Cuventul, februarie 1933 (Anul 9, nr. 2792-2819)

1933-02-01 / nr. 2792

Miercuri­­ Februarie 1933 Omul cu patru adrese Organele siguranţei generale au copii au fost trimise în străinătate, stabilit însă că, spionul nu primea precum şi transmiţătorii telegra­­corespondenţa numai pe adresa din melor, str. Ştirbey Vodă, din precauţiune In legătură cu aceste cercetări desigur, şi spre a evita urmărirea, s’au produs în ultimele zile inci-Tewekelew a făcut uz de încă alte trei adrese. La institutul electrolichnic a cu­­-n­oscut o scadentă — nu-i vom da numele, fiindcă biata fată a fost de bnă credință — pe care a rugat-o camaradereste să-i facă un serviciu. Invocând diferite pretexte, ba că nu are gazdă, ba că stă la un prie­ten ce se mută mereu, în sfârşit, fiindcă nu are o adresă stabilită, şi-a rugat colega să-i facă serviciul de a primi corespondenţa. Studenta a acceptat dintr-un spirit de cama­raderie lesne explicabil, şi a înce­put să primească scrisori pe nu­mele Mihail Dragoslovski. Tewekelew explicase colegei sale de şcoală, că acesta e numele său real şi că scrisorile îi vin dela pă­rinţi. Altă adresă pe care o utiliza pen­tru primirea corespondenţei, era aceea a facultăţei de medicină ve­terinară. Intr'o bună zi s’a dus la portarul facilitate!, s’a prezentat drept studentul Peter Vâlcov şi pretextând că nu are domiciliu, a rugat să­ i se primească poşta. Por­tarul, crezând că serveşte în adevăr un student, a acceptat, şi peste puţin timp, poşta a început să-i aducă scrisori pentru studentul Peter Val­­cov. SPRIJINUL UNUI NE­GUSTOR DIN CALEA RA­­HOVEI Ultima adresă de care făcea uz spionul şi unde venea aproape în fiecare zi, era la negustorul Boris Ivanov din calea Rahov­ei No. 393. Ivanov se află în momentul de faţă la siguranţă, unde e cercetat. Nu se poate spune dacă are sau nu vre-o vină, fapt e că, până acum s-a stabilit doar că primea cores­pondenţa lui Tewekelew şi îi avan­sa sume de bani când acesta se gă­sea la strâmtoare. Ivanov suspine că a făcut un simplu serviciu unui compatriot, că acest serviciu nu a fost intere­sat. Pretinde că habar nu a avut ce conţinea poşta ce venea şi că îi îm­prumuta bani cum a înlesnit şi al­tor compatrioţi. Tewekelew susţine acelaş lucru , că Ivanov nu ştia de operaţiile sale. Siguranţa a reţinut pe Ivanov până la elucidarea afacerei. CERCETĂRILE LA POŞTA Cercetările la Poşta Centrală au continuat şi în cursul zilei de eri, pentru a se stabili arparatele dente la Poşta Centrală. Funcţio­narii de origină bulgară au fost a­­lungaţi din birouri. CERCETĂRILE DE ASTA NOAPTE Astă-noapte, la siguranţa gene­ Air* xtswz ny.\- wo­' ’ '»{­• V ‚h; HU kU- - ■ ffiW «u­. f»***tEn 'jBit ■ f'”î •nn. ■ li:, i kî'iti: «ii- i§Sip ii ■!?‚. «.»-r ·v ;iv Si «î- lUSi-i :• ... ■ i I, 811’ IW-. ‚îf­· »' r ·­- . ’ ■ h - nn- ■ V : ;::y il IV*­­ '■ T ;?«*'•***' •• ', \X? 'b ^ v m *t ff* Uit* - vi*.?',' , i: * -'N • A: ’ •' · ”i\ \ v-‘ ■: r: ·-•!?- . MSH- frt-m-' ■uIIî: " ’ ' ' ■ ***?■ u;-- . . .-V $***”■• ' ' , ,,V)Ss ... ■ ' , *' îmnsi­­ri ~hiîiî H-f»­it4-,; iviț-i n :-• ‚ ■ *­*-'** i ri"; ' ■ni*: M: ■ f ? u» ' iii «1 - îiîl> •; ■ - : ;.ţ t \ i' ‘n : ■ i .... V-: ....... Ciîrel telegrafic găsit la telegrafiștii spioni și aco­perit cu o substanță chimică Spionajul la Poşta Centrala Omul cu patru adrese ---------------------— Aportul unui negustor din calea Rahiovei. — Cum au fost ticluite telegramele in timpul negoceritor cu Sovietele Am relatat amănunţit în ultimele­­ Maria Lisi care locueşte împreună noastre numere, cercetările cari au, cu nepotul ei, anume Anton Hi-1 » » 1 J w N­ A A /\VI n. /I /k m AC*Hn A 1* 1 0*1 TI U dus la descoperirea organizaţiei de spionagiu de la Poşta Centrală. Cercetările au continuat intens în ultimele douăzeci şi patru de ore, şi au avut de scop, stabilirea complectă a activităţei lui Ivan Dimitrev Tewekelew, şeful orga­nizaţiei. Spionul venit în ţară în luna Mai a învăţat româneşte în trei luni de zile. E probabil că ştia româneşte ch­iar la venirea în ţară întrucât prima sa gazdă din Bucureşti măr­turiseşte că i-a vorbit de la început într’o românească cu accent străin. Iar pe urmă, s-a perfecţionat. ULTIMA GAZDA Ultima­­sa gazdă a fost în str. Ştirbey Vodă No. 44, la o bătrână, mesch, originar din Ardeal. Amândouă au dat organelor si­guranţei preţioase lămuriri cu pri­vire la felul de trai al lui Teweke­lew. Spionul ducea o viaţă foare largă: lucra intens noaptea, se culca târziu şi lipsea aproape toată ziua de acasă. Era în permanenţă vizitat de diferiţi indivizi, şi, pri­mea în fiecare zi o corespondenţă voluminoasă. Gazdei i s’a părut suspect, de la început, faptul că primea banii în dolari. Tewekelew a explicat, când a fost întrebat de gazdă, că are un unch­iu în America, şi că familia sa a intrat în posesiunea unei moş­teniri. Dolarii — explica el — pro­vin de la acea moştenire.­rală a statului, d-nii Eugen Chris­­tescu şi Vintilă Ionescu au conti­nuat cercetările. Diriginţii oficiilor au fost invi­taţi la siguranţă unde au ajutat la cercetarea diverselor dosare poştale de transmitere a corespondenţei şi telegramelor. E de remarcat cu a­­cest prilej, că din primul moment al urmărirei organizaţiei de spio­naj, direcţia generală a p. t. r.-ului a dat un important concurs organe­lor siguranţei, ajutând la identifi­carea funcţionarilor complici. In special diriginţii oficiilor , te­legraf, cartare a corespondenţei şi cel din Gara de Nord, au dat un preţios concurs siguranţei, ajutând la urmărirea spionilor din birouri cât şi la ticluirea şi camuflarea te­legramelor după care umblau spio- CORESPONDENŢA NE­GOCIERILOR CU RUSIA Acum câtva timp, exact în peri­oada când se desfăşurau tratativele cu Sovietele, spionii au desfăşurat cea mai vie propagandă din toată cariera lor. Obiectivul lor era mai ales tele­gramele ce plecau deja şi spre mi­nisterul afacerilor străine în legă­tură cu tratativele ce se urmau. Siguranţa a făcut atunci uz de a­­numite telegrame ticluite, spre a de­ruta pe spioni,­­ dar nu a putut o­­pri şi copierea unor telegrame ci­frate, cari au fost transmise ime­diat centralei vieneze. Se afirmă în­să că cele căzute în mâinile spio­nilor, — şi cam­ erau cifrate — erau cele mai puţin importante... NOUI ARESTĂRI SENZA­ŢIONALE CU CADRILA­TEI OGISTANŢA3 30. — In legătură cu d­escoperirea organizaţiei de spionaj la Bucureşti, ni se aduce şti­rea că autorităţile siguran­ţei din Bazargic şi Sinistra au făcut nouă arestări sen­zaţionale. Cei arestaţi urmează a fi expediaţi la Bucureşti, pentru continuarea cerce­tărilor. Printre ei se află numeroşi intelectuali bul­gari. ARESTĂRI LA CON­STANŢA CONSTANTĂ. 30. — In legătură cu organizaţia de spionaj descope­rită la poşta centrală din Capitală, siguranţa locală a făcut nouă im­portante arestări atât în oraş cât şi în judeţ, unde a fost arestat un medic bulgar, care s-a dovedit a f­i şeful organizaţiei de spionaj din Constanţa. Medicul urmează a f­i adus în lo­calitate mâine dimineaţă, de unde va f­i trimis apoi cu materialul gă­sit la descinderea ce s-a făcu­t la lo­cuinţa lui, siguranţei din Capitală. Inaugurarea cursurilor liceale ale Marelui Voevod Solemnitatea de om­ de la Palatul Regal Pentru a da prilej Măriei Sale Marelui Voevod Mihai de Alba Iulia de a-şi face studiile secundare după toată rânduiala şcoalei româneşti de azi, M. S. Regele a hotărât în­fiinţarea clasei I liceală. Conducerea acestei clase este in­tenta a vizitat sala de clasă, de gimnastică şi anexele şcoalei. D. ministru al instrucţiunii a a­­sistat la ora de ştiinţe naturale, care era în programul zilnic. Elevii, colegi ai Marelui Voe­vod, în număr de şapte au fost aleşi ţiuuii, ajutat de guvern­orul Măriei Sale, iar In ce priveşte ţinerea şi liberarea actelor, clasa este ataşată credinţată d-lui ministru al instruct, astfel ca, după putinţă, să repre­zinte toate provinciile şi diferitele clase sociale. Cursurile se ţin după programele Colegiului Naţional «Sf. Sava» din în vigoare ale şcoalelor secundare. Bucureşti, -------potop­­ri, Luni la Palatul Regal din calea Victoriei în localul special amenajat, în prezenţa M. S. Rege­lui, a d-lui ministru al instrucţiunii, a corpului profesoral şi elevilor, a avut loc inaugurarea clasei. S’a oficiat un serviciu religios eu­­ de către Sf. Sa Pr. N. Popescu pen. care s’au emis telegrame a căror ‘ tru sfințirea apei, după care, asis- In timpul sfeștaniei: Voevodul Mihai, având ân dreapta cole­gii de clasă Noni cutremure In erecta ATENA, 30 (Rador). — In Grecia septentrională și cu deosebire în Calcidica s’au semnalat noui cutre­mure. —X. CUVÂNTUL --------00X00-------­ noartea generaluia. Toma Popescu Generalul Popescu Tom­a, șeful ser­viciului contencios din ministerul apă­­rărei nationale, a decedat ori în gar­nizoana Craiova. Defunctul era o figură cunoscută in cercurile militare și pierderea lui lasă unanime regrete. —-—uoXoo—---­ Selecţionarea elevilor liceelor militare La ministerul apărării naţionale s-a alcătuit un proect de lege referitor la liceele militare. Se prevede, între altele, înfiinţarea de comitete şcolare pe lângă fiecare liceu. De asemenea sunt dispoziţiuni, privitoare la selecţionarea elevilor, printre care şi eliminarea celor ce ră­mân repetenţi. Proectul va fi depus în actuala se­siune a Parlamentului. Preşedinţii comisiilor. Camerelor de muncă Ministerul Muncii, Sănătăţii şi O­crotirilor Sociale a dat o decizie prin care se numesc preşedinţi ai co­misiilor prevăzute de regulamentul e­­lectoral al legii camerelor de muncă, următoarele persoane: D-nii: V. Boghiceanu, subinspec­­tor al muncii, Iaşi; Mv. Jugureanu, imp. la inspectoratul muncii, Bacău; A. Maksay, şeful oficiului de plasare, Galaţi; C. Meroşanu, inspector al muncii, Brăila; V. Ionaşcu, inspec­tor central al muncii, Constanţa; M. Ceachir, secretarul corn. de exami­nare, Ismail; I. Guriţă, inspector cen­tral al muncii, Bucureşti; V. Ceainu, subsecretar al muncii, Ploieşti; C. Puţurcenu, contabil al casei asigurări­lor, Craiova; Tr. Haneş, subinspector al muncii, Timişoara; T. Beldiman, subinspector al muncii, Arad; V. Bu­­zea, subinspector al muncii, Sibiu; B. Ternăveanu,inspector central al muncii, Cluj; V. Rediţeanu,­ subins­pector al muncii, Braşov; N. Viiniciuc, inspector al muncii, Chişinău; M. Bo­tez, inspector al muncii, Cernăuţi; G. Sasu, şeful ^oficiului de plasare, Deva. “r, . , ——gd^oo-----­ O desminţire a Federa­ţiei generale a salaria­ţilor publici Federaţia generală a salariaţilor publici ne trimite următorul COMUNICAT Federaţia generală a asociaţiilor profesionale de salariaţi publici, luând cunoştinţă de articolul «Bu­getul funcţionarilor», apărut în ziarul «Argus» cu data de Sâmbătă 28 Ianuarie 1933, precum şi de arti­colul «Direcţie sau Minister!», apă­rut în ziarul «Adevărul» cu data de 31 Ianuarie 1933, dă cea mai catego­rică desminţire afirmaţiunei, că a­­sociaţia generală a funcţionarilor publici sau Federaţia salariaţilor publici ar urmări desfiinţarea mi­nisterului muncii şi sănătăţii, a ministerului de domenii şi a mi­nisterului de comunicaţii şi lucrări publice. Afirmaţi­unea, că­­ Brădişteanu, preşedintele Federaţiei ar ţine şe­dinţe la liceul «Lazăr» cu o comi­­siune, compusă din funcţionari, pro­fesori şi publicişti, pentru alcătui­rea unui proect de buget de 18 miliarde, este de domeniul fante­ziei. Federaţia lucrează la alcătuirea unui proect de buget, la sediul ei din Pasajul Imobiliara, pe baze ca­re, la timpul oportun, vor fi aduse la cunoştinţa publică. Un interesant caz de plagiat La facultatea de teologie din Ca­pitală s-a descoperit un caz care ese cu totul din comun. Iată despre ce este vor­ba: Studentul Păsculescu Emil­ Orlea a obţinut în Decembrie 1928 titlul de licenţiat în teologie pe temeiul lucrării întitulată: „Provicenţa di­vină în istoria lumii”. S’a dovedit acum că această lu­crare este plagiată, până la punct şi virgulă, după o altă teză de li­cenţă din anul 1909. Consiliul profesoral al facultăţii, întrunit zilele trecute, a hotărât a­­nularea examenului depus de stu­dentul Păsculescu şi a diplomei de licenţă. Interesant este faptul că acest student, pe baza diplomei de licenţă, a fost hirotonit preot la o cunoscută parohie din Capitală. Facultatea de teologie a interve­nit la ministerul instrucţiunii pentru a lua măsurile ce decurg din anu­larea diplomei. Rămâne de văzut ce hotărâre vor lua şi organele superioare biseri­ceşti ——1-OOXOO-------­ OB incorporarea conti­­­mentului 1933 Ministerul apărărei na­ţionale, serviciul recrută­­rei, aduce la cunoştinţă că încorporarea ctg. 1933, se va face pe 1 Martie 1933, când tinerii urmează a se prezenta la cercurile de recrutare respective. 3 . După cum se ştie, o misiune ex­traordinară a «Ordinului Suveran de Malta» se află de mai multe zile în Bucureşti. Ea este alcătuită din contele Michel de Pierredon şi con­tele Emmanuel de la Rochefou­cauld. Personalitatea celor doi delegaţi Contele de Pierredon este Minis­tru Plenipotenţiar şi «bailli» al or­dinului suveran al cavalerilor de Malta, singurul demnitar al acestui ordin care, deşi nefiind «profes», poar­­­tă insignele Marii Cruci de Malta decernată «profesiilor, aceasta ca o mulţumire supremă a ordinului pen­tru serviciile pe care d-sa le-a a­­dus. De 6 ani, contele de Pierredon este reprezentantul ordinului suve­ran de Malta în Franţa în calitate de Ministru Plenipotenţiar şi în­sărcinat cu misiune. D-sa a obţinut de la guvernul francez recunoaşte­rea ordinului suveran de Malta în Franţa şi autorizarea portului, în această ţară, a insingelor lui, inter­zise de la revoluţia din 1789. Tot prin mijlocirea contelui de Pierre­don, ordinul ospitalier de Malta a fost recunoscut în Franţa ca fiind de utilitate publică. Contele Emmanuel de la Roche­foucauld este de 6 ani colaborato­rul imediat al contelui de Pierre­don în Franţa. D sa este cavaler al ordinului şi consilier de legaţie. Ambii demnitari au binevoit a da reprezentantului agenţiei «Ra­dor» următoarele lămuriri în le­gătură cu misiunea domniilor lor în România: Misiunea în România «Misiunea aceasta a avut un scop dublu. Mai întâi, să aducă M. S. Regelui Carol al ll-lea insignele su­verane de «bailli» al Marii Cruci a Ordinului de Malta, insigne supre­me cari au fost purtate şi de Regele Carol I şi de Regele Ferdinand I şi cari se acordă numai Suveranilor. Al 2-lea scop al vizitei a fost ca d. de Pierredon să prezinte M. S. Regelui scrisorile prin care Alteţa Sa Eminentisimă principele Ludo­vico Chigi Albani della Rovere, marele maestru al ordinului suve­ran de Malta, a acreditat pe lân­gă Majestatea Sa pe contele Mi­chel de Pierredon în calitate de tri­mis extraordinar şi ministru pleni­potenţiar. Ordinul de Malta are, în adevăr, reprezentanţi pe lângă capii unor State. Are astfel azi pe lângă Vatican, la Viena (care s’a menţinut în permanenţă în cursul veacurilor), la Budapesta, la Paris însărcinat cu misiune (autorizat şi de guvernul francez), iar de a­­cum şi la Bucureşti. Sediul acestei din urmă legaţii e tot la Paris, titularul ei şi, în lip­sa sa, însărcinatul cu afaceri, adi­că d-nii de Pierredon şi de la Roche­foucauld, fiind acreditaţi şi pe lân­gă Suveranul nostru. Se inten­ţionează ca ulterior să se perma­nentizeze o reprezentanţă cu sediul chiar la Bucureşti, printr’un însăr­cinat cu afaceri. Istoricul ordinului de Malta Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta, zis şi ordinul Sfântului Ion din Ierusalim, a avut totdeau­na situaţia de putere suverană. Ca­racterul acesta i-a fost recunoscut, în veacurile trecute, de către curţi­le europene, astfel încât, cu excep­ţia capetelor încoronate, nici un serinţ nu avea întâietate faţă de Marele Maestru al Ordinului de Malta. Creiat pe la anul 1060, func­ţionând în veacurile 13, 14 şi 15 la Rhodos, iar de la 1530 la 1­798 la Mal­ta apoi la Ferrara, ordinul da Malta îşi are sediul (Marele Magis­ter) încă din anul 1834 la Roma, Palatul Malta. Marele Maestru al Ordinului, Alteţa Sa Eminentisimă principele Chigi Albani, este secun­dat de un consiliu suveran de pa­tru. Ordinul numără apoi diferiţi demnitari în Italia, Franţa, Aus­tria, Cehoslovacia, Anglia, Ungaria Polonia, Olanda, etc. Ordinul de Malta e azi o entitate suverană spirituală. Scopul lui e exclusiv caritabil şi ospitalier. Primirea la Palat Contele de Pierredon a exprimat reprezentantului nostru cât se sim­ți­ de fericit de primirea care le-a fost făcută, d-sale şi contelui de la Rochefoucauld, de către M. S. Re­gele Carol 11 şi cât sunt amândoi de recunoscători de onorurile deo­sebite hărăzite reprezentanţilor or­dinului suveran de Malta. A accen­tuat deasemeni cât e de favorabilă impresia pe care i-a făcut-o ţara ro­mânească şi în deosebi Bucureştii pe cari îi aseamănă cu Madridul. Contele de Pierredon şi contele de la Rochefoucauld vor părăsi peste câteva zile Bucureştii, ur­mând să se reîntoarcă în România ori de câte ori interesele misiunii de acreditare pe lângă Suveranul Țării vor cere aceasta. Misiunea delegaţilor Ordinului de Harta d­in România­­»Ha- O convorbire cu cei doni delegali cari au înmânat Suvera­nului nostru însemnele Ordinului Contele de Pierredon şi contele de la Rochefoucauld. Insignele suverane de bailli al Marei Cruci a Ordinului de Malta oferite M. S. Regelui de către trimișii speciali ai Marelui Maestru al Ordinului. Bestiala faptă a unei mame denaturate De teama unei guri in plus de hrănit, ea sufoca pe noul născut ca o cârpa macita In apa fiarta VIENA 29.—(Corespondentă parti­culară)— O crimă comisă cu o bes­tialitate rară, şi care dovedeşte că chiar cel mai nobil şi mai primitiv instinct, cel de mamă, poate fi înă­bușit de lăcomie, s’a petrecut zilele acestea într’o mică localitate aus­triacă, Maissan, lângă Eggenburg. O FEMEE RAU FAMATA Acum doi ani, agricultorul Edu­ard Kührer, proprietarul rattei gos­podării frumoase a luat în căsătorie pe văduva Maria Kührer — azi în vârstă de 42 ani — cu trei copii. Cu­rând de tot , a convins bietul om că nu degeaba nevasta lui se bucura în tot ţinutul de un nume rău. Prin­tre altele, se zicea de ea că şi-ar fi învăţat pe proprii ei copii — în vâr­stă de 8, 10 şi 12 ani — să fure şi să-i aducă ei produsul furturilor. Apoi­ era renumită şi pentru altce­va, un delict destul de grav în Aus­tria : punea apă în laptele ce vin­dea. Fusese condamnată de 7 ori de autorităţi pentru acest fapt. MUSAFIR NEDORIT Sâmbătă trecută, pe la orele 5 du­pă amiază, femeea dădu naştere, a­­sistată de moaşa comunală, unui flăcău foarte sănătos. Bătuse la ochi faptul că d-na Kührer, deşi mamă a trei copii, deci ca practică în ma­terie, nu făcuse nici cea mai mică preparativă în vederea acestui eve­niment, pe care soţul ei îl aştepta cu înfrigurare. Nici un scutec, nici o cămăşuţă, nici o cârpă, nimic. Se văita numai, după ce văzuse că mi­cuţul trăia, că Dumnezeu i-a dat în­că o gură de hrănit! Seara a dat copilul, gol, lui tată-său, să-l aibe el în gri­je. Agricultorul, mândru, l-a luat la el în pat şi l-a veghiat toată noaptea. Duminică dimineaţa, d-na Küh­rer a trimis pe soţul ei la şcoală, spre a cere o permisie de trei zile pentru unul din copiii ei. In camera în care leuzea femeea, ferbea pe so­bă o oală cu apă, în MAMA CRIMINALA se, căci i­ se pare că copilul ar fi murit. Moaşa veni şi punând micul trup pe masă, spre a proceda la un boţea in extremis, simţi corpul cald încă al micuţului, care însă nu mai dădea nici un semn de viaţă. Moaşa obser­vă că copilul avea obrajii aprinşi, iar în jurul gurii, pe frunte, în do­sul urechilor şi pe ceafă prezintă pete vinete. Ea înştiinţă pe medicul comunal, care la rându-i, după o cercetare amănunţită a cadavrului, anunţă poliţ­ia. Autopsia micei victime confirmă primele bănueli: mizerabila mamă aplicase pe fata copilului o cârpă muiată în apă elocotindă şi a uinu­­t-o atât timp pe obrăjiorii lui, până ce nevinovatul copil s’a sufocat. Mizerabila a negat fapta, păstrând în acelaş timp calmul cel mai desă­vârșit în faţa oribilului act. Ea a fost declarată arestată și lăsată sub pază pe loc, până ce va putea pă­­ ­­st Când se înapoiă acasă, d. Kührer întrebă unde-i copilul. Nevastă-sa îi răspunse că se află sub cuvertură- După câteva momemte femeea scoa­se copilul de sub cuvertură și-i spu­se bărbatului său să-l cureţe, căci s’ar fi murdărit. Bărbatul se execu­tă, numai că, în timp ce curăţa co­pilul, mamă-sa îl ţinea cu faţa în jos. După masă, d. Kührer se apucă să cureţe soba. Găsi în ea câteva bucăţi însângerate de vată. Acest lucru îi dădu de gândit, cu atât mai mult cu cât la plecarea sa, femeea îl ruga să încue uşa. Duminică, pe la 7, o servitoare care mulgea vacile, intră în camera leuzii şi o văzu ţinând copilul la piept. Abea eşise afară, că b­uza strigă pe bărbatul său din bucătă­rie şi-i spuse să se ducă după moa­­ră şi patul de leuzie. CAPITALA Sinuciderea unui funcţionar popo Cadavrul sinucigaşului a fost transportat la institutul medico-le­gal spre a i se face autopsia. ÎNCERCARE de sinucidere Marioara Petrescu, de 34 ani din str. Sub Tei No. 25, a încercat eri să-şi curme zilele înghiţind o canti­tate de spirt denaturat. A fost internată la spitalul Co­­lentina. Ceea ce a îndemnat-o să-şi curme zilele a fost mizeria. Prietenul care o întreţinea, devenind şomeur, ea decât să suporte ruşinea unei con­ nu mai avea nici o posibilitate de cedieri sau a unei reclamaţii în­­ trai, faţa autorităţilor.­­ -------ooXoo- Un biet funcţionar din serviciul societăţei de petrol «Filaret», anu­me Leo Aisengrof, şi-a pus dri ca­păt zilelor spânzurându-se de uşa dormitorului. Nefericitul a fost găsit mort, în locuinţa sa din strada Mitropolitul Grigorie No. 6. In vârstă de 12 ani, supus polon, sinucigaşul a lăsat o scrisoare în care explică motivele funestului său gest: lipsindu-i din cassa societăţei câteva mii de lei, pe care nu a avut posibilitatea să-i pună la loc, a preferat să moară

Next