Cuventul, decembrie 1932 (Anul 8, nr. 2735-2762)
1932-12-01 / nr. 2735
JOI 1 DECEMBRIE 1932 Dovezile de vinovăţie împotriva e femeea aceasta misterioasă de lui Virgil Nicolaescu se adună în care Nicolaescu e sigur că nu va îi trădat? Fiindcă asasinul arborează In anumeroase şi fiecare zi, tot mai mai sdrobitoare. «Legatarul» universal al Ecaterinei Boteanu e închis astfel într’un cerc ce se strânge tot mai mult până ce Virgil Nicolaescu va fi silit să recunoască isprăvile al căror autor, — nu mai încape nici o îndoială — el este adevăr o siguranţă uimitoare cu privire la imposibilitatea instrucţiei de a găsi femeea. Spunea chiar eri: — «Testamentul e bun şi averea îmi rămânea mie, atâta vreme cât nu se dovedeşte substituirea. Şi în adevăr asasinul are perfect Şoferul Tudor Dumitru, reţinută dreptate. ■—în interesul cercetărilor la dispoziţia instrucţiei, a făcut ori noaptea un început de dovadă al bunei sale credinţe în toată această tenebroasă afacere. începutul de dovadă i-a venit însă, indirect, de la Virgil Nicolaescu. Avocatul ceruse magistratului instructor ca să fie citat cârciumarul Gogu Constantinescu din gura Oborului, care avea să aducă o lumină în ce priveşte «apucaturile» şofeurului. Nicolaescu vroia să dovedească cu martorul că, şofeurul e totuşi un om capabil ’de orice. O DEPOZIŢIE INTERESANTA Cârciumarul a fost audiat; depoziţia sa însă, este de un efect contrariu previziunilor lui Nicolaescu. Şi anume, pretinde martorul, că şoferul a venit la dânsul, — acum câteva săptămâni — şi i s’a plâns că nu e lăsat să-şi vadă liniştit de pâinea lui El arată că vrea să rămână om cinstit, dar nu i se dă putința să-şi vadă de meserie. Cârciumarul V a întrebat: — «Cine nu te lasă, măî » «Stăpână-miu (Virigi Nicolaescu). La întrebările insistente ale cârciumarului, șoferul i s’a spovedit. «Domnu avocat» îi cerea să suprime cele două femei. Șoferul refuza — spune el — dar adăuga: — «Dacă n’am s’o fac, mă dă afară și rămân pe drumuri. Cârciumarul pretinde că Va convins să-și vadă de treabă, să-l amăe mereu pe Nicolaescu, dar să nu treacă la fapt nici cu riscul de a fi ’dat afară... Șoferul s’ar fi lăsat convins. ALTE ANTECEDENTE ALE LUI NICOLAESCU Tot eri noapte s’a mai stabilit că Virgil Nicolaescu nu era la prima logodnă.. A mai avut două logodnice oficiale dintre cari una, Ana Marinescu a decedat. Fiindcă vroia să rămână în familie, Nicolaescu şi-a exprimat dorinţa să se logodească cu sora moartei. Mama fetei, însă, s-a opus categoric. Curios e că în acea familie, Nicolaescu a pătruns tot în calitate de avocat. La acea epocă, acuzatul de azi apăra interesele potrivnice Ecaterinei Boteanu, familia Marinescu datora acesteia, bani... Informatiuni parvenite instrucţiei lasă să se întrevadă că, în acea împrejurare Nicolaescu a comis o incorectitudine profesională de ordinară speţă. FEMEEA INFATISATA LA TRIBUNAL, I A FOST GASITA Toate cercetările interprinse până acum pentru a se da de urma femeiei care a fost prezentată de Nicolaescu la autentificarea testamentului drept Ecaterina Boteanu n’au dat nici un rezultat. Din pricină că instrucţia nu mai colaborează cu organele poliţieneşti, una dintre piste pentru găsirea femeiei, a fost sacrificată, deşi dădea impresia că va duce la descoperirea dorită. Pentru anchetatori, nu mai încape nici o îndoială că Virgil Nicolaescu a utilizat o femeie străină la autentificarea testamentului. Chiar d. avocat Harnagea — cum am arătat — a declarat în fața cadavrului Ecaterinei Boteanu că e sigur că femeia ce i s’a prezentat era alta decât victima din str. Militari. D. Harnagea îşi reaimintea chiar că femeea aceea era slabă, înaltă, cu părul albit. Nu aducea nici pe departe cu Ecaterina Boteanu. Cine sunt totuşi speranţe că până în cele din urmă «dublura» Ecaterinei Boteanu la notariat, va putea fi demascată. însuşi siguranţa lui Nicolaescu în ce priveşte această femeie, conduce instrucţia pe o pistă nouă, de altminteri delicată, din care cauză nu putem insista. RUDELE DE SANGE ATACA TESTAMENTUL Până una alta însă, rudele de sânge ale Ecaterinei Boteanu au început demersurile de rigoare în justiţie, pe de o parte pentru anularea testamentului — pe considerentul substituirei de persoane ca mărturia avocatului ce a semnat pentru identitatea semnatarei — iar pe de altă parte pentru punerea în posesie a averei. Evident, chestiunea cere examinarea îndelungată până la elucidarea afacerei, şi e probabil că autorităţile judiciare vor numi până atunci un sequestru asigurător asupra averei mobile şi imobile rămasă de pe urma Ecaterinei Boteanu- UN AMANUNT DE IMPORTANTA In cursul zilei de eb. d. jude-instructor Rosnoveanu a reluat cercetările la cabinetul 4. Intre primii audiaţi a fost şi un tânăr avocat, cunoscut al lui Virgil Nicolaescu, şi care funcţionează ca secretar al d-lui Gane Marinescu. O întâmplare a făcut ca tânărul avocat să se întâlnească în colţul străzei cu Virgil Nicolaescu, în momentul când acesta pleca de acasă- Şi o coincidenţă a făcut, ca, înainte cu câteva secunde, de a vedea pe Nicolaescu, tânărul avocat să se fi uitat la ceas. Minutarele arătau, precis 8.45. Cei doui colegi, s’au salutat. Nicolaescu — spunea martirul — a avut o tresărire, şi dădea semn® vizibile de nervozitate. Şi-au aruncat în treacăt un «ce facil», — «bine», şi şi-au văzut fiecare de drum. La preciziunea avocatului, —extrem de importantă — Nicolaescu pretinde ca el a plecat de acasă înainte cu câteva minute de orele 8. Au fost confruntaţi ori, la pretenţia lui Nicolaescu, martorul s’a făcut forte să dovedească instrucţiei că nu pleacă niciodată de acasă înainte de orele 8,30, şi că în ziua când l’a întâlnit pe Nicolaescu n’a făcut excepţie. Cele 45 minute pe cari vrea să le câştige Virgil Nicolaescu — şi pentru care se luptă din răsputeri să aducă dovezi de modul cum le-a petrecut — constitue tocmai timpul în care, în str. Militari No. 1, cele două femei au fost asasinate. minteri, aceleaşi măsuri a fost luate şi pentru timpul cât Nicolaescu se află la tribunal. El nu are voe să vorbească cu nimeni, — nu are voe să primească nimic, şi e permanent supraveghiat. La văcăreşti, magistratul instructor a făcut şi o altă cercetare importantă spre a se vedea dacă nu cumva .Nicolaescu a fost în contact cu cineva care l-a informat asupra unor anumit® lucruri. ALTA MĂRTURIE Arătam mai sus, că un tânăr avocat fiind audiat la instrucţie a precizat că Nicolaescu trecea colţul străzei Militari la orele 8.45. O altă mărturisire preţioasă e aceea a d-lui Lupu consilier de curte. D-sa e vecin cu corpul de case al Ecaterinei Boteanu, şi afirmă că l-a văzut pe Nicolaescu părăsind curtea, aproape de orele nouă. D. Lupu e acela care, imediat ce servitoarea a dat alarma, a telefonat autorităţilor poliţieneşti, anunţându-se cele petrecute în str- Militari. SUB PRESTARE DE JURAMANT Aseară a fost audiat intendentul ministerului de finanţe, Petrescu, către care se referea Nicolaescu în biletul ce vroia să strecoare portarului Han Florea. El a fost citat telefonic prin minister, întrucât, din bileţelul lui Nicolaescu, intendentul dădea de bănuit. Petrescu a fost interogat sub prestare de jurământ, şi a declarat că nu l-a văzut pe Nicolaescu la minister, ceea ce a declarat şi portarul. Nicolaescu vroia desigur să-şi construiască cu chestiunea prezenţei sale la ministerul de finanţe, alibi puternic. Alibi-ul a fost acum distrus... Asasinatele din str. Militari Cercul dovezilor se strânge în jurul avocatului Nicolaescu Noul descoperiri ale instrucţiei. Alibiul lui Nicolaescu spulberat Nicolaescu surprins strecurand miere martorilor In sprijinul tezei că a fost la ministerul de finanţe în timpul când cele două femei erau ucise, Virgil Nicolaescu a cerut audierea portarilor ministerului de finanţe. Ori după amiază, cei doui portari au fost chemaţi la cabinetul de instrucţie. In prezenţa chiar a acuzatului, cei doui portari — cari aveau să-i recunoască pentru cazul când în adevăr Nicolaescu le ceruse, cum pretindea, să fie lăsat înăuntru, au fost interogaţi pe rând. La scenă, asista şi d- procuror Stănescu, care dela începutul cercetărilor reprezintă parchetul în această afacere. In timp ce unul dintre portari era audiat, Virgil Nicolaescu s’a retras într’un colț al cabinetului, unde — crezând că nu e văzut — s’a apucat să scrie pe furiş, un bileţel. S’a apropiat apoi de portar, cu intenţia vădită de a-i strecura biletul.. D- procuror Stăncescu, care urmărise scena dela începutul ei, a fost imediat lângă Nicolaescu şi l’a somat să predea hârtia. Asasinul a răspuns că nu are nici o hârtie, deşi în acel moment o mototolea în mână. A urmat ceea ce era firesc: biletul a fost scos cu forţa din mâna asasinului, care scrisese următoarele:: «Ia imediat contact cu celalt portar». Au urmat cercetări asupra rostului acestui bilet. Nicolaescu s’a încăpăţânat să susţină că, pentru cauza sa, e în drept să facă orice. Portarii au fost şi ei interogaţi până aseară, întrucât, din cuvintele de pe biletul lui Nicolaescu, dau impresia că ar fi fost «aranjaţi». Anchetatorii nu mai au nici o îndoială asupra rostului celor câteva cuvinte din biletul ce a fost anexat dosarului cauzei. «LA «SECRET» A mai fost audiată, pentru a doua oară, d-ra Niculescu, logodnica asasinului. Martora avea să dea o serie de relaţiuni suplimentare asupra unor scrisori primite de la Virgil Nicolaescu, care, se pare, Încasase de la viitoarea lui soţie — pe care pretindea că o iubeşte — mici aconturi până ce va fi dat «marea lovitură». După audierea d-rei Niculescu magistratul instructor d. Rosnoveanu însoţit de d. procuror Stăncescu s’a transportat la închisoarea Văcăreşti. D. jude Rosnoveanu a dat dispoziţiuni ca Virgil Nicolaescu să fie ţinut «la secret». Dat fiind că e vorba de un individ în adevăr periculos, care nu se dă îndărăt de la nici un act îndrăsneţ, spre a-şi aranja situaţia, (cum îi convine lui). Magistratul instructor a dispus să se aplice un regim sever și să se institue pază specială. De alt . • . V. - ' • - - . I ■ r s y -' "f V. 1 , CASA ECATEJEtlNEl BOTEANU, DIN STRADA MILITARI LIMPIA NICOLAESCU A FOST UCISA CHIAR IN ODAIA PRIMA FEREASTRA LA STRADA OCU ! V i - • ~, * ' iiii! OLIMPIA NICOLAESCU (O fotografie recentă care poartă semnătura ei, în ajun de a se mărita cu asasinul). CUVÂNTUL 3 Cercetările din timpul nopţii După vizita la Văcăreşti, d-nii judeinstructor Rosnoveanu şi procuror Stănescu s-au înapoiat la cabinetele de instrucţie unde cercetările au durat până la orele 4 dimineaţa. In cursul nopţii a venit la cabinet şi de prim-procuror Procopie Dumitrescu, care a asistat la cercetări. Nicolaescu a fost din nou «fiert fără apă». Până la 4 dimineaţa — după o zi întreagă de cercetări — a fost confruntat, întrebat şi hărţuit. Intr’o pauză, când a fost condus la camera arestaţilor, Nicolaescu a fost doborât de somn şi s’a întins pe bancă. A fost din nou interogată d-na Leoveanu, vecina care l’a văzut pe Nicolaescu cu paltonul pe braţ, apoi servitoarea Ana Popa şi în sfârşit, din nou şoferul Tudor Dumitru. Instrucţia găsind necesară o percheziţie la domiciliul acestuia, s’a transportat în şoseaua Colentina. Nu s’a găsit însă nimic compromiţător pentru şofer. După miezul nopţii, unul dintre reprezentanţii parchetului, ne-a împărtăşit vestea că instrucţia a făcut în cursul nopţii progrese mari şi că a făcut încă o descoperire ce stabileşte în mod irefutabil vinovăţia lui Nicolaescu, o descoperire însă despre care nu e încă oportun a se vorbi. Pinguin Senatorii şi ziua de 1 Decembrie O delegaţie de senatori, în frunte cu d. general Vlad, s-a prezentat ieri d-lor miniştri I. Lugoşianu şi N. Costăchescu, preşedintele Senatului şi le-a cerut ca în ziua de 1 Decembrie parlamentul să nu lucreze, deoarece sunt convocate în tot Ardealul, întruniri de protestare contra revizuirei tratatelor. D. Costăchescu, s’a opus acestei cereri, propunând să nu participe la aceste întruniri decât o parte de parlamentari, aşa ca Senatul şi Camera să nu-şi întrerupă lucrările. D. I. Lugoşianu a promis însă, că va comunica d-lui Iuliu Maniu această cerere. Procedee condamnabile E notorie situaţia critică în care se găseşte marele circ Kludsky, silit, pe aceste vremuri de criză cumplită, să poarte povara obligaţiunii de a întreţine sute de animale şi de a plăti salarii la un personal uman de peste 200 persoane. De aceea constitue o revoltătoare imoralitate procedeele unora din agenţii fiscali de poliţie şi comunali — care, abuzând în mod nepermis de calităţile lor, — vin în toate serile de spectacol, în număr mare. Din cercuri apropiate fostului prim ministru dr. Al. Vaida-Voevod ni se afirmă că serbarea desvelirii bustului d-lui Vaida va avea loc în ziua de 1 Decembrie, deşi d-sa a anuns şi o sută câteodată!, — şi intimi- tat nu va lua parte. ’ 5 I inna eni*hat-net no o ! După serbarea de la clubul naţional-ţărănesc, întreaga asistentă va face o manifestaţie la locuinţa d-lui dr. Al. Vaida-Voevod, dează pe conducătorii circului, prin atitudini îndrăsneţe şi triviale. Mai mult, se postează, unii din ei la intrare, şi introduc spectatori fără bilet, dar percepând ei o cotă oarecare, — fireşte reducerea e simţitoare!, — din costul biletului. Consecinţă: circul joacă în săli! HONGKONG 29 (Rador). Pline, şi încasările nu reuşesc să a- Vulcanul Krakatoa a avut copere cheltuelile, în ultimele 12 ore 323 e-Pentru a se pune capăt acestei rupţii dintre care una a a* ruşinoase stări de lucruri, — can-tins înălţimea de 720 mezată de imoralitatea unor funcție- prinari superiori, — am scris aceste rânduri, aşteptând şi severe măsuri de îndreptare. Desveiired bustului u-iui Ai.VuiUa __ —...,—.___ Erupţiile viicarului Krokdiod In continuarea anchetei noastre cu privire la asasinarea soldatului Buşulenga, relatăm astăzi ultimile faze ale procesului desbătut la Curtea cu juri din Salonic. Martori terorizaţi şi neteterorizaţi Printre ceilalţi «martori» apar şi doi martori cam... imprudenţi. Un băcan familist,, anume Adamu şi un altul Caprini, croitor, ambii cetăţeni liniştiţi şi creştini ortodoxi. Văzându-se pentru prima dată în faţa unei Curţi cu juri, cu mâna pe Sfânta Cruce, declară timid că ei nu cred în basmul propagandei româneşti din oraşul lor Veria. Ei nu ştiu nimic de existenţa unei astfel de organizaţii, îşi permit aceşti martori să declare ceva mai mult, anume că ei nu cred în vinovăţia cel puţin a unora din cei acuzaţi. Aceşti umili cetăţeni ai Republicei Elene au crezut că poţi merge ca martor la tribunal, să spui sincer ceea ce crezi şi să te întorci apoi acasă. «întrebările abile însă ale procurorului îi demască» şi ambii sunt arestaţi pe loc pentru jurământ fals. «Sperjurii» nu s-au mai întors seara acasă. Au dormit la puşcărie. Un alt martor, refugiat unul din Tracia, anume Kiossee, îşi permite şi el să declare ceva care nu corespundea cu mărturiile acuzaţiei şi atunci... este şi el arestat ca sperjur. In schimb apar în faţa Curţii martori de o moralitate ce exclude orice echivoc şi pe ale căror mărturii totuşi acuzarea sprijină o bună parte a rechizitoriului său. Aceşti martori simt: 1. Vasdekis, puşcăriaş condamnat pentru omor, cu câteva luni de zile înainte. Acest martor «onorabil» declară că la Viena, — nu comisese încă omorul şi era deci liber — îşi aminteşte că a auzit dela o doamnă Papagicu, că acuzatul Simu a lipsit în seara crimei o jumătate de ceas dela prăvălie!... 2. Fidopulos, puşcăriaş, condamnat de curând pentru tâlhărie. Acesta declară în faţa Curţii că acuzatul L. Petulea a încercat să-l mituiască, fiind în aceiaşi celulă cu el, spre a declara că Grecia îl acuză pe Leonida Petulea din ură personală. Fidopulos însă a refuzat să accepte mita. Cele de mai sus se pot citi în ziarul «To Fos» din 25 octombrie 1932. E lesne de văzut ce temei se poate pune pe mărturiile unor puşcăriaşi. Un martor... neaşteptat Cu multă — şi credem justificată — surprindere vedem la un moment dat că apare în faţa Curţii cu juri, ca martor al acuzării, o figură cunoscută. Citim în ziarul «Kathimernnh din 25 octombrie 1932, că în ziua de 24 a fost audiat şi un martor al cărui nume este Murelatos, subofiţer în armata greacă. Acestsubofiţer grec a declarat că mobilul crimei a fost ura de rasă, şi că soldatul Buşulega a fost omorât de propagandiştii români. Numele Murelatos l-am mai văzut apărând în arenă în primele zile după dispariţia lui Tache Buşulega. A fost chiar arestat. Credem că pentru lămurirea cititorilor trebue să dăm o desluşire. Fostul arestat Murelatos ,împotriva căruia existau dovezi zdrobitoare» înainte de descoperirea «adevăraţilor» criminali, este una şi aceiaşi persoană cu actualul martor Murelatos. Fostul acuzat transformat acum în martor. Numai justiţia greacă ar putea să fină în seamă o declaraţie a acestuia. Un martor cu... surprize In timp ce preşedintele Calidianis, abilul procuror Exarhopulos şi toţi juraţii erau ocupaţi cu audierea mărturiilor de mai sus, dintre martorii acuzării apare şi un domn a cărui înfăţişare nu promitea nimic senzaţional. Era îmbrăcat în uniformă. Căpitan activ de artilerie. Numele lui: Thomas Papadopulos. Cu un glas ferm şi clar a început să răspundă întrebărilor. Nu pronunţase decât câteva fraze şi templul zeiţei Themis se sgudue. Procurorul Exarhopulos devine palid. Preşedintele înmărmurit. Câţiva dintre juraţi deschid ochii surprinşi. Ceilalţi aruncă înspre martor priviri de ură şi dispreţ. Figurile cadaverice ale unora din acuzaţi reînvie. Cu privirile aţintite asupra martorului, sorb cuvintele de licăriri de speranţă. Câţiva bătrâni valahi din sală lăcrămează. Un ofiţer grec, martor al acuzării, oara nu acuză pe «asasinii valahi»! Un ofiţer activ grec care nu insultă pe aromânii Ceva mai mult, vorbeşte chiar bine de unii din acuzaţi pe cari îi cunoaşte. Tot din sală însă pornesc murmure de dezaprobare amestecata cu injurii grave la adresa martorului. Neapăsător de tot ce se petrece în jurul lui, Thomas Papadopulos, declară cu acelaş glas ferm şi clar că NU CREDE IN POVESTEA PROPAGANDEI, UREI DE RASA, etc. Preşedintele Calidianis enervat, îl întrerupe spunând «Sunt lucruri dovedite, iar d-ta domnule ofiţer, vii să le negli. Ostaşul grec Insă rămâne neclintit şi continuă, răspunde, argumentează.. «O parte din acuzaţi, domnule Prezident, sunt rude apropiate cu victima. Dacă ar fi vroit să-l omoare pe Taxhe Buşulenga ce nevoie aveau să recurgă la serviciile unui individ ca Gucia? Puteau oricând să-l omoare pe Buşulenga acasă la el fără concursul acestui ticălos». Procurorul Exarhopulos înfuriat îl apostrofează. «D-ta eşti ofiţer grec?» Martorul nu se lasă intimidat şi cu fruntea sus răspunde dârz şi respicat: «Da- Sunt ofiţer de artilerie. Căpitan activ». Avocatul părţii civile îl atacă cu violenţă, îl insultă aproape. Dar martorul nu se impresionează. Răspunde. Fraze scurte, tăioase, care nu admit replică. Când preşedintele exasperat il întreabă: «Dar pentru ce atunci a fost omorât dacă nici spre a-l jefui şi nici din fanatism?», căpitanul Papadopulos tace şi dă din umeri.... Aţi văzut deci, toţi martorii oneşti şi obiectivi ai acuzării sunt favorabili aromânilor şi resping cu hotărâre ideia unui asasinat comis din îndemnul unei aşa zise «propagande româneşti». O mare eroare faniciară Condamnarea aromânilor din Veria de către justiţia greacă Vouă categorii de martori. - linost acuzat transformat In acuzator . ...................................... ' • ' • - Y Y-YYJr-.Y- './■ . «... Y- v> • ■ • . ■ ■’ii, ■ r.Ş. » .. ~ ~ Jf J. Ifm W& O vedere generală a Salonicului, unde s’a desfăşurat, — în condiţiile pe cari le relatează ancheta noastră, — procesul aromânilor din orașul învecinat Veria. O delegaţie a invalizilor de război la d. Maniu D. Iuliu Maniu, preşedintele consiliului, a primit ori după amiază, la Cameră, o delegaţie a invalizilor de răsboi, proveniţi din fosta armată austro-ungară. Delegaţia a cerut un regim de egalitate cu ceilalţi invalizi, în ce priveşte pensiunile. D. preşedinte al consiliului a făgăduit delegaţiei că va căuta să soluţioneze în timp echitabil doleanţele înfăţişate. Trotzki se înapoiază la Constantinopol COPENHAGA 29 (Rador). — In urma refuzului guvernului norvegian de a permite intrarea lui Trotski în Norvegia, Trotzki. .va pleca mâine spre Istambul. FRAUDELE DIN GARA DE NORD Casierul garei in complicitatea unui impiegat au delapidat sume importante Organele poliţieneşti au arestat ori pe defrandatori O importantă fraudă a fost descoperită la cassieria gărei de Nord. Frauda a fost descoperită graţie faptului că în ziua de 22 ort. casierul gărei de Nord, anume Mihai Constantin, a dispărut. Fiind bănueli că dispărutul şi-a însuşit banii instituţiei, s’a orânduit o anchetă sumară care a constatat, că Mihai Constantin ridicase din încasarea zilnică, — în ziua dispariţiei — suma de 70 mii lei. Au fost anunţate autorităţile poliţieneşti, iar inspectorul Frânculescu, şeful siguranţei Capitalei a însărcinat pe comisarul Scarlat Haralambie cu urmărirea casierului dispărut. O VERIFICARE In acelaş timp, organele financiare de control ale instituţiei au fost insărcinate să înceapă o verificare a gestiunei casierului incorect. Din primele cercetări s’a stabilit că, Mihai Constantin inaugurase la casieria gărei unul dintre cele mai ingenioase sisteme de fals şi fraudă. Operaţiile au fost începute—pare de necrezut această preciziune—tocmai în Aprilie 1931, şi de atunci, în fiecare zi, cassierul sustrăgea sume importante de bani din încasarea zilnică. Până în prezent s’a constatat că Mihai Constantinescu şi-a însuşit peste un milion lei. O verificare amănunţită — care necesită cel puţin douăzeci de zile— va da cu siguranţă la iveală, alte fraude mult mai importante. De altminteri avizul comisiunei financiare cere această verificare, întrucât gestiunea cassierului e foarte complicată. UN SISTEM INGENIOS Cercetările organelor poliţieneşti şi a comisiunei de anchetă au descoperit sistemul pe care-l utiliza cassierul, — un sistem cu totul ingenios, care a făcut ca timp de aproape doi ani de zile să nu dea nimic de bănuit, deşi funcţionează atâtea organe de control şi verificare. S-a stabilit că unul din organele de control, şi anume casierul colectiv primea de la Mihai Constantin încasările zilnice înregistrate numai pe aşa zisa «farme de specificaţie», fără a mai face controlul corupturilor. «Colectorul» era primul organ de control, şi cassierul Incorect a găsit până la urmă şi sistemul de a înşela şi vigilenţa celorlalte organe superioare. UN COMPLICE Pentru aceasta, şi-a asigurat complicitatea impiegatului Dumitrache I Mihail de la direcţia financiară a C. F. R. Când Mihai Constantin venea cu verificările la direcţia financiară, avea întotdeauna grijă să anunţe înainte, pe Dumitrache. Impiegatul, era la post, şi cu anumite substanţe chimice rectifica cifrele de pe situaţii în momentul când venea la verificarea controalei veniturilor. Anunţându-l în prealabil pe Dumitrache, cassierul avea întotdeauna grijă să-i precizeze şi suma core lipseşte. Graţie acestui sistem, gestiunea cassierului era întotdeauna găsită în cea mai perfectă regulă. ARESTAREA CASIERULUI Organele poliţieneşti, punând în urmărire pe Mihai Constantinescu, au întins o reţea de posturi la toate cunoştinţele şi rudele fugarului. Eri, cassierul a fost semnalat la o rudă a sa, din str. Vasie Gherghel. Comisarul Scarlat Haralamb l-a surprins acolo, şi l-a arestat. In urma mărturisirilor cassierului, a fost arestat şi impiegatul Dumitrache. Cercetările continuă, întrucât se pare că ar mai exista complicităţi.