Cuventul, aprilie 1933 (Anul 9, nr. 2851-2877)

1933-04-01 / nr. 2851

Sâmbătă 1 Aprilie 1933 Scrisorile generalului Sică Popescu Aducerea rămăşiţelor pământeşti în Capitală. — înmormântarea Eri s’au comunicat presei dela­­ ralul Sică Popescu şi pe cari le pu­­t­inisterul de interne copii după­­ blicăm mai jos­­ , cele patru scrisori lăsate de gene-1 Către d. Mareşal Prezan Craiova 29/III/933. DOMNULE MAREŞAL, Bunăvoinţa ce mi-aţi arătat-o în­totdeauna mă fac să îndrăsnesc să vă adresez aceste rânduri pentru a vă spune domnule Mareşal că, acu­­zaţiunea adusă mie de doctorul Lu­­pu de la tribunal Camerei este o mişelie. De aproape 2 ani sunt tracasat şi sistemul meu nervos este distrus. Vă rog domnule Mareşal ca să se spună de la tribuna parlamentu­lui ca să se caute toate băncile şi depozitele din lume pentru a se găsi sumele luate de mine ca sport. Sumele acestea să le ia doctorul Lupu şi generalul Amza, iar dacă nu se vor găsi şi nu se vor găsi fiindcă nu au existat, sângele meu să le ţâşnească în faţă în fiecare zi pentru a le reaminti mişelia să­vârşită. Simpatia arătată mie şi soţiei mele să o acordaţi mai departe so­ţiei mele, rămasă fără nici un a­­jutor şi săracă când va avea nevoe de o vorbă de mângâere, de încu­rajare pentru a-i alina, dacă se mai poate suferinţele nemeritate. Să trăiţi domnule Mareşal.­­ General (ss) Popescu Dunezeu să te ajute şi să te aibă în a sa pază. Te sărut de mii de ori şi încă oda­tă să ştii că te-am iubit şi te am a­­dorat. (ss) Puişorul tău Vreau un serviciu religios simplu, la Capela cimitirului şi fără dis­cursuri. Pe cruce să scrie: «Aici se odih­neşte un om corect dar care nu a putut trăi din cauza invidioşilor şi mizerabililor». (ss) General de Divizie D. POPESCU Craiova 28. III. 1933. Când are loc înmormân­tarea înmormântarea rămăşiţelor pămân­teşti ale generalului D. Popescu va a­­vea loc probabil chiar în ziua aducere­­lor de la Craiova, adică mâine, Sâm­bătă. Rămăşiţele pământeşti ale genera­lului vor fi depuse în Capitală, unde se va oficia un serviciu religios în pre­zenţa trupelor din garnizoană. Se va respecta dorinţa defunctului, şi nu se vor ţine discursuri. O scenă impresionanta la poştă Alalt ieri seara, fiul vitreg al gene­ralului Sică Popescu, — studentul Bă­lan — aflând că la Craiova s’au pe­trecut lucruri grave, s'a dus la telefon şi a cerut legătura cu comandamentul corpului I armată. Telefonistul militar de la Craiova, neștiind cine se află la celălalt capăt al telefonului, auzind că i se cere ca­sa comandantului, a răspuns: — «Nu pot să vă dau casa, fiindcă domnul general s'a împușcat. Tânărul student, a leșinat. I s’au dat îngrijiri la o farmacie din Calea Vic­toriei. Memoriul sinucigaşului Eri a sosit în Capitală, venind de la Craiova, d. colonel Lăzăroiu, dela corpul I armată, care a adus auto­­rităţilor superioare memoriul gene­­ralului Sică Popescu. In memoriu, generalul Sică Pope­­scu face o lungă expunere asupra modului cum s’a ajuns la comanda Skoda, a semnat acest contract în calitatea sa de inspector general al artileriei, cu delegaţie de secretar general al ministerului armatei. Generalul spune că în cadtul de sarcini prevăzuse calitatea materia­lului ce urma să fie furnizat. Tunurile comandate pentru noi, au fost refuzate de către stat; au fost însă ulterior cumpărate de sta­tul turc, care le-a găsit bune. * In biroul generalului Popescu s’a mai găsit copia unui memoriu adresat d-lui general Ștefănescu- Amza, pe atunci ministrul al arma­tei, prin care sinucigașul protesta împotriva mutărei în Basarabia şi socotea că pe nedrept planează a­­supră-i suspiciunea că a luat mită la comenzile de armament. Pe copia memoriului generalul Sică Popescu a făcut nişte adnotări ce par de dată recentă. In aceste adnotări, sinucigaşul se plânge că memoriul său nu a căpătat nici o urmare. Către d. general N. Condeescu CRAIOVA 28 III 933. Domnule General, Domnia Voastră cunoaşteţi mai bine ca oricine suferinţele, umili­rile şi mizeriile îndurate de mine de aproape 2 ani de zile, toate ca­­­uzate de acelaş individ veninos de Amza. Am suportat cu răbdare totul, in dragul soţiei mele pe care a­ şi fi lăsat-o într’o situaţie financiară foarte precară căci şi puţinul ce a avut, din cauza legilor politicia­­nilor nu mai valorează aproape nimic. Cât am servit împreună cu Dvs. v-aţi convins cred că am fost un om corect şi incapabil de a mă gândi măcar un moment să mă fo­losesc de situaţia mea pentru a fa­ce averi. Ca să aveţi un indiciu mai pre­cis, pot să vă spun că atunci când am plecat la Craiova a trebuit să vând nişte titluri pentru a avea 15 —20.000 lei de care aveam nevoe pentru a-mi muta mobila la Cra­iova. Chestiunea comenzii Skoda o cu­noaşteţi foarte bine şi ştiţi că după 2 ani technicienii generalului Am­za nu au putut stabili noui condi­­ţiuni, ceiace denotă că, critica s’a făcut în necunoştinţă de cauză şi fără a avea la îndemână o soluţie mai bună pierzându-se astfel în mod inutil 2 ani. In schimb se um­blă noaptea pe la politicieni pen­tru ca să-și verse veninul asupra mea găsindu-se un demagog, care fără control să asvârle de la tribu­na parlamentului insulta de luare de mită fără ca să se găsească ci­neva care să-i ceară măcar probele acestei murdare calomnii. Eu doresc din toată inima să se caute în toată lumea depozitele mele şi dacă le vor găsi să le îm­partă Generalul Amza cu Colone­lul Tănăsescu şi dr. Lupu iar ei şi familiile lor să nu aibă zilnic alţi bani decât pe aceştia. Dacă nu vor găsi atunci sângele meu să le vină în faţă la fiecare dată ce vor deschide gura pentru a spune noui mişelii. Domnule General, simpatia ce aţi arătat mie şi soţiei mele vă rog să o păstraţi mai departe nenoro­citei mele soţii şi de câte ori va avea nevoe să găsească la Dvs. şi familia Dvs. o vorbă de mângâere, un sfat bun şi o consolare, dacă consolarea mai poate fi pentru dânsa. Eu doresc familiei Dvs. de oa­meni cinstiţi şi buni să o aibă Dumnezeu în grija sa, iar pe Amza, copiii şi neamul lui să-l răsplătească după mişeliile săvâr­şite în toată viaţa sa, căci este cel mai nepomenit lucru ca un inco­rect recunoscut ca el să aibă în­­drăsneala să-mi arunce mie învi­nuirea de incorectitudine. In faţa lui Dumnezeu declar încă odată că de nicăeri nu am atins măcar un ban necum să iau bani în dauna ţării mele. Puteţi face uzul ce credeţi de a­­ceasta scrisoare căci lumea trebue să afle cu o clipă mai devreme că am fost un om corect, un nedrep­tăţit, lucru pe care cred că, cama­razii mei îl cunosc, iar artileriştii de seamă să discute contractul Skoda cu linişte şi obiectivitate şi atunci se vor convinge că s’a făcut tot ce omeneşte posibil de către cei însărcinaţi cu facerea lui (Dir. 8 Armament). Nu uitaţi pe soţia mea. Plec cu amintirea unor oameni, cari din nenorocire sunt aşa de rari acum in nenorocita noastră ţară. General de Divizie (ss) D. POPESCU Către d. colonel Aldea Aurel Şeful de Stat Major al C. I. A. Craiova 28. III. 1933. IUBITE ALDEA: Te rog să mulţumeşti din partea mea tuturor ofiţerilor din coman­damente şi dela trupe pentru con­cursul ce mi l’au dat în timpul cât am comandat acest corp de armată, iar pedepsele pe cari, cu durere în suflet, am fost nevoit să le dau şi numai pentru binele oştirei să nu le fie trecute în memorii. Te mai rog să daţi tot ajutorul nenorocitei mele soţii pentru a şi primi toate drepturile legale şi pen­tru a-şi ridica mobila de aici. Să ştiţi şi să o spui la toţi că fostul dvs. şef nu a fost un şperţar, ci un om corect cum cred că o ştia toţi aceia cu care am servit, dar care ne mai putând suporta mize­riile şi infamiile ce i se aduc de aproape 2 ani preferă să se ducă. Dvs. care rămâneţi, daţi-vă ostenea­la să refaceţi caracterele în arma­tă de care este o nevoe mai impe­rioasă de cât de ştiinţă. Dacă soţia mea nu se opune, toa­te cărţile militare ale mele să le trieze şi pe cele cari crezi că mai pot folosi încă să le dai la biblio­teca C. de A. Pentru d-ta o strângere de mână amicală de la Gen. de Divizie (ss) D. POPESCU Către d-na Anette general D. Popescu Draga mea Anette, Am fost mai bine de 7 ani îm­preună şi cred că te-ai convins cât te-am iubit. De doi ani tu cunoşti calvarul meu şi ştii că sub masca li­­niştei clocoteam înăuntru de toate nedreptăţile, înjosirile şi jignirile ce încontinuu mi-a adus generalul Am­za. Tu ştii mai bine ca oricine si­tuaţia şi modestia noastră; ştii că nu am fost niciodată în stare să iau banul altuia, necum să primesc mită în dauna ţării mele. Dacă nu ar fi fost dragostea mea pentru tine şi speranţa că zile mai bune, pe care le meritam, vor veni, a-şi fi isprăvit de mult. Văzând că aceste zile nu numai că nu vin dar noi mişelii făcute de a­ceiaşi indivizi reîncep cu mai multă furie, nervii mei sunt aşa de zdrun­cinaţi încât îmi este imposibil să mai suport nopţile de insomnie şi veghe care combinate cu starea ini­­mei mele îmi aduce suferinţe nemai­pomenite pe care am căutat pe cât am putut să ţi le ascund. Draga mea, tu ai încă în viaţă un punct de reazăm — copiii tăi, care te iubesc sunt buni şi pe lângă care îţi vei putea face întrucâtva viaţa. Spune-le încă odată mai mult câtă stimă şi dragoste am avut pentru ei. Pentru tine vânzarea locului din Bucureşti după ce vei plăti sumele ce datorăm încă pe el, îţi va permi­te cel puţin la început să plăteşti o chirie modestă. La Casa de Credit a ofiţerilor cred­e că depunerile ce am din cotizaţiile­­ lunare vor acoperi datoriile ce mai aun acolo. La Banca Naţională cred că mai am datorii de circa 38.000 lei şi dacă nu-i vei plăti altfel, vei da ordin să vândă titlurile de rentă puse în gaj acolo pentru a acoperi această da­torie. Sunt acolo gajate titluri în valoare nominală de 130.000 lei. Tot ce este în casă sunt ale tale. Tu şti cu cât drag şi privaţiuni le-am strâns. Vei vinde pe cele ce te ar ansombla şi care nu ţi-ar fi de absolută nevoe. Dragă şi adorata mea Anette, iar­tă-mă pentru durerea ce-ţi va pro­duce moartea mea, nu purta doliu, nu plânge şi păstrează-ţi toată ener­gia pentru ca de câte ori vei deschi­de gura să fie pentru a blestema pe Amza şi prietenul său Colonel Tănă­­sescu, iar ei şi familiile lor să nu aibă zilnic alţi bani de cheltuit de­cât aceia pe care i-am luat ca mită nu numai de la Skoda, dar de la toate fabricele pe unde am fost în cursul vieţii mele, iar sângele meu de om cinstit să-i izbească în fiecare zi în faţă pentru a le reaminti crima ce au făcut faţă de un om corect şi care cu pasiune şi devotament şi-a făcut întotdeauna datoria către ţară. Dragă Anette, vei găsi la prietenii noştrii care ne-au cunoscut şi ne-au iubit şi în special la Generalul Cov­deescu şi familia sa precum și la Tantzi o vorbă bună, o mângâere, o consolare. CUVÂNTUL O convorbire cu d na general Sica Popescu D-sa apără memoria soţului sinucis CRAIOVA, 30.— D-na general Po­pescu fiind întrebată azi de ziarişti a declarat că soţul său i-a spus cu câteva zile înainte de a se sinuci­de — şi în timp ce se discuta aface­rea «Skoda» — că dacă ar fi che­mat din nou să facă comanda aceas­ta, ar face-o. Apoi d-na general Popescu a fă­cut un scurt istoric al acestei afa­ceri, arătând că soţul său a fost solicitat să facă un memoriu asupra nevoilor armatei. Aceasta în legă­tură cu evenimentele din Basarabia. «Memoriul a fost făcut şi înain­tat ministerului armatei. Acestu­i memoriu i s’a pierdut urma la con­siliul de miniştri, pentru a fi regă­sit la descinderile dela Seletzki. După înaintarea acestui memoriu, soţul meu a fost trimis la fabrici­le Skoda, Schneider şi Brün pentru a le vizita. Aceasta în Septembrie şi Octom­brie 1929. S'a înapoiat apoi în ţară, unde tratativele au durat cam şeap­­te-opt luni». Tratativele financiare întrebată asupra tratativelor de ordin financiar dacă ştie cine le-a dus — foarte revoltată, d-na gene­ral Popescu, a răspuns : — Da! ştiu! Le-au dus Virgil Madgearu, vărul meu şi întreg gu­vernul Maniu. Asupra tratativelor de ordin teh­nic, spune că acestea nu era nevoe să fie duse de consiliul superior, iar contractul s’a încheiat şi sem­nat de guvernul Maniu. Comanda încheiată cu Skoda, se urcă la cinci miliarde plătibile în zece ani şi predabilă în cinci ani­ Apoi d-sa precizează că s’a făcut comanda la Skoda şi Schneider, a­­ceasta din urmă fabrică având o participaţie de 40 la sută. Recepţia furniturilor D-sa spune apoi că o comisiune, în frunte cu colonelul Gică Iones­­cu, un distins matematician, a fă­cut recepţionarea furniturii. Toate rapoartele acestei comisiuni sunt favorabile comenzii, şi se găsesc in arhiva ministerului armatei. Acuzaţii Mai departe d-sa spune : «In anul 1931 când a venit ge­neralul Amza la ministerul arma­tei, a căutat să spună beţe in roate la comandă, înscenând toa­te mişeliile şi trimiţând comisii pes­te comisii plătite princiar. Din a­ceastă pricină s-a oprit comanda şi de două ani nu se lucrează nimic Asupra finanţării acestei comenzi, d-na Popescu a spus că, între alte măsuri guvernul care încheiase co­manda a vroit să facă o emisiune a creditului extern, iar guvernul, in speţă, d. Virgil Madgearu, dat fiind că aveau o comandă aşa de mare la Skoda, a făcut intervenţii ca şi guvernul cehoslovac să subscrie la această emisiune cu două milioane dolari. A intervenit ulterior, anun­­ţându-se guvernul cehoslovac, că nu mai e nevoe de subscripţia aces­tor două milioane dolari, întrucât sumele s’ar acoperi în ţară. Chestia «mitei» De aci, spune d-na Popescu, a în­ceput criminala înscenare, arun­­cându-se soţului meu învinuirea că ar fi primit un milion dolari mită. Trebuia găsit un ţap ispăşitor şi a­­cesta a fost generalul Sică Popescu care ca inspector al artileriei a vroit să doteze ţara, în vreme c­e alţii au stat 10 ani în scaun fără să mişte o arma. Cine a avut interesul acesta ? Mai departe, d-sa spune: de un an jumătate soţul meu a întocmit memorii peste memorii cari au fost înaintate tuturor forurilor compe­tente, chiar şi Suveranului. Totdea­una însă, se amesteca generalul Amza şi col. Tănăsescu. Un moment penibil In momentul acesta se anunţă so­sirea cortegiului care transporta pe defunct de la sanatoriul Albu. In momentul când un grup de ofiţeri superiori purtau pe umeri cosciu­gul generalului Popescu, soţia aces­tuia a isbucnit: — Voi da pe faţă pe toţi mişei» şi pe toate canaliile. Soţul meu a fost pângărit. Niciun glas autorizat nu s’a ridicat să-l apere. Coşciugul a fost depus în hall-ul locuinţei în strada Sf. Mina, unde se află cab­intea In­rdgovordgov se află cabinetul corpului I arma­tă şi parte din serviciile comanda­mentului. Un dosar şi un memoriu Azi noapte, primul comisar regal colonel Lazaroiu, a plecat la Bu­cureşti cu actele dresate asupra si­nuciderii generalului Sică Popescu precum şi cu scrisorile lăsate. Odată cu aceste scrisori s’a găsit în biroul generalului Popescu un dosar cuprinzând un număr de 86 85 file, în care, printre alte scrisori particulare în legătură cu afacerea Skoda, se află și un memoriu, pro­babil memoriul despre care am vor­bit aseară că ar fi dispărut. In a­­cest dosar revin în mai multe rân­duri numele d-lor Virgil Madgearu şi Mihai Popovici cari, în calităţile avute de miniştri, au purtat trata­tivele. Deasemeni se întâlneşte numele d-lor general Amza şi col. Tănăses­­cu. După toate actele şi scrisorile co­misarul regal al corpului I armată a reţinut copii, înhumarea Rămăşiţele păriânteşti ale defunc­tului vor fi transportate mâine, Vi­neri, la Bucureşti unde se va face înhumarea.­­ GENERALUL SICA POPESCU O familie întreagă arsa de vie CINCI PERSOANE CARBONI­ZATE DEJ. 29. — In una din nopţile tre­cute, în comuna Agrieş din jud. Someş, a ars casa locuitorului Le­­greanu Vasile. In casă se afla Legreanu Vasile tatăl cu Legreanu Vasile fiul şi treci copii, ai ultimului. Neputându-se salva au fost mi­stuiţi toţi de foc. Etatea copiilor era: Simion, de şease ani, Susana, de patru ani şi Benedict, de un an. La început se credea că la mijloc e fapta unui criminal. Ceretările au constatat, că, nenorocirea a pro­venit din neglijenţa curăţirii hor­nului. Pachetul a autorizat înmormân­tarea nenorocitelor victime. Corul biserici­ române de la Sofia in Bucureşti Corul bisericii române din Sofia, considerat în Bulgaria ca cel mai bun cor bisericesc, va da la Bucureşti în sala Ateneului Român, în seara de Luni 3 Aprilie a. c., un mare concert, Condus de diaconul Popescu-Runcu, ale cărui compoziţii religioase sunt cântate azi în aproape toate bisericile din Bulgaria, corul va executa bucăţi româneşti de Cucu, Brătianu, Sabin Drăgoi, Oancea, Gh. Niculescu şi Po­pescu-Runcu, precum şi mai multe bu­căţi bulgare de Bucureştii­eff, Dobre Hristoff, etc. Cu aprobarea S. S. Patriarhului Mi­ron Cristea, sub al cărui patronaj este pus acest concert, corul va cânta sluj­ba liturgică la Sf. Patriarhie, în dimi­neaţa de Duminică 2 Aprilie. Cauzele catastrofei aeriene de la Dixmude BRUXELLES, 30 (Rador). — In faţa reprezentanţilor parchetului belgian, a experţilor belgieni şi englezi, pre­cum şi în faţa unuia dintre conducă­torii Campaniei de navigaţie aeriană «Imperial Airways», s’a procedat ori la ridicarea sfărămăturilor avionului «City of Liverpool», căzut la nord de Dixmude. S’au putut identifica toţi pasagerii, ale căror cadavre au fost puse în si­crie şi transportate la Institutul medi­­co-legal din Dixmude. Experţii speră că din examinarea motoarelor se va putea stabili cauza catastrofei. Trei avioane franceze au sburat deasupra locului catastrofei, a­­runcând jerbe de flori legate cu culo­rile franceze. Ambasadorul englez de la Moscova a fost rechemat? LONDRA, 30 (Rador). — Un comu­nicat al ministerului de Externe, a­­nunţă că d. Ovey, ambasadorul brita­nic la Moscova, a fost chemat la Lon­dra pentru un schimb de informaţiuni. Ambasadorul va părăsi încă astă seară Moscova. Comunicatul adaugă că ambasado­rul se va înapoia apoi la Moscova. In cercurile oficiale din Londra se declară că ambasadorul britanic fost chemat în urma rezultatului ne­satisfăcător al întrevederei de eri cu d. Litvinov. In această întrevedere, ambasadorul venise să informeze pe comisarul Afacerilor Străine de mă­surile pe care guvernul britanic le-ar lua în cazul când inginerii englezi a­­restaţi la Moscova nu vor fi eliberaţi. D. Litvinov ar fi răspuns că Sovie­tele nu acceptă să li se dicteze linia de conduită. Dacă relaţiile anglo-ruse se vor des­făşura în mod nemulţumitor, s’ar pu­tea ca ambasadorul britanic să nu se mai înapoieze la Moscova. Patru ofiţerii englezi răpiţi de piraţii chinezi CHANGHAI, 30 (Rador). — Din por­tul Ninciuang se anunţă: O mare emoţie domneşte aici în ur­ma răpirii a patru ofiţeri britanici de pe vasul Nanciang al Companiei chi­neze de navigaţie, de către nişte piraţi chinezi. Piraţii, în număr de 12, s’au urcat pe bordul vasului ieri, în momentul când acesta intra în portul Niuciuang. Ame­ninţând cu revolverele, ei au legat pe ofiţerii Hargraves, Blue, Beard şi Johnston, au trecut cu ei prin faţa e­­chipagiului încremenit de surpriză şi de frică şi s’au retras pe două corăbii cu pânze unde îi aşteptau tovarăşii lor, făcându-se nevăzuţi înainte de a se fi putut începe vreo urmărire. După câtva timp, autorităţile au în­ceput urmărirea, dar piraţii nu au mai putut fi prinşi. ~­es*c Sentinţa in procesul falsu­rilor dela aviaţia din Franţa PARIS, 30 (Rador). — Curtea cu ju­raţi, a dat astăzi verdictul în procesul falsurilor de la aviaţie. Au fost condamnaţi: Collin la doi ani închisoare, Pichere la un an în­chisoare, iar Bouilloux Lafont la un an închisoare cu suspendarea pedepsei (sursis). Lubersac a fost achitat. 0 sângeroasa Mc pentru o moşi 0000—-----­— Doi grav răniţi — CÂMPULUNG, 28. — Am relatat la timp despre arestarea cârciuma­­rului Petre Moloiu, acuzat că şi-a ucis soţia. Curtea cu juri, din lipsă de probe, l-a achitat. Luna trecută, Moloiu, care era suferind, a încetat din viaţă. După el rămânând o însemnată avere, şi cum nu avea urmaşi, ru­dele au pus stăpânire pe moştenire­Astfel, Ninel I. Popa şi A. Rădu­­lescu — nepot şi cumnat — au re­deschis zilele trecute cârciuma de­functului, din mahalaua Schei. ÎNCADRAREA Nae Moloiu, fratele defunctului, un înstărit cârciumar la Livezeni şi măcelar în Câmpulung, a socotit că numai el trebue să fie singurul beneficiar al moştenirei, surorile sale neavând nici un drept. Şi, pentru a-şi pune planul în a­­plicare, însoţit de soţia sa Veta fi de cumnaţii săi Petre şi Nae Go­­deanu, a venit pe neaşteptate la cârciumă, căutând să izgonească ru­dele cu forţa. La opunerea lui Popa şi Răduleas­cu, ceata Moloiu a scos cuţitele. Toţi sunt măcelari. Surprinşi şi răniţi, cei atacaţi au părăsit cârciuma ieşind în stradă. La un moment dat, Popa s’a pră­buşit într’un lac de sânge, având capul spart de un sifon aruncat de Veta Moloiu şi de o greutate de cântar cu care Petre Godeanu l-a lovit de mai multe ori A FOST RANIŢA ŞI O DOAMNA In timpul scandalului, la adunaseră şi vecinii, bătrâna nă F. Ticăloiu, mama profesor doctor Ticăloiu din localitate, i tervenind spre a potoli încăierarea, a fost lovită crunt şi trântită jos de către măcelarii P. Godeanu şi N. Moloiu. Răniţii au fost transportaţi la spitalul judeţean. Aici s-a constatat că d-na Ticăloiu are trei coaste rupte, iar N. Popa patru plăgi a­­dânci la cap. Starea lor e gravă. Parchetul a deschis o anchetă. Banei Hali Iii si loial excrocată cu 150.000 le trrmarindu-se făptaşul, intre timp e prins un all excroc Organele poliţieneşti au fost se­sizate, zilele acestea, asupra u­­nei îndrăzneţe excrocherii, a cărei vic­timă este Banca Comercială Italia­nă şi Română, şi întreprinzând cer­cetări pentru identificarea excrocu­­lui, au ajuns la surpriza arestării unor alţi infractori! Dar, iată faptele. Sucursalele Băncii Comerciale Ita­liene şi Române, din Braşov, Cluj, Sibiu, Arad şi Timişoara, au primit prin poştă, ca trimise de sucursala din Brăila, ordin de plată, în va­loare de câte 49.000 lei fiecare, su­mă ce urma a se preda la cerere, co­merciantului N. Georgescu, din Bră­ila. Scrisorile cu ordinul de plată se expediaseră din Brăila, după indi­ciile ștampilei poștei, în ziua de 11 Martie 1933. UN EXOROC GRĂBIT In după amiaza zilei de 13 Mar­tie s’a prezentat la sucursala din Braşov, un individ, care, dându-se drept comerciantul N. Georgescu, be­neficiar al ordinului de plată trimis,­­ şi prezentând ca legitimaţie un bilet de identitate cu No. 9851, din 11 Martie 1933, al Primăriei Bră­ila, a încasat suma. A doua zi, deci la 14 Martie, dimineaţa, în aceleaşi condiţiuni, individul a încasat suma de 49.000 lei la sucursala din Cluj, iar în după amiaza aceliaşi zile, — precaut, individul — pleacă de la ghi­şeul Băncii din Sibiu, cu alţi 49 mii lei la sucursalele din Arad şi Timişoara, mulţumindu-se cu recol­ta adunată din trei oraşe! — nu s’a mai dus.­­ In urma corespondenţei între su­cursalele din oraşele: Braşov, Cluj, şi Sibiu, cu sucursala din Brăila, s’a constat că ordinele de plată» nu fuseseră trimise de sucursala din Brăila, ci erau, în totul, falsificate. Poliţia începând cercetări­le la tipografiile din Capitală, a stabilit că ordinul de plată şi borderourile de care se servise escrocul, au fost tipărite la tipografia „Victoria" din Calea Rahovei No. 19, comandate şi ridicate de un individ înalt, bru­net, în etate de 30 ani, ale cărui semnalmente coincideau cu cele ale individului, care „lucrase” la ghi­şeele sucursalelor Băncii Italiene din Braşov, Cluj şi Sibiu. DIN NOU BANCA ITALIANA SI ROMANA Iată însă, că, în timp ce poliţia caută să identifice pe excroc, se primeşte o nouă reclamaţie a Băncii Italiene, care, prin reprezentantul ei, d. Poldi Chapier, anunţă poliţia, că la bancă se află reţinut un co­misionar de hotel, care a venit cu o scrisoare falsă, spre a ridica 10.000 lei, în numele firmei «S. Rozenthal» din Bucureşti. Interogat, comisionarul,­un anume Pencu Antonoff, din serviciul ho­telului «Lux», a declarat că fusese trimis de un pasager, care închi­nase o cameră la hotelul «Lux», la numele de avocat H. Rozenthal din Iaşi. După indicaţiile comisionarului,in­dividul a putut fi arestat cu uşu­rinţă în chiar momentul când, co­misionarul, sub supravegherea genţilor poliţieneşti îi înmâna banii. ISPRĂVILE ESCROCULUI Escrocul se numeşte Harry Feld­herr, şi e originar din Iaşi, unde a fost funcţionar la Banca Moldova şi concediat din slujbă pentru inco­rectitudini. Feldherr, în timpul când funcţio­na la Banca Moldova, falsificase o chitanţă a d-lui inginer Gottlieb, din strada Luterană No. 20 şi înca­sase suma. Aflându-se faptul, a fost conce­diat. Dar Feldherr a mai săvârşit nu­­meroase escrocherii, a falsificat ce­­curi şi în complicitate cu un şo­­feur, Ion Constantinescu, a încercat o lovitură in stil mare, ticluind un ordin de plată pentru suma de 198.700 lei. Scriind însă în litere, suma de 190.700 şi în cifre 198.700, s’a descoperit excrocheria, în urma cer­cetărilor întreprinse de bancă. S’a stabilit însă că nu ei, au falsi­ficat ordinele de plată dela Braşov, Cluj şi Sibiu, cum s’a crezut în pri­mul moment al identificării lor. Inspectorul general Parisianu din prefectura poliţiei, care a condus ancheta, a înaintat pe escroc şi pe complicii săi, parchetului. luni­le lui O impresionantă încercare de si­nucidere s-a petrecut aseară, în Ca­lea Victoriei No. 85. O tânără funcţionară, Juliana Suţu, în etate de 21 ani, care locu­ia aci, ocupând o cameră modestă la etajul III, fiind concediată din serviciu pe ziua de 1 Aprilie, a ho­­târât să se sinucidă. O ceartă violentă pe care a avu­t-o,­eri dimineaţă, cu logodnicul ei, a determinat-o să nu mai amâne a­­cest gest funest, şi aseară, după ce a luat trei pastile de veramon, a aprins mangal într’un lighian, culcându-se apoi în pat. » Fiind descoperită la timp, s’a a­­nunţat imediat «Salvarea» şi la fa­ţa, locului a sosit internul Gheor­­ghiu, care a dat sinucigaşei pri­mele îngrijiri, transportând-o apoi la Spitalul Filantropia. Starea ei est destul de gravă. ACCIDENT Zugravul Iosef Tambandi, domi­ciliat în Calea Griviţei No. 179, a căzut de pe o scară, fracturându-şi piciorul drept. In plus, a căzut peste dânsul un butoi, alegându-se şi cu contuziui forte în reginea toracică. A fost internat la spitalul Filan­tropia CAPITALA C0 NENOROCIREA DIN STRADA TUDOR VLADIMIRESCU Lucrătorul Ion Putneanu, din ser­viciul Soc. de telefoane, instalat­eri nişte fire telefonice, într’un canal» pe strada Tudor Vladimirescu. La un moment dat, lucrătorul a fost asfixiat de gazele de la o con­ductă de gaz aerian. Dându-i-se îngrijiri imediate, a­ putut fi readus în simţiri, după care, cu o ambulanţă a «Salvării», a fost transportat la spitalul Col­­țea. D. Norman Davis in Anglia LONDRA, 30 (Rador). — D. Norman Davis, şeful delegaţiei americane la Geneva, sosit aseară la Londra, a avut azi dimineaţă o întrevedere cu d. Mac­donald şi cu sir John Simon. O nouă întrevedere este prevăzută pentru azi după amiază. Se crede că d. Norman Davis va ră­mâne la Londra până Luni. Vizita sa va da prilej să se discute nu numai stadiul lucrărilor la confe­rinţa dezarmării, dar şi ordinea de / şi data de întrunire a conferinţei i­nomice mondiale. -------ooxoo------­

Next