Cuventul, august 1933 (Anul 9, nr. 2969-2999)

1933-08-01 / nr. 2969

ANUL AL IX-lea. — No. 2969 r­edacpa şi Administraţia CUCf­itEr îi, Calea Victoriei 4a, etajul I (Intrarea prin Pasagiu­ Imobiliara) TELEFON­ 312/45 Direcţia 378/10 Redacţia Fondator : TITUS ENACOVICI 378/09 Administrafia Director : NAE IONESCU ANUNCIURILE ŞI PUBLICAJIILE Se primesc la ADPNI­NISIRATIA „CUVÂNTULUI“ " si prin toate agenţiile de publicitate Taxa de francare plătită in numerar contarn urnire Qir. nen. P. T. T. Nr. 69.196/9?­ 1933 1 întrunirea funcţionarilor din finanţe Cuvântările şi moţiunea dri dimineaţă a avut loc la se­diul «Federaţiei gene­rala a sala­riaţilor publici» din calea Victoriei No. 54 o întrunire a funcţionarilor financiari. Au participat foarte mulţi func­ţionari din Capitală şi provincie. D. I. GEORGESCU, preşedintele Asociaţiei funcţionarilor finan­ciari, a arătat situaţia grea a tu­turor funcţionarilor şi în special a celor financiari. Pe lângă reducerile de salarii, au venit legea cadrului disponibil şi două legi speciale ale ministerului de finanţe care au neîndreptăţît în deosebi pe funcţionarii financiari vechi. Unii au fost retrogradaţi, alţii mutaţi, fără nici o vină, alţii puşi în dsponibilitate. D. prim ministru a avut toată bu­na voinţa să facă dreptate funcţio­narilor financiari, însă d- Madgaaru nu s’a conformat sugestiilor sale. Singura speranţă a funcţionarilor financiari a rămas M. S. Regele, la care se vor prezenta în audienţă. Funcţionarii financiari cer drep­tate. Ei sunt recunoscători colegilor lor dela alte autorităţi şi în spe­cial «Federaţiei generale a salaria­ţilor publici» care s’a solidarizat cu doleanţele lor şi a luat atitudine fa­ţă de nedreptăţile ce li s’au făcut­ D­ IROFTE, vice-preşedintele «A­­sociaţiei funcţionarilor financiari», a mulţumit Federaţiei pentru ospi­talitatea pe care o dă asociaţiei şi mai ales pentru comunicatul de so­lidaritate cu doleanţele funcţionari­lor financiari, precum şi pentru protestul energic ridicat contra ati­tudinei ministrului de finanţe. A­­ceastă solidarizare dă un nou avânt mişcării funcţionarilor financiari nedreptăţiţi. Pentru a învinge, este nevoe de solidaritate desăvârşită nu numai între funcţionarii financiari, dar chiar între funcţionarii de toa­te categoriile-D. TARNESCU, secretarul general al Federaţiei, a arătat că Federa­ţia s-a solidarizat cu funcţionarii financiari spre a apăra legea statutu­lui funcţionarilor publici şi pentru a care respectul celorlalte legi tre­­bue să se intre în legalitate şi să nu se mai numească funcţionari noui, decât din cadrul disponibil. D. GIUREA a arătat cu cifre nu­mirile noui cari s’au făcut dela 1 Ianuarie până la 1 Iunie 1933. A a­­nalizat în special numirile făcute în Aprilie, Mai şi Iunie. D. BOBOICEANU, inspector gene­ral P. T. T. a adus salutul Asocia­ţiei funcţionarilor P. T. T. şi ade­ziunea de solidaritate a acestora. CUVÂNTAREA D­LUI STANCU BRADIŞTEANU D. STANCU BRADIŞTEANU, pre­şedintele Federaţiei generale a sa­lariaţilor publici a declarat că Fe­deraţia este alături de Asociaţia funcţionarilor financiari în ce pri­veşte revendicările lor profesionale. Miniştrii sunt primii funcţionari ai ţării şi trebue să aibă referinţă faţă de colegii lor în subordine. Funcţionarii publici vechi au con­tribuit la crearea României Mari, ei au fost exemple de cinste, mun­că şi neprecupeţire a devotamentu­lui lor către stat. Trebue respectat art. 62 din statut, care dă drept funcţionarilor publici, aflaţi în ser­viciu la 1916, să înainteze până la gradul de directori. Federaţia, potrivit art. 6 din legea cadrului disponibi, va ataca în con­tencios toate noile numiri făcute în afară de cadrul disponibil. Se va tipări un memoriu în care vor fi expuse toate nedreptăţile fă­cut© funcţionarilor financiari. Cea mai mare speranţă pentru funcţionari rămâne M. S. Regele, care va face dreptate şi funcţiona­rilor financiari. Pentru deplina reuşită a revendi­cărilor profesionale şi pentru salva­rea intereselor supreme de stat, es­te strict necesară solidaritatea tu­turor categoriilor de salariaţi pu­blici. D. GEORGESCU a citit apoi tex­tul telegramei expediate M. S. Re­gelui şi d-lui prim ministru dr. Al. Vaida Voevod. MOŢIUNEA La sfârşit adunarea a votat in unanimitate următoarea moţiune- Funcţionari publici de toate ca­tegoriile, de la stat, judeţe, comune şi regiile autonome, întruniţi astăzi 30 Iulie 1933, la sediul Federaţiei generale a salariaţilor publici din calea Victoriei No. 54, în urma dis­­cupţiunilor avute şi a propunerilor făcute, hotărâse: 1. Toţi funcţionariii publici, de toate categoriile, se solidarizează întru totul cu toate doleanţele func­ţionarilor financiari, şi se obligă a le susţine cu toată energia şi cu ori şi­ce sacrificiu. 2. Roagă pe M. S. Regele să ia sub înalta Sa ocrotire cauza dreaptă şi sfânta a funcţionarilor finan­ciari şi a funcţionarilor de toate categoriile. 3. Roagă pe toţi funcţionarii pu­blici şi toate organizaţiile profesio­nale, să se solidarizee formal cu cauza funcţionarilor financiari, ca­re este cauza întregului corp al funcţionarilor publici. 4. Apelează la şefii tuturor par­tidelor politice şi la întreaga opinie publică, şi presei, să ia atitudine pentru apărarea drepturilor func­ţionarilor publici, care sunt însă şi interesele supreme ale Statului. 5. Dă depline puteri domnului I. M. Georgescu, preşedintele Asocia­ţiei funcţionarilor financiari, ca să ia toate măsurile necesare pentru a duce la îndeplinire hotărârile de mai sus. O îndrăzneaţă încercare de şantaj lui — Arestarea unui gangster de 17 ani — oo­ooo BRAILA 30. — Acum câtva timp cunoscutul bancher Leon Abramo­­vici din oraşul nostru a fost victma unei îndrăsneţe tentative de şantaj. . Un necunoscut a adresat banche­rului numit o scrisoare prin care cerea ca în termen de 24 ore dela primirea ei să depună într’un anu­mit loc din str. Goleşti suma de 2 milioane. In cazul că n’ar fi executat dis­poziţiile acestea sau sar fi adresat poliţei, bancherul era ameninţat cu moartea. Bancherul s’a adresat d-lui Flo­rian Crîstescu chestorul municipiu­lui, care l’a consiliat să răspundă că accepta condiţiunile impuse în scrisoare şi să depună la locul indi­cat suma de 2 milioane care în rea­litate să fie numai hârtj© macula­tură. In prealabil s’au luat măsuri ca locul cu pricina să fie în perma­nenţă supravegheat. Dar gangsterul brăilean, sesizând, probabil, cursa ce i s a întins, s’a ferit să apară. Totuşi poliţia n’a renunţat să per­severeze pe calea cercetărilor pentru a descoperi pe autorul scrisorii. Astfel, cu facerea investigaţiilor au fost însărcinaţi comisarii Oprescu şi Ionescu din poliţia judiciară. După o săptămână de neîntrerup­te şi dificile cercetări poliţiştii au parvenit să opereze o arestare.Ares­­tatul se numeşte Teodor Duca, e în vârstă de 17 ani şi domiciliază în strada Dorobanţi­ Supus cercetărilor, Teodor Duca neagă a fi autorul anonimei, totuşi dictându-i-se scrisoarea cu pricina, cuvânt cu cuvânt, poliţiştii au con­statat o flagrantă şi surprinzătoare asemănare între scrisul lui Duca şi el al scrisorii. Un singur lucru, ca­re rămâne nelămurit şi face să se creadă ca Duca are şi complici, e concepţia şi stilul scrisorii, care par să fie atributele unui individ cu oarecare învățătură. Ceea e© nu-i cazul cu Duca. Dosarul cercetărilor de până acum a fost înaintat parchetului care va dispune o repertiză grafologică a scrisorii trimisă bancherului ceia dictată arestatului. ----o(_)XO----1 farul aerian al franței BRUXELLES, 30 (Rador). — Din cele 57 avioane care participă la turul aerian al Franței, 52 au sosit astăzi la Bruxelles. ■-9 -T1- - fg Scandal iscat din cauza proastei picturi din biserică. — Preoţilor li s’a interzis să intre în sfântul locaş. Am asistat ori dimineaţă la o­ra­ şi să facă şi unele lucrări de fini­ şi odaia cu ea agitaţia enoriaşilor, infestaţie populară, al cărei carac­­sal. Pentru a nu da impresia că a căror fierbere, după cele ce am se pune stavilă d-hii Brăescu, părin- * văzut ori, nu se poate închipui, tele paroh Iordd­­escu şi părintele­­ D Brăescu dă în judecată pe preo Ulphi Petrescu, precum şi epitro- paroh N. Iordănescu şi cere tri­pla bisericii, i-au pus la dispoziţie sfântul locaş pe tim­p de patru luni, bunalului de Ilfov evacuarea Sfin­ţiei Sale din biserică. Obţine în a­­cest sens o sentinţă, care, însă, afa­ră de rezistenţa enoriaşilor, o în­tâmpină şi pe aceia a celui de al doilea preot, C. Sa Ulpiu Petrescu, şi a d-lor Ionescu şi Coporan, epi­­tropi. D. Brăescu îi dă în judecată şi pe aceştia şi obţine câştig de mu­tă. Atât preoţii cât şi epitropii sunt evacuaţi, interzicăndu-li-se de a mai intra în locaşul de rugăciune. In plus, toţi patru sunt condamnaţi la câte 1000 lei pe zi, daune către d. Brăescu. Aceştia au făcut apel, care însă fiind respins, procesul se află acum în faţa Înaltei Curţi de Ca­saţie. Aceasta este trista situaţie în care se află biserica «Sf. Maria» şi slujitorii ei. ter se deosebeşte cu mult de cele care fac obiectul cronicelor de fie­care zi, înregistrate de ziare. O ma­nifestaţie populară cu substrat pur religios, pentru apărarea bisericei. DOUA LUCRĂRI VALOROASE lată faptele: In cartierul Pleşoianu, din secto­rul de Verde, acolo unde până mai acum câţiva ani erau vestitele gropi ale lui Ouatu, focare de infecţie cari periclitau sănătatea, s’au ri­dicat două construcţii admirabile : şcoală primară şi o biserică, în­conjurate de un parc de toată mi­nunăţia. Aceste realizări, create din truda locuitorilor din partea locu­­lui, face cinste cartierului şi celor cari se îngrijesc de buna lor între­ţinere. Şcoala, construită după cele mai moderne procedeie, utilizată cu un confort admirabil, rivalizează cu aproape toate instituţiile de cul­tură similare dela noi. Credem că avem puţine şcoli construite în a­­cest gen. In ceiace priveşte biserica — în jurul căreia s’a iscat lupta de care vom vorbi, — aceasta este o ade­vărată minune. Odinioară, cartie­rul era lipsit de un locaş de închi­năciune. Astăzi, însă, după mari străduinţe, e înzestrat cu această biserică, a cărei frumuseţe întrece pe a multor locaşuri sfinte din Bu­cureşti. PICTURA DEFECTUOASA Ceiace însă a ridicat nemulţumi­­rea, a fost modul cum­ s’a executat pictura, care a fost încredinţată pic­torului Brăescu. Această pictură, aşa zisă în frescă, are darul ca, a­­tunci când atingi vopseaua, îţi ră­mâne pe degete, când ştiut este că o pictură bisericească, pe lângă alte mari calităţi, trebuie să o aibă şi pe aceia a durabilităţii. Si­nt bise­rici în cari pictura se spală de zeci de ori şi culorile rămân ca la în­ceput. In biserica «Sf. Maria»,­­ din cartierul Pleşoianu, lucrurile sunt tocmai contrarii. Un burete uscat chiar, dacă ar fi tras peste pictu­rile d-lui Brăescu, zidurile ar ră­mâne albe. UN SCURT ISTORIC In Aprilie 1929 s’a încheiat un con­tract între primăria de Verde fi d. Brăescu, ca acesta să picteze bise­rica pentru suma de două milioane lei. Deși contractul expira la 15 Noembrie 1930, totuși d. Brăescu nu terminase lucrările. In 1931, inter­­venindu-se ca să se termine mai curând pictura, d Brăescu a mai cerut un răgaz până în Martie 1932, obligându-se ca până la acea dată să termine lucrările, biserica urmând a fi dată cultului. In Apri­lie 1932, d. Brăescu a cerut să se facă recepţia lucrărilor, arătând că totul este terminat. In urmă, bise­rica a fost sfinţită şi încredinţată preoţilor pentru oficierea slujbei re­ligioase. După două-trei cutii de la sfinţire, unele părţi ale picturii au început a se altera, decolorăndu-se. Picto­rul, în urma intervenţiilor, a cerut un nou răgaz de trei luni, în care timp să refacă tablourile alterate în această vreme,oprindu-se servi­ciul divin. Au într­it şi aceste­­patru luni, fără ca d. Brăescu să fi exe­cutat ceva. Biserica era în aceiaşi stare deplorabilă. In faţa acestei situaţii, Patriarhia dă din nou ordin preoţilor să intre în biserică şi să facă slujbe Dumi­neca şi în zilele de sărbătoare, iar în restul săptămânei, dacă d. Bră­escu voieşte să lucreze, biserica să-i fie lăsată la dispoziţie. Totuşi, d-sa nu s-a mai prezentat la lucru, ba mai mult, pretinzând că primăria nu-i achită sumele ce avea de primit, a recurs la un plan de constrângere. PREOŢII SUNT EVACUAŢI DIN BISERICA , , De aici începe grozăvia faptului Mulţimea asistă la serviciul divin, oficiat în faţa bisericii Cum se oficiază acum Pentru ca enoriaşii să nu fie lipsiţi de serviciu divin, Patriarhia a dbele­gat pe părintele Teofil Ionescu, să oficieze slujba religioasă, în bise­rica în care preoţii Iordănescu şi Petrescu, nu pot pătrunde. SCENE IMPRESIONANTE Nu au lipsit nici manifestările pli­ne de durere ale credincioşilor, l-am văzut ori strânşi în jurul părintelui Petrescu, care, îndu­rerat, stătea în faţa bisericii, ascultând de afară sfânta slujbă oficiată de părintele Teofil. Toţi cei care se aflau afară, plângeau şi ridicau blesteme pen­tru cel care a făcut ca altarul să fie lipsit de slujitorul lui. Bătrâni şi tineri, medici, ofiţeri, lume din toate categoriile sociale, se afla ori strânsă în jurul bisericii din care preoţii au fost isgoniţi. Toţi plân­geau şi tuturor părintele Ulpiu Pe­trescu, le dădea cuvinte de­­ bătaie. BOTEZURI IN AER LIBER După ce părintele Teofil a termi­nat slujba, s’au oficiat în faţa bise­­ncii, de către Sf. Sa şi părintele Pe­trescu, patru botezuri, la unul din primii noui creştinaţi naş fiind d. deputat Lotar Rădăceanu. Mulţimea, strânsă în faţa localu­lui sfânt, a ascultat apoi cuvântările preoţilor Petrescu, Teofil Ionescu şi ale epitropilor, cari au arătat moti­vele­­pentru cari cei doi preoţi au fost isgoniţi din biserica lor. Toată lumea a isbucnit în accente de adân­­ce indignare, toţi fiind hotărâţi să intre în biserică şi să dea afară schelele cari încă dărniesc acolo. Cât priveşte pictura, enoriaşii sunt decişi să se facă noui lucrări pe cheltuiala lor. GESTURI PAGANE In cuvântările cari s’au rostit, au fost ar­ătate şi câteva din gesturie d-lu­i Brăescu, gesturi întâlnite nu­mai la păgâni, iar nu la acei cari fac parte din biserica noastră. Astfel, într’una din zile, a fost găsit în altar împreună cu soţia­­ sale, stând pe Sfânta masă şi fu­mând, iar altădată, într’un acces de nevoi, a dat cu piciorul în sfânta Tâmplă, rupând o bucată din ea­ CE SE IMPUNE Pentru remedierea acestei situaţii şi pentru liniştirea spiritelor din e­­norie, se impune ca de îndată să se formeze o comisiune din specialişti în pictura bisericească, în care să figureze şi rectorul academiei de belle arte. Aceştia să examineze pic­tura d-lui Brăescu. Dacă se vor con­stata condiţiunile defectuoase ale picturii, d-sa să fie obligat a plăti daune pentru pagubele cauzate. Până atunci însă, populaţia din cartierul Pleşoianu, continuă a fi agitată . RADU ARGEŞ Nenorocire la un concurs de motociclete ] UN MOTOCICLIST A CĂ­ZUT IN MIJLOCUL PU­BLICULUI BERLIN 30 (Rador). — Astăzi a avut loc un con­curs de viteză pentru mo­tociclete. Două mașini par­ticipante s’au ciocnit la un viraj și s’au răsturnat. Unul dintre conducătorii automobilelor a fost arun­cat cu o putere foarte ma­re, căzând în mijlocul mul­ţimii de curioşi. O persoa­nă a fost ucisă şi alte 18 au fost rănite mai mult sau mai puţin grav. Persoana ucisă este mem­bru al tineretului hitlerist. Poliţia a suspendat ser­barea. ... gj'f­i 1 Revoluţia germană face „tabula rasa“ cu principiile internaţionale Dar ar face bine să re­specte drepturile ginţilor PARIS, 30 (Rador). — Saint Bric© serie în «Le Journal» un articol cu privire la actuala situaţie din Ger­mania. Intre altele scrie următoa­­rele: «Faimoasa poveste a misterioaselor avioane care au sburat pe deasu­pra Berlinului este pusă într’o lumi­nă nouă acum când avioanele naţio­nal-socialist© îşi multiplică raidu­rile peste teritoriul austriac. «Reuniunea consiliului Societăţii Naţiilor, convocată pentru data de 3 August, pentru a examina con­flictul dintre Bolivia şi Paraguay, cade tocmai la timp pentru a permi­­te ridicarea acestor incidente, ca şi a celorlalte violări nu mai puţin ca­lificate. «Vorbind astfel, facem aluzie la răpirea cetăţenilor francezi din te­­ritoriul Sarre, răpire care a făcut obiectul unor plângeri formale ale comisinni guvernamentale a aces­tui teritoriu. «Este vremea să se ştie că, dacă revoluţia germană are cu adevărat pretenţia să facă «tabula rasa» cu toate principiile de corecţiune in­ternaţională, face, evident foarte bine că semnează pacte dar ar face şi mai bine dacă ar începe prin a respecta principiile fundamentale ale dreptului ginților. Consecințele semnării ceacob­alului cu Vati­aaal BERLIN 30 (Rador). — Ziarul «Germania», organul d-lui von Pa­pen, vice-cancelarul Reichului, s’a abţinut până în prezent de a repro­duce răspunsul dat de curând de cătr© cercurile autorizate ale Ger­maniei, la articolele apărute în «Os­­servatore Romano», organul Vati­canului, cu privire la spiritul care a inspirat încheierea concordatului semnat între Reich şi Vatican. Astăzi ziarul «Germania» publică acest răspuns pe care îl însoţeşte de următoarele comentarii­«Anumite pasagii, destul d© acer­be, din această polemică, nu sunt câtuşi de puţin justificate de către textul publicat de ziarul Sfântului Scaun. «Aparentele contradicţii care ar fi existând între părerea ziarului «Osservatore Romano» şi aceea a cercurilor berlineze se rezolvă cu uşurinţă, dacă se ia în consideraţie că motivele de ordin eclesiastic, care au determinat încheierea con­cordatului, diferă de acelea din care se inspiră de obiceiu stat de în asemenea împrejurări. «Se înţelege de la sine că biseri­ca nu înţelege câtuşi de puţin ca principiile din care se inspiră ca să devină şi ale statului, cum par a lăsa să se înţeleagă unele puncte din răspunsul german. «Tot astfel, ridicarea măsurii gu­vernului, prin car© preoţii germani sunt opriţi de a face politică, n’ar putea fi ridicată decât dacă situa­ţia s’ar schimba în aşa grad, încât ar face concordatul să rămână fără obiect. «Pe de altă parte este exact, cum afirmă răspunsul german, că înche­ierea concordatului a implicat, re­cunoaşterea guverului naţional-so­cialist de către Sfântul Scaun. «Nu mai puţin totuşi, «Osserva­tore Romano» are dreptu­l să con­test© că Vaticanul ar fi legat prin acest fapt de vreo orientare politică determinată». Bandiţii eliberează pa tânărul O’Connel HOLLYWOOD 30 (Ra­dor). — John O’Connel ju­nior, fiul cunoscutului bo­gătaş cu acelaşi nume, ca­re fusese răpit de bandiţi în ziua de 7 iulie, va fi e­­liberat în 24 ore, d­eoarece părinţii au depus răscum­părarea de 45.000 dollari, cerută de răpire*** --------pXo— Un atentat în gara Subotica * BELGRAD. 30 (R*dor). — In gara Subotica a făcut explozie astăzi o maşină infernală ascunsă într unul cu cuferele depuse la magazia de bagaje. Un funcţionar al căilor ferate a fost ucis. Poliţia a deschis o anchetă pentru descoperirea vinovaţilor. -----oOXOo— p­lin trib rebel in India LONDRA 30 (Rador). — Se comunică din Simla (India) ca autorităţile britanice au cerut şefilor tribului Bajaudis, situat la frontiera de Nord Vest, sa predea pe agitatorii refugiaţi la ei Comunicarea autorităţilor bri­tanice adaogă că daca va refuza să se supună, tribul va fi bom­­bardat cu avioanele în zorii zi­lei de 1 August. Solemnitatea de la Cercul militar al subofiţerilor de rezervă Jurământul noului consiliu de ad-jie T.ii ,i «... im cercului mili­­ tar al subofiţerilor l­e rezervă, din Ca­­tea Rahovei No. 147, solemnitatea de­­punerei jurământului noului consiliu V. Dumitrescu, preşedine I. Lucaci şi D. Borcea, vice-preşedinţi Popescu, ca­sier, Gh. Ştefănescu, secretar, consilieri Popescu, Răducan, etc. Au luat parte la solemnitate: din partea U. O. R. d-nii general Rujinschi şi d. It. Anghelescu, din partea soc. «Mărăşeşti» D. Leibovici (Parisianu) şi C. Alexandrescu din partea Cercetaşi­­lor de­­războiu, col. Berindei şi lt. Ma­­rinescu. Surorile de caritate au fost re­prezentate prin d-nele Achimescu, pre­şedintă, g-ral Călinescu, Stela Lambru şi d-ra Miga. Din partea Contenduirei, a asistat d- lt. col. Arifeanu. Jurământul a fost luat de către preo­tul Inocenţiu Ştefănescu confesorul gar­nizoanei, după care d. general Rujinschi a citit decrepţie regale prin care sunt decoraţi cu «Coroana României» în grad de cavaler d-nii G. V. Dumitrescu şi Po­pescu, iar cu «Serviciul Credincios» cl. III, d-nii I. Lucaci, D- Borcea şi Rădv­­an Popescu, înmânând decoraţiile d. general Ru­­jinschi a arătat celor ce au fost dis­tinşi cu decoraţii, că trebue să mun­cească şi de aci înainte cu aceiaşi râv­nă pentru a pregăti pe subofiţerii din întreaga ţară, cari trebue să fie o pa­văză în jurul Tronului. Au mai luat cuvântul d. col- Berin­dei, d-na Ach­imescu. La urmă, mul­tu­­mind tuturor a­­vorbit d. G. V. Dumi­­trescu, președintele cercului-După aceasta s'a servit asistenta! • gustare. î------exo-------.

Next