Cuventul, februarie 1933 (Anul 9, nr. 2792-2819)
1933-02-01 / nr. 2792
Miercuri Februarie 1933 Omul cu patru adrese Organele siguranţei generale au copii au fost trimise în străinătate, stabilit însă că, spionul nu primea precum şi transmiţătorii telegracorespondenţa numai pe adresa din melor, str. Ştirbey Vodă, din precauţiune In legătură cu aceste cercetări desigur, şi spre a evita urmărirea, s’au produs în ultimele zile inci-Tewekelew a făcut uz de încă alte trei adrese. La institutul electrolichnic a cu-noscut o scadentă — nu-i vom da numele, fiindcă biata fată a fost de bnă credință — pe care a rugat-o camaradereste să-i facă un serviciu. Invocând diferite pretexte, ba că nu are gazdă, ba că stă la un prieten ce se mută mereu, în sfârşit, fiindcă nu are o adresă stabilită, şi-a rugat colega să-i facă serviciul de a primi corespondenţa. Studenta a acceptat dintr-un spirit de camaraderie lesne explicabil, şi a început să primească scrisori pe numele Mihail Dragoslovski. Tewekelew explicase colegei sale de şcoală, că acesta e numele său real şi că scrisorile îi vin dela părinţi. Altă adresă pe care o utiliza pentru primirea corespondenţei, era aceea a facultăţei de medicină veterinară. Intr'o bună zi s’a dus la portarul facilitate!, s’a prezentat drept studentul Peter Vâlcov şi pretextând că nu are domiciliu, a rugat să i se primească poşta. Portarul, crezând că serveşte în adevăr un student, a acceptat, şi peste puţin timp, poşta a început să-i aducă scrisori pentru studentul Peter Valcov. SPRIJINUL UNUI NEGUSTOR DIN CALEA RAHOVEI Ultima adresă de care făcea uz spionul şi unde venea aproape în fiecare zi, era la negustorul Boris Ivanov din calea Rahovei No. 393. Ivanov se află în momentul de faţă la siguranţă, unde e cercetat. Nu se poate spune dacă are sau nu vre-o vină, fapt e că, până acum s-a stabilit doar că primea corespondenţa lui Tewekelew şi îi avansa sume de bani când acesta se găsea la strâmtoare. Ivanov suspine că a făcut un simplu serviciu unui compatriot, că acest serviciu nu a fost interesat. Pretinde că habar nu a avut ce conţinea poşta ce venea şi că îi împrumuta bani cum a înlesnit şi altor compatrioţi. Tewekelew susţine acelaş lucru , că Ivanov nu ştia de operaţiile sale. Siguranţa a reţinut pe Ivanov până la elucidarea afacerei. CERCETĂRILE LA POŞTA Cercetările la Poşta Centrală au continuat şi în cursul zilei de eri, pentru a se stabili arparatele dente la Poşta Centrală. Funcţionarii de origină bulgară au fost alungaţi din birouri. CERCETĂRILE DE ASTA NOAPTE Astă-noapte, la siguranţa gene Air* xtswz ny.\- wo' ’ '»{• V ‚h; HU kU- - ■ ffiW «u. f»***tEn 'jBit ■ f'”î •nn. ■ li:, i kî'iti: «ii- i§Sip ii ■!?‚. «.»-r ·v ;iv Si «î- lUSi-i :• ... ■ i I, 811’ IW-. ‚îf· »' r ·- . ’ ■ h - nn- ■ V : ;::y il IV* '■ T ;?«*'•***' •• ', \X? 'b ^ v m *t ff* Uit* - vi*.?',' , i: * -'N • A: ’ •' · ”i\ \ v-‘ ■: r: ·-•!?- . MSH- frt-m-' ■uIIî: " ’ ' ' ■ ***?■ u;-- . . .-V $***”■• ' ' , ,,V)Ss ... ■ ' , *' îmnsiri ~hiîiî H-f»it4-,; iviț-i n :-• ‚ ■ **-'** i ri"; ' ■ni*: M: ■ f ? u» ' iii «1 - îiîl> •; ■ - : ;.ţ t \ i' ‘n : ■ i .... V-: ....... Ciîrel telegrafic găsit la telegrafiștii spioni și acoperit cu o substanță chimică Spionajul la Poşta Centrala Omul cu patru adrese ---------------------— Aportul unui negustor din calea Rahiovei. — Cum au fost ticluite telegramele in timpul negoceritor cu Sovietele Am relatat amănunţit în ultimele Maria Lisi care locueşte împreună noastre numere, cercetările cari au, cu nepotul ei, anume Anton Hi-1 » » 1 J w N A A /\VI n. /I /k m AC*Hn A 1* 1 0*1 TI U dus la descoperirea organizaţiei de spionagiu de la Poşta Centrală. Cercetările au continuat intens în ultimele douăzeci şi patru de ore, şi au avut de scop, stabilirea complectă a activităţei lui Ivan Dimitrev Tewekelew, şeful organizaţiei. Spionul venit în ţară în luna Mai a învăţat româneşte în trei luni de zile. E probabil că ştia româneşte chiar la venirea în ţară întrucât prima sa gazdă din Bucureşti mărturiseşte că i-a vorbit de la început într’o românească cu accent străin. Iar pe urmă, s-a perfecţionat. ULTIMA GAZDA Ultimasa gazdă a fost în str. Ştirbey Vodă No. 44, la o bătrână, mesch, originar din Ardeal. Amândouă au dat organelor siguranţei preţioase lămuriri cu privire la felul de trai al lui Tewekelew. Spionul ducea o viaţă foare largă: lucra intens noaptea, se culca târziu şi lipsea aproape toată ziua de acasă. Era în permanenţă vizitat de diferiţi indivizi, şi, primea în fiecare zi o corespondenţă voluminoasă. Gazdei i s’a părut suspect, de la început, faptul că primea banii în dolari. Tewekelew a explicat, când a fost întrebat de gazdă, că are un unchiu în America, şi că familia sa a intrat în posesiunea unei moşteniri. Dolarii — explica el — provin de la acea moştenire.rală a statului, d-nii Eugen Christescu şi Vintilă Ionescu au continuat cercetările. Diriginţii oficiilor au fost invitaţi la siguranţă unde au ajutat la cercetarea diverselor dosare poştale de transmitere a corespondenţei şi telegramelor. E de remarcat cu acest prilej, că din primul moment al urmărirei organizaţiei de spionaj, direcţia generală a p. t. r.-ului a dat un important concurs organelor siguranţei, ajutând la identificarea funcţionarilor complici. In special diriginţii oficiilor , telegraf, cartare a corespondenţei şi cel din Gara de Nord, au dat un preţios concurs siguranţei, ajutând la urmărirea spionilor din birouri cât şi la ticluirea şi camuflarea telegramelor după care umblau spio- CORESPONDENŢA NEGOCIERILOR CU RUSIA Acum câtva timp, exact în perioada când se desfăşurau tratativele cu Sovietele, spionii au desfăşurat cea mai vie propagandă din toată cariera lor. Obiectivul lor era mai ales telegramele ce plecau deja şi spre ministerul afacerilor străine în legătură cu tratativele ce se urmau. Siguranţa a făcut atunci uz de anumite telegrame ticluite, spre a deruta pe spioni, dar nu a putut opri şi copierea unor telegrame cifrate, cari au fost transmise imediat centralei vieneze. Se afirmă însă că cele căzute în mâinile spionilor, — şi cam erau cifrate — erau cele mai puţin importante... NOUI ARESTĂRI SENZAŢIONALE CU CADRILATEI OGISTANŢA3 30. — In legătură cu descoperirea organizaţiei de spionaj la Bucureşti, ni se aduce ştirea că autorităţile siguranţei din Bazargic şi Sinistra au făcut nouă arestări senzaţionale. Cei arestaţi urmează a fi expediaţi la Bucureşti, pentru continuarea cercetărilor. Printre ei se află numeroşi intelectuali bulgari. ARESTĂRI LA CONSTANŢA CONSTANTĂ. 30. — In legătură cu organizaţia de spionaj descoperită la poşta centrală din Capitală, siguranţa locală a făcut nouă importante arestări atât în oraş cât şi în judeţ, unde a fost arestat un medic bulgar, care s-a dovedit a fi şeful organizaţiei de spionaj din Constanţa. Medicul urmează a fi adus în localitate mâine dimineaţă, de unde va fi trimis apoi cu materialul găsit la descinderea ce s-a făcut la locuinţa lui, siguranţei din Capitală. Inaugurarea cursurilor liceale ale Marelui Voevod Solemnitatea de om de la Palatul Regal Pentru a da prilej Măriei Sale Marelui Voevod Mihai de Alba Iulia de a-şi face studiile secundare după toată rânduiala şcoalei româneşti de azi, M. S. Regele a hotărât înfiinţarea clasei I liceală. Conducerea acestei clase este intenta a vizitat sala de clasă, de gimnastică şi anexele şcoalei. D. ministru al instrucţiunii a asistat la ora de ştiinţe naturale, care era în programul zilnic. Elevii, colegi ai Marelui Voevod, în număr de şapte au fost aleşi ţiuuii, ajutat de guvernorul Măriei Sale, iar In ce priveşte ţinerea şi liberarea actelor, clasa este ataşată credinţată d-lui ministru al instruct, astfel ca, după putinţă, să reprezinte toate provinciile şi diferitele clase sociale. Cursurile se ţin după programele Colegiului Naţional «Sf. Sava» din în vigoare ale şcoalelor secundare. Bucureşti, -------potopri, Luni la Palatul Regal din calea Victoriei în localul special amenajat, în prezenţa M. S. Regelui, a d-lui ministru al instrucţiunii, a corpului profesoral şi elevilor, a avut loc inaugurarea clasei. S’a oficiat un serviciu religios eu de către Sf. Sa Pr. N. Popescu pen. care s’au emis telegrame a căror ‘ tru sfințirea apei, după care, asis- In timpul sfeștaniei: Voevodul Mihai, având ân dreapta colegii de clasă Noni cutremure In erecta ATENA, 30 (Rador). — In Grecia septentrională și cu deosebire în Calcidica s’au semnalat noui cutremure. —X. CUVÂNTUL --------00X00------- noartea generaluia. Toma Popescu Generalul Popescu Toma, șeful serviciului contencios din ministerul apărărei nationale, a decedat ori în garnizoana Craiova. Defunctul era o figură cunoscută in cercurile militare și pierderea lui lasă unanime regrete. —-—uoXoo—--- Selecţionarea elevilor liceelor militare La ministerul apărării naţionale s-a alcătuit un proect de lege referitor la liceele militare. Se prevede, între altele, înfiinţarea de comitete şcolare pe lângă fiecare liceu. De asemenea sunt dispoziţiuni, privitoare la selecţionarea elevilor, printre care şi eliminarea celor ce rămân repetenţi. Proectul va fi depus în actuala sesiune a Parlamentului. Preşedinţii comisiilor. Camerelor de muncă Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale a dat o decizie prin care se numesc preşedinţi ai comisiilor prevăzute de regulamentul electoral al legii camerelor de muncă, următoarele persoane: D-nii: V. Boghiceanu, subinspector al muncii, Iaşi; Mv. Jugureanu, imp. la inspectoratul muncii, Bacău; A. Maksay, şeful oficiului de plasare, Galaţi; C. Meroşanu, inspector al muncii, Brăila; V. Ionaşcu, inspector central al muncii, Constanţa; M. Ceachir, secretarul corn. de examinare, Ismail; I. Guriţă, inspector central al muncii, Bucureşti; V. Ceainu, subsecretar al muncii, Ploieşti; C. Puţurcenu, contabil al casei asigurărilor, Craiova; Tr. Haneş, subinspector al muncii, Timişoara; T. Beldiman, subinspector al muncii, Arad; V. Buzea, subinspector al muncii, Sibiu; B. Ternăveanu,inspector central al muncii, Cluj; V. Rediţeanu, subinspector al muncii, Braşov; N. Viiniciuc, inspector al muncii, Chişinău; M. Botez, inspector al muncii, Cernăuţi; G. Sasu, şeful ^oficiului de plasare, Deva. “r, . , ——gd^oo----- O desminţire a Federaţiei generale a salariaţilor publici Federaţia generală a salariaţilor publici ne trimite următorul COMUNICAT Federaţia generală a asociaţiilor profesionale de salariaţi publici, luând cunoştinţă de articolul «Bugetul funcţionarilor», apărut în ziarul «Argus» cu data de Sâmbătă 28 Ianuarie 1933, precum şi de articolul «Direcţie sau Minister!», apărut în ziarul «Adevărul» cu data de 31 Ianuarie 1933, dă cea mai categorică desminţire afirmaţiunei, că asociaţia generală a funcţionarilor publici sau Federaţia salariaţilor publici ar urmări desfiinţarea ministerului muncii şi sănătăţii, a ministerului de domenii şi a ministerului de comunicaţii şi lucrări publice. Afirmaţiunea, că Brădişteanu, preşedintele Federaţiei ar ţine şedinţe la liceul «Lazăr» cu o comisiune, compusă din funcţionari, profesori şi publicişti, pentru alcătuirea unui proect de buget de 18 miliarde, este de domeniul fanteziei. Federaţia lucrează la alcătuirea unui proect de buget, la sediul ei din Pasajul Imobiliara, pe baze care, la timpul oportun, vor fi aduse la cunoştinţa publică. Un interesant caz de plagiat La facultatea de teologie din Capitală s-a descoperit un caz care ese cu totul din comun. Iată despre ce este vorba: Studentul Păsculescu Emil Orlea a obţinut în Decembrie 1928 titlul de licenţiat în teologie pe temeiul lucrării întitulată: „Provicenţa divină în istoria lumii”. S’a dovedit acum că această lucrare este plagiată, până la punct şi virgulă, după o altă teză de licenţă din anul 1909. Consiliul profesoral al facultăţii, întrunit zilele trecute, a hotărât anularea examenului depus de studentul Păsculescu şi a diplomei de licenţă. Interesant este faptul că acest student, pe baza diplomei de licenţă, a fost hirotonit preot la o cunoscută parohie din Capitală. Facultatea de teologie a intervenit la ministerul instrucţiunii pentru a lua măsurile ce decurg din anularea diplomei. Rămâne de văzut ce hotărâre vor lua şi organele superioare bisericeşti ——1-OOXOO------- OB incorporarea contimentului 1933 Ministerul apărărei naţionale, serviciul recrutărei, aduce la cunoştinţă că încorporarea ctg. 1933, se va face pe 1 Martie 1933, când tinerii urmează a se prezenta la cercurile de recrutare respective. 3 . După cum se ştie, o misiune extraordinară a «Ordinului Suveran de Malta» se află de mai multe zile în Bucureşti. Ea este alcătuită din contele Michel de Pierredon şi contele Emmanuel de la Rochefoucauld. Personalitatea celor doi delegaţi Contele de Pierredon este Ministru Plenipotenţiar şi «bailli» al ordinului suveran al cavalerilor de Malta, singurul demnitar al acestui ordin care, deşi nefiind «profes», poartă insignele Marii Cruci de Malta decernată «profesiilor, aceasta ca o mulţumire supremă a ordinului pentru serviciile pe care d-sa le-a adus. De 6 ani, contele de Pierredon este reprezentantul ordinului suveran de Malta în Franţa în calitate de Ministru Plenipotenţiar şi însărcinat cu misiune. D-sa a obţinut de la guvernul francez recunoaşterea ordinului suveran de Malta în Franţa şi autorizarea portului, în această ţară, a insingelor lui, interzise de la revoluţia din 1789. Tot prin mijlocirea contelui de Pierredon, ordinul ospitalier de Malta a fost recunoscut în Franţa ca fiind de utilitate publică. Contele Emmanuel de la Rochefoucauld este de 6 ani colaboratorul imediat al contelui de Pierredon în Franţa. D sa este cavaler al ordinului şi consilier de legaţie. Ambii demnitari au binevoit a da reprezentantului agenţiei «Rador» următoarele lămuriri în legătură cu misiunea domniilor lor în România: Misiunea în România «Misiunea aceasta a avut un scop dublu. Mai întâi, să aducă M. S. Regelui Carol al ll-lea insignele suverane de «bailli» al Marii Cruci a Ordinului de Malta, insigne supreme cari au fost purtate şi de Regele Carol I şi de Regele Ferdinand I şi cari se acordă numai Suveranilor. Al 2-lea scop al vizitei a fost ca d. de Pierredon să prezinte M. S. Regelui scrisorile prin care Alteţa Sa Eminentisimă principele Ludovico Chigi Albani della Rovere, marele maestru al ordinului suveran de Malta, a acreditat pe lângă Majestatea Sa pe contele Michel de Pierredon în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar. Ordinul de Malta are, în adevăr, reprezentanţi pe lângă capii unor State. Are astfel azi pe lângă Vatican, la Viena (care s’a menţinut în permanenţă în cursul veacurilor), la Budapesta, la Paris însărcinat cu misiune (autorizat şi de guvernul francez), iar de acum şi la Bucureşti. Sediul acestei din urmă legaţii e tot la Paris, titularul ei şi, în lipsa sa, însărcinatul cu afaceri, adică d-nii de Pierredon şi de la Rochefoucauld, fiind acreditaţi şi pe lângă Suveranul nostru. Se intenţionează ca ulterior să se permanentizeze o reprezentanţă cu sediul chiar la Bucureşti, printr’un însărcinat cu afaceri. Istoricul ordinului de Malta Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta, zis şi ordinul Sfântului Ion din Ierusalim, a avut totdeauna situaţia de putere suverană. Caracterul acesta i-a fost recunoscut, în veacurile trecute, de către curţile europene, astfel încât, cu excepţia capetelor încoronate, nici un serinţ nu avea întâietate faţă de Marele Maestru al Ordinului de Malta. Creiat pe la anul 1060, funcţionând în veacurile 13, 14 şi 15 la Rhodos, iar de la 1530 la 1798 la Malta apoi la Ferrara, ordinul da Malta îşi are sediul (Marele Magister) încă din anul 1834 la Roma, Palatul Malta. Marele Maestru al Ordinului, Alteţa Sa Eminentisimă principele Chigi Albani, este secundat de un consiliu suveran de patru. Ordinul numără apoi diferiţi demnitari în Italia, Franţa, Austria, Cehoslovacia, Anglia, Ungaria Polonia, Olanda, etc. Ordinul de Malta e azi o entitate suverană spirituală. Scopul lui e exclusiv caritabil şi ospitalier. Primirea la Palat Contele de Pierredon a exprimat reprezentantului nostru cât se simți de fericit de primirea care le-a fost făcută, d-sale şi contelui de la Rochefoucauld, de către M. S. Regele Carol 11 şi cât sunt amândoi de recunoscători de onorurile deosebite hărăzite reprezentanţilor ordinului suveran de Malta. A accentuat deasemeni cât e de favorabilă impresia pe care i-a făcut-o ţara românească şi în deosebi Bucureştii pe cari îi aseamănă cu Madridul. Contele de Pierredon şi contele de la Rochefoucauld vor părăsi peste câteva zile Bucureştii, urmând să se reîntoarcă în România ori de câte ori interesele misiunii de acreditare pe lângă Suveranul Țării vor cere aceasta. Misiunea delegaţilor Ordinului de Harta din România»Ha- O convorbire cu cei doni delegali cari au înmânat Suveranului nostru însemnele Ordinului Contele de Pierredon şi contele de la Rochefoucauld. Insignele suverane de bailli al Marei Cruci a Ordinului de Malta oferite M. S. Regelui de către trimișii speciali ai Marelui Maestru al Ordinului. Bestiala faptă a unei mame denaturate De teama unei guri in plus de hrănit, ea sufoca pe noul născut ca o cârpa macita In apa fiarta VIENA 29.—(Corespondentă particulară)— O crimă comisă cu o bestialitate rară, şi care dovedeşte că chiar cel mai nobil şi mai primitiv instinct, cel de mamă, poate fi înăbușit de lăcomie, s’a petrecut zilele acestea într’o mică localitate austriacă, Maissan, lângă Eggenburg. O FEMEE RAU FAMATA Acum doi ani, agricultorul Eduard Kührer, proprietarul rattei gospodării frumoase a luat în căsătorie pe văduva Maria Kührer — azi în vârstă de 42 ani — cu trei copii. Curând de tot , a convins bietul om că nu degeaba nevasta lui se bucura în tot ţinutul de un nume rău. Printre altele, se zicea de ea că şi-ar fi învăţat pe proprii ei copii — în vârstă de 8, 10 şi 12 ani — să fure şi să-i aducă ei produsul furturilor. Apoi era renumită şi pentru altceva, un delict destul de grav în Austria : punea apă în laptele ce vindea. Fusese condamnată de 7 ori de autorităţi pentru acest fapt. MUSAFIR NEDORIT Sâmbătă trecută, pe la orele 5 după amiază, femeea dădu naştere, asistată de moaşa comunală, unui flăcău foarte sănătos. Bătuse la ochi faptul că d-na Kührer, deşi mamă a trei copii, deci ca practică în materie, nu făcuse nici cea mai mică preparativă în vederea acestui eveniment, pe care soţul ei îl aştepta cu înfrigurare. Nici un scutec, nici o cămăşuţă, nici o cârpă, nimic. Se văita numai, după ce văzuse că micuţul trăia, că Dumnezeu i-a dat încă o gură de hrănit! Seara a dat copilul, gol, lui tată-său, să-l aibe el în grije. Agricultorul, mândru, l-a luat la el în pat şi l-a veghiat toată noaptea. Duminică dimineaţa, d-na Kührer a trimis pe soţul ei la şcoală, spre a cere o permisie de trei zile pentru unul din copiii ei. In camera în care leuzea femeea, ferbea pe sobă o oală cu apă, în MAMA CRIMINALA se, căci i se pare că copilul ar fi murit. Moaşa veni şi punând micul trup pe masă, spre a proceda la un boţea in extremis, simţi corpul cald încă al micuţului, care însă nu mai dădea nici un semn de viaţă. Moaşa observă că copilul avea obrajii aprinşi, iar în jurul gurii, pe frunte, în dosul urechilor şi pe ceafă prezintă pete vinete. Ea înştiinţă pe medicul comunal, care la rându-i, după o cercetare amănunţită a cadavrului, anunţă poliţia. Autopsia micei victime confirmă primele bănueli: mizerabila mamă aplicase pe fata copilului o cârpă muiată în apă elocotindă şi a uinut-o atât timp pe obrăjiorii lui, până ce nevinovatul copil s’a sufocat. Mizerabila a negat fapta, păstrând în acelaş timp calmul cel mai desăvârșit în faţa oribilului act. Ea a fost declarată arestată și lăsată sub pază pe loc, până ce va putea pă st Când se înapoiă acasă, d. Kührer întrebă unde-i copilul. Nevastă-sa îi răspunse că se află sub cuvertură- După câteva momemte femeea scoase copilul de sub cuvertură și-i spuse bărbatului său să-l cureţe, căci s’ar fi murdărit. Bărbatul se execută, numai că, în timp ce curăţa copilul, mamă-sa îl ţinea cu faţa în jos. După masă, d. Kührer se apucă să cureţe soba. Găsi în ea câteva bucăţi însângerate de vată. Acest lucru îi dădu de gândit, cu atât mai mult cu cât la plecarea sa, femeea îl ruga să încue uşa. Duminică, pe la 7, o servitoare care mulgea vacile, intră în camera leuzii şi o văzu ţinând copilul la piept. Abea eşise afară, că buza strigă pe bărbatul său din bucătărie şi-i spuse să se ducă după moară şi patul de leuzie. CAPITALA Sinuciderea unui funcţionar popo Cadavrul sinucigaşului a fost transportat la institutul medico-legal spre a i se face autopsia. ÎNCERCARE de sinucidere Marioara Petrescu, de 34 ani din str. Sub Tei No. 25, a încercat eri să-şi curme zilele înghiţind o cantitate de spirt denaturat. A fost internată la spitalul Colentina. Ceea ce a îndemnat-o să-şi curme zilele a fost mizeria. Prietenul care o întreţinea, devenind şomeur, ea decât să suporte ruşinea unei con nu mai avea nici o posibilitate de cedieri sau a unei reclamaţii în trai, faţa autorităţilor. -------ooXoo- Un biet funcţionar din serviciul societăţei de petrol «Filaret», anume Leo Aisengrof, şi-a pus dri capăt zilelor spânzurându-se de uşa dormitorului. Nefericitul a fost găsit mort, în locuinţa sa din strada Mitropolitul Grigorie No. 6. In vârstă de 12 ani, supus polon, sinucigaşul a lăsat o scrisoare în care explică motivele funestului său gest: lipsindu-i din cassa societăţei câteva mii de lei, pe care nu a avut posibilitatea să-i pună la loc, a preferat să moară