Cuventul, mai 1933 (Anul 9, nr. 2879-2907)

1933-05-02 / nr. 2879

ANUL AL IX-lea No. 2879, MARTI 2 MAI 1933 ’1 Redacţia şi Administraţia BUOJiEŞiîn calea Victoriei 49, etajul I (Intrarea prin Pasagiu! Imobiliara) Direcţia Redacţia Administralia 312/46 378/10 378/09 TITUS ENACOVICI NAE IONESCU iiiu » I I ii ANINCISRILC Şl Oii CL­ICAIUL! „„ „„„.„i, abuiiisibai­a „cuvâNiiiin“ se primesc la prin toate agențiile de publicitate rSa­le francîre plătită în tmttwrâr conform atrobk­ai Dir. Gen. P. T. I. fio. 69.196­ 9« TELEFON■l Fondator: Director i ie in­ el filei s© informează D. Ciére, trimisul d-lui Bonnet în România De două zile se află în­­de sărbătoare, d. Giere nn Capitală, d. Ciére, membru ,a putut lua contest cu peate al Camerei franceze, fost­e sor calităţile noastre pol­it­i­­cilelegat al Franţei la con­­ce. Astăzi insă, d-sa va in­ferinţa de la Stressa, şi unul dintre colaborat­orii apropiaţi ai d-lui Bonnet, ministrul de finanţe al re­­publicei. D. Ciére a venit la Bu­cureşti, într’o misiune cu obiectiv economîco-finan­ci­ar , d-sa este însărcinat de ministrul de finanţe al Franţei să întreprindă o anchetă la noi şi în Iugo­slavia. Din cauza celor două zile zita pe dl Madgearu şi va avea apoi întrevederi cu şefii de partide. Probabil că, va solicita o audienţă M. S. Regelui, I­. Clére, care acumulează şi func­ţia de primar al oraşului Aix la Ch­apelle, însoţit de contele de Hau­­tegloque, însărcinat de afaceri al Franței, a făcut ori mai multe vi­zite. Eri d. a., d. Clere a fost invitat de Prințul şi Prinţesa Bibescu la ceai, la castelul Mogoșoaia. ap AFACEREA SKOBA-SEIOZSKI Cercetările de eri Secretarul reprezentanţei din nou interogat­ ori fiind sărbătoare instrucţia a­­facerei Skoda T. Seletzski a fost de­­fapt suspendată. Totuşi noul raportor al afacerei d. lt. col. Radu Pruteanu a audiat ori­­dimineaţă pe d. Macek, secretarul reprezentantei uzinelor Skoda din Capitală. . Se ştie că d. Macek, unul dintre cei mai vechi funcţionari ai repre­zentantei din Capitală, era mâna dreaptă a lui Seletzski. In această si­­tuaţie, excepţională, nu putea fi străin de modul cum se lucra la re­prezentanţă şi nici de cuprinsul co­respondenţei, cifrate, cu Praga.­ Din această cauză, d. Masek pre­zintă un interes pentru instrucţie. "Citat în patru rânduri în faţa calei­n­etului de instrucţie a dat tot atâtea eclaraţii, care se contrazic unele cu altele. Uri a fost citat pentru a cincea oara, întrebat, a dat lămuriri cu privire la modul s’au făcut contractele de armament din 1930 şi 1931 şi împre­jurările în care s’a zădărnicit pri­ma comandă. In privinţa actelor, cu conţinut militar, găsite în cassele de fier ale lui Sieletzski, martorul a declarat că unele din ele veneau în plicuri, sigi­late, de la minister, fără să cunoască cine le trimetea. A arătat, apoi, că erau copii şi nu prezenta decât un interes, strict, teh­nic. Că cele cuprinse în aceste ra­poarte conţineau detalii de minimă importanţă fata ti Bruno Seletzski, care, datorită rela­­ţiunilor pe care le avea în cercurile militare, deţinea informaţii mai pre­ţioase. ţ . •.^ 1 In chestiunea comisioanelor, d. Macek declară că nu ştie nimic. Începând de astăzi vor fi citaţi alţi martori şi informatori în faţa cabinetului de instrucţie. Vor fi citaţi în cursul acestor zile şi d-nii generali Cihoski, Munteanu, colonel Drăgănescu etc. Inapoerea Prinţului Bliesen In Capitala Primirea la aeroportul Băneasa Prinţul G. V. Bibescu preşedintele Prinţului Bibescu federaţiei aeronautice internaţiona­le a sosit în Capitală Duminică la orele 1, venind cu un avion special, pus la dispoziţie în Cehoslovacia. La aeroportul Băneasa au venit să-l întâmpine Prinţesa Martha Bi­bescu, d-nii Radu Irimescu subsecre­tarul de stat al aerului, Prat y Sou­­tzo ministru Spaniei la Bucureţti, contesa şi contele de Hautegloque însărcinatul de afaceri al Franţei, col. Cantacuzino Paşcanu directorul aviaţiei civile, col. Negrescu, Ger­beaud reprezentantul şi maior Pe­­neş directorul «Didnei», maior Bur­­duloiu,­ căp. Popa şi Pantazi, ing. Perliss, Simion comandantul aero­portului, etc. etc. De asemeni a venit o numeroasă delegaţie de săteni de pe domeniile D. Radu Irimescu subsecretar de stat al aerului, a salutat pe Prinţul Bibescu în numele guvernului şi­­ a felicitat pentru admirabilul sbor în­treprins în Africa cât şi pentru ac­tivitatea desfăşurată în capitalele europene. * Din avionul cu care a venit Prin­ţul Bibescu au fost coborâte: o cupă de cristal oferită de Aero-Clubul din Praga şi o orchidee adusă din Africa pentru Prinţesa Bibescu. înainte de a veni la Bucureşti, preşedintele F. A■ 1. s-a oprit la Bu­dapesta unde Arhiducele Iosef pre­şedintele aero-clubului ungar ia o­ferit un dineu. Mâine d. a., M. S. Regele va primi în audienţă pe preşedintele F. A. I. Prinţesa Bibescu, d-nii de Piaf Soutzo, ministrul Spaniei, Irimescu, subsecretarii­ de stat al aerului, primind la Băneasa pe prinţul Bibescu w Duminecă recruţii regimentului de­t­­imentului 2 de au depus jurământul pe platoul re- No, 9 vânători A murit contesa de Noailies — Princess Hartha Bibescu despre celebra scriitoare — PARIS I (Rader). — Con­tesa Ana Elizabeta «te Noailies, născută Brâakco­­van a încetat din viață. Prințesa de Noailies, AAMCB|Ii«II*a(a •••■ ...is,« nn po* , a cele*»- tt eroismul Francezilor în cursul răsboiului, precum şi fapte glorioase din viata toate zilele. Astfel, ea a preamărit pe aviatorii Cos­­tes şi Bellonte, cu prilejul primului lor raid Paris— New-York. Ea a fost prima femee căreia i s’a acordat legiu­nea de onoare în gradul de comandor. De mai multe luni ea se simţia obosită, în urma muncii sale intense. Eri la ora 13 şi 30 s-a stins din viaţă. Ultimele ei cuvinte au fost o expresiun­e a dra­gostei ei pentru Franţa şi pentru poporul francez. Marea dispărută împlinise zilele trecute 53 ani. Născută la Paris, ea a trăit cea mai mare parte din viaţă în Franţa. Soţul ei aparţine uneia dintre fa­miliile ducale cele mai cunoscute ale Franţei, nu avea decât op ani. Toată creş­terea ei a căzut pe partea mamei­­văduve, greacă le origină, — şi deci, educaţia a fost trasă mai mult spre fainLtF j^tern$Jf^ , T'Yapt;'.7 ...ifvAra în împreju­­racului Geneva, într’un timp în care se părea că fiii foștilor Voevozi nu mai găsesc rostul în înfăptuirea nouă a statului. Doto-coveanu, sora cea mai tânără, mă­­ritată cu Principele Alex. de Chi­­may. (di»." utiî și ea prea timpu­riu) la Mogoș da, unde se găsea altădată — cm­ia domnească a lui TI : 1^ . .. . impresia avută la Mogoşoaia­ şi atâtea amintiri strămoşeşti a­ ră­mas foarte vie şi în ultimii ani mi-a spus că vrea să revadă Mo­­goşoaia, — ce îi rămăsese ca un vis în închipuire. îşi aducea amin­te de ţigănuşi vioi cari săreau în apa Colentinei ca să scoată banii ce fetele aruncau acolo. Dacă starea sănătăţii ei (foarte şubredă în ultimii ani) iar fi dat să-şi împlinească dorinţa, cine ştie ce versuri minunate ar fi insiprat peisajul atât de fermecător ce se întinde în jurul Mogoşoaei. Astăzi, când Franţa, şi cu dânsa lumea întreagă a literelor deplânge moartea Anei de Noailles, — noi, românii, nu trebue s’o slăvim mai puţin din pricina unui regret ce se poate explica. Pretutindeni unde au pătruns ra­zele vroite sau nu al acestui geniu al tinereţe! şi al dragostei, au pur­tat în fiinţa sa ceva atât de cald şi de nou în care s’a recunoscut natura mai lirică şi cerul mai al­bastru al latinităţii noastre româ­neşti. Dânsa a fost slăvită în Fran­ţa. —, a primit acolo onorurile cele mai mari, dar n’a uitat niciodată că venea din Orient ca o tânără regină cu mâinile pline de miresme din Răsărit... Dacă Franţa a pri­mit darul, origina aurului și tâ­mâiei se datora României... •K­ritfi stabilirei sale acolo, Ana de Noailles a fost îndepărtată de țara tatălui. De ar fi trăit Grigore Brân­­coveanu fără îndoială că ar fi fost altfel. Impresiile de copilărie sunt cele cari rămân mai adânci... Am avut însă dovada că Ana de Noailles își Am vrut să avem un cuvânt au- .... torizat despre marea scriitoare. Ne- traducea bine aminte de un voiaj că­­am adresat, deci, uneia care, tot cu s°crul meu şi unchiul ei, atât de strălucit, slujeşte gloria ro- George Bibescu, care adu­măneascâ întru mărirea scrisului asese P° fetiţele Ana şi Elena Brân­­francez, principesa Bibescu. Şi, „ ilustra autoare a «Isvon»-wfwi, pays , de saules» a avut marea bună­voinţă de a ne vorbi deşi tristeţea îi sugruma cuvintele „• — «A murit o fiinţă de geniu şi această fiinţă era româncă... Moar­tea contesei de Noailles născută Ana Elisabeta Brâncoveanu va pro­duce, sunt sigură, o dureroasă im­presie în România ca şi în Franţa. A fost nepoata domnitorului Geor­ge Dimitrie Bibescu şi a primei so­ţii a acestuia Zoiţa Doamna, năs­cută Brâncoveanu. Francezii au considera­t-o drept poeta cea mai de seamă a lor în timpul de faţă. In ce mă priveşte, admiraţia pentru dânsa nu este urmarea tragediei morţei care a­­duce laude, câteodată exagerate. Mi-am exprimat în scris părerea mea în capitolul din «Patru por­trete» intitulat «Franţa şi străinii ei». Pentru publicul românesc care este destul de iniţiat asupra operei­ ei, ce pot aduce astăzi, este o lu­mină mai intimă despre legăturile ei cu România. I s’a reproşat depărtarea sa de românism. I s’a reproşat pe drept şi pe nedrept, fără o apreciere a­­dâncă a circumstanţelor în care Ana Brâncovan a copilărit. Moartea prematură a tatălui ei, Grigore Brâncoceanu (fiul mai ma­re al lui Vodă Bibescu, adoptat de Banul Grigore Brâncoveanu ca să-i poarte numele) a survenit când ea CONTESA DE NOAILLES înmormântarea lui N. Orăşeanu BRĂILA 1. P­eri dimineaţă a avut loc înhumarea rămăşiţelor pă­mânteşti ale defunctului Nicolae O­­răşeanu, fost vicepreşedinte al Se­natului şi şeful organizaţiei guver­namentale de Brăila. A participat un public numeros şi delegaţiuni cu drapele îndoliate de la toate societăţile locale. Au depus coroane şi jerbe, în afară ,de membri familiei şi numeroşi prieteni ai de­functului, guvernul, Senatul, şi Ca­mera, organizaţia centrală şi cea­­lo­cală a partidului naţional-ţărănist, Asociaţia Presei Brăilene, Sfatul Ne­gustoresc, Administraţia Paridului, Consiliul comunal, Camera de co­merţ, Bursa etc. Serviciul divin a fost oficiat de I. P. S. Episcopul Ghenadie al Bu­zăului înconjurat de un sobor de preoţi din localitate. La catedrala oraşului, unde se afla depus corpul regretatului, au rostit cuvântări Episcopul Ghena­die, senatorul Georoceanu, vicepre­şedintele Senatului care împreună cu un grup de senatori re­p­rezen­­tau maturul corp, Virgil Grossu,­­din partea Camerei deputaţilor, Mihail Panteli din partea Camerei de co­m­erţ, B. P. Clong din partea pre- rând în Italia spre a face obişnui­­sei brăilene, preotul Vasilescu din ta­ra cură la Aqui, partea Camerei de agricultură, iar Din Italia d. mareşal Averescu din partea organizațiunilor politice se va duce în Germania. au vorbit d-nii Liviu Macedonescu, (liberal ducist), Preda Duchiade (a­­verescan), Tartescu (georgist). In numele baroului de avocaţi a vorbit d. decan Petre Lazaroneanu. D. Virgil Madgearu, reprezentând guvernul la această tristă solemni­tate, a făcut elogiul defunctului, re­levând paguba mare ce o suferă partidul şi maturul corp prin moar­tea lui Orăşeanu.­­... i . S’a format apoi un cortegiu în frunte cu coroanele şi delegaţii so­cietăţilor locale, şcoalele etc. Lentele au fost purtate de către demnitarii şi deputaţii brăileni. La prefectura de judeţ au­ mai ros­tit cuvântări d. Ionel Marinescu, iar la primărie a vorbit d. Mihail Fili­­pescu primarul municipiului.­­ Organizația centrală a fost repre­zentată prin d. Pompiliu lonitescu. ....................................Ildimi........ D. mareşal Averescu pleacă în Germania şi italia D. mareşal Al. Averescu, şeful partidului poporului va pleca în cu Explozia de pe câmpul de tragere al garnizoanei focşani Au fost omorâţi 4 soldaţi şi 3 grav răniţi FOCŞANI. 1. — Astăzi la orele reci a explodat în ţeava tunului, o-5 şi jumătate s'a întâmplat o groas­­nică explozie pe câmpul de tragere, al garnizoanei, la punctul numit Mo­vila Turcului. In timp ce reg, 3 artilerie făcea trageri demonstrative, un obuz de­molând pe loc 3 soldaţi şi rănind grav pe alţi­i dintre unul a murit în drum spre spital. Autorităţile militare au deschis o anchetă asupra cazului. Un furt In bulevardul Elisabeta Reprezentantul unei case de filme reclamă că i s’au furat 600 mii lei --------00----------â/ *. D. Luca Argeşanu, reprezentan­tul unei case de filme, domiciliat în bulevardul Elisabeta 34, a recla­mat ori poliţiei că a fost victima unui furt. Lipsind de aesă între or­ele 6—11 d. a., necunoscuţi s-au introdus în locuinţa sa, i-au spart o casetă de fier în care se afla suma de 600 mii lei. Hoţii au furat din casă, în afară de aceşti bani, lingerie, îm­brăcăminte şi bijuterii. »­• Organele Siguranţei Capitalei au început imediat cercetările de ri­­goare. Se pare, din cercetările ur­mate până acum, că organele poli­­ţieneşti sunt pe cale de a descoperi pe autorii furtului. Impresionanta sinucidere a unei domnişoare S’a aruncat dela etajul 111 • r-------00——— O tânără, Stela Ionescu, în etate de 21 ani, în urma unei discuţii a­­prinse pe care a avut-o cu priete­nul ei, s’a asvârlit aseară dela e­tajul III al hotelului «Britania». In cădere, şi-a fracturat baza era­niului. . In stare muribundă a fost trans­portată cu «Salvarea» la spitalul Colțea- Accident mortal de tramvai Un groaznic accident de tram-18, în urma unei decepţii sentimen­tale, a ■ so ____ tr’un boschet de pe şoseaua KGeieff, luând un toxic puternic. A fost transportată cu «Salvarea» la spi­talul Filantropia. * Părăsită de concubinul ei, An­­toaneta Melicello, din str. Răspân-,­tiilor 39, a încercat să se sinucidă, luând 40 pastile cu... aspirină.­­ A fost internată la spitalul Brân­­covenesc. Starea ei e gravă. * Servitoarea Maria Ionescu, din calea Călărașilor 28, părăsită de concubinul ei, a încercat să se si­nucidă, luând 150 grame de oțet. ALTE ACCIDENTE Căruţaşul Gheorghe Oprişan, a căzut sub roţile căruţei pe care o conducea — transportând o canti­­tate mare de carton asfaltat — a­­legându-se cu fractura piciorului drept Femeia Victoria Adamescu, de fel din comuna Militari, a fost lo­vită, pe strada Smârdan, de un va­gon de tramvai de pe linia 15. In urma acestui accident, s’a ales cu contuziuni abdominale. . ■­­ EXPLOZIA UNUI «PRIMUS» ! Un «Primus» a făcut explozie, provocând arsuri grave femeei Margareta Zamfirescu, din strada Popa Niculae 23, care a fost inter­nată la spitalul Brâncovenesc, s’a întemniat. «r» â­,poi amia­ză, pe bulevardul Dinicu Golessu, la întretierea cu strada Cameliei. Bătrâna Mina Dăsmărescu, în eta­te de 65 ani, a fost surprinsă pe linie de un­­vagon de tramvay de pe linia 34, condus de manipulan­­tul cu No. 1865, și ucisă pe loc. .Vatmanul a f°8t arestat UNUL CARE VREA NEAPARAT SA MANANCE UN COMISAR Un dezertor zurbagiu, anume Pe­tre Teodorescu, a încercat eri să-și suprime concubina Olimpia Leu­­schim din str. Victor Emanuel 16, aplicându-i câteva lovituri de cu­tit în piept. Nefericita a fost trans­portată la spital, iar comisarul V. Vasilescu de la comisariatul circ. 36 a fost însărcinat să aresteze la criminal. Poliţistul ducându-se în str. V. Emanuel ca să-l aresteze, a fost atacat cu cuţitul de dezertor. Comisarul a scăpat fugind la co­misariat, unde a cerut ajutorul u­­nui camarad al său, comisarul A­­lexandru Mutafa. Amândoi s-au dus la locuinţa lui Teodorescu, ca­re îndată ce a­­văzut pe poliţişti, a scos revolverul. Cu mare greutate a putut fi dezarmat. Legat, dezer­torul a sărit asupra comisarului Mutafa şi l-a muşcat de braţul drept. I-a rupt cu dinţii o bucată respectabilă de carne­.. Cu mare greutate a fost potonit şi transpor­tat la poliţie. Comisarului i s’au dat ajutoare a «Salvare», înjunghiere Sandu Oprea zis Nebunică din str. Vasile Lupu 4, auzind că, con­cubina sa trăise mai înainte cu un anume M. Georgescu din str. V. Lupu 8, l-a pândit ori pe acesta la o cârciumă din str. Regele Carol din cartierul Tei. Nebunică a înfipt un cuţit în u­­mărul stâng al presupusului rival și a dispărut. Victima a fost in­ternată la Colentina. . . .­ ACCIDENT Gheorghe Ionică, de 19 ani, din calea Rahovei 391, a căzut eri, pe str. Ispirescu, de pe camion şi a fost târât sub roţi Nefericitul sa ales cu fractura unui picior şi a fost internat la spitalul Brânco­­venesc. HOŢI ARESTAŢI Comisarul Borcea din Siguranţa Capitalei, a arestat ori pe cunos­cuţii Moţi Sami Strulovici zis Ca­­dav­rol, zis Herman Selzman şi Leopold Gutman zis Poldi, cari au corni® mai multe furturi. Ei vor fi înaintaţi azi parchetu­lui. TREI ÎNCERCĂRI DE SI­NUCIDERE Tănasa Silva Coconi, în etate de­­ 17 ani, domiciliată in str. Cameliei ra. s. Regele sosește mâine In Capital M. S. Regele va reveni în Capi­­tală, mâine Miercuri. w. 1 ' OOXOQ ' ■ - j'N Manifestaţii antigermane la cinematografele din Capitală POLIŢIA A INTERVENIT­­ La cinematograful «Roxy» din str. Lipscani un grup de spectatori a provocat o manifestaţie ostilă în timp ce într’un jurnal de actualităţi, un conferenţiar expunea în Germa­nia, binefacerile regimului actual. Organele poliţieneşti au restabilit ordinea­­ . . Hr. Un incident mai grav s’a înregis­­trat însă la cinematograful «Isbân­Un numeros grup de studenţi e­­vrei au cerut în timpul spectaco­lului, să se oprească rularea filmu­lui, (Filmul era german). Scandalul luând proporţii, a intervenit poliţia. Spectacolul nu a mai putut continua, astfel că direcţia cinematografului a fost nevoită să ruleze mai depar­te, un film francez.

Next