Cuventul, august 1932 (Anul 8, nr. 2613-2643)

1932-08-29 / nr. 2641

A­Z­I 1932 AUGUST 31 iile Zile trecute 239. Zile rămase 126. Răsăritul Soarelui 5.33. Apusul Soarelui 19.0. Luna în pătr. II, a 5-a zi, Repaus Duminical Ort.: Cuviosul Părinte Moise Arabul Cat.; Sf. Augustin. Prot.: Augustin. Evr.: 26 Av 5692. Mahom.: 25 Rebi el Ah­ir 1351 . Buletin meteorologic Timpul probabil de la 27—28 Au­gust 1932, ora 20. Presiunea în creştere cu 1—2 m. m. Cerul variabil mai mult senin. Vânt slab din direcţiuni nehotă­­re. Temperatura în creştere. ------ooZoo------­ Duminică Dum­n­­ică 28 August 8­32 394 m­. BUCUREȘTI 16 kw. 761 kz 11.15: D. Mihail Negru: Ora copiilor. 11.30: P. S. S. Vicarul Tit Simedria: Lectură religioasă. 11.45: Sextetul Capelei Regale Cotro­­ceni: Cor religios. 12.00: Orchestra Jean Dumitrescu: Concert matinal. 13.00: Muzică variată (plăci de gra­mofon). 13.45: Informaţiuni, semnal orar. 14.00: Muzică uşoară (plăci de gramo­fon). PROGRAM PENTRU SĂTENI 17.00: D. G. D. Mugur: Veştile săp­tămânii. 17.15: D. Gayraud: Cronică agricolă. 17.30: Taraful Gore Ionescu: Muzică românească. 17.45: D. prof. Constantinescu: Când ne putem folosi de institutul Zootech- N­­ic. 18.00: Jazzul Willi Marx: Muzică de dans.­­S­CO: Informaţiuni, meteorul şi semnat orul. 19.10: D. Victor Eftim­iu: Lecturi. 19.25: Jazzul Willi Marx: Muzică de dans. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: D. dr. V. Voiculescu: Cura cu Struguri. 20.20: Lectură din M. Eminescu, proză. 21.00: Contele de Luxemburg operă în trei acte de dr. Willner şi Bodanzky, muzica de Franz Lehar. Intre acte Informaţiuni. Spicum­­ din programele străine CONCERTE: Viena ora 19, 21, 35 şi 0,15; Lipsea 21; Heilsberg 21; Breslau 21,15; Bruxelles II 22 şi 23; Brno 23,15; Strassburg 22; Barcelona 21, 21,30, 22.10; Londra 23.05; Muhlocker 21.30; Hamburg 22; Toulouse de la 21 la 1.30 muzică inartă; Berlin 22 şi 22.40; Bel­grad 21.55 şi 22.50; Stockholm 22.05 şi 23.30; Langenberg 22; Praga 21.50, 22.50 şi 23.15; München 22 şi 23; Pa­lermo 22.45; Budapesta 21.30; Oslo 22; Varşovia 22 şi 23; Paris-Eiffel 22.30; Radio-Paris 22, 22.45 şi 23. 30. Teatru, OPERA, OPERETA: Roma 22.45 «Văduva veselă» operetă de Le­­bar; Milano 22.30 retransmisiunea u­­nei opere de Vittadini. STIRI DE PRESA? Viena 24, Lip­sea 0,15, Bruxelles II 21,30 şi 23.30, Brno 0,20, Strassburg 21,30, Hamburg 24, Berlin 22,30 şi 24 Roma 22, Berna 24, Langenber 0,05, Paris Eiffel 20,45, Radio-Paris 22,30 şi 23.15. MUZICA DE DANS: Lipsea 0,30, Strassburg 24, Barcelona 23, Berlin 24, Oslo 0,45, Varşovia 24, IttCilfilliiC ■ Orice fată tânără, izolată în via­ţă, găseşte sprijin şi îndrumare mo­­rală la «AMICELE TINERELOR FETE» str. Barbu Catargi No. 16, unde există UN CĂMIN înzestrat cu tot confortul. Func­ţionare, eleve, studente, etc., gă­sesc pensiune modestă şi îngrijire oricând caricatură, cu fiecare nouă cunoştinţă venită în vila ei din Vezza, ci­na Aldwinkle se pu­tea destrăma in alte zeci de fa­ţete, contradictorii şi ridicole — şi în locul tragicei Lilian Ald­winkle putea apare o fantoşă ca Gratia din Two or three Graces. Graţia aceasta e o caricatură sem­nificativă; ea ajunge întotdeauna ceia ce vrea (sau înţelege ea că vrea) bărbatul cu care trăieşte. Primeşte orice şoc care-i curmă inerţia; mi­mează orice personagiu care simte că are succes monden; împrumută şi reproduce tot. Fireşte, ea apar­ţine acelei clase de femei inferioa­re şi totuşi de «elită» care alcătuieş­te materialul lui Huxley. Dar au­torul, în altă parte, ne lasă să în­ţelegem că mima şi vacuitatea con­­stitue însă­şi structura sufletului feminin; chiar cea mai umilă soţie de mahala mimează o altă persona­litate, a soţului, a amantului sau a actriţei de cinematograf. Mai izbutite sunt, sub pana lui Huxley, femeile cari nu mai pot mima nimic, pe cari nu le mai a­m­uză nimic, cari cunosc totul, au gustat din toate, şi şi plimbă splee­nul peste tot. Fără a avea curajul să dispară, fără să se îndure să se despartă de cele ce Ie au amuzat cândva şi fără să facă un efort de luciditate şi depăşire. Astfel e d-na Viveash din Antic May, icoană perfectă a femeiei an­­glo-saxone din epoca 1920—1930, care a încercat emanciparea prin participare la toate viciile şi cara­ghioslâcurile bărbaţilor, femeia de club şi de cenaclu literar, femeia care bea alcooluri tari şi joacă bridge ca să şi dovedească autono­mia, se împerechiază la întâmplare pour épa­ter le bourgeois şi face ti­ttratură şi gazetărie ca să ilustreze egalitatea sexelor şi inteligenţelor. Când se va scrie istoria acestei e­­poci, romanele lui Huxley vor sluji şi de documente pentru reconstitui­rea emancipării feminine, cu toate nevrozele şi epavele la cari au dat naştere. Ceia ce irită adesea în proza lui Huxley e facilitatea cu care zu­grăveşte şi-şi mişcă personagiile, mai ales femeile, undemânaice cutr­­e în găsirea epitetelor trouvailles, se lasă condus de sugestia lor foni­ca, de efervescenţa lor instantanee, şi dintr’un om scoate o păpuşă că­reia i se văd toate încheeturile, şi cleiul şi târâţele. Mă întreb dacă defectele acestea nu se datoresc cum­va construcţiei gazetăreşti şi li­vreşti a lui Huxley, imboldului de a generaliza şi trage concluzii pri­pite pe care îl are orice amator de lecturi psihologice. De talentul său de rom­ancier cred că nu se poate avea îndoeli. Că a fost influenţat de Joyce, de Lawrence, de Proust — aceasta nu înseamnă nimic. Interesant e fap­tul că n’a fost influenţat de alţii ; ceiace înseamnă că influenţa n’a fost decât o luare de cunoştinţă de ceiace era deja Huxley, ca techni­cian al romanului. Un autor care creiază pe o d-nă Aldwinkle şi Wi­veash, alături de atâtea alte perso­nagii vii, reprezentative şi fascinan­te — e mai presus de orice influen­ţă. Chiar influenţa propriilor lui teorii estetice şi predilecţii psiholo­gice. Mircea Eliade De toate si de pretutindeni lien grisp de copii aiskei la o alergare recentă care a avut ioc iv* Germania m rtolesi ,raiona­list copiată de americani? Cea mai citită revistă ilustrată din America «The Satunday Eve­ning Post» publică un articol rela­tiv la celebra răpire a Monei Lisa de la Louvre din Paris. După au­torul articolului, răpitorul italian, declarat nebun, nu a fost decât u­­nealta unui comitet american, care nu intenţiona să vândă sau să-şi însuşească, celebrul tablou. Şeful acestei organizaţii, dă in­­formaţiuni foarte interesante dar prea puţin plauzabile. El am­inte­­şte de sumele enorme ce se chel­tuiau de Americani pentru operele celebrilor pictori, cum de altfel do­vedesc şi cumpărăturile din Lenin­grad. El împreună cu alţi pictori şi câţi­va vânzători au organizat o so­cietate cu scopul de a fabrica copii ale operelor celebre pentru a le vinde drept tablouri originale. Afa­cerile mergeau de minune. Până ce într’o bună zi le-a venit ideia să fure tabloul Monei Lisa, să-l co­pieze, să vândă copiile, şi după a­­ceea să ducă tabloul înapoi la Lou­vre. Ar fi reuşit desigur să vândă cel puţin cinci «Mona Lise» şi să încaseze câteva sute de mii de do­lari şi nimeni nu ar fi aflat ni­mic, de­oarece cine­le ar fi cumpă­rat nu ar fi denunţat de teamă. Numai fanatismul Italianului bol­nav a împiedicat bunul mers al în­­treprinderei. 20.000 de băutori fin­­landezi aşteaptă am­nistia. 20.000 de persoane care au fost condamnate mai de mult pentru că au violat legea finlandeză, acum a­­brogată, a prohibiţiunei, aşteptau să-şi ispăşească pedeapsa. Cum în­chisorile din Finlanda nu puteau ţi­ne pe toţi contravenţionalii legei prohibiţiunei, se aranjase ca aceste condamnări să fie ispăşite la rând. Acum dat fiind că prohibiţiunea nu mai există, în consecinţă cauzele pentru care atâtea persoane au fost condamnate s-au desfiinţat, nu mai sunt vinovaţi, urmează deci ca o amnistie să-i scape pe toţi acei ce nu şi-au ispăşit pedeapsa până a­­cum. Chestiunea aceasta este urmă­rită cu mult interes de opinia pu­blică. Reprezentaţii cinema­­tografice vor înlocui predicile în biserică? Episcopul anglican din Liverpool, doctorul David, a fost invitat zilele trecute să asiste la o inovaţie a lui Reginald Plaut, rector la Warring­ton, care a încheiat ultimele trata­­tive cu o casă de cinematograf, pen­tru o serie de filme vorbitoare des­pre Biblie. «Nu este o invenţie nou , — a de­clarat dânsul, — dar o încercare de a pune progresul în serviciul reli­giei». Lumea se plictiseşte la biserică şi este o adevărată întrecere între pas­torii protestanţi pentru a atrage pu­blicul, mai ales Dumineca. Un pas­tor care oferă ceiaul celor ce iau parte la serviciul de după amiază, un altul a organizat un fel de tom­bolă cu premii. Plaut s’a gândit la cinematograf. Şi a dat explica­­ţiunile necesare. «Terminând slujba religioasă, — a adăugat el, — în loc ca preotul să se urce în amvon pentru a ex­plica vreu uun episod din Biblie, se rulează un film. Aşa credincioşii vor putea vedea şi auzi ceee ce pre­dicatorul nu va fi în stare să redea cu aceiaşi eficacitate. Episcopul de Lieverpol pare-se că este încântat de această inovaţie, a aprobat şi peste puţin, se va asis­ta la reprezentaţii cinematogrfice în biserică, ce vor ţine de acum lo­cul obişnuitei predici. -----------xuxox­ ------ooZoo------­ Noi membri ai Ordinului Ferdinand I Au fost numiţi membri ai Ordi­nului «Ferdinand I». In gradul de ofiţer: d. general de divizie Dimitrescu Toma, coman­dantul corpului I armată. In gradul de cavaler: D. căpitan Niculescu Gh. Vasile, de la cercul de recrutare Cernăuţi. Membru al Ordinului «Steaua Ro­mâniei»: In gradul de comandor: D. Mihail Ghelmegeanu. Membru al Ordinului «Coroana României»: In gradul de mare ofiţer: D .Ar­mand Călinescu. Şi s’a conferit medalia «Ferdinand I» d-nei Elena Sabadeanu, din Bra­şov. CUVÂNTUL Noul decora­l cu „ ■», ritm Ciritiifak“ Au fost decoraţi cu «Meritul cultu­ral» d-nii I. Gr. Perieţeanu, fost mi­nistru Em. Bucuţa, C Brăiloiu, Ion Fodor, Nmeric Kadar şi Robin Holevy. IL 0000 -------po­moo------­ Corp-Reviste A apărut: IN­COTRO? Anul II No. 33 de Duminica 28 Au­gust 1932. D. Pan Halippa în halat ei papuci Controlul averilor sau Nefericirii­ sim­plului cetățean care ia în serios legile. Eforia în Pijama sau ceva ca în Edgart­ Wallace. Filmul parlamentar. Senatul la ordinea zilei ,D. Argetoianu și Jokey Club. Culise. Avonuri. Fapte. Răfueli. 12 pagini 7 lei. cursuri grafiite De limba Franceză Autorizate de Minister predate şi prin corespondenţă Inscrieri, Calea Griviţei No. 56 De la Teatrul Naţional La Teatrul Naţional se repetă ur­mătoarele piese, în vederea viitoarei stagiuni «Manon Lescaut» de Carl Sternheim, după celebrul roman al a­­batelui Prevost, în regia d-lui Soare Z. Soare; «David Copperfield» de Max Mr­urey, după romanul, lui Dickens, în regia d-lui V. Enescu, «Ruy Blas» de Victor Hugo, în regia d-lui C. Nottaro şi cele patru piese din clasicii români cu cari se va inaugura stagiunea, în regia d-lor V. Enescu şi I. Sahighian. Reţele chi Crib­bri­­tor la teatral Ventura La teatrul Ventura continuă cu fe­brilitate pregătirile pentru deschide­re­a stagiunii care, aşa cum am mai a­­nunţat, va avea loc în seara de Vine­ri 2 Septembrie. Piesa de deschidere, comedia «Rege­le Chibriturilor» este, în adevăr ex­cepţională direcţiunea teatrului Ven­tura străduindu-se să dea fiecărui rol interpretul cel­ui potrivit ca tip şi ca resurse artistică. In acest chip afişul «Regele Chibri­turilor» va putea să întrunească nu­mele d-lor G. Tunică, I. Popescu, I. Lă­zărescu, FI. Scărlătescu, ale d-lor Vic­tor Antonescu şi Al. Marius de la Tea­trul Naţional, ale d-neior Silvia Pul­i'', Silvia Dumitrescu, Cela Marion. Tri­im­u­l teatrului cărăbuş Pe scena teatrului Cărăbuş continuă a se juca cu aceaşi montare şi cu ace­iaşi interpreţi ca la premieră, şlagă­rul sezonului «Ura Cărăbuş» a d-lui Kiriţescu care a reuşit a da publicului capitalei un spectacol cu totul nou în domeniul revuistic. Buchetul care înconjoară pe marele artist Tănase e format din: Lizica Pe­­trescu, delicioasă şi apetisantă în «Na­politana» Tango, Violeta Ionescu, în­cântătoare în cupletul «Ciobanii» în «Placa naţională», şi în «Candidata» Lulu Savu îndeamnă lumea la vot, Vera Violeta, Rica Martinescu, Goca Motaş apoi Niculescu Buzău hazos în «Ne plăteşte» AL. Giugaru eminent in­terpret în «Ne plăteşte» şi Coana Chi­­riţa, Aurel Munteanu cald şi vibrant în Maurice Chevalier cântând «Care din două», M. Millich hazos în cuple­tul «Mişcă», Stroe foarte bun interpret în rolul primantifeUdapitalei şi al d-lui Titulescu şi tinerii talentaţi Giovani, Glodariu, Th. Burcu­s. Decorurile şi «îd&tumete aduse dein Paris sunt de un lux uimitor, iar mu­­zicele din revistă »not­ele d-lui Dowl­­drino. ­i votaţi colosa?* o mare atracţie «Votaţi Colosul» e unanim recuns c­­ă ca una din cele mai bune reviste ce s’a scris şi gloria stagiunei festivale bucu­­reştene. Scene hilariante ca: «Parlamentul co­los», «Viaţă de Boem« »Istoria Româ­nilor», «Recordul foamei», «Promena­de un peuxl», «Canibalii», tablouri de rar bun gust: «Ţiganiada» «Palatul fe­­ricirei», «Marinarii», «California», şi cur­sele inegalate: «Popescu să­ vie!» «Care-i ăla că-l înghit!» fac deliciul spectatorilor. Cu o montare de un lux rar în cos­tume serpitoare, în decoruri senzaţi­onale «Votaţi Colosul» interpretat de C. Toneanu, I. Taliinu, G. Groner, Marcel Emilian, V. Vasiliche, R. Rang C. Reman, M. Mazilu, M. Lens şi Ma­­rilcna Bodescu, Silly Vasiliu, Luki Ni­­colau Vera Taco, Mirioar Martinescu etc. face din spectacolul de azi de la «Colos» atrefia principală a Capitalei. GRONER Teatrale La «Nissa», repurtează frumoase succese trupa de reviste «Cucurigu», în frunte cu d-nele Jeana Doljan, Cleo Dragomirescu, Lulu Modigo şi d-nii Dan Demetrescu, Lorentz, Botez, etc. D-ra Lulu Modigo, pentru graţia cu care cântă şi debitează, este răsplăti­tă cu binemeritate aplauze. ­LUNI 29 AUGUST 1932 cuvântul femeii şi sportul Oricât ar surâde scepticii, spor­tul nu este un inamic al căsătoriei şi mai ales al maternităţei. „Sportivele” sunt mame încân­tătoare. La jocurile olimpice din Los Angeles femeile au bătut re­corduri frumoase şi cu toate aces­tea străinătatea e plină de sport­­iamene cari au zămislit copii su­perbi. Din nenorocire se găsesc pro­fani cari spun că sportul stânje­neşte pe femeie de la datoriile ei şi îi omoară instinctul maternităţei. Eroare. Din potrivă sportul dă o stare remarcabilă de echilibru fizic şi moral înaintea acestui eveniment întotdeauna emoţionant. Dacă ţinem la faimoasa teorie a ameliorarei ra­sei prin soare, aer şi cultură fizică atunci cei mai frumoşi copii îi vor da mamele care cultivă un sport. Tânără, voinică şi curagioasă va fi optimistă în viaţă şi va avea marea calitate de a şti să-şi crească pruncul. Nu în puf, ferit de intemperii ca o plantă de seră, şi nici stânjenit de la exerciţii ca să nu-şi „facă buba”. A trecut timpul formulelor abstracte. De micuţ corpul la lucru, mici şedinţe de gimnastică, pentru a-l obişnui să umble, mama va râde şi el va gongoni. Odată pe picioare copilul tre­­bue să-şi petreacă toată vremea care nu o trece dormind sau mân­când, în jocuri şi mişcare. Măicuţa va şti să desvolte la timp şi fără exagerare tânăra mus­culatură. Vara la mare sau oriunde la ţară vor trece în plin aer şi în ve­cinătatea minunatelor privelişti, o viaţă egală și armonioasă. A fi mamă este a fi educatoare. Proble­ma crescătoriei omului e complexă dar odată pricepută e atât de sim­plă și naturală. intre noi... Dulceaţă de cantarup Se curăţă feliile de coaja groasă exterioară şi de partea prea coaptă şi apoasă de la mijloc, se fac bu­căţele pătrate după dorinţă de mari, să fie în tot trei litre. Zahărul se topeşte cu trei pahare de apă se clarifică repede cu un albuş de ou, se strecoară, se pune o jumătate de zeamă de lămâie şi se leagă birje de tot. Aruncăm bucăţile în sirop şi fierbem pe foc iute cu puţină vanilie. Dulceaţă de prune Se face din prunele zise brumării de toamnă. Se cojesc prunele, se scoate sâmburii cu băgare de seamă şi se cântăreşte trei litri de prune la kilogram de zahăr. Se face apă de var şi se lasă 15 minute fruc­tele să se întărească. In acest timp legăm un kilogram de zahăr cu 3 pahare de apă. Clarificăm. Spălăm prunele, le lăsăm să se scurgă pe un şervet şi le aşezăm în sirop pe foc iute cu puţină vanilie până se leagă bine. Abatele Zavoral şi Ardealul Cu prilejul aniversării de 70 ani -XOXOK­ Azi, 28 August, marele prieten al României, abatele dr. Methodius Zavoral împlineşte şaptezeci de ani. Credem­ nimerit acest prilej să subliniem activitatea şi mai ales dragostea ce a arătat-o abatele Zavo­ral ţăranilor români ardeleni şi bă­năţeni adăpostiţi în timpul mare­lui războiu în «Lazaretul Strahov» de pe Hradşin. In timpul când filozoful şi ma­rele bărbat politic, ridicat din u­­cenic de fierar, T. G. Masaryk, ple­da în faţa puterilor europene cauza dreaptă a cehilor, a Sârbilor şi a Românilor, stareţul Lazaretului Strahov învăţa româneşte pentru ca să poată mângâia şi alinta su­ferinţele românilor ardeleni şi bă­năţeni năpăstuiţi de Unguri. Nu este un fapt atât de neîn­semnat ca în acele vremuri tulbu­ri să te lipeşti de ţăranii unui po­por atât­ de urgisit şi să-i înveţi limba, pentru a putea spune răniţi­lor, pentru alintarea durerilor, po­veşti şi glume din «Traista lui Moş Stoica», împreună cu bătrânu­l Ion Urban Iainak, cel care tipărise o broşură pentru surorile de caritate, spre a se putea înţelege cu solddaţii româ­ni şi cari alerga din spital în spital căutând să-i încurajeze, abatele Zavoral prefăcuse lazaretul într’o universitate populară românească unde se grăia cea mai neaoşe­­mbă românească, deprinsă din citirea a­muntirilor lui Creangă, poezilor lui Coşbuc, Goga, Iosif şi alţii. Dragostea cu care s’a legat de plugarul român, l’a împins atât de departe pe abatele Zavoral în fie fiecare zi învăţa pe români să scrie şi să citească limba pe care abatele Zavoral o învăţase din dicţionar şi din convorbirile cu bolnavii. Şi după strădanie de două săptămâni un Gh. Bob din Sălaj un cioban Hălmăchian din Remetea Bihoru­lui, Teofil Russu din Bucovina, Ion Tiotea din Ugocia şi alţi elevi scriu «carte­» cu mâna lor, la cei de acasă, vestindu-le că se află în viaţă. Cine poate descrie bucuria româ­nului, batjocorit de toţi, pe vremea când dădea peste îngrijirea părin­tească dela Strahov? Dragostea arătată de abatele la­voral faţă de limba, po­porul şi ţara noastră, după ruperea de pe şepci a iniţialelor K­ n. R. şi până astăzi, mărturiseşte îndejuns sentimen­tele de umanitate şi mai ales locul ce am ocupat noi în sufletul stare­ţul dela Strahov. Toate acestea va rămâne neşterse în sufletele noastre şi de aceea din prilejul împlinirii a şapte­zeci de ani, prin glasul nostru acei ţărani cari au învăţat dela abate taina semnelor scrise ii mulţumesc pen­tru risipa de dragoste arătată, şi-l asigură că nu vor da uitării sufle­tul nobil şi prietenul sincer care a fost şi este abatele Zavoral. Suferinţele comune de altă dată, urmărirea aceluiaş ideal, colabora­rea şi apropierea faţă de poporul român, de către T. G. Masaryk, şi abatele Zavoral, a închegat adânc în inima poporului român, prietenia noastră cu poporul cehoslovac. Mai mult chiar decât toate tratativele de pas I. M. SIBIANU ABATELE ZAVORAL Teatral Nou «Concurenţii» noua premieră care a avut loc aseară la Teatrul Nou, în fa­ţa unui numeros şi select public, a fost un nou triumf al marelui artist Lud­wig Satz. De astă dată genialul actor, ne înfă­ţişează o nouă mască şi un Subiect ce ese cu totul din comun. Aplauzele şi ovaţiunile care au subliniat tot timpul jocul artiștilor au stabilit hotărât suc­cesul. Este poate pentru prima oară în analele teatrului când o nouă piesă se suprapune succesului celei vechi. niziuni & indiscrefil Tot colonelul C­, comandantul u­­nui grup de aviaţie. Colonelul, om bătrân, avea nevastă de 20 de ani. De locuit locuiau acolo la grupul de aviaţie. Lângă locuinţa sa era un teren pentru tennis. Ofiţerii erau oameni cumsecade. De la o vreme a apărut printre ei, însă, un june sub­locotenent, elegant până la scandal, fusese mutat aci. Ofiţerul venea la tennis şi... se cam uita la fereastra colonelului. Doamna colonel, la răn­­du-i privea cam des pe fereastră. Colonelul, de la o vreme, «a prins mişcarea». De aci... persecuţie. — Domnule sublocotenent, prea eşti elegant ! Asta însemnează că eşti risipitor. Că nu eşti echilibrat în cheltueli. Că nu poţi f­i om, cum­pătat şi serios. — Domnule colonel, am casă. Sol­da mi-o încasez întreagă. Hainele mi le-am făcut în condiţiuni cât se poate de convenabile. Apoi am părinţi înstăriţi. Sunt singurul lor copil... — Bine, ei, bine­.. şi dacă eşti sin­gurul la părinţi?.. — Domnule colonel, îmi trimit părinţii, lunar, câte 10.000 de lei. Am bani. — Bine, domnule... ai bani. Eşti singur la părinţi­.. Dar... de ce te ui­ţi, domnule, la mine pe fereastră Să nu te mai văd îmbrăcat aşa ca­, c.v.l.e... Ai înţeles? * Când se pune Românul să bârfeas­că, apoi nu-l întrece nici dracul­. Ştiţi care e ultima «ştire» care cir­culă prin cafenelele şi celelalte a­­gore politice ale Capitalei? Ascultaţi: Ci­că miliardul jumă­tate pe care l-am împrumutat acum din Elveţia, e constituit din econo­miile naţional-ţărăniste (economii­le particulare) ale primei guver­nări. Şi, ceea ce e mai dureros, e că sunt oameni cari cred serios şi se in­dignă. Scorpion & Comp. Primul congres al artiş­tilor instrumentişti La 16 şi 17 ale lunii viitoare va avea loc cel dintâiu congres al «Sin­dicatului artiştilor instrumentişti din ţară». Desbaterile se vor tine in sala festivă a palatului «Sindicatului ziariştilor din Bucureşti» şi vor în­cepe la 9 dim. Pentru buna rânnduială a congre­sului, comunicările şi chestiunile de ordin profesional vor trebui a­­nunţate, cu anticipaţie, direct «Sindicatului artiştilor instrumen­tişti» (str. Mihaiu Vodă, 35 Bucu­reşti). * Duminecă seara, 17 Sept- cinci stue de instrumentişti vor executa programul unui grandios concert simfonic, sub conducerea maestru­lui George Georgescu. M. S. Regele a binevoi să patro­neze concertul şi să-l onoreze cu augusta Sa prezenţă. Secţia culturală a organizaţiei o­­fiţerilor poliţieneşti a propus ade­ziunea ei, pentru un cât mai îmbu­curător rezultat: -00X00- spectacolele zilei Teatre TEATRUL CĂRĂBUŞ: Ura Cără­­buş. TEATRUL COLOS: Votaţi Colosul. TEATRUL IZBANDA: Comedia muzicală Mazel-Tow, cu Hyman Prizant. PARCUL OTETELEŞANU: Trium­ful­­veseliei. TEATRUL NOU: Concurenţii. GRADINA TEATRULUI LIEBLICH (Jigniţa) Turneul subretei americane Nelly Casman: „Comedianta" opere­­ta-revistă în 2 acte şi un prolog de d. S­­teinberg. PARCUL DIANA (Piaţa Brătianu): Zidul morţi. Cinematografe SELECT: In slujba inamicului. CAPITOL: Numai un sărut. FEMINA: Umbre subterane. CORSO: Obraznicul. VOX: Păcatul tinereţii. Seara «Tri­umful Voxului». BULEVARD-PALACE: «Trei femei şi un diplomat». OMNIA: «Floarea din Cuba» şi «Străzile oraşului». LIDO­- Prinţesa carnavalului şi A­­frica vorbeşte. FORUM: «Anna Christie» şi «Malec Casanova». MARNA: «Nunta cu bucluc» şi Re­vistă. TOMIS: «Tiranul» şi «Cine ia dra­gostea în serios». TRIUMF: Tarakanova. VOLTA: «Balul de la Operă» şi «El şi sora lui». MARCONI: «Jeannines, seara ar­tişti. RAHOVA: «Pâinea noastă de toate zilele» şi «Hai să însuram pe Al­teţa Sa». AMERICAN: Vei fi d­ucesa şi Re­frenul iubirii. TERRA: Ascens­iunea morţii şi Materiul de box Schmeling — Sharkey.

Next