Cuventul, octombrie 1932 (Anul 8, nr. 2674-2704)
1932-10-01 / nr. 2674
AN 1932 SEPTEMBRIE 30 zile Zile trecute 272. Zile rămase 93. Răsăritul Soarelui 613. Apusul Soarelui 17.59. lună Nouă, la Ch. 30 m Ort.: Sf. Păr. Grigore Episcopul Cat.: Sf. Ieronim. Prot.: Ieronim. Evr.: 29 Enil 5692. Mah.: 29 Gemadiel-Aver 1351. Gluma, -oooxxooo----- radio Vineri 30 Septembrie 1932 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13: Muzică variată (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 18: Orchestra Fănică Luca. Muzică românească. Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 1910: Orchestra Fănică Iuca: continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20: D. Em. Bucuţă: Vecinătăţile culturale. 20.20: D. I. M. Sadoveanu: Teatrul fără cuvinte (pantomina). PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 21. Trans. din studio: «UAKME», operă în 3 ncte de Leo Delibes. Conducerea muzicală : Carlo Brunetti. Intre alte informaţiuni. Spoisâ«ri dess fyr-egramel© străine CONCERTE: Viena 1,14; Heilsberg 22; Bruxelles 11 22 şi 23; Brno 21, 21,25 şi 23; Barcelona 22, 0,10 şi 0,30; Londra 22; Hamburg 21,20 şi 0,45; Toulouse de la 21,15 la 2,05, muzică variată; Berlin 23,10 şi 0 50; Belgrad 22,30 şi 23,50; Stockholm 22 şi 24; Roma 22,45; Berna 22 şi 22,45; Braga 21; Milano 21 şi 22,30; Muenchen 2125 şi 23,45; Palermo 22 şi 0,15; Varşovia 22 şi 22,15; Radio-Paris 22. TEATRU, OPERA, OPERETA: Viena 20,55 «Lohengrin», operă dramatică de străgner; Paris-Eiffel 22 «Cavalerul rozelor», operă de Richard Strauss; Hamburg 21,40 «Rheingold».$TIRI DE PRESA: Lipsea 0,10; Bruxelles II 21,30 și 24; Brno 0,15; Berna 29,30; Milano 1; Paris-Eiffel 21. MUZICA DE DANS: Barcelona 2; Londra 0,35; Belgrad 23,30; Varşovia 0,50. IN NOAPTEA DE 30 SEPTEMBRIE C. Chiliăescu calea Victoriei 61, tel. 304/16; AL D. Roşu cal. Griviţei 78 colţ cu Buzişti, tel. A24/38; G. Bubier b dul Carol (colţ calea Moşilor 164), 45, telefon 246/07; dr. Gh Sima calea Şerban Vodă 198, telefon 358/87; V. Răuraşeanu str. Colţei 31, telefon 320/93; V. M. Birmănescu calea Rahovei 50; M. Horoadul Elisabeta 19 (vis a vis de hotel Palace) telefon 364/90; I. Feingold str. Regală 3, telefon 320/16; Aurelia Sotirescu şoseaua Ștefan cel Mare 4; M. Reiich str. Nerva Traian 98 telefon 369 91; Mihail Secopol str. N. Bălcescu 14; N. D- Caranica (E. Beleot) -dul Ferdinand 50. Câlâtoria plutonieritor reangajați Regia autonomă a aprobat ca plutonierii reangajaţi să poată călători şi cu trenurile accelerate, bineînţeles cu clasa 3 a atunci când se deplasează în interes de serviciu. Atunci când călătoresc însă în interese personale, împreună cu membrii lor de familie, plutonierii reangajaţi, vor plăti diferenţa de bilet de la trenul de persoane la cel accelerat. lea, aceasta a avut doi conducători iluştri, amiralii Jervis şi Nelson, pe când amiralii francezi erau lipsiţi de iniţiativă. Astfel, Nelson putea să bată flota franceză în mod decisiv mai întâi în 1798 la Abukir, zădărnicind planurile lui Napoleon în privinţa Egiptului şi a Indiilor, şi apoi în 1805, la Trafalgar, făcând imposibilă intenţia lui Bonaparte de a invada Anglia. VERICOLUL GERMAN Flota franceză din secolul al XIX-lea nu mai era o ameninţare pentru marina britanică. Totuşi, guvernul s’a servit de ea şi de ameninţarea ei imaginară pentru a obţine creditele necesare sporirei numărului de nave, prima dată în 1838 şi apoi în 1860, cu ocazia lansării primului cuirasat francez, care constitui o inovaţie. Insă în general şi exceptându-se câteva răsboaie în ţări extra europene, secolul trecut a fost finul de pace pentru marina britanică Tocmai la sfârşitul lui a început să se ridice marina germană. Primele încercări n'au fost luate în serios de către englezi. Aşa, de pildă, se povesteşte că la vederea personalului unei nave de răsboi germane, o englezoaică a exclamat foarte surprinsă: «Ia uite! Seamănă a marinari!» întrebată a ce ar fi trebuit să semene, ea răspunse hotărât: «Dar nu sunteţi un popor maritim!» Mai ales pe la începutul secolului actual, Germania şi-a sporit marina foarte mult şi Marea Britanie se simţea din ce în ce mai ameninţată. A căutat să dea Germaniei lovitura de graţie prin construcţia memorabilului «Dreamnought», care a devenit prototipul unei categorii întregi, dar n'a reuşit. Inevitabilul conflict a venit în 1914. Germanii, conform planului preconceput, au căutat să menajeze flota lor, care era să servească la negocierile de pace, cauzând inamicului pierderi prin mine, corsari, submarine, etc. Singura bătălie mai mare, aceea de la Jutland, în 1916, a decurs astfel, încât ambele partide puteau să şi atribuie isbânda cu oarecare îndreptăţire. Totuşi, germanii au fost învinşi graţie flotei britanice, la adăpostul căreia s’a putut desfășura blocada economică pe o scară natual văzută. Iar Germania, biruită, a fost nevoită să sacrifice flota ei. # PERICOLUL DE AZI Cu toate că marina germană s’a refăcut într’un mod remarcabil, ea nu este sau poate nu este încă o amenințare pentru marina britanică. Pericolul vine din altă parte, de peste Ocean. .Pe deoparte, acolo s’a ridicat o marină aproape tot aşa de puternică, ca cea britanică, iar pe de altă parte, restricţiunile internaţionale şi greutăţile financiare de după răsboi au slăbit puterea marinei britanice. Insă ea şi-a creat întăriri sub formă de marine coloniale şi deoarece şi spiritul a rămas acelaş, poate privi cu încredere în viitor. Nostrum *7 ! 55 pc-Eides d in curând Iuvzitul MARIO ARA ZIMNICEANU CU MAREA EI CREAŢIE SCANDAlUL” Piesă în 4 acte de BATAILLE Actor general: Lică Teodorescu De toate si pe pretutindeni Nu e o scenă de cinematograf, ci trista realitate. La Los Angeles mai mulţi bandiţi au atacat, în miezul zilei şi în plin contru, un automobil blindat care transporta bani. Atacul a fost respins, şi la faţa locului a rămas mort unul din bandiţi. Fotograful poliţiei face o «poza» a teatrului unde sa petrecut răpida dramă a aurului. ---------xuxox Un mneaic care-şi tratează pacienţii tara sa-i rada D-rul F. S. Parney, din ministerul să- i candi o femee, căreia o ghicitoare nătăţii canadian, este desigur cel mai neobişnuit practician al medicinei din lume. Niciodată nu-i vede la faţă pe pacienţii lui, cari se află uneori la distanţa de 3000 chilometri de sediul Ini. Prin radio ie stabileşte diagnosticul şi tot PO această cale le indică şi tratamentul de urmat. In zona arctică a Canadei sunt şapte posturi de emisiune. Acest serviciu medial eteric activează din vreo trei ani. Până atunci, eschimoşii băştinaşi din Nord, negustorii, vânătorii şi funcţionarii în caz de boală sau accident, nu aveau altă nădejde decât aşteptând vreo întâmplare fericită, care să le aducă ajutorul. După ce însă guvernul canadian a instalat peste tot staţiuni de emisiuni pe unde scurte, funcţionarii guvernului începură să ceară, dela caz la caz, staţiunei centrale Ottawa, sfaturi, şi aceste începuturi modeste, se desvoltară într’un serviciu medical regulat., In fiecare staţiune drul Parneyşi-a făcut câte un mic depozit de medicamente, căruia i-a adăugat şi câte un mic tratat popular de medicină. Cazurile mai uşoare, pot fi trata* chiar de şefii staţiunilor de emisiune, chiar pe baza acestor cărţi. Se , prezintă însă câte un caz mai greu, sau în decursul tratamentului se ivesc complicaţii, atunci se transmite d-rului Parney, pe calea radioului, un raport detailat asupra cazului. Pe baza acestui raport d-rul Parney dă apelantului indicaţiuni tot atât de detailate asupra celor ce are de făcut în vederea vindecării. Acest sistem original de tratament este foarte apreciat de locuitorii regiunilor nordice, şi mulţi din ei datorase ingeniozităţii d-rului Parney, viaţa '.pr- Un horascop provoacă Sdrucidierea unui papi Tânărul liric prusian Fritz Maliiénale cărui poezii îndreptăţeau cele mai mari speranţe, s’a sinucis zilele acestea. Asupra cauzelor care l’au determinat să facă gestul funest, alt poet german, Alfred Brust, a furnizat declaraţii senzaţionale. După el, Malien ar fi intrat în legătură cu un cerc ocultist. Un ghicitor i-a stabilit un horoscop, sugerându-i ideia că în curând se va sinucide. Tânărul poet — şi aşa o fire foarte senzitivă — nu le’a mai putut sustrage sugestiei horoscopului — crede Brust _ şi sub influenţa ei, s’a sinucis. De altfel nu e prea mult timp de prezis In cafea moartea prin ardere, s’a sinucis de seama acestei morţi grozave. Sarcta cu afisierul unui porumbel In grădina unui mare comereian* •'.n Frankfurt a fost prins zilele acestea un porumbel, de picioarele căruia era legat un bilet adresat comerciantului. Adresantul era invitat să lege de Decar» peior al porumbelului câte o hârtia de o mie de mărci, apoi să-i dea drumul. In caz că uti va da urmare imediată și di»cretă — faţă de poliţie — invitaţiei va avea de suferit consecinţe grele. Comerciantul anunţă totuşi poliţia care dădu drumul porumbelului, dispunând în acelaş timp urmărirea pasărei cu ajutorul a două avioane poliţieneşti. La un moment dat, porumbelul intră într’un cârd de porumbei, al cărui proprietar fu identificat drept originalul şantagist. Odată arestat el făcu mărturisiri compiecte. Tendir4® amfâ-catminisle Ministerul instrucţiunii din Teheran a dat un ordin prin care interzice copiilor persani frecventarea şcolilor elementare străine. Acest regulament a intrat în vigoare de la 7 Septembrie anul acesta. Şi nu interzice numai înscrierea elevilor noui, ci şi continuarea studiilor acelora cari au urmat câteva clasa la aceste şcoli. Majoritatea şcolilor străine sunt sub influenţa sovietelor. Prin noul regulament nu se urmărește decât să se pună capăt propagandei sovietice, care a început să ia proporții mari în Persia. CUVÂNTULSâmbătă 1 Octombrie 1932 Ceasul de şezătoare obligator în şcolile prmare D. ministru Gusti a dat o decizie care institue în un obligatoriu «Ceasul şezătoarei de clasă» în lectori, povestiri, jocuri de imaginaţie, experienţe distractive, etc. într'o oră de gramatică, începând cu elevii clasei a doua primară. Directivele programatice ca şi organizarea bibliotecilor şcolare de clasă,cad în sarcina direcţiei Educaţiei Poporului şi Direcţiei învăţământului Primar în colaborare. Cu conducerea şi controlul acestor şezători în Capitală a fost delegată dna Luca Calomeri. Teatru National «Insir’te Mărgărite» se reprezintă diai nou astăseară Vineri 30 Septembrie, la Teatrul National, într’o strălucită distribuţie în frunte cu d-nele : Agepsina Macri, Cico Pan, Marietta Anca, Sonia Cluceru, Eugenia Zaharia, d-nii: Bulfinsky, N. Bălţăteanu, Gr. Mărculescu, G. Calboreanu, N. Brancomir, N. Săvulescu, etc. -------00 X°°-----Teatrul Regina Maria Marele succes ce-a obţinut piesa lui Maurice Rostand : «AM UCIS» ne îndreptăţeşte să-i prevedem o lungă serie. Interpretarea magistrală în frunte cu d-na Lucia Sturdza-Bulandra, Tony Bulandra, Gh. Storin, L Tatianu, Elvira Petreanu, etc. stârneşte ropote de aplauze la scenă deschisă. «AM UCIS» se joacă în fiecare seară. Sâmbătă în matineu «Masca roşie» iar Duminică în matineu «Étienne». Deschiderea stagiunei Teatrului Naţional şi Operii de Cluj REDUCEREA SIMŢITOARE A PREŢURILOR CLUJ. 28.L In ziua de 1 Octombrie, Teatrul Naţioaal din Cluj îşi va deschide porţile. Pentru începutul stagiunei se anunţă «Viforul» de Delavrancea, iar Opera — în ziua de 2 Oct. — se deschide cu «Nunta lui Figaro». D. Zaharia Bârsan, directorul acestor instituţiuni ţinând seamă de criza care bântui şi pentru a face totuşi accesibile publicului teatrul şi opera a redus preţurile locurilor în chip simţitor, concurând spectacolele de cinematograf. Curs de dicţiune Un curs de dicţiune şi declamaţie se va înfiinţa cu începere de la 15 Octombrie a. c. la Studio «Floria Capsali» predat de d-na MARIETTA SADOVA dela, Teatrul Național şi de d. *DATC ACTERIAN. Infbrînâtii zilifijS.biroul Studioului fetr. Brezoianuj51. ^ _«r fi r. __ .. -------^ De la breasla fotografilor și Primim. v Domnule Director, Am onoarea: ^ vă ruga să binevoiţi a dispune însemnarea următoarei informaţii: Breasla fotografilor din Capitală, simte îndatorirea de a atrage atenţiunea publicului că, o anumită «Şcoală de Stat pentru arta fotografică» condusă de firma Guggenber- Mairovich, promite să elibereze după un an de frecvenţă certificate de capacitate (Diplome). Bresla fotografilor face cunoscut interesaţilor că aceste diplome nu vor fi recunoscute de breslă, întrucât nu întrunesc condiţiunele cerute de legea meseriilor. Odata cumulţuimirile noastre primiţi, domnule director asigurarea perfectei,noastre stime. I. , N. Buzdugan Preeşedintele breslei fotografilor din Bucureşti -----pomoop — spectacolele zilei TEATRUL NATIONAL: Inşiră-te Mărgărite. TEATRUL VENTURA: Mademoiselle. TEATRUL REGINA MARIA: Am ucis. Cinematografe BOULEVARD PALACE: Fascinaţie. CAPITOL : A fost odată un vals. REGAL: Camaraderie. FEMINA: Paşă fără voe. TRIANON: Gitta. CORSO: Visul lui Tănase. VOX: Tarzan. RIO: Vraja mamei aventuri. SELECT: Omul de em. ROXY: A fost odată un vals. FORUM: Am ucis şi Malec filantrop din dragoste. OMNIA: Dansatoarea ţarului şi Rango. LIDO: Cântecul s’a sfârşit şi îngerul nopţii. SALA EPISCOPIEI: Doly face carieră. SALA FRANKLIN: Alraune. TERRA: O crimă în junglă şi Băiat de viaţă. TOMIS: Ducele de Reichstadt şi Femeia despre care se vorbeşte. TRIUMF: Tragedia americană şi Tainele deşertului. MARNA: Şoarece de biserică. VOLTA BUZEŞTI: Stan şi Bran în legiunea străină. MARCONI: Două inimi şi un suspin şi Romanţa dragostei. RAHOVA: Obraznicul. AMERICAN: Axelle, femeia care n’a minţit. Cronica teatrală „AH UCIS45 la Teatrul „legau nana“ Maurice Rostand este un scriitor mediocru cu idei geniale... Dacă talentul său de realizator literar ar fi de calitatea iniţiativelor inspiraţiei sale, ne-am găsi înaintea unui fenomen. Aşa, avem sub ochi doar o curiozitate. Idei geniale, în adevăr. Şi în la Gloire şi în le Secret du Sphynx, ca să nu pomenim decât operele cele mai discutate, moştenitorul strivit al unui nume prea ilustru, s’a arătat mereu de o fulgerătoare ingeniozitate în vânarea temelor pe cari le despăteau operile sale. AM UCIS porneşte dela aceiaşi înălţime. Dar, de data aceasta, realizarea literară nu mai înseamnă o coborâre gălăgioasă de pe piscul gândului iniţial. AM UCIS se păstrează scânteietor pe creasta cea mai înroşită a orografiei spiritului. E o piesă «cu teză», evident Dar, de o aşa măreţie, de o aşa sinceritate, de o aşa nobleţe, că nimic în construcţia de teoremă a dramei nu supără sau împiedecă. In definitiv, şi Divina Comedie e literatură «a these».... Fără a face, fireşte, vreo apropiere, vreau să spun numai că «tezismul» nu e, prin el însuşi, o descalificare artistică. AM UCIS e o pledoarie, dacă vreţi, dar una din cele mai puternice, mai frumoase şi mai respectabile cu care s’au cinstit scrisul şi sufletul francez. O pledoarie dramatică pentru potolirea demenţii care agită de veacuri hotarul dintre două mari popoare de cultură şi de propăşire a luminilor. Un francez a ucis într’o zi, pe Front, un neamţ. Nu la distanţă, cu un glonţ întâmplător, după regula anonimatului sacru al patriotismului, ci personal, văzând, deliberând, ca un simplu ucigaş. Omorâtorul nu mai are, de atunci, odihnă. El se simte prigonit de fantoma victimei sale. Vrea ispăşire. Pleacă în Germania. Ghidat de un breloc cu numele ucisului, va isbuti să găsească oraşul, casa, familia celui doborît în numele tristei datorii ostăşeşti. Şi aici se desfăşură, timp de două acte arzătoare de emoţie şi omenesc, una din dramele cele mai vaste pe cari nu atât eroii cât spectatorii au a le trăi. Părinţii ucisului vor avea iluzia că văd în cel sbuciumat de remuşcările crimei, pe un prieten al fiului lor. Şi-l vor iubi. Numai o fată, logodnica celui ucis, va avea — cu sensibilitatea ei fragedă intuiţia grozăviei. Dar, cine ştie ?, — poate că în oroarea cu care fetiţa aceasta îşi dă seama de realitatea tot atât de monstruoasă pe cât de binecuvântată, e şi strecurarea unui alt simţământ , al unei iubiri ce se sperie de ea însăşi.... Fapt e că francezul va rămâne pentru totdeauna în casa germană după cum ucisul a rămas deapururi în pământul francez... O piesă de scormonire a altor straturi sufleteşti decât cele obişnuite exploratorilor teatrului de fiecare zi. O piesă care pune pe spectator în confruntare cu ce e mai adânc şi mai adevărat în el însuşi, peste superficialitatea svârcolirilor şi patimii sanctificate de minciuna moşten Un public simţitor şi intelig£nţ punctat cu aplauzele lui acţiunea un. drame care era şi o verificare de umanitate pentru ascultători. Teatrul «Regina Maria» a dat piesei lui Maurice Rostand o interpretare sărbătorească. D-na Lucia Sturdza-Bulandra a avut în rolul mamei una din creaţiile de sinteză şi definitivat ale carierei. Sfâşietoare imaginea de tragedie tainică adusă de d. Tony Bulandra. D. Storin a fost cu nesfârşire tatăl prăbuşit de crima pe care totuş «principiile» lui o justifică în pofida simţirii. Impresionantă şi mult în progres d-ra Elvira Petreanu. Un spectacol care răscumpără greşeala şi încercarea de sinucidere moralăa «Măştei Roşii».... Dem. Theoforescu analitică în licee Ministerul instrucţiunii a trimis o circulară direcţiunilor de şcoli secundare prin care le dă următoarele indicaţiuni asupra programei analitice în anul şcolar în curs. 1) Programa analitică nu dă împărţirea pe ore a materiei şi astfel planul analitic desvoltat, cu împărţirea materiei pe ore se va face de către profesorii materiei respective, într-o conferinţă prezidată de directorul şcoalei. La întocmirea acestui plan se va avea în vedere necesitatea de a asigura timp suficient pentru repetiţiile de sfârşitul anului. 2) Cl. III, VI, şi VII ,făcând parte din liceul organizat pe 7 clase vor urma programa din 1929, iar cl. IV va continua să rămână o clasă de sinteză a cursului inferior, urmând programa publicată în 1932, însă după orariul fixat de minister. 3) Ora de higienă, curs superior va fi făcută, ca şi până acum, de medicul şcoalei ■“*4) A doua limbă modernă prevăzută de art. 20 se va face şi în cl. V după programa din 1929. 5) Ora de dirigenţie va fi menţinută şi în anul acesta după normele din anul trecut. 6) Lucru manual la şcoalele de băeţi se va face în fiecare clasă, în orele de după masă, într’o şedinţă de maximum 2 ore săptămânal. In organizarea acestei şedinţe, veţi ţine seama de experienţa anului şcolar trecut şi de posibilităţile locale. 7) Lucrul manual şi gospodăria la şcolile de fete, se va face după programele din 1929, cu observarea că lucrul de mână în cursul superior se va preda tot în 2 ore, completându-se cu îndepliniri practice, după instrucțiunile date în anul trecut. 8) Sporturile se vor face după programa din 1929. Ancheta asupra şcoalei primare -0000« Ministerul instrucţiunii a dat următoarea circulară către inspectorii şefi de regiuni, prin care le arată modul cum vor trebui să lucreze organele în subordine pentru adunarea materialului anchetei asupra şcoalei primare. Privitor la ancheta întreprinsă de minister, asupra şcoalei primare pentru buna reuşită şi rapiditatea efectuării ei,vi se atrage atenţia asupra următorului fel de procedure, pe care îl socotim cu eficacitate practică. Revizorii, subrevizorii şcolari şi învăţătorii cari fac ancheta în circumscripţia respectivă, vor trebui să treacă pe la fiecare şcoală spre a verifica şi aduna datele cerute de chestionar, din materialul documentar ce-l vor găsi la şcoli. Pentru aceasta vor anunţa din timp pe directorii şcolilor să aibă adunat tot acest material, în special cel referitor la datele statistice cerute prin formularele anexate chestionarului, vor avea deci la îndemână toate formularele statistice de la 1920 până în prezent, cât şi orice alte acte din care se pot scoate datele cerute de chestionar. Fiecare anchetator îşi va împărţi şcoalele din circumscripţie în cercuri, fixând pentru fiecare un intinerariu anunţat din timp şcoalelor respective. In cele 2—3 zile fixate pentru o anumită direcţie, directorii şcoalelor respective, vor trebui să fie prezenţi pentru a pune la dispoziţie materialul adunat. Răspunsurile şi datele cerute de chestionar, vor fi adunate la faţa locului, în însăşi realitatea ce se cercetează. Spre a se putea face un control asupra activităţii şi silinţei ce fiecare anchetator a depus-o pentru a culege datele cât mai reale, fiecare va semna în condica de prezenţă, menţionând data când au făcut ancheta şi va lua de la fiecare şcoală cupon de prezentare. De comun acord cu subrevizorul judeţului în ce priveşte mijlocul de transport, se va lua înţelegere cu d. prefect al judeţului, care e rugat pe această cale să pună la dispoziţia anchetatorilor mijloacele de locomoție necesare, spre a se putea efectua ancheta în termenul fixat. A patra şi ultima tragere a Loteriei Fundaţia Culturală «Voevorful Mihai» cu un premiu de 1.600.000 (un milion) lei, va avea loc irevocabil la 30 Martie 1933, conform aprobărei Ministerului Sănătăţei, No. 2344 din 5 Iulie 1932. Manualele de Geogsra£ie „CONflfdEMITLC” (fără Europa) de clasa I curs secundar şi comercial elementar, precum şi SI „Mitic” pentru anul I comerţ superior de D-l Profesor P.N. ERQUESCU se afla in depozî spre vânzare la librăria I. VOICULESCU din Gara Griviței, 194 Bucureşti MUCHI & indiscreţii In şedinţa de Miercuri a Camerii a venit în discuţiune chestiunea excluderii deputaţilor cuzişti Marcel Adam şi Robu, care i-au tras fiecare câte o palmă deputatului evreu Landau. Comisiunea de disciplină i-a exclus pe fiecare pe câte zece zile din Parlament. Aceasta înseamnă că vor pierde diurna de opt sute de lei pe zi în tot acest interval. Un deputat ardelean majoritar, doctor în țură, firește, făcea astfel propagandă împotriva excluderei. — Se poatesă-i obligăm pe Adam și pe Robu să plătească fiecare palmă câte opt mii lei. La judecătorie este cinci lei..„Rezultatul acestei propagande a fost că votul a rămas unl în prima şedinţă... * Criza a lovit atât de puternic pe intelectuali încât este aproape un fenomen să găseşti la unul câteva mii de lei. Zilele trecute un cunoscut literat spunea unui amic care avea la el bani ientru plata chiriei. — Ce sunt baniilă tine? Sau ai ajuns numis at!? brpion & Comp==x= 1 ionii tipăririi ■nai anuar şcolar întâmpinare a oficiului DE LICITAŢII c. . . . : "n data de 28 septembrie eor. a aparut u., semnat de d. I. Tolan şi întitulat «De ce?», prin care se aduce Oficiului Central de Licitaţii acuzaţiunea de impune instituţiilor anumiţi furnizori, dând exemplul impunerii unui liceu din ţară de a-şi tipări anuarul la «Monitorul Oficial» şi nu la o tipografie oarecare. Pentru punerea la punct a chestia* nei Oficiul central de licitaţii ne trimite o întâmpinare în care se a-* rată că Oficiul, atunci când a co* mandat tipărirea anuarului în chestiune la «Monitorul Oficial» a făcut-o în virtutea art. 5 din legea pentru organizarea, administrarea și exploatarea Monitorului Oficial și Imprimeriilor Statului, promulgată cu I. D. R. No. 2794 din 14 Iulie 1931 și publicată în Monitorul OÎ*«cei al No. 175 partea I-a din 31 Iulie 1931, prin care articol autorităţile şi instituţiile statului inclusiv cele autome, sunt obligate a executa toate lucrările prevăzuti la art. 4 din aceiaşi lege, numai la Monitorul Oficial, Universitare DE LA FACULTATEA DE FILOSOFIE ŞI LITERE DIN BUCUREŞTI D. profesor S. Mândrescu ţine examen de limba şi literatura germană în sala Seminarului de limba germană după cum urmează: Luni 3 Oct. anul preparator şi candidaţii care urmează să se prezinte la licenţă, orele 5—7 d. a.; Miercuri, 5 Oct. anul I specialitate orele 5—7 d. a.; Vineri, 7 Oct şi Sâmbătă 8 Oct. anul II specialitate orele 5—7 d. a.; Luni, 10 Oct. şi Marţi 11 Oct. anul III specialitate orele 5—7 d. a. — D. profesor Ch. Droudet ţine examen parţialcu candidaţii cari urmează să se prezinte la licenţă ţii cari urmează să se prejismt. Joi, 6 Oct orele 6 d. a. în sala Seminarului de limba şi literatura franceză. — D. profesor D. Caracostea ţine exameen de istoria literaturii române moderne după cum urmează: Sâmbătă, 8 Oct. orele 9—12 a. m. cu candidaţii cari urmează să se prezinte la licenţă în sala Seminarului de ist. lit. rom.; Luni, 10 Oct. orele 8—12 a. m. anul I preparator în amfiteatrul Odobescu; Marţi, 11 Oct. orele 8—11 a. m. anul II şi III în amfiteatrul Odobescu. — D. prof. I. Rădulescu-Pogoneanu ţine examenul de pedagogie practică cu candidaţii cari urmează să se prezinte la examenul de licență Joi, 6 Oct. c. orele 9—11 a. m. în loc de Luni, 3 Oct. a. c. cum fusese anunțat. ^ Cârfi-reviste A apărut un manual de ţesut, pentru şcolile profesionale şi de meserii, de d-na Ana I. Dragomirescu- Petriu, maestră de ţesut la şcoala profesională gradul II A- F. Robescu din Bucureşti. Manualul cuprinde: tehnologia ţesutului şi tablouri pentru calculara materialului, atât dela stofe cât şi dela covoare, ţesutul stofelor şi al covoarelor. Vopsitul firelor şi al stofelor. Curs complect Cu 40 de planşe care este necesara oricăror eleve şi gospodinelor. Buletin meteorologic Timpul probabil dela 29-30 Sept. 1932 ora 20. Presiunea în creşter cu 907 mm. Cerul senin. Vânt slab din Centrul E. Temperatura se va menţine ridicată. Pe alocuri dimineaţa uşoară ceaţă.