Cuventul, septembrie 1932 (Anul 8, nr. 2644-2673)

1932-09-01 / nr. 2644

JOI 1 SEPTEMBIE 1932 O escrocherie cu proporţii fantastice (000 de cetăţeni polonezi—toți purtând numele de Hofima’i— au fost escrocaţi pe baza unei pretinse moşteniri O escrocherie de o ingeniozitate rar întâlnită s’a înregistrat nu de mult în Varşovia. O bandă de escroci a reuşit să înşele buna credinţă­­a o mie de ce­tăţeni polonezi. Iată împrejurările, mai mult comi­ce decât dramatice, în care s’a comis vasta escrocherie. Un anunţ care produce fierbere printre Hoffmann In mai multe cotidiane din capi­tala poloniei au apărut acum câtăva meine anunţuri prin care se încu­­noştiinţa că un oarecare George Hoffman, originar din Polonia şi decedat în Africa, a lăsat o imensă moştenire — în urma cu 50 ani — care moştenire se transformase cu timpul la banca unde fusese depusă,, într'o sumă de proporţii colosale. Şi anunţul — conceput în termeni foarte patetici — termina cu un a­­pel prin care mandatarul defunctu­lui ruga insistent pe toţi cei care cred că se înrudesc câtuşi de puţin cu George Hoffman, să-şi anunţe imediat adresele la banca... din Var­şovia. După cum era de aşteptat, anun­ţul acesta a stârnit o panică inde­scriptibilă în cartierele evreeşti. Toa­te personaje cari se numeau Hoff­man au fost complet zăpăcite de mi­rajul viitoarei averi, toţi cari aveau sau avuseseră în familia lor un Hoffman nutreau deacum iluziile cele mai roze. Ba, se spune, multe fete — din familia Hoffman — îmbătrânite fe­cioare, au primit propuneri de că­sătorie, iar tinerii Hoffman îşi tri­plaseră pretenţiile la zestre. Şi în acest interval multe logodne au avu­t loc, multă veselie a dom­nit în ghettoul evreesc. O veselie puţin forţată, căci fiecare era stă­pânit de grijile cari au şi început să se ivească şi din invidia că vor trebui poate să împartă formidabi­la moştenire. Un sindicat al «moşteni» torilor Nu mult după apariţia anunciu­­lui şi în momentul când presupuşii moştenitori erau în situaţia mai complicată neştiind cu cine să se sfătuiască şi unde să se adreseze, se oferi un oarecare Gutsad, agent de schimb şi de... expediente, să se inte­reseze de soarta moştenirii şi a moş­tenitorilor defunctului Hoffman. El propune formarea unui sindi­cat al Hoffmanilor şi cu un prim fond care pe la culce la dorit «ac­ţionarii» acestui sindicat, să înceapă acţiunea pentru a pune mâna pe moştenire care să fie împărţită în mod egal, între toţi Hoffm­anii din asociaţie. Propunerea agentului a fost pri­mită cu mai mult sau mai puţin en­tuziasm, excepţie făcând opoziţia câtorva Hoffm­ani cari se credeau mai veritabili şi mai apropiaţi, bo­gatului lor strămoş. Natural, opoziţia acestora a căzut în faţa asentimentului majorităţii şi astfel a luat fiinţă — pe baze co­merciale solide — sindicatul presu­puşilor moştenitori şi al viitorilor milionari. Şi agentul — care a angajat un întreg personal — a început să lu­creze pentru reuşita afacerii. Se vede treaba că Gutsad era în­­tr’adevăr un om capabil din moment ce, puţine zile de la Înfiinţarea sin­dicatului, membrii lui au început să primească veşti importante, rezulta­te îmbucurătoare ale acţiunii lor. Identificarea defunctului Cei aproape o mie de Hoffmann, au fost convocaţi într’o bună zi de către preşedintele sindicatului, Gut­sad, pentru a li se face importante comunicări. Şi, într’adevăr, Hoffmanii au ci­vili motive să se entuziasmeze de cele comunicate. Intr’un interval, relativ foarte scurt, s’a ajuns la rezultate minu­­­nate. S a identificat — pur şi simplu— personalitatea decedatului. George Hoffman era — a spu­si Gutsad — un evreu. ..născut în Po­lonia îrn anul 1823. Dintr o familie de evrei habot­nici, şi crescut în tradiţiile austere ale mozaismului, tânărul George a dat o grea lovitură familiei sale a­­tunci când i-a anunţat hotărârea sa de a se căsători cu o creştină de care este puternic amorezat. Consternarea produsă de această hotărâre a fost risipită doar de dis­pariţia tânărului amorezat, care — scârbit de dispreţul ce i-l arătau rudele şi chiar foştii săi amici — a găsit că e mai bine să-şi caute pe alte meleaguri un rost în viaţă. A fugit împreună cu iubita sa tocmai în Transvaal. Aici şi-a fău­­rit repede graţie spiritului său în­treprins, un rost şi în puţin timp a început să facă avere. Care pe măsură ce anii treceau devenea mai mare, mai înfloritoa­re, datorită acaparării unui produc­tiv teren de diamante. Un testament curios George Hoffman a murit la vâr­sta de 62 ani, lăsând în urma sa o avere de milioane şi un testament original. — Lasă toată averea urmaşilor săi chiar depărtaţi fiind, dar inter­zice respectarea testamentului în­­nainte de a se fi scurs 50 ani­­le la moartea sa. Aceasta pentru a se răzbuna pe generaţia sa care şi-a bătut joc de sentimentele tinerelei sale. Termenul de 50 ani a trecut şi astfel se explică, anunţul apărut în ziare, datorit băncii care adminis­tra moştenirea. Toate acestea le spunea Gutsad în adunarea generală a J­offmani­­lor. Având tot­odată grija să adaoge la sfârşitul expunerii sale: — Vedeţi progresele realizate în desemnarea acestei obscure afaceri de organizaţia mea. «Nu-mi mai rămâne decât să strâng actele prin care dvs. toţi sun­teţi dovediţi urmaşi ai lui George Hoffman pentru a vă umple buzu­narele cu bani. Mai am însă un lucru să adaug: S-au terminat banii sindicatului, trebuie să cotizaţi pentru refacerea unui fond de rulement...» Chiar dacă unii au şovăit, în cele din urmă tot au acceptat şi Gutsad a adunat o sumă destul de aprecia­bilă de la fiecare asociat, devenind posesorul unei adevărate averi. Acum abia intervine partea inte­resantă. Puţine zile mai târziu, atunci când «afacerea» mergea — pare-se — mai bine ca oricând, aferaţii moştenitori au avut o surpriză du­­reros de cruntă. Firma «Gutsad & Co. a dispărut. Şi a dispărut fără urme, din mo­­ment ce toate cercetările poliţiei - care a fost între timp sezisată—nu au putut-o descoperi. Lucruri interesante a aflat totuşi poliţia. Se ştie anume, că în Trans­zai n’a trăit şi mai ales n’a făcut avere, nici un George Hoffman că, deci, nu există nici o moștenire de miliarde și că în fine toată aface­rea n’a fost decât o abilă înscenare pentru o excrocherie în stil mare. Cercetările continuă poate nu pen­tru a se satisface cererea disperate­lor victime, cari nu sunt atât depri­mate de banii pe cari i-au încredin­ţat excrocului cât de pierde era pers­pectivei de a moşteni, ci pentru cu­rajul puţin obişnuit al excrocilor. Iar în timp ce populaţia evreească comentează cu multă aprindere mer­sul cercetărilor, opinia publică loca­lă se amuză şi conchide. Excrocii dovedeau şi mai multă ingeniozitate dacă denumeau Goldenberg, pe pre­supusul defunct. Ar fi făcut o afa­cere grandioasă şi... internaţională, .. ­are incendiu la CMşinau pagube de 3 milioane lei CHIŞINĂU, 30. — Astăzi la orele 4 d. a», a izbucnit un mare incendiu în strada Petru Rareş 64, distru­gând depozitul de cereale al dl-lui Schaf­ir Ifrim, si­tuat lângă o magazie In ca­re se aflau depozitate mai multe butoaie cu petrol şi benzină. Focul a fost observat de vecini la orele 4 şi s’a în­tins cu repeziciune cuprin­zând întreg depozitul de cereale şi locuinţele dl-lor Schafir şi M­echi. Dela acestea focul s’a propagat şi la fabrica de spirt RacBamerski. Pompierii au sosit ime­diat, reuşind să localizeze incendiul. In timpul incendiului au explodat mai multe bu­toaie cu benzină. Au suferit pagube mari comerciantul Silson, căru­ia i-au ars 16 vagoane de porumb. Atât cerealele cât şi lo­cuinţele erau asigurate. Pagubele se ridică după evaluările de până acum la circa trei milioane lei. Autoritățile locale au în­ceput cercetări spre a des­coperi cauzele incendiu­lui. ■ IU HI H. DUD NIDOMHI ---------YOXOX--------­ întrevederile şi audienţa la M. S. Regele CONFERINŢA DE LA CONS­­TANŢA După dejunul de la Constanţa, a avut loc o conferinţă la care au luat parte d-nii col. Bek, subsecretarul de stat al afacerilor străine din Polo­nia, Gr. Gafencu, subsecretar de stat la ministerul de externe, conte Jean Szembek, minstrul Poloniei în România şi prof. Victor G. Cădere, ministrul ţării la Varşovia. S-a examinat în spirit amical an­samblul problemelor interesând am­bele ţări luându-se şi unele hotă­râri pentru soluţionarea lor favo­rabilă. VIZITA LA MINISTERUL DE EXTERNE Eri la amiazi, d. col. Bek, subse­cretarul de stat al afacerilor străi­ne din Polonia, a venit la ministe­rul de externe însoţit de d■ conte Joan Szembek, minstrul Poloniei în România. D-sa a fost primit imediat de d­­­r. Al. Vaida-Voevod, preşedintele consiliului şi ministru de externe ad-interim. Vizita a durat o oră luând parte şi d-nii Gr. Gafencu, subsecretarul de stat al ministerului de externe şi ministrul Poloniei la Bucureşti DEJUNUL DELA D. GAFENCU Eri la orele 1 şi jumătate d. a., d- Gr. Gafencu, subsecretar de stat al ministerului afacerilorr­ străine, a o­­ferit, la locuinţa d-sale din str. D. A. Sturza, un dejun intim în cins­tea d-nei şi d-lui col. Bek, la care au luat parte, în afară de amfitrioni şi subsecretarul de stat polon cu d-na, contele Jean Szembek, minis­trul Poloniei, Kobilansky, consilier de legaţie, col. Mikalovsky, ataşat militar, Iakovaky, secretar general al ministerului de externe, prof. Victtor G. Cădere, minstrul ţării la Varşovia, Ion Lugoşanu, fost mi­nistru, Radu Cruţescu, de la minis­terul de externe. D. BECK LA CAMERA D. col. Bek, subsecretarul de stat al afacerilor străine, din Polonia, a vizitat Camera deputaţilor. Condus de d-nii Vaida şi Gafen­cu, d. Bek, înso­ţit de contele Szem­bek, a vizitat localul Adunării. I s’au arătat şi curiozităţile A­­dunării, între care şi biblioteca. DINEUL DELA LEGAŢIA POLONA Seara, la orele 9 şi jum., a avut loc la legaţia Poloniei un dineu o­­ferit de contele Jean Szembek, mi­nistrul Polloniei în România, la care au luat parte d-nii: dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele consiliu­lui şi ministru de externe ad-interim gen. Samsonovici, ministru apărării naţionale, Virgil Madgearu, minis­trul industriei şi comerţului, Gr. Gafencu, subsecretar de stat al mi­nisterului de externe, prof. Victor G. Cădere, ministrul ţării la Varşo­via, Virgil Zaborovski, director de cabinet la externe şi ataşat pe lân­gă persoana d-lui,col. Bek, Vintilă Petala, de la Protocol şi personalul legaţiunii poloneze din Capitală. D. VAIDA LA SINAIA După dineu, d. dr. Al. Voda-Voe­­vod, primul ministru, a plecat la Sinaia. Azi la amiazi, primul ministru va fi primit în audienţă de lucru, apoi va fi invitatul la dejun al Suvera­nului. La acest dejun, după cum arătăm în altă parte, a fost învitat şi d. col. Bek, subsecretar de stat la ministerul de externe polonez. AUDIENTA LA M. S. REGELE Azi dimineaţă, d. col. Bek, însoţit de contele Szembek, va pleca la Si­naia unde va fi primit în audienţă de M. S. Regele. D-sa a fost invitat și la dejun. * D. Virgil Zaborowski, director de cabinet în ministerul de externe, a fost atașat pe lângă persoana oas­­pelui polonez. * D. col- Bek va părăsi Capitala în cursul zilei de joi. Vizita d-sale având un caracter particular, d. col. Bek nu va avea întrevederi cu oameni politici de la noi, mărginindu-se la depunerea de cărţi de vizită demnitarilor statu­lui. CE SE SPUNE IN CERCURILE DIPLOMATICE DESPRE VIZITA IN TURCIA Din cercuri diplomatice aflăm că versiunile cu privire la călătoria co­lonelului Bek în Turcia nu cores­pund realităţii în toate privinţele. Subsecretarul de stat polon a fost la Prinkipe, unde a rămas 15 zile împreună cu soţia sa. La Ankara nu a fost şi nici pe mi­nistrul de externe turc nu l-a în­tâlnit. Cum e firesc, d. col. Bek a vizitat pe unii demnitari turci pe care i-a găsit la Constantinopol şi Prinkipe. Despre o alianță polono-turcă a­­lături de Rusia și împotriva Roma­­niei nu poate fi vorba. CUVÂNTUL Proectul taxelor oraşu­lui Bârlad retrimis în comisie ori, la Cameră, s-a întâmplat un lucru puţin obişnuit. Se discuta proectul din iniţiativă parlamentară prin care oraşul Bâr­lad, este autorizat să institue une­le taxe speciale din care să se a­­jute refacerea cartierelor inundate ale oraşului. D. I­. Iuca, liberal, făcând unele observaţiuni, în legătură cu modul neregulat în care a venit proectul în discuţia Camerei, însuş primul­­m­inistru a cerut retrimiterea lui în comisie şi investirea lui cu viza ministerului de finanţe. Cum comisia respectivă nu era constituită — din cauza competi­­ţiunilor la preşedinţie — proectul a fost cercetat de către d-nii dr. Vai­da, Armand Călinescu, Pompiliu Ioniţescu şi d. Georgescu-Bârlad. S’a stabilit ca nouile taxe să nu se aplice pe pâine, iar în ce priveş­te penalităţile instituite prin pro­­ect, ele să fie suprimate trimiţân­­du-se infracţiunile la legea drep­tului comun. A fost şi altă părere ca să se spo­rească actualele taxe, a căror dife­renţă să fie afectate scopului din proect. Cu aceste modificări, proectul va reveni azi în discuția Camerei. -------poloo------­ Groaznic accident­at aviație ROMA, 30 (Radar). — Un avion militar a capotat in apropiere de localitatea Buonconvento din provin­cia Sienna. Ș­ease aviatori au fost omorâți. ------ooZoo------­ Generalul Schleicher critică lucrările confe­rinţei dezarmării 9 BERLIN 30 (Radolf).. — Generalul von Schleicher, ministrul Apărărei Naţionale a publicat azi un articol prin care su­­pune unei critici severe rezultatele lu­crărilor din ultimii ani ale conferinţei dezarmării, D-sa subliniază voinţa pacifică nestră­mutată a Germaniei, precizând că limi­tele reorganizării armatei germane de­pind de gradul în care statele puternic înarmate voiesc să dezarmeze, dat fiind că Germania cere pentru securitatea ei, aceleaşi forţe pe care le cer şi celelalte patru mari puteri. Dacă conferinţa dezgrinari declară­ ca arme defensive submarinele, avioanele de luptă şi artileria grea,­­­i nu se poate in­terzice Germaniei să atle aceste arme pentru ca să apare la nevoie frontierile sale, trăgând maximum de profit din micile fonduri pe care le posedă pentru înarmări. Accident mortal de aviaţie la Budapesta BUDAPESTA, 30 (Bador). — In timpul unui sbor de antrenament, pilotul civil Gustav Alab, elev al şcoalei polit­echnice, s’a prăbuşit la pământ dela o altitudine de 150 me­tri. Avionul s’a sfărâmat şi pilotul a fost omorât. -------ooZoo------­ şedinţa landtagului prusian BERLIN 30 (Rador). — Landta­­­gul prusian a ţinut azi şedinţă. După deschiderea şedinţei, d. Hirthsiefert, fost ministru în gu­vernul prusian, a citit o declaraţie în numele guvernului din care a făcut parte, arătând că demiterea guvernului de comisarul Reichului în Prusia, este ilegală, după cum tot ilegală este şi numirea comisa­rului Reichului în Prusia Un alt orator al partidului cen­trului, a declarat că partidul său luptă pentru reintrarea în legalita­te şi constituţionalism şi nu va în­ceta lupta decât atunci când dicta­tura ilegală pe care Reichul vrea să o întroneze în Prusia, nu va dis­pare. ..... Landtagul a adoptat o propunere a centrului, prin care se exprimă neîncredere în guvernul von Papen. S-a adoptat apoi o moțiune social­­democrată, prin care se cere ridica­rea decretelor legi bazate pe artico­lul 18 al Constituţiei germane şi demiterea comisarului fleichului în Prusia. In fine, s’a votat o moţiune naţional-socialistă prin care se cere abolirea măsuri relative la interzi­cerea apariţiei temporare a ziare­lor. Primirea câştigătorului circuitului european la Varşovia VARŞOVIA 30 (Rador). — Azi după amiază la ora 17:15, a sosit la Varşovia aviatorul polon Zwvirko, câştigătorul raidului pentru circui­tul de aviaţie al Europei. Aviatorul Zwirko a fost însoţit de o escadrilă de avioane militare, ca­re au eşit în întâmpinarea lui încă de la graniţa polonă. La aerodrom a fond primit de re­prezentanţii autorităţilor precum şi de mai multe zeci de mii de cetăţeni, cari i-au făcut o manifestaţie en­tuziastă. „le Temps“ despre discursul d-lui von Papén PARIS, 30 (Rador). — Ziarul «Le Temps» publică un articol de fond, in care comentează discursul pro­nunțat de către d-l von Papén la congresul din Muenster al țărani­lor din Westfalia. «Discursul acesta nu este lipsit de îndrăsneală» scrie «Le Temps», dar examinând lucrurile de aproa­­pe, propunerile apar destul de con­­tradictorii. Este curios că d. von Papen, cancelar al unui «cabinet preşidenţial», care îşi propune să guverneze în afară de partide şi deasupra lor, să pretindă că el re­prezintă în realitate aspiraţiile na­­ţional-socialiştilor, combătând do­minaţia partidelor». Intenţiunea cancelarului de a ra­lia la propria sa cauză majorita­tea hitleriştilor, este o chestiune a­­supra căreia urmează a se pronunţa massele hitleriste. Rămâne de vă­zut, dacă încercarea aceasta va reu­şi, deşi prestigiul lui Hitler este foarte slăbit, iar şeful partidului pare a fi depăşit de către principa­lii săi colaboratori. Pare curios faptul că d-l von Pa­pen proclamă că nu intenţionează să violenţeze drepturile fundamen­tale consacrate prin constituţie şi nici să modifice forma de Stat, când în acelaş timp afirmă necesi­tatea unui guvern autoritar, inde­pendent de partide, deci indepen­dent şi de Parlament, ceea ce este contrariu spiritului constituţiei din Weimar. După discursul din Muenster nu­mai încape îndoială, că d-l von Pa­pen înţelege să guverneze în mod dictatorial, cu sprijinul mareşalu­lui Hindenburg. Rămâne de văzut dacă aceasta ar putea reuşi, în ca­zul când s’ar ajunge la o coaliţie între naţional-socialişti şi partidul centrului. Revoluţia din Equador BUENOS AIRES 30 (Rador). — Ştiri primite din Quito arată că în luptele cari au avut loc în­tre trupele federale­­şi rebeli, numărul răniţilor se ridică la mai multe sute. Ministrul de Războiu a cerut telegrafic să se trimită în Capi­tală toate trupele disponibile. BUENOS AIRES 50 (Rador). — Din Quito se anunţă că, după o luptă corp la corp, car­e a ţi­nut şease ore, trupele federali au reluat oraşul din mâinele re­belilor. Sunt numeroase victime. Garnizoana din Quinto şi nume­roşi civili înarmaţi, au luptat alături de rebeli. Ei au trebuit să se retragă spre nord, din cau­za superiorităţii numerice a tru­pelor federale. BUENOS AIRES, 30 Ra­­dor). — In Quito, capitala Equadorului domneşte un adevărat haos. Lupta con­tinuă pe străzi, cari sunt ocupate de grămezi şi ca­davre. Rebelii sub comanda con­­servatorilor partizani ai noului preşedinte Bonifaz, au în frunte lor preoţii, si trag asupra trupelor fede­­rale din clopotniţele bise­­ricilor, unde s’au refugiat. In armata federală se în­scriu numeroşi voluntari. La Quito nu este încă nici un guvern constituit în mod legal. Greva din Lancashire ia proporţii LONDRA, 30. (Rador). — Nu­mărul greviştilor din industria tex­tilă continuă să sporească în re­giunea Lancashire. Acest fapt se datoreşte acţiunii grupurilor de gre­vişti care staţionează în apropiere de fabrici, îndemnând pe lucrători adere la grevă. Cu toată această acțiune, majo­ritatea fabricilor din sudul regiunii Lancashire continuă lucrul. Iarăşi problema Danzigului GENEVA, 30. (Rador). — Co­mitetul însărcinat să dea un aviz consultativ, comisarului Societăţii Naţiunilor la Danzig, asupra ches­tiunii de a se ştii, dacă Polonia poate să se folosească în totul de portul Danzig, îşi va începe lucră­rile la Geneva, chiar azi. Prima sesiune comitetul a ținut-o la Dan­zig, însă neterminând lucrările co­mitetul a găsit necesar să se întru­nească azi în a doua sesiune. Conflictul anglo­­irlandei DUBLIN, 30. (Rador). — D. Okelly, delegatul Irlandei, s’a îna­poiat azi dela Otawa, unde a par­ticipat la lucrările conferinţei im­periale.­­ D-sa a acordat un interview, în care a d declarat că, înainte de con­ferinţa dela Ottawa, avea mai multă speranţă în reuşita negocierilor e­­ventuale între Anglia şi Irlanda. D. Oken­g a adăugat că este sigur că cercurile britanice înţeleg în totul situaţia din Irlanda, însă a precizat că recentele conversaţii de la Ottawa cu totul neformale, nu au fost cu­prinse într’un cadru rigid. „Am cu­răţit terenul”, a spus d-sa „însă nu pot să declar că în scurt timp va interveni o soluţie definitivă”. -------ooZoo------­ 3 BERLIN 30 (Ador). — Cercurile politice cred că Germania se apro­pie de evenimente decisive. Proce­­sele financiare preconizate de cance­larul Reichului, în decursul ţinut la Muenster, vor fi traduse în decrete­­legi. Aceste decrete-legi vor însemna o experienţă îndrăzneaţă, fiindcă Re­ichul anticipează asupra încasări­lor Statului pe care acesta le va face între anii 1934 şi 1938, punând în circulaţie «bonuri de impozite», care vor fi remise contribuabililor în contul unei părţi din plata par­ţială a impozitelor pe aceşti ani. Aceste bonuri vor putea să fie păstrate pentru plata impozitelor pe 1934 sau să fie scontate de Re­ichsbank, care ar cere rambursarea lor de către Stat în anul 1934. Scontarea acestor bonuri va deter­mina un credit important, de un mi­liard și jumătate mărci, făcut asu­pra încasărilor fiscale ale anului 1934. Guvernul speră astfel să ame­lioreze situaţia economică, deoarece industria va dispune de nouă fon­duri de rulement, ceea ce va diminua poate şomajul. Bursa din Berlin a salutat aceste măsuri printr-o urcare a valorilor. Se subliniază că nimic nu poate fi considerat definitiv, mai înainte ca mareşalul Hindenburg să ia o hotărâre în ce priveşte dizolvarea Reichstagului. Negocierile dintre naţional-socia­­lişti şi centru continuă. Toată Germania aşteaptă cu ne­răbdare rezultatele consiliului de miniştri ţinut la Neudeck, precum şi hotărârile consiliului de războiu al partidului hitlerist, care s’a ţinut la Berlin. HITLER A RELUAT CON­TACTUL CU GUVERNUL BERLIN, 30. (Rador). — In aju­nul conferinţei hotărîtoare care va avea loc azi la Neudeck, Hitler a re­luat, în mod neaşteptat, contactul cu guvernul. Făcând abstracţie de declaraţiile neplăcute cuprinse în discursul din Muenster faţă de na­­ţional-socialişti, Hitler a cerut să fie primit, personal, de către d-l von Papen. Anturajul cancelarului păstrează o rezervă absolută cu privire la a­­ceastă întrevedere, care a avut loc în prezenţa generalului von Schlei­cher. Din cercurile iniţiate, trans­piră totuşi, că Hitler ar fi declarat, că în urma acordului cu partidul centrului, are gata lista cabinetu­lui, pe care vrea să-l alcătuiască. El a adăugat însă, că partidul na­­ţional-socialist ezită să se alieze cu un partid a cărui politică a com­bătut-o până acum. La sfârşit, Hit­ler ar fi lăsat să se înţeleagă, că ar accepta să participe la uni «guvern presidenţial», în fruntea căruia s-ar afla d-l von Papen sau generalul von Schleicher. Detalii sigure nu se pot da însă nici asupra propunerilor făcute de către Hitler, nici asupra răspunsu­lui cancelarului. Este probabil că d-l von Papen s’a mărginit să în­registreze demersul făcut de către Hitler, urmând ca să raporteze azi la Neudeck preşedintelui Hinden­burg, arbitrul suprem al situaţiei. NICI UN ACORD INTRE HITLER ŞI VON PAPEN BERLIN, 30 (Rador). — In cercu­rile bine informate se declară că întrevederea de om­ între cancelarul von Papen şi Hitler n’a dus la nici o modificare în situația politică. Național-socialiştii nu sunt nici de­cis dispuşi să tolereze un guvern von Papen. Această atitudine a fost sublinia­tă încă odată în discursul pe care Hitler l-a ţinut azi la consfătuirea grupului parlamentar naţional-so­­cialist. In acest discurs Hitler a re­petat că nu poate fi vorba de o ca­pitulare a mişcării sale. Pe de altă parte, comunicatul pu­blicat, azi asupra rezultatelor între­­vederei din Neudeck, subliniind per­fecta conformitate de vederi între preşedintele Hindenburg şi cance­larul von Papen înseamnă că guver­nul a obţinut dizolvarea Reichstag­ului şi că a primit garanţii asupra stabilităţii sale. PREŞEDINTELE HIN­­DENBURG A APROBAT MASURILE FINANCIARE BERLIN, 30 (Rador). — Agenţia «Wolffbureau» publică următorul comunicat: Preşedintele Reichului a primit azi la reşedinţa sa din Neudeck pe cancelarul von Papen şi pe d-nii von Gayl, ministrul de interne şi von Schleicher, ministrul armatei. După ce a ascultat raportul asupra chestiunilor actuale de politică in­ternă şi asupra chestiunilor econo­mice preşedintele Reichului a apro­bat măsurile financiare şi economi­ce anunţate de cancelarul Papen în discursul său de Duminică. Preşedintele Reichului a rugat pe cancelar să poarte grijă în mod special ca aceste noui măsuri să a­­sigure condiţiunile de viaţă ale muncitorilor şi să garanteze ideia socială. In chestiunile de politică internă s’a constatat deplină conformitate de vederi între preşedintele Recih­­ului şi guvernul von Papen. ZIARE SOC­IAL-DEMO­­CRATE SUSPENDATE BERLIN 30. (Rador).­­ Prefec­­tul poliţiei din Berlin a interzis azi apariţia ziarului «Vorwaerts», oficiosul partidului social-demo­crat, precum şi ediţia sa de seară «Der Abend». Interdicţia rămâne în vigoare timp de 3 zile. Măsura a fost luată fiindcă ziarul «Vorwaerts» a de­clarat că planurile economice şi fi­nanciare anunţate de d. von Papen, cancelarul Reichului la Muenster, constituie o flagrantă călcare a Constituţiei. CLUB HITLERIST ATA­CAT DE COMUNIŞTI BERLIN, 30 (Rador). — In cursul nopţii trecute un grup de patruzeci comunişti a atacat clubul din Char­­lottenburg al naţional-socialiştilor. Comuniştii au tras vreo 20 focuri de revolver şi au rănit grav trei adversari. Un naţional-socialist transportat la spital a încetat din viaţă.­­ Agresorii au reuşit să fugă. Germania In ajunul unor evenimente decisive ------------ mmm­m ---t- tm--------------­Mareșalul Madenburg a aprobat proeetele financiare ale guvernului D. von Papen a obținut dizolvarea Reichstagului Cum este primit d. Herriot in Anglia LONDRA 30 (Rador). — Trimisul special al agenţiei «Havas» anunţă că populaţia din Saint­­Helier (Jer­sey) respectă cu stricteţă caracte­rul privat al întrevederii dintre d-nii Herriot şi Herbert Samuel. In oraş au fost arborate numai câteva drapele, la ferestrele clubu­lui foştilor luptători englezi şi la reşedinţele francezilor, care au ţi­nut să manifesteze simpatia lor fa­ţă de primul ministru al Franţei. Se remarcă faptul ca mulţimea a­­plaudă frenetic, ori de câte ori d­. Herriot îşi face apariţia în public. Desminţirea acordului franco­­sovietic PARIS, 30 (Rador). — Ministerul Agriculturii publică următorul co­municat: Anumite informaţiuni au făcut aluzie la pretinse acorduri intervenite între Franţa şi diferite alte ţări, în special Rusia Sovieti­că şi Statele Unite, cu privire la cumpărături de grâu. Guvernul francez nici nu a anga­jat, nici nu are intenția să înceapă tratative în acest scop. Şi gestionarii americani sunt neglijenţi NEW YORK, 30. (Rador). — «Ir­ving Trust» a cerut urmărirea, în calitate de reprezentantă a intere­selor societăţii «Internaţional Match Co.» urmărirea împotriva a opt din­tre administratorii ultimei socie­tăţi, cerând revizuirea conturilor. Aceştia din urmă sunt acuzaţi a fi pierdut prin neglijenţa lor o sumă de 100 milioane dolari. Intre altele administratorii sunt învinuiţi de o mare neglijenţă pen­tru faptul că au încredinţat lui Kreuger gestiunea societăţii lor. ----noZoo------­

Next