm în faţa publicului nu nu­mai cu imensul capital al încrederii ce ni se cuvine, după atâtea zeci de reviste de succes, scrise de fiecare dintre noi, împreună, în parte, sau cu alţi colaboratori, ci ne prezentăm mai ales cu gloria stagiunei de la Alhambra, în propria noastră casă făcută singuri de noi cu munca şi riscurile deci şi cu toate meritele numai pentru noi şi interpreţii noş­tri. A fost o stagiune care înseamnă mai mult decât o chezăşie pentru ceea ce continuăm de mâine seară aci la Colos. — Reînoiri ? — Imense, începând dela grădina şi scena complect transformatei, şi sfârşind cu recuzita (căci până şi recuzită specială de revistă am adus de la Paris). Avem pe lângă excelenta noastră trupă de la Alhambra : Marilena Bo­descu, Sili Vasiliu, Lulu Nicolau şi Constantin Toneanu, S şi Anny Si­­omin, pe Ion Talianu, G. Groner, Marcel Emilian, V. Vasilache, R. Rang, Miky Mazilu, Vera Taeo, Jeana Crista, şi încă mulţi alţi, ti­neri­ şi plini de talent. Maestrul de balet S. Siomin, sa întrecut în dansuri antrenante, e­­voluţii de balet, care vor surprinde cu siguranţă ca : French-cancanul, Rumba braziliană, Revellers, etc. — Scene, cuplete ? ’— Cine ne conduce. Aşa-i româ­nul. Vreau o păpuşe, d. Mihalache la Geneva, Frizeria, Razele ultra­­bleu, Milionul, Patrada papugiilor, A florilor, a nudului, a sex-appeal­­ului, sunt dintre scenele pe cari ne bizuim să recoltăm succesul ultimei noastre reviste. Decorurile sunt opera pictorului Caramalău. La pu­pitru I. Vasilescu. — Așa­dar ? — Miercuri 1 Iunie la Parada Co­los. \ ...Şi totuş, exportul agricol e o pacoste! (Continuare din pag. l-a) consumator viguros şi atunci nu vom mai avea multe cereale de ex­portat. D. ministru al agriculturii însuşi a arătat că dacă numai în Bucureşti s’ar spori consumaţia lap­telui cu 100 grame pe zi de fiecare locuitor, am avea să sporim vitele cu 10.000 de vaci în plus. Iar aceste vaci, bine­înţeles, vor trebui hrăni­te cu produse pe care le vom sus­trage exportului. Iată cum se îmbină lucrurile. Ia­tă pentru ce am spus şi susţinem că România poate trăi şi fără expor­tul agricol ruinător de astăzi. Prof. G. K. Constantin­escu jocurile noastre naţionale --DODO ■■ CONFERINŢA D-LUI NICULE­­ ­­SCU-VARONE D . G. T. Niculescu-Varone a ţinut. Duminică la Ateneul popular Dichiu, din str.­­Romană 89, o interesantă con­ferinţă despre jocurile populare româ­neşti. D-sa a făcut un scurt şi documentat istoric al jocurilor noastre naţionale, începând cu Dimitrie Cantemir, care, în 1716, în opera sa Descriptio Molda­viae, a descris cel dintâi hora, căluşa­­rii şi brâuleţul ale căror melodii le a pus pe note muzicale. De la eruditul domn al Moldovei şi până astăzi, cei mai însemnaţi culegă­tori de jocuri populare româneşti sau de folklor muzical coreografic, cari au adus o preţioasă contribuţie, citaţi în ordine cronologică, sunt Anton Pann, Cari Mikuli, Teodor Burada, Demetru Vulpian, Elena Sevastos, Antoniu Se­­quens, d. Tiberiu Brediceanu, Pompiliu Pârvescu, Popa Ştefan, d. prof. Ovid Densuşianu, Bela Bartok, d. Tache Pa­­pah­agi, Lucia Andronic-Vasilescu, E­­leonora V. Rădulescu, Mihail Vulpescu şi Ştefan Tuţescu. Conferenţiarul a clasificat, cu exempli­ficări, toate strigăturile cari însoţesc jocurile populare româneşti. Poporul român are o bogată comoa­ră folkloristică in care sunt cuprinse şi 2509 numiri de jocuri naţionale, din cari 340 sunt culese metodic şi riguros exact de d. Niculescu-Varone, sărbă­toarea, la joc, în mijlocul sătenilor, în diferite părţi ale ţării, timp de 12 ani. Conferenţiarul a încheiat spunând că este o datorie morală şi patriotică de a păstra întregi şi neschimbate fru­museţea şi bogăţia tezaurului artei noa­stre populare, în care se oglindesc via­ţa şi sufletul neamului românesc. cuvântul femeilil Când auzi cucul cântând Se închid şcolile, vacanţa mare începe, ferice de copii. Zile minu­nate, când primăvara se îngână cu vara, cum am fugi cu ei la câmp, în crâng, să trăim în marginea disci­plinei, să vedem mierla ciugulind, cu ciocul ei galben, din cireşile noi­­nouţe proaspăt lăcuite! Să ascul­tăm cucul, pasăre cu obiceiuri bi­zare, căreia îi se atribue fel de fel de influenţe rele şi bune! După A­­ristot, cucul este un model de pre­vedere: nefiind în stare să-şi pă­zească puii, lasă această grijă alto­ra. Femeia cucului, dă puii ei unei păsărele străine şi de altă rasă. Legenda cucului e veche. Pare-se că la începutul lumei a trăit un u­riaş cu numele de Oxiloph, căruia nu i plăcea de­cât carnea fragedă, aşa că îşi mânca copiii lui şi pe toţi cari ii ieşeau în cale. Nevastă-sa reuşi să ascunză la o vecină trei patru din copiii lor, scăpându-i ast­fel de lăcomia uriaşului. Când se întoarse acasă, întâlni un bun vră­jitor care, văzând-o atât de abă­tută, o întrebă ce mâhnire are. Ea îi istorisi totul şi vrăjitorul îi spu­se: — «Du-t­e cu Dumnezeu, copiii tăi vor trăi de aci înainte feriţi de orice răni» Uriaşul însă aflând de ascunză­toarea micuţilor, se duse repede să-i mănânce, dar acolo găsi numai un cuib cu câteva păsărele aşa de rebegite, că-i veni şi lui să râdă. Bravul vrăjitor schimbase copiii în pui de cuc şi chiar pe uriaş îl pre­făcu în cuc. De atunci, nevasta lui îşi ascunde puişorii în cuib străin. In Mai şi Iunie «când auzi cucul cântând» iei în mână un ban-doi şi întrebi: «Cucuie, mă înbogăţesc, da ori ba?» „ Dacă îşi strigă cucu numai­decât numele de două ori, răspunsul este favorabil, dacă însă cântă în şir de multe ori, atunci norocul se face aş­teptat; de răspunde o singură dată, nici o nădejde. Consultația este gratuită în crâng.. —poco-­ între noi... Tort cu vişine sau cireşi Luăm 50 grame unt proaspăt şi frecăm până se albeşte- Amestecăm şi 16 gălbenuşuri de ouă puse unul câte unul, apoi 50 gr. făină, 50 gr. migdale curăţate şi pisate mărunt, 600 gr. zahăr pisat şi cernut, coajă rasă de la o lămâie- Frecăm cel pu­ţin trei sferturi de oră. Batem în spumă tare opt albuşuri şi le ames­tecăm cu totul. Ungem o tavă cu unt şi presarăm pesmet cernut, pu­nem în ea compoziţia şi presarăm din loc în loc vişine sau cireşi. Pu­nem la cuptor o jumătate oră. Sufle de spanac Opărim spanacul, îl tocăm mă­runt, amestecăm cu o bucată unt, sare, piper, puţin lapte, o linguriţă făină, trei gălbenuşuri de ou şi trei albuşuri bătute în spumă. Garnisim forma cu o hârtie unsă cu unt şi punem la cuptor sau la bain-mar­e trei sferturi de oră. Se serveşte cu un sos bechamel, sau alb cu lă­mâie- M. M. L. r firi artistice Mâine seara ,va avea loc deschi­derea teatrului Cărăbuş cu fastuoa­sa revistă «La lozul Cărăbuşului» de d. N. Kiriţescu. In rolurile principale vor juca d-nele Elena Zamora, Lizica Petres­­cu, Mia Apostolescu, Lulu Savu, Vera Violeta şi d-nii C. Tănase, N. Niculescu-Buzău. A. Giugariu, Au­rel Munteanu, M. Milian, N. Stroe Glodariu, Jean Anghelescu, Giova­ni şi Burcuş. Vor da concursul pe lângă suro­rile Martinez şi artiştii excentrici berlinezi Renée şi Rame. Picturile sunt executate de către pictorii Traian Cornescu, Feodor­off şi Rohrhoffer. Fiecare spectator va participa la tragerea a zece premii de valoare. Expozit. In sala «Universul» e­­ deschisă expo­ziţia pastelistului G. Lazăr. Talentul pictorului se afirmă de data aceasta şi mai categoric, plasându-l între elemen­tele de valoare ale plasticei româneşti. Pânzele expuse sunt variate atât ca subiect, cât şi ca interpretare. Artistul stăpânește atât dificila artă a portre­tului, cât și a peisajului sau a interi­oarelor. Universitare Mâine, Miercuri 1 Iunie a. c., va a­­­vea loc la Universitate (Amfiteatrul cel mare, Etaj III, intrarea prin faţa sta­­tuiei Heliade Rădulescu) între orele 17 jum.—19, secţiunea de deschidere a d-lui profesor-inginer Dimitrie Rantea la cur­sul de «Fabricaţiuni de Război» şi anu­me cu toţi elevii, ofiţeri ai Şcoalei Su­perioare de Război şi de Intendenţă, pre­cum şi cu studenţii Şcoalei Speciale Technice «Elie Radu». Subiectul acestei secţiuni va fi: «Co­laborarea armonică şi coordonarea cola­borării industriei naţionale la fabricarea materialelor de apărare, după un Plan fixat în timp de pace. Exemple de rea­lizări efective». Va asista M. S. Regele, împreună cu membrii guvernului şi ofiţerii­ generali cari fac parte din Consiliul Superior al Apărării Naţionale. MIERCURI, I, IUNIE 8S3.II Personalul de control şcolar rechemat la ca­­tedre Pentru realizarea cât mai mul­tor economii, ministerul instruc­ţiunii a dat o decizie prin care în­tregul personal de control, amovi­bil, din învăţământul primar este rechemat la catedre pe ziua de 1 iunie,­­ HIZERII & indiscreţii Soluţia d-lui Duca pentru vinde­carea relelor de azi ale Statului? A rostit-o Duminecă la Bacău. E scur­tă şi Clară: — Trăiască Franţa! Dacă nici cu aşa ceva nu se vor achita salariile la vreme, apoi e să disperi de orice soluţie 'este' După cum se ştie marele bancher V. o duce foarte greu. Banca lui este în concordat și din cauza cri­zei nu poate să plătească ratele con­cordatare. Zilele trecute ginerile lui, care de când banca socrului se află în con­cordat trage — cum se zice — pe dracul de c­oad’, spunea într’un cerc de amici: — Abia acum după patru ani de când m’am însurat, îmi dau seama că am făcut o căsătorie din... dra­goste, luând pe fata bancherului­­. * La Capşa, Prima zi de canicule din această vară totuşi prea timpurie, a întru­nit în jurul unei mese un grup de poeţi de toate şcolile, şi de toate generaţiile. Discuţii, fireşte, în jurul premii­lor Academiei recent distribuite —■ ca deobiceiu prin nesocotirea «ade­văratelor talente­». Şi pentrucă era vorba de premii, s'a adus vorba şi despre marele Premiu naţional ficându-se şi aci, consideraţiuni asupra nedreptăţită «poeziei celei adevărate». Cum la masa poeţilor s’a rătăcit şi un gazetar, cu inclinaţiuni mai mult pentru proză, acesta a emis pă­rerea că premiile trebue pur şi sim­plu desfiinţate motivând că încă nu s’a scris, în timpul nostru, opera poetică standard a secolului. Poetul A. T. S. sări ca ars. — De unde ai scos d-ta că nu s’a scris încă? Pot să te anunţ că mie mi-a şi fost refuzată de editura X. Poftim­ să mai faci poezie! Scorpion & Comp. Moartea pictorului Tineu­ Duminică noaptea a încetat din viaţă, la sanatoriul Filantropia, pic­torul Ion Tincu, preşedintele «Cer­cului artistic». Tincu a fost unul dintre luptăto­rii pentru încurajarea artiştilor. El a fost profesor la Slatina, Ploeşti şi Bucureşti. Studenţeşti «Cepou­l studenţilor bucovineni» din Bu­cureşti, aduce la cunoştinţa membrilor săi, că viitoarea repetiţie de teatru şi cor va avea loc mâine Miercuri, orele 8 seara precis, la sediu. «î» Membrii societăţii studenţilor în drept, sunt convocaţi de centrul studenţesc Bucureşti în adunare ge­nerală în sala cantinei Gutenberg, azi. Marţi ora 9 seara, pentru a­­legerea comisiei de verificare, în urma sentinţei comisiei de judeca­tă a C. I. B. prin care demite din postul de preşedinte al societăţii şi exclude din toate organizaţiile stu­denţeşti din ţară pe d. Ion Damian. ---------xxooooxx--------­vârfi-reviste A apărut: «Cercetaşul» Nr 4. 25, pe luna Mai, organul oficial al comandamentului marei legiuni a cercetaşilor. Cu­prinde articole semnate de d-nii: Vasile Militaru, Gh. T. Secrieriu, Ioan T. Florescu, căp. M. I. Georges­­cu, Gherman Vasile, Daniel C. Klein şi Valeriu Bora. Preţul I lei. •1» Numărul 137, al revistei VIATA­ LITERARA, va apare la 1 IUNIE­Va avea următorul sumar: G. C­ălinescu: Prin manuscrisele eminesciene; Mircea Eliad: Să în­chidem universităţile; George Mi­hail Zamfirescu: Cuvânt pentru o plecare la drum; Nicolae Roşu: Ni­micuri de preţ; I. Valerian; Cara­du-Valea umbrelor; G. Bacovia: Niciodată; G- Preda: Vorbind cu e­­ditorii; Neagu Rădulescu: Omiliile lui Ava Macaon; Poeme de: Mircea Pavelescu, Eugen Constant, Virgil Gheorghiu, Tya Pereta, Arrian Savu. Okeanos: Câmpineanu 401 Cronici de: Eug. Ionescu și V Damaschin. In restul numărului bogat mate­rial critic și informativ. * Studii de politică economică externă a României, este titlul nouei lucrări a d-lui dr. Alexandru Halunga. Este o carte de o deosebită însemnătate în le­gătură cu convenţiile comerciale înch­e­iate de România în ultimul timp şi cu acordurile în curs de încheiere. A apărut «Gazeta Meseriilor» anul IM No. 98, de sub conducerea d-lui C. Ar­­senie, cu un bogat sumar : Arthur Fon­taine şi Albert Thomas de Gr. L. Tran­­cu-Iaşi. In minele de cărbuni din Flan­­dra, de G. Kivăran-Răsvan; Politica me­seriaşilor, de Aur Zaharescu; Coopera­ţia şi micul industriaş, de Ambrozie Ni­­coară; Filantropia, de Ştefan Diacones­­cu, cismar; Credinţa noastră, de V. Sto­­ian, croitor, etc. Redacţia Şi adminis­traţia Str. C. Miile 14, Bucureşti. *

Next