Cuventul, august 1932 (Anul 8, nr. 2613-2643)
1932-08-01 / nr. 2613
2 1932 IULIE 31 zile Zile trecute 211 Zile rămase 154 n&a&ritul Soarelui 5.2 Apur il Soarelui 19.42 Luna în Pătr. II, a 7-a zi Repaus Duminical Ort.: Sf. Evdochim. (Se lasă sec de postul Sfintei Maria). Cat.: Sf. Ign. de Loyola Prot.: Germania Evr.: 27 Tamuz 5692 Mahom.: 26 îlebiel-Aver 1351. Buletin meteorologic Timpul probabil de la 30 la 31 Iulie 1932 ora 20. Presiunea va creşte cu 2 la 4 m. m. Cerul mai mult senin. Vânt slab din direcţiuni nehotărâte. Temperatura în creştere. Puţine ploi locale şi trecătoare pe alocuri în câmpia de răsărit a Ţârei. .■ ooY oo ■ ■ — ■ Duminică AZI - dr«noucx» DUMINICA 31 IULIE Stolz 391 m. BUCURESTI 16 kw. 716 kHz. 11.30: Prea S. S. Vicarul Tit. Simedria: Lectură religioasă. 11.10: Sextetul Capelei Regale Cotroceni: Muzică religioasă. 12.00: Orchestra Jean Dumitrescu: Concert matinal. 13.00: Muzică variată (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni şi semnal orar. 1000: Muzică uşoară (plăci de gramofon). PROGRAM PENTRU SĂTENI 17.00: D. G. D. Mugur: Veşt. 17.15: Muzică românească (plăci de gramofon). 17.30: D. E. Gayraud: Cronica agricolă. 17.45: D. Dr. Fl. Bengescu: Albinele. 18.00: Orchestra Gică Ionescu-Găină: Muzică uşoară şi românească. 1900: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Gică Ionescu-Găină: Continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: D. Dr. V. Voiculescu: Sfaturi în toiul căldurii. 20.20: Lecturi din Ion Dragoslav. PROGRAM DE SEARA 20.40: «Manon» operă în 5 acte de Massenet (plăci de gramofon). Intre actul 1 şi nota exactă. Intre acte. Informaţiuni. La sfârşitul operei. Poşta amatorilor. Spicuiri din programele străine CONCERTE: Viena ora 17.30—18.30 şi 20.10. — Breslau 23. — Londra 23.45. — Toulouse de la 21 la 1.45 muzica variată. — Suisse Romande 21.30—22 şi 22.45. — Belgrad 21.25—22.40 şi 23.25. — Stocholm 23. — Roma 19. — Langenberg 21. — Praga 21. — Palermo 22.45. — Budapesta 23. — Oslo 22. — Varşovia 22 şi 23. — Paris Eiffel 22.30. — Radio Paris 21. — Lipsa 21. TEATRU, OPERA, OPERETA: Roma 22.45 «La Citta rosa» operetă de Ronzato Milano 22 30 operă. STIRI DE PRESA: Viena ora 24. — Mühlacker 22 rezultatul alegerilor. Hamburg 24. — Paris Eifel 20.45. — Berlin 24. MUZICA DE DANS: Berna 23.45. — Varşovia 24. — Radio Paris 23.30. II IN NOAPTEA DE 31 IULIE G. D. Vasiliu (Farm.la Cerb) dr. O. Lascăr & dr. Thüringer Calea Victoriei 70, telefon 311/19; V. Şteflea Calea Victoriei 142; dr. N. Popovici Calea Griviţei 213, teL 320/99; N. Wassermann Calea Moşilor 249, telefon 202/74; O. Herzenberg Calea Văcăreşti 25; Getta Drăghici Calea Rahovei 151, telefon 331/82; Aristiţa Bejan Parcul Radorin Calea Dudeşti 133, telefon 848/63; Steriu I. Shunda Piaţa Buzeşti 47, telefon 301/85; Sebastian Niţescu bul. Ferdinand 108; dr. Einhorn (Rissdoerfa) str. Carol 19, telefon 320/88; Farm. Academiei (A. Beilich) str. Academiei 2, telefon 361/50. leză întâlneşti groaznice hotele europene, cu sufragerii ca la Birmingham, cu paturi înalte şi ferestre înguste, cu coridoare în loc de terase, totul colorat cenuşiu. In Sudul Indiei, în provincia Bangalore într’o floră tropicală — întâlneşti castele englezeşti stil John Company, cu parcuri geometric tăiate,, cu alei cu pietriş, cu tunele şi donjoane. Iţi vine să urli. Englezii sunt în privinţa aceasta nişte oameni prodigioşi. Pentru că ţin la apucăturile şi mediul lor nu întrucât acestea le sunt o experienţă indistinctă,ei întrucât ele se confundă cu tradiţii. Păstrează un formalism atroce, beau ceaiu noaptea (deşi e peste o sută de gr. Fahrenheit), cinează în smoking, (chiar dacă sunt izolaţi în vreo de Dumnezeu uitată plantaţie), umblă pe străzile Calcuttei cu guler tare, etc. Fac toate acestea dintr’un admirabil spirit de solidaritate cu Marea Britanie, din prestigiu. Şi duc o viaţă insuportabilă, ajung neurastenici, se îndoapă cu whisky şi tutun, blesteamă Asia. Cred că nu exagerez spunând că neînţelegerea Orient - Occident se datoreşte în bună parte incapacităţii occidentalilor de a aprecia elementul ceremonial şi decorativ din viaţa orientală. Am întâlnit o sumă de europeni inteligenţi cari nu pot înţelege de ce orientalii sunt atât de fericiţi, duc o viaţă mai plină şi mai densă, se bucură mai mult şi de soare şi de pasageri, sunt mai aproape de natură , în ciuda defectelor lor, în ciuda ignoranţii, lenei şi bolilor. Mi se pare că nimic nu poate potenţa mai mult bucuria de a trăi, de a fi viu printre alţi oameni vii — decât transformarea existenţii brute, inerte şi obscure, într-o serie magnifică de ceremoniale şi decoruri. Viaţa mentală şi emotivă capătă valenţe noi, antene noi. Sufletul ajunge un vas ales în care şi creaţia şi Creatorul toarnă minuni. ...Deaceia moda bărbătească nu e o problemă inactuală, nici o îndeletnicire frivolă, cum atâţia sau grăbit să afire. Mircea Eliade cuvântul De toate şi de pretutindeni Cât de simplă pare azi această fotografie trucată, pe care maestrul scamator-vrăjitor Bellachini «îşi ţine propriul său cap în mână». Şi cât de mare a fost admiraţia contimporanilor săi pentru acest Bellachini. Nu mai puţin de 60 de falşi Bellachini se iviră pe cerul diferitelor teatre din lume• Adevăratul Bellachini, veritabilul şi unicul, sa născut în Polonia la 1828 şi a murit în Germania, în vârstă de 58 ani. El a fost prototipul tuturor «iluzioniştilor» moderni. Bellachini avea acces la mai toate Curţile domnitoare din Europa, unde dădeau interesantele sale spectacole, pe care le începea cu următoarea întrebare, rămasă celebră: «N'are cumva asupra sa, unul din auguştile persoane de faţă din întmplare, vre-o batistă curată ?» o e nores O fotografie care a produs pe vremuri multă uluire, celebrul «mag de salon» Berlachini Fiica miliardarului Rockefeller irt mizerie Dina ce-a risipit a avere miliarde, îşi roteşte singură la maşina de suiri NEW-YORK, Iulie. (Corespondenţă particulară). — Printre aristocratele americane ale banului, Edith Rockefeller Mae Cormick a jucat până azi un rol preponderent. DELA UN PALAT CA *N BAZMK... Dânsa poseda în Lokshire un palat amenajat ca în bazine, care era renumit în toată America prin celebrele lui parcuri şi instalaţiuni. In acest palat se organizau petreceri splendide, la care îşi dădeau rendez-vous aristocraţia şi plutocraţia americană. Petrecerile acestea au înghiţit sume fabuloase. „.ŞI AVERI DE MILIARDE... Criza economică gravă, care a izbucnit în America, pare să nu fi lăsat neatinsă şi averea fiicei lui Rockefeller. In ultima vreme Edith Rockefeller Mac Cormick nu-şi mai putea face faţă obligaţiunilor. Creditorii o presau. Pentru a-şi procura sumele necesare achitării creditorilor, milionăreasa (în dolari) s-a văzut obligată să vândă acţiuni şi titluri în valoare de 20 milioane dolari (peste trei miliarde lei), să-şi hipotecheze castelul din Lokshire şi să-şi închirieze garajele pline cu numeroase automobile. Mulţimea de servitori au fost încet-încet concediaţi, iar când a concediat şi ultima sa cameristă, Edith Rockefeller a părăsit castelul din Lokshire şi a luat cu chirie o modestă cameră de hotel. Aci a dus o viaţă retrasă şi nu mai primea pe nimeni din cunoscuţii ei de odinioară. „LA O MODESTA CAMERA DE HOTEL Dânsa s’a acomodat repede ca noua situaţie, nu s'a plâns de nevoia în care trăia şi n’a cerut nimănui să-i dea vre-un ajutor. îşi gătea la maşină de spirt o modestă cină, care o satisfăcea pe deplin. Un timp a locuit într’un hotel, cu pensiunea complectă, plătind 10 dolari pe săptămână. Cum însă nu-i rămăsese din formidabila-i avere decât o sumă destul de modestă — ultimele fonduri — și trebuia să socotească fiecare cent ce-1 cheltuia, cu timpul și această cheltuială săptămânală — destul de modestă în America — s’a dovedit cu timpul a fi prea mare. A renunţat atunci la pensiune, păstrându-şi numai camera, şi, cum am mai spus, îşi gătea singură cafea şi câte un modest menu zilnic. Nemai-având însă nici un fel de venit, n’a putut nici să rămâie mai departe în hotel, căci trebuia să-şi restrângă şi mai mult cheltuelile. SĂRĂCIE, DAR CU MÂNDRIE SUPORTATA Fiica lui Rockefeller este o fire mândră, şi de aceea a renunţat să se ducă la rude bogate, cărora să le ceară un ajutor. In schimb a luat hotărârea fermă de a lupta cu viaţa, astfel ca mai târziu sau mai devreme să-şi procuri o situaţie independentă. înainte de toate, milionăreasa, atât de răsfăţată odinioară, vrea să şi găsească o cameră mobilată ieftină, cu acces la bucătărie, la o familie onorabilă ( aceasta-i conţinutul unui anunţ ce-a dat la un ziar) şi după ce o găsi o astfel de locuinţă, va încerca să-şi procure şi o ocupaţiune care să-i poată produce atât, cât îi va trebui pentru o existenţă modestă. MISS EDITH ROCKEFELLER REFUZA ORICE AJUTOR Mulţi din prietenii şi cunoscuţii ei de odinioară, cari aveau acces în castelul ei din Lokshire, auzind de trista ei situaţie materială, i-au oferit ajutoare, însă Edith Rockefeller le-a refuzat politicos, dar categoric. Dânsa a declarat prietenilor că închirierea garajelor şi a automobilelor ei îi produc îndeajuns, ca să fie la adăpostul grijilor cotidiene, că îşi poate plăti chiria pentru camera mobilată şi că-i rămân destui bani ca să mănânce pe săturate. Şi asta îi ajunge. In cercurile conducătoare americane, energia ideei lui Rockefeller este mult admirată. De altfel dânsa a declarat zilele acestea unor prieteni, că se simte în «unicul ei colţişor» tot atât de bine şi de fericită, ca odinioară în magnificul palat din Lokshire. Tot ce-i lipseşte, este parcul. Şi-l înlocueşte însă prin dese plimbări în parcurile publice sau în pădurile în împrejurimi. Triumful Veseliei la Parcul Oteteleşanu întregul ansamblu al companiei de sub conducerea d-lor Kanner şi Pizone de la Parcul Oteteleşanu obţine un formidabil succes cu fenomenala revistă Triumful Veseliei de Nicon- Nican-Bodin în două acte şi 26 de tablouri. In fruntea interpretărei stă d-na Kay-Whitt de la Cazino de Paris, Rozina Wiquelin, Cecile Grigoriu, Mica Marinescu, N. Kanner, Pizone, L. Groff, I. Brună, G. Chanel, Antoniu, etc. Balet și orchestră sub conducerea Maestrului Ben-Horis. Teatrul cărăbuş Astă seară are loc la Teatrul Cărăbuş ultima reprezentaţi© cu revista «La Lozul Cărăbuşului». Iar mâine Luni 1 August va avea loc mult aşteptata revistă «Ura Cărăbuş» de d. Kirîţescu, cu d-nele Elena Zamora, Lizca Petrescu, Lulu Savu, Vera Violeta, Rica Martinescu şi C. Tănase, N. Buzău, Al. Gligaru, Aurel Munteanu, M. Milian N- Stroe, Al. Giovani, Glodariu, Burcuş, etc. Va fi cea mai mare senzaţie: montarea, costumele şi noutăţile aduse în revistă va produce cel mai mare entuziasm; tot în această revistă îşi va face apariţia celebrul campion de box Umberto Lancia în carne şi oase, care va lupta cu Tănase într’un match de box pentru campionatul lumei. Decorurile sunt lucrate de Rorhofer după schiţele pictorului Traian Cornescu. Muzicile din această revistă care va fi cel mai mare şlagăr, sunt compoziţiile talentatului Maestru G. Dendrino. Biletele se găsesc la Cassa Teatrului. Teatrul Nou —0000- Reprezentaţiile marelui tragi comedian Ludwig Satz continuă în fiecare seară da Teatrul Nou. Astăseară se reprezintă pentru a 18-a oară «Totul putuţi copii». Pentru a învedftra marele succes obţinut de Lujljivig Satz în America în «Totul pentri gogii» notăm următoarele din «NetVrWork Times»: creaţiile lui Ludwig,-Satz ne-am reamintit pe Charlie Mi Chaplin, Lon Chaney şi Conrad Veidt pe cari Ludwig Satz i-a ilustraţi în creaţiunile sale din «Totul pentru copii». -----------xxooooxx---------- TeatrukJâgnifa La Grădina Jigniţa din strada Negru Vodă marea subretă americană NELLY CASMAN joacă ultimele reprezentaţii în piesa muzicală «Ce trebue să ştie o fată» ce sa dovedit a fi un spectacol antrenant şi colorat. In curând va avea loc premiera operetei «Comediana». In această operetă care s’a jucat la Teatrul Odeon din New-York timp de două stagiuni încontinuu, Nelly Casman are câtva șlagăre muzicale care vor face senzație. -------0000— e bursă „Paciurea“ D. prof. D. Gusti, ministrul instrucţiunii, pentru a perpetua amintirea marelui nostru sculptor D. Paciurea, decedat zilele trecute, a hotărât ca atelierul în care Paciurea a lucrat până la moarte, să fie pus la dispoziţia celui mai bun absolvent al şcoalei de belle arte (secţia sculpturii) lipsit de mijloace. Timp de doi ani ministerul va acorda acestuia şi un ajutor material lunar care va purta denumirea de „bursa D. Paciurea”. Cărfi-reviste A apărut «Dicţionar Esperanto-Român şi Român Esperanto» precedat de o gramatică — şi se află în vânzare la toate librăriile din Capitală. * A apărut «încotro» An. H No. 59 cu următorul sumar: Mesajul în halat şi papuci; Deputat pe o săptămână, operetă de mare spectacol; Adevărul istoric asupra lui Danii Sihastru; Mult e dulce şi frumoasă sau un Institut de înfrumuseţare a limbii române; Un ghid practic al parlamentarilor. Avonuri. Fapte. Răfueli. Culise. Polemici. Redactori: Victor Rodan, Tudor Şoimaru, L. G. Legrel. 12 pagini ilustrate de Gragoş şi I. Vai, 7 lei. Şcolare La liceul internat din Grădiştea (Vlaşca), sunt vacante următoarele locuri: clasa I 30; clasa H 12; clasa II-a 18; clasa IV 15; clasa V 20. înscrierile se primesc în orice zi la cancelaria şcolii. Prospecte se trimit la cerere. Taxa de internat este de 1500 lei lunar. Se primesc şi elevi normalişti şi seminarişti, în clasele corespunzătoare. - - ": -----------xoxox- curravntul fermaela La drum A doua serie de vilegiaturişti se pregăteşte de ducă. La fiecare zintâi şi 15 ale lunilor de vară, e agitaţie prin gările toate. Şi trec sezoanele ca marionetele din istorioarele de copii; tils font trois tours, puis ils s'en vânt». La mare, la munte, oriunde, cu trenul, cu maşina esenţialul este să pleci. Să te trezeşti a doua zi la mare, în vila albă, pe faleza uscată, printre semeţii albăstrui! Iute, fuga pe plajă să aspiri tot largul şi aerul sărat, săturat de parfumul varegului. Soarele înţeapă cu ace de foc, dar marea te cheamă, Domniţă, valul îţi sărută piciorul de bun venit copiii râd, apa te ia, cântă Noaptea, marea e alături, şi dormi ca lângă o mamă. Excursiile cu maşina au pitoresc, mergi spre neprevăzut. Ziua e cald şi praf, te odihneşti, te scalzi în unda necunoscute, doar când, broaştele nebune cântă la lună vechiul lor «cântec al cântecilor» şi licuricii ţintuesc marginea şoselei cu luminiţe verzui, porneşti la drum... Lumini efemere brăzdează albastrul închis al cerului, stele căzătoare, stele călătoare, artificiile lunei August. In magia acestui decor, cu 40 pe oră să tot mergi cale lungă până ’n zori. Confortul campingului şi al călătoriei este lăsat în grija noastră Procedaţi cu răbdare şi ingeniozitate să nu lipsească nimic din scumpele obiceiuri şi cerinţele civilizaţiei. Cistumul practic, haine groase perne de piele, butelia-termos, un carton pentru bridge, lampa electrică, trusa de farmacie, lampa de spirt, etc. Hrană se găseşte peste tot. Drum bun, Domniţă d intre noi... Sfaturi Pentru stârpirea ţânţarilor, luaţi o bucată de camfor de mărimea unei nuci şi lăsaţi-o să se consume pe o placă de fier înfierbântată. Vaporii alungă ţânţarii cari nu mai vin nici dacă ţineţi geamurile deschise. Contra muşcăturilor de ţânţari, viespe, şi alte antipatice înaripate, faceţi cu loţiuni de oţet, apă de colonia sau sifon, pansamente umede. In caz de insolaţie, culcaţi bolnavul la umbră, puneţi comprese de apă pe piept şi cap, picaţi câteva picături de eter pe o bucată de zahăr, i-o daţi să sugă şi să bea apă rece, încetinel. Contra curgerei sângelui pe nas, puneţi o compresă de apă rece pe ceafă şi cap, introduceţi în nară un tampon de vată muiată în apă rece, în care aţi dizolvat antipirină, un gram la o linguriţă de cafea. Băi calde la picioare. M. M. L. 0000---- ROSEMARIE DEPILATOR LICHID Cel mai eftin: 70 lei flaconul CEL MAI EFICACE Pentru că intr’un minut Părul de prisos a dispărut * ,cu DEPILATORUL LICHID „nosimARK De vânzare la toate Farmaciile, Drogheriile şi parfumeriile din ţară. Acolo unde nu găsiţi expediaţi prin mandat poştal 70 lei la AGENŢIA ROSEMARIN Str. Principatele Unite No. 14 Bucureşti, şi vi se va expedia franco împreună cu un eşantion gratuit din renumita pastă de dinţi ROSEMAIL care albeşte dinţii şi înroşeşte gingiile Note teatrale Grădina Colos: „Votaţi Colosul“ revistă în 2 acte de d-nii N. Vlădoianu şi N. Constantinescu . Pe scena grădinei Colos d-nii N. Vlădoianu şi N. Constantinescu au prezentat Vineri seară o nouă, spirituală şi fastuoasă revistă. Inspirându-se din evenimentele politice şi sociale care au frământat în ultima vreme societatea noastră autorii şi-au întitulat revista «Votaţi Colosul» Publicul i-a votat cu voie bună şi cu unanimitatea aplauzelor pe autori, actriţe şi actori şi pe toţi acei care au contribuit la realizarea acestui spectacol. Rareori am văzut o revistă mai amuzantă, mai spirituală şi mai bogat montată. De la primul până la cel din urmă tablou, spectatorii s’au amuzat şi au bisat cupletele de succes, uitând pentru câteva ore necazurile zilei. Au plăcut mult «Biblioteca Colosului» şi «Marianarii». «Ţiganiada» este unul dintre cele mai bogate şi mai fastoase tablouri de revistă. Decorurile, baletul, costumele, muzica şi tango-ul cântat cu pasiune şi graţie de d-na Silly Vasiliu au contribuit la realizarea atmosferei şi la succesul acestui tablou. In actul al doilea tablourile Căciulata, Lido şi Veneţia au fost viu aplaudate. Tabloul de varieteu interpretat de d-na Silly Vasiliu, Gromer şi Vasilache a obţinut o frumoasă Biruinţă graţie interpretărei şi vervei, cu care a fost scris. Cupletele «Să vie Popescu», «E foarte bine», «Nu admit», «Scurt», «G'est la femme» au fost bisate. Ultimul cuplet «Cât ai fi de canibal» în care d-nii C. Toneanu și I. Talianu apar călări pe o cămilă veritabilă a provocat hazul general. In actul al doilea autorii au prezentat un concurs de melodii originale acompaniate la piano chiar de autorii lor. Au întrunit sufragiile spectatorilor «slow-fox-ul» d-lui Vasilescu şi tangoul d-lui Edy Roman. In fruntea interpretărei stă ca întotdeauna d-na Marilena Bodescu-Vlădoianu care a fost viu aplaudată în dansurile şi cupletele pe care ştie să le spună ea nici o altă actriţă de revistă. D-na Lilly Vasiliu a cucerit voturile publicului cu felul cum a interpretat, melodiile, ce le-a cântat cu jocul vioi şi frumuseţea ei plastică. D-na Lulu Nicolau a fost aplaudată pentru aplombul şi umorul său de cea mai fină calitate. Laude merită deasemeni d-na Vera Taco şi Martinescu. D. C. Toneanu a spus cupletele cu multă vexă şi haz. Vineri seara d. Talianu s-a clasat şi ca un bun spiritual şi fin cupletist. D. G. Groner cu umorul său sec precum şi d-nii Emilian, Rang Vasilache, Roman şi Maziliu, au contribuit cu tinereţea şi darurile lor actoriceşti la crearea ansamblului şi succesul spectacolului. D-na şi d. Siomin precum şi d. Snijinski au dansat cu graţie şi eleganţă. Decolrurile d-lui Alexandrescu-Caramanlău merită toate elogiile pentru stilul lor. Aplauzele publicului s’au resfrânt cu drept cuvânt şi asupramelodiilor d-lui Vasilescu. «Votaţi Colosul » este cea mai frumoasă și fastuoasă revistă a sezonului. B. Excursie in"Haifa Universitatea populară «N. Iorga» din Vălenii de Munte face şi anul acesta d escursie în Italia: Grotele de la Portumia; Trieste cu Miramare; Veneţia cu Lido, Murând Burând; Torcello; Padova; Verona; Mimo şi lacul Como-Costul excursiei este de 7500 lei. înscrierile se fac la secretaritul Universității din Vălenii de Munte până la 10 August, plecarea fiind la 15 August iar înapoierea la 29 August. LUNI I AUGUST 1932 nizmii & indiscreţii Odată cu deschiderea parlamentului au venit în Capitală toţi nouii aleşi. Intre ei a sosit şi d. O. P■ fost partizan politic al d-lui Oct. Goga, astăzi senator naţional-ţărănist. D- O. P. era obişnuit de câte ori venia în Bucureşti să se ducă să-l vadă pe d. Goga. Dri dimineaţă cum ieşi de la hotel, chemă un birjar şi distrat îi spuse : — In strada Puţul de Piatră.. Abia când ajunse în faţa casei d-lui Goga îşi aduse aminte că-i.. naţional-ţărănist. * D. A. C. Cuza este din nou «en vogue» în nordul Moldovei, mai ales printre membrii populaţiei evreeşti. Zilele trecute în trenul care circulă între Iaşi şi Dorohoi, călătorea în acelaş compartiment cu d. Georges Cuza şi un domn Goldenberg. In timpul lungei şi plicticoasei călătorii d. Goldenberg a intrat în vorbă cu d. Cuza şi au început să discute... ca un tren! La un moment dat d. Goldenberg îl întreabă: —■ Pe Cuza Vai văzut vr'odată? .— Cum nu. — Unde? — Acasă! — Asta să i-o spui lui altul... D. Goldenberg îl luase pe d. G. A. Cuza drept... un evreu. Scorpion & Comp. spectacolele zilei Teatre CĂRĂBUŞ: La lozul Cărăbuşului. TEATRUL COLOS. Votaţi Colosul. TEATRUL IZBÂNDA: Soldatul de aur. PARCUL OTETELEŞANU: Triumful veseliei. TEATRUL NOU: Totul pentru copii. TETARU JIGNITA: Ce trebue să ştie o fată ? Cinematografe TRIANON: Străina. BULEVARD PALACE: Zeppelinul pierdut şi Cântecul pâgânulu’. SELECT: Acuzată apără-te şi Marions nous. REGAL: închis pentru renovare. CAPITOL: Felix ştie tot. FEMINA: Selava pasunei. CORSO : Liliacul. VOLTA BUZEŞTI: Fire de vagabond şi Unchiul cu milioane. VOX: Două lumi. FORUM : Sovietul copiilor şi Edgheott. LIDO: Ailo. AHo, legătura greşită şi Sunny. OMNIA: In slujba inamicului şi Mamă nu plânge. AMERICAN: Femeia despre care se vorbeşte. TERRA: Sergentul X (versiunea germană) şi Banda veselă. TRIUMF: Shanghay Express. TOMIS: Alteţa Sa Spălătoreasă şi Matchul de box Schmelling-Sharkey. MARCONI: Simfonia Junglei şi Dioara Elsa. MARNA: Matchul Schmelling — Sharkey și Concediul în căsnicie. RAHOVA: Dragostea în anul 2009. SALA FRANKLIN: Rămân la tine Vizita unui profesor american Profesorul american T. W. Eiker, de la Universitatea din Texas, autorul unei importante cărţi de istorie asupra României (The making of Roumania) apărută recent, a sosit în ţară împreună cu doamna. D-sa a vizitat instituţiile culturale ale Bucureştiului şi a făcut excursiune pe valea Prahovei şi la Braşov fiind întovărăşit de d. prof. Al. Busuioceanu de la subsecretariatul de Stat al presei. D-sa s-a interesat în deosebi de viaţafamiliară a ţăranilor noştri şi, părăsind ţara, şi-a exprimat impresiile cele mai bune despre România pe care a vizitat-o acum întâia oară. Lucrări noui apărute în editurile străine Librăria de artă «Hasefer» din strada Eugen Carada 7 (Karagheorghevici) recomandă următoarele cărţi interesante Pe oare le trimite şi în provincie contra remiterii anticipate a unui acont prin mandat poştal (restul ramburs) socotind francul francez la cursul zilei 6—6,60 lei. POLITICA-ECON OMIE MALOPARTE: Le bonhomme Lénine, opportuniste de géniéi (reamintim de acelaş autor La technique du coup diétát). HENRY QUEILLE: Le drame agricole, un aspect de la crise éconómique. BOIVIN — LEFRAUE — DEIXONNE: Révolution constructive, Cartel? Concentrationf Participation? Le probléme est aiileurs. O culegere de articole de Charles Rist, Meynarsky, Elver. Jenny şi alţi economişti de seamă, intitulată: Questions monétaires de l’heure présen- O altă culegere de Breihe de la Gressaye, Perreau, Fpurgeaud, Haurion, Chalier: Le syndicalisme moderne. OCTAVE HOMBERG: 8. O. S. essai de synthése et d’explication de ia crise avec .quelques conclusions. PATEUOTS6: La crise et la drame monétaire, preface de Joseph Cailaux. ~x*o —