Cuventul, august 1932 (Anul 8, nr. 2613-2643)

1932-08-01 / nr. 2613

2 1932 IULIE 31 zile Zile trecute 211 Zile rămase 154 n&a&ritul Soarelui 5.2 Apur il Soarelui 19.42 Luna în Pătr. II, a 7-a zi Repaus Duminical Ort.: Sf. Evdochim. (Se lasă sec de postul Sfintei Maria). Cat.: Sf. Ign. de Loyola Prot.: Germania Evr.: 27 Tamuz 5692 Mahom.: 26 îlebi­el-Aver 1351. Buletin meteorologic Timpul probabil de la 30 la 31 Iulie 1932 ora 20. Presiunea va creşte cu 2 la 4 m. m. Cerul mai mult senin. Vânt slab din direcţiuni nehotărâte. Temperatura în creştere. Puţine ploi locale şi trecătoa­re pe alocuri în câmpia de răsărit a Ţârei. .■ ooY oo ■ ■ — ■ Duminică AZI - d­r«noucx» DUMINICA 31 IULIE Stolz 391 m. BUCURESTI 16 kw. 716 kHz. 11.30: Prea S. S. Vicarul Tit. Sime­­dria: Lectură religioasă. 11.10: Sextetul Capelei Regale Cotro­­ceni: Muzică religioasă. 12.00: Orchestra Jean Dumitrescu: Concert matinal. 13.00: Muzică variată (plăci de gra­mofon). 13.45: Informaţiuni şi semnal orar. 1000: Muzică uşoară (plăci de gramo­fon). PROGRAM PENTRU SĂTENI 17.00: D. G. D. Mugur: Veşt. 17.15: Muzică românească (plăci de gramofon). 17.30: D. E. Gayraud: Cronica agri­colă­. 17.45: D. Dr. Fl. Bengescu: Albinele. 18.00: Orchestra Gică Ionescu-Găină: Muzică uşoară şi românească. 1900: Informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. 19.10: Orchestra Gică Ionescu-Găină: Continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: D. Dr. V. Voiculescu: Sfaturi în toiul căldurii. 20.20: Lecturi din Ion Dragoslav. PROGRAM DE SEARA 20.40: «Manon» operă în 5 acte de Massenet (plăci de gramofon). Intre ac­tul 1 şi n­ota exactă. Intre acte. In­­formaţiuni. La sfârşitul operei. Poşta amatorilor. Spicuiri din programele străine CONCERTE: Viena ora 17.30—18.30 şi 20.10. — Breslau 23. — Londra 23.45. — Toulouse de la 21 la 1.45 muzica variată. — Suisse Romande 21.30—22 şi 22.45. — Belgrad 21.25—22.40 şi 23.25. — Stocholm 23. — Roma 19. — Langenberg 21. — Praga 21. — Palermo 22.45. — Budapes­ta 23. — Oslo 22. — Varşovia 22 şi 23. — Paris Eiffel 22.30. — Radio Paris 21. — Lipsa 21. TEATRU, OPERA, OPERETA: Roma 22.45 «La Citta rosa» operetă de Ronzato Milano 22 30 operă. STIRI DE PRESA: Viena ora 24. — Mühlacker 22 rezultatul alegerilor. Hamburg 24. — Paris Eifel 20.45. — Berlin 24. MUZICA DE DANS: Berna 23.45. — Varşovia 24. — Radio Paris 23.30. II IN NOAPTEA DE 31 IULIE G. D. Vasiliu (Farm.­la Cerb) dr. O. Lascăr & dr. Thüringer Calea Vic­toriei 70, telefon 311/19; V. Şteflea Ca­lea Victoriei 142; dr. N. Popovici Ca­lea Griviţei 213, teL 320/99; N. Wasser­mann Calea Moşilor 249, telefon 202/74; O. Herzenberg Calea Văcăreşti 25; Get­­ta Drăghici Calea Rahovei 151, telefon 331/82; Aristiţa Bej­an Parcul Radorin Calea Dudeşti­ 133, telefon 848/63; Ste­­riu I. Shunda Piaţa Buzeşti 47, telefon 301/85; Sebastian Niţescu bul. Ferdi­nand 108; dr. Einhorn (Rissdoerfa) str. Carol 19, telefon 320/88; Farm. Acade­miei (A. Beilich) str. Academiei 2, te­lefon 361/50. leză întâlneşti groaznice hotele eu­ropene, cu sufragerii ca la Birming­ham, cu paturi înalte şi ferestre în­guste, cu coridoare în loc de terase, totul colorat cenuşiu. In Sudul In­diei, în provincia Bangalore într’o floră tropicală — întâlneşti castele englezeşti stil John Company, cu parcuri geometric tăiate,, cu alei cu pietriş, cu tunele şi donjoane. Iţi vine să urli. Englezii sunt în privinţa aceasta nişte oameni prodigioşi. Pentru că ţin la apucăturile şi mediul lor nu în­trucât acestea le sunt o experienţă indistinctă,ei întrucât ele se confun­dă cu tradiţii. Păstrează un forma­lism atroce, beau ceaiu noaptea (deşi e peste o sută de gr. Fahrenheit), cinează în smoking, (chiar dacă sunt izolaţi în vre­o de Dumnezeu uitată plantaţie), umblă pe străzile Calcuttei cu guler tare, etc. Fac toa­te­ acestea dintr’un admirabil spirit de solidaritate cu Marea Britanie, din prestigiu. Şi duc o viaţă insu­portabilă, ajung neurastenici, se în­doapă cu whisky şi tutun, blesteamă Asia. Cred că nu exagerez spunând că neînţelegerea Orient - Occident se datoreşte în bună parte incapacită­ţii occidentalilor de a aprecia elemen­tul ceremonial şi decorativ din via­ţa orientală. Am întâlnit o sumă de europeni inteligenţi cari nu pot în­ţelege de ce orientalii sunt atât de fericiţi, duc o viaţă mai plină şi mai densă, se bucură mai mult şi de soa­re şi de pasageri, sunt mai aproape de natură , în ciuda defectelor lor, în ciuda ignoranţii, lenei şi bolilor. Mi se pare că nimic nu poate po­tenţa mai mult bucuria de a trăi, de a fi viu printre alţi oameni vii — decât transformarea existenţii bru­te, inerte şi obscure, într-o serie magnifică de ceremoniale şi decoru­ri. Viaţa mentală şi emotivă capătă valenţe noi, antene noi. Sufletul ajunge un vas ales în ca­re şi creaţia şi Creatorul toarnă mi­nuni. ...Deaceia moda bărbătească nu e o problemă inactuală, nici o îndelet­nicire frivolă, cum atâţia sau gră­bit să afir­e. Mir­ce­a Eliade cuvântul De toate şi de pretutindeni Cât de simplă pare azi această fotografie trucată, pe care maestrul scamator-vrăjitor Bellachini «îşi ţine propriul său cap în mână». Şi cât de mare a fost admiraţia contimporanilor săi pentru acest Bellachini. Nu mai puţin de 60 de falşi Bellachini se iviră pe cerul diferitelor teatre din lume• Adevăratul Bellachini, veritabilul şi unicul, sa născut în Polonia la 1828 şi a murit în Ger­mania, în vârstă de 58 ani. El a fost prototipul tuturor «iluzioniştilor» moderni. Bellachini avea acces la mai toate Curţile domnitoare din Europa, un­de dădeau interesantele sale spectaco­le, pe care le începea cu următoarea întrebare, rămasă celebră: «N'are cumva asupra sa, unul din auguş­­tile persoane de faţă din întmplare, vre-o batistă curată ?» o e­ nores O fotografie care a produs pe vremuri multă uluire, celebrul «mag de salon» Berlachini Fiica miliardarului Rockefeller irt mizerie Dina ce-a risipit a avere miliarde, îşi roteşte singură la maşina de suiri NEW-YORK, Iulie. (Coresponden­ţă particulară). — Printre aristo­cratele americane ale banului, E­­dith Rockefeller Mae Cormick a j­u­­­cat până azi un rol preponderent. DELA UN PALAT CA *N BAZMK... Dânsa poseda în Lokshire un pa­lat amenajat ca în bazine, care era renumit în toată America prin ce­lebrele lui parcuri şi instalaţiuni. In acest palat se organizau petre­ceri splendide, la care îşi dădeau rendez-vous aristocraţia şi pluto­­craţia americană. Petrecerile aces­tea au înghiţit sume fabuloase. „.ŞI AVERI DE MILIARDE... Criza economică gravă, care a izbucnit în America, pare să nu fi lăsat neatinsă şi averea fiicei lui Rockefeller. In ultima vreme Edith Rockefeller Mac Cormick nu-şi mai putea face faţă obligaţiunilor. Cre­ditorii o presau. Pentru a-şi procu­ra sumele necesare achitării credi­torilor, milionăreasa (în dolari) s-a văzut obligată să vândă acţiuni şi titluri în valoare de 20 milioane do­lari (peste trei miliarde lei), să-şi hipotecheze castelul din Lokshire şi să-şi închirieze garajele pline cu numeroase automobile. Mulţimea de servitori au fost în­­cet-încet concediaţi, iar când a con­cediat şi ultima sa cameristă, E­­dith Rockefeller a părăsit castelul din Lokshire şi a luat cu chirie o modestă cameră de hotel. Aci a dus o viaţă retrasă şi nu mai primea pe nimeni din cunoscuţii ei de odi­nioară. „­LA O MODESTA CAMERA DE HOTEL Dânsa s’a acomodat repede ca noua situaţie, nu s'a plâns de ne­voia în care trăia şi n’a cerut ni­mănui­ să-i dea vre-un ajutor. îşi gătea la maşină de spirt o modestă cină, care o satisfăcea pe deplin. Un timp a locuit într’un hotel, cu pensiunea complectă, plătind 10 do­lari pe săptămână. Cum însă nu-i rămăsese din formidabila-i avere decât o sumă destul de modestă — ultimele fonduri — și trebuia să socotească fiecare cent ce-1 cheltuia, cu timpul și această cheltuială săptămânală — destul de modestă în America — s’a dovedit cu tim­pul a fi prea mare. A renunţat a­­tunci la pensiune, păstrându-şi nu­mai camera, şi, cum am mai spus, îşi gătea singură cafea şi câte un modest menu zilnic. Nemai-având însă nici un fel de venit, n’a putut nici să rămâie mai departe în ho­tel, căci trebuia să-şi restrângă şi mai mult cheltuelile. SĂRĂCIE, DAR CU MÂNDRIE SUPORTATA Fiica lui Rockefeller este o fire mândră, şi de aceea a renunţat să se ducă la rude bogate, cărora să le ceară un ajutor. In schimb a luat hotărârea fermă de a lupta cu viaţa, astfel ca mai târziu sau mai de­vreme să-şi procuri o situaţie independentă. înainte de toate, mi­lionăreasa, atât de răsfăţată odini­oară, vrea să şi găsească o cameră mobilată i­eftină, cu acces la bucă­tărie, la o familie onorabilă ( acea­­sta-i conţinutul unui anunţ ce-a dat la un ziar) şi după ce o găsi o ast­fel de locuinţă, va încerca să-şi pro­cure şi o ocupaţiune care să-i poa­tă produce atât, cât îi va trebui pentru o existenţă modestă. MISS EDITH ROCKEFELLER REFUZA ORICE AJUTOR Mulţi din prietenii şi cunoscuţii ei de odinioară, cari aveau acces în castelul ei din Lokshire, auzind de trista ei situaţie materială, i-au o­­ferit ajutoare, însă Edith Rocke­feller le-a refuzat politicos, dar ca­tegoric. Dânsa a declarat prieteni­lor că închirierea garajelor şi a au­tomobilelor ei îi produc îndeajuns, ca să fie la adăpostul grijilor co­tidiene, că îşi poate plăti chiria pentru camera mobilată şi că-i ră­mân destui bani ca să mănânce pe săturate. Şi asta îi ajunge. In cercurile conducătoare ameri­cane, energia ideei lui Rockefeller este mult admirată. De altfel dânsa a declarat zilele acestea unor prie­teni, că se simte în «unicul ei col­ţişor» tot atât de bine şi de feri­cită, ca odinioară în magnificul pa­lat din Lokshire. Tot ce-i lipseşte, este parcul. Şi-l înlocueşte însă prin dese plimbări în parcurile publice sau în pădurile în împrejurimi. Triumful Veseliei la Parcul Oteteleşanu întregul ansamblu al companiei de sub conducerea d-lor Kanner şi Pi­­zone de la Parcul Oteteleşanu obţine un formidabil succes cu fenomenala revistă Triumful Veseliei de Nicon- Nican-Bodin în două acte şi 26 de tablouri. In fruntea interpretărei stă d-na Kay-Whitt de la Cazino de Paris, Rozina Wiquelin, Cecile Grigoriu, Mica Marinescu, N. Kanner, Pizone, L. Groff, I. Brună, G. Chanel, An­­toniu, etc. Balet și orchestră sub conducerea Maestrului Ben-Horis. Teatrul cărăbuş Astă seară are loc la Teatrul Că­răbuş ultima reprezentaţi© cu re­vista «La Lozul Cărăbuşului». Iar mâine Luni 1 August va avea loc mult aşteptata revistă «Ura Cără­buş» de d. Kirîţescu, cu d-nele Ele­na Zamora, Lizca Petrescu, Lulu Savu, Vera Violeta, Rica Martines­cu şi C. Tănase, N. Buzău, Al. Gli­­garu, Aurel Munteanu, M. Milian N- Stroe, Al. Giovani, Glodariu, Burcuş, etc. Va fi cea mai mare senzaţie: mon­tarea, costumele şi noutăţile aduse în revistă va produce cel mai ma­re entuziasm; tot în această revistă îşi va face apariţia celebrul cam­pion de box Umberto Lancia în car­ne şi oase, care va lupta cu Tăna­se într’un match de box pentru campionatul lumei. Decorurile sunt lucrate de Rorhofer după schiţele pictorului Traian Cornescu. Muzicile din această revistă care va fi cel mai mare şlagăr, sunt compoziţiile talentatului Maestru G. Dendrino. Biletele se găsesc la Cas­­sa Teatrului. Teatrul Nou —0000-­ Reprezentaţiile marelui tragi co­median Ludwig Satz continuă în fiecare seară da Teatrul Nou. Astă­­seară se reprezintă pentru a 18-a oară «Totul putuţi copii». Pentru a învedftra marele succes obţinut de Lujljivig Satz în America în «Totul pentri gogii» notăm urmă­toarele din «N­etVrWork Times»: crea­ţiile lui Ludwig,-Satz ne-am rea­mintit pe Charlie Mi Chaplin, Lon Cha­ney şi Conrad Veidt pe cari Ludwig Satz i-a ilustraţi în creaţiunile sale din «Totul pent­ru copii». -----------xxooooxx----------­ TeatrukJâgnifa La Grădina Jigniţa din strada Negru Vodă marea subretă ameri­cană NELLY CASMAN joacă ul­timele reprezentaţii în piesa muzi­cală «Ce trebue să ştie o fată» ce sa dovedit a fi un spectacol antre­nant şi colorat. In curând va avea loc premiera operetei «Comediana». In această operetă care s’a jucat la Teatrul Odeon din New-York timp de două stagiuni încontinuu, Nelly Casman are câtva șlagăre muzi­cale care vor face senzație. -------0000— e bursă „Paciurea“ D. prof. D. Gusti, ministrul ins­trucţiunii, pentru a perpetua amin­tirea marelui nostru sculptor D. Pa­ciurea, decedat zilele trecute, a ho­tărât ca atelierul în care Paciurea a lucrat până la moarte, să fie pus la dispoziţia celui mai bun absol­vent al şcoalei de belle arte (secţia sculpturii) lipsit de mijloace. Timp de doi ani ministerul va a­­corda acestuia şi un ajutor material lunar care va purta denumirea de „bursa D. Paciurea”. Cărfi-reviste A apărut «Dicţionar Esperanto-Român şi Român Esperanto» precedat de o gra­matică — şi se află în vânzare la toate librăriile din Capitală. * A apărut «încotro» An. H No. 59 cu următorul sumar: Mesajul în halat şi papuci; Deputat pe o săptămână, ope­retă de mare spectacol; Adevărul istoric asupra lui Danii Sihastru; Mult e dul­ce şi frumoasă sau un Institut de în­frumuseţare a limbii române; Un ghid practic al parlamentarilor. Avonuri. Fapte. Răfueli. Culise. Polemici. Redac­tori: Victor Rodan, Tudor Şoimaru, L. G. Legrel. 12 pagini ilustrate de Gragoş şi I. Vai, 7 lei. Şcolare La liceul internat din Grădiştea (Vlaşca), sunt vacante următoarele locuri: clasa I 30; clasa H 12; clasa II-a 18; clasa IV 15; clasa V 20. înscrierile se primesc în orice zi la cancelaria şcolii. Prospecte se trimit la cerere. Taxa de internat este de 1500 lei lunar. Se primesc şi elevi norma­­lişti şi seminarişti, în clasele cores­punzătoare. - - ": -----------xoxox- curravntul ferm­aela La drum A doua serie de vilegiaturişti se pregăteşte de ducă. La fiecare zintâi şi 15 ale lunilor de vară, e agitaţie prin gările toate. Şi trec sezoanele ca marionetele din istorioarele de copii; tils font trois tours, puis ils s'en vânt». La mare, la munte, ori­unde, cu trenul, cu maşina esenţia­lul este să pleci. Să te trezeşti a doua zi la mare, în vila albă, pe fa­leza uscată, printre semeţii albăstrui! Iute, fuga pe plajă să aspiri tot lar­gul şi aerul sărat, săturat de parfu­mul varegului. Soarele înţeapă cu a­­ce de foc, dar marea te cheamă, Domniţă, valul îţi sărută piciorul de bun venit copiii râd, apa te ia, cântă Noaptea, marea e alături, şi dormi ca lângă o mamă. Excursiile cu maşina au pitoresc, mergi spre neprevăzut. Ziua e cald şi praf, te odihneşti, te scalzi în unda necunoscute, doar când, broaş­tele nebune cântă la lună vechiul lor «cântec al cântecilor» şi licuricii ţin­­tuesc marginea şoselei cu luminiţe verzui, porneşti la drum... Lumini efemere brăzdează albas­trul închis al cerului, stele căzătoa­re, stele călătoare, artificiile lunei August. In magia acestui decor, cu 40 pe oră să tot mergi cale lungă până ’n zori. Confortul campingului şi al călă­toriei este lăsat în grija noastră­ Procedaţi cu răbdare şi ingeniozita­te să nu lipsească nimic din scum­pele obiceiuri şi cerinţele civilizaţiei. C­istumul practic, haine groase per­ne de piele, butelia-termos, un car­ton pentru bridge, lampa electrică, trusa de farmacie, lampa de spirt, etc. Hrană se găseşte peste tot. Drum bun, Domniţă d­ intre noi... Sfaturi Pentru stârpirea ţânţarilor, luaţi o bucată de camfor de mărimea u­­nei nuci şi lăsa­ţi-o să se consume pe o placă de fier înfierbântată. Va­porii alungă ţânţarii cari nu mai vin nici dacă ţineţi geamurile deschise. Contra muşcăturilor de ţânţari, viespe, şi alte antipatice înaripate, faceţi cu loţiuni de oţet, apă de colo­nia sau sifon, pansamente umede. In caz de insolaţie, culcaţi bolna­vul la umbră, puneţi comprese de apă pe piept şi cap, picaţi câteva pi­cături de eter pe o bucată de zahăr, i-o daţi să sugă şi să bea apă rece, încetinel. Contra curgerei sângelui pe nas, puneţi o compresă de apă rece pe ceafă şi cap, introduceţi în nară un tampon de vată muiată în apă rece, în care aţi dizolvat antipirină, un gram la o linguriţă de cafea. Băi calde la picioare. M. M. L. 0000----­ ROSEMARIE DEPILATOR LICHID Cel mai eftin: 70 lei flaconul CEL MAI EFICACE Pentru că intr’un minut Părul de prisos a dispărut­­ * ,cu DEPILATORUL LICHID „nosim­ARK­ De vânzare la toate Farmaciile, Drogheriile şi parfumeriile din ţară.­­ Acolo unde nu găsiţi expediaţi prin mandat poştal 70 lei la AGENŢIA ROSEMARIN Str. Principatele­ Unite No. 14 Bucureşti, şi vi se va expedia franco împreună cu un eşantion gratuit din renumita pastă de dinţi ROSEMAIL care albeşte dinţii şi înroşeşte gingiile Note teatrale Grădina Colos: „Votaţi Colosul“ revistă în 2 acte de d-nii N. Vlădoianu şi N. Constantinescu . Pe scena grădinei Colos d-nii N. Vlădoianu şi N. Constantinescu au prezentat Vineri seară o nouă, spi­rituală şi fastuoasă revistă. Inspi­­rându-se din evenimentele politice şi sociale care au frământat în ul­tima vreme societatea noastră au­torii şi-au întitulat revista «Votaţi Colosul» Publicul i-a votat cu voie bună şi cu unanimitatea aplauzelor pe autori, actriţe şi actori şi pe toţi acei care au contribuit la realiza­rea acestui spectacol. Rare­ori am văzut o revistă mai amuzantă, mai spirituală şi mai bogat montată. De la primul până la cel din urmă tablou, spectatorii s’au amuzat şi au bisat cupletele de succes, uitând pentru câteva ore necazurile zilei. Au plăcut mult «Biblioteca Colo­sului» şi «Marianarii». «Ţiganiada» este unul dintre cele mai bogate şi mai fastoase tablouri de revistă. Decorurile, baletul, costumele, mu­zica şi tango-ul cântat cu pasiune şi graţie de d-na Silly Vasiliu au contribuit la realizarea atmosferei şi la succesul acestui tablou. In actul al doilea tablourile Că­ci­ulata, Lido şi Veneţia au fost viu aplaudate. Tabloul de varieteu interpretat de d-na Silly Vasiliu, Gromer şi Vasi­­lache a obţinut o frumoasă Bi­ruinţă graţie interpretărei şi ver­­vei, cu care a fost scris. Cupletele «Să vie Popescu», «E foarte bine», «Nu admit», «Scurt», «G'est la femme» au fost bisate. Ultimul cuplet «Cât ai fi de ca­nibal» în care d-nii C. Toneanu și I. Talianu apar călări pe o cămilă veritabilă a provocat hazul gene­ral. In actul al doilea autorii au prezentat un concurs de melodii o­­riginale acompaniate la piano chiar de autorii lor. Au întrunit sufra­­giile spectatorilor «slow-fox-ul» d-lui Vasilescu şi tangoul d-lui Edy Roman. In fruntea interpretărei stă ca în­totdeauna d-na Marilena Bodes­­cu-Vlădoianu care a fost viu aplau­dată în dansurile şi cupletele pe care ştie să le spună ea nici o al­tă actriţă de revistă. D-na Lilly Vasiliu a cucerit votu­rile publicului cu felul cum a inter­pretat, melodiile, ce le-a cântat cu jocul vioi şi frumuseţea ei plastică. D-na Lulu Nicolau a fost aplauda­tă pentru aplombul şi umorul său de cea mai fină calitate. Laude merită deasemeni d-na Vera Taco şi Martinescu. D. C. Toneanu a spus cupletele cu multă vex­ă şi haz. Vineri seara d. Talianu s-a clasat şi ca un bun spiritual şi fin cuple­tist. D. G. Groner cu umorul său sec precum şi d-nii Emilian, Rang Va­­silache, Roman şi Maziliu, au con­tribuit cu tinereţea şi darurile lor actoriceşti la crearea ansamblului şi succesul spectacolului. D-na şi d. Siomin precum şi d. Snijinski au dansat cu graţie şi ele­ganţă. Decolrurile d-lui Alexandrescu-Ca­ramanlău merită toate elogiile pen­tru stilul lor. Aplauzele publicului s’au resfrânt cu drept cuvânt şi asupra­­melodii­lor d-lui Vasilescu. «Votaţi Colosul » este cea mai fru­moasă și fastuoasă revistă a sezo­nului. B. Excursie in"Haifa Universitatea populară «N. Iorga» din Vălenii de Munte face şi anul a­­cesta d escursie în Italia: Grotele de la Portumia; Trieste cu Mirama­­re; Veneţia cu Lido, Murând Bu­rând; Torcello; Padova; Verona; Mi­­mo şi lacul Como-Costul excursiei este de 7500 lei. înscrierile se fac la secretar­itul Universității din Vălenii de Munte până la 10 August, plecarea fiind la 15 August iar înapoierea la 29 Au­gust. LUNI I AUGUST 1932 nizm­ii & indiscreţii Odată cu deschiderea parlamentu­lui au venit în Capitală toţi nouii aleşi. Intre ei a sosit şi d. O. P■ fost partizan politic al d-lui Oct. Goga, astăzi senator naţional-ţărănist. D- O. P. era obişnuit de câte ori venia în Bucureşti să se ducă să-l vadă pe d. Goga. Dri dimineaţă cum ieşi de la hotel, chemă un birjar şi distrat îi spuse : — In strada Puţul de Piatră­.. Abia când ajunse în faţa casei d-lui Goga îşi aduse aminte că-i.­. naţional-ţărănist. * D. A. C. Cuza este din nou «en vogue» în nordul Moldovei, mai ales printre membrii populaţiei evreeşti. Zilele trecute în trenul care cir­culă între Iaşi şi Dorohoi, călătorea în acelaş compartiment c­u d. George­s Cuza şi un domn Goldenberg. In timpul lungei şi plicticoasei călăto­rii d. Goldenberg a intrat în vorbă cu d. Cuza şi au început să discute... ca un tren! La un moment dat d. Goldenberg îl întreabă: —■ Pe Cuza Vai văzut­ vr'odată? .— Cum nu. — Unde? — Acasă! — Asta să i-o spui lui altul... D. Goldenberg îl luase pe d. G. A. Cuza drept... un evreu. Scorpion & Comp. spectacolele zilei Teatre CĂRĂBUŞ: La lozul Cărăbuşului. TEATRUL COLOS. Votaţi Colosul. TEATRUL IZBÂNDA: Soldatul de aur. PARCUL OTETELEŞANU: Trium­ful veseliei. TEATRUL NOU: Totul pentru co­pii. TETARU JIGNITA: Ce trebue să ştie o fată ? Cinematografe TRIANON: Străina. BULEVARD PALACE: Zeppelinul pierdut şi Cântecul pâgânulu’. SELECT: Acuzată apără-te şi Ma­rions nous. REGAL: închis pentru renovare. CAPITOL: Felix ştie tot. FEMINA: Selava pas­unei. CORSO : Liliacul. VOLTA BUZEŞTI: Fire de vaga­bond şi Unchiul cu milioane. VOX: Două lumi. FORUM : Sovietul copiilor şi Ed­gheott. LIDO: Ailo. AHo, legătura greşi­­tă şi Sunny. OMNIA: In slujba inamicului şi Mamă nu plânge. AMERICAN: Femeia despre care se vorbeşte. TERRA: Sergentul X (versiunea germană) şi Banda veselă. TRIUMF: Shanghay Express. TOMIS: Alteţa Sa Spălătoreasă şi Matchul de box Schmelling-Shar­­key. MARCONI: Simfonia Junglei şi D­ioara Elsa. MARNA: Matchul Schmelling — Sharkey și Concediul în căsnicie. R­A­HOVA: Dragostea în anul 2009. SALA FRANKLIN: Rămân la tine Vizita unui profesor american Profesorul american T. W. Eiker, de la Universitatea din Texas, autorul unei importante cărţi de istorie asupra Ro­mâniei (The making of Roumania) apă­rută recent, a sosit în ţară împreună cu doamna. D-sa a vizitat instituţiile culturale ale Bucureştiului şi a făcut excursiune pe valea Prahovei şi la Braşov fiind întovărăşit de d. prof. Al. Busuioceanu de la subsecretariatul de Stat al presei. D-sa s-a interesat în deo­sebi de viaţa­­familiară a ţăranilor no­ştri şi, părăsind ţara, şi-a exprimat im­presiile cele mai bune despre România pe care a vizitat-o acum întâia oară. Lucrări noui apărute în editurile străine Librăria de artă «Hasefer» din strada Eugen Carada 7 (Karagheorghevici) re­comandă următoarele cărţi interesante Pe oare le trimite şi în provincie con­tra remiterii anticipate a unui acont prin mandat poştal (restul ramburs) socotind francul francez la cursul zilei 6—6,60 lei. POLITICA-ECON OMIE MALOPARTE: Le bonhomme Lénine, opportuniste de géniéi (reamintim de acelaş autor La technique du coup dié­tát). HENRY QUEILLE: Le drame agri­cole, un aspect de la crise éconómique. BOIVIN — LEFRAUE — DEIXONNE: Révolution constructive, Cartel? Con­centrationf Participation? Le probléme est aiileurs. O culegere de articole de Charles Rist, Meynarsky, Elver. Jenny şi alţi economişti de seamă, intitulată: Questions monétaires de l’heure présen- O altă culegere de Breihe de la Gre­­ssaye, Perreau, Fpurgeaud, Haurion, Chalier: Le syndicalisme moderne. OCTAVE HOMBERG: 8. O. S. essai de synthése et d’explication de ia crise avec .quelques conclusions. PATEUOTS6: La crise et la drame monétaire, preface de Joseph Cailaux. ~x*o —

Next