Cuventul, septembrie 1933 (Anul 9, nr. 3000-3029)
1933-09-01 / nr. 3000
Vineri 1 Septembrie 1933 Cooperativele“ şi monopolul cerealelor D. prof. Rădulescu Motru publică mos să acorde monopolul floriiiîn Argus de ieri un articol asupra rolului ce se urmăreşte a se da cooperativelor săteşti în valorificarea cerealelor, articol din care extragem următoarele: Aceste reflecţii, îmi permit să le supun oamenilor politici care în momentele de faţă au în mâna lor din nou viitorul cooperativelor. Este vorba ca instituţia cooperativelor să mijlocească valorificarea cerealelor. Fără îndoială buna intenţie este vădită■ Guvernul roieşte, deodată cu valorificarea cerealelor, să întărească şi organizaţia cooperativelor Dar, aceiaşi bunăvoinţă a avut o şi guvernul nostru de odinioară, care hotărâse ca arendarea pământurilor cumpărate de Casa Rurală să le facă numai prin cooperative! Ce a rezultat din hotărârea guvernului de odinioară, ştim Cooperativele de arendare aşa zisele obştii, au nemulţumit aşa de mult populaţia de la sate încât legiuitorul expropieiii care s’a făcut după război, a fost silit să procedeze urgent la parcelare. Populaţia de la sate a fost lpsită astfel de beneficiile ce i le putea aduce arendarea pământului în obştii, fiindcă legiuitorul de mai nainte a dat coperctivelor un rol pentru care ele nu erau pregătite. Să fim oare înaintea aceleiaşi greşeli şi astăzi ? Toate aparenţele sunt pentru un răspuns afirmativ Guvernul pare că se gândeşte secării cerealelor tinerei noastre organizări cooperatiste. Toţi vremelnici prieteni ai mişcării cooperatiste, adică toţi cei legaţi prin interese vremelnice, de cooperaţie, tresaltă de bucurie. Monopolul îşi are bucuriile lui! Aceia cari îşi fac un ideal din izbânda mişcării cooperatiste la noi in ţară trec însă prin momente de îngrijorare■ câteva cazuri nenorocite: de funcţionari incorecţi , de hatâruri, de procedări nechibzuite care să atragă nemulţumirea ■unor regiuni sau unor judeţe chiar; lipsa numerarului la vreme; panica răspândită prin jocul de bursă al unora dintre cei loviţi în profesiunea lor; un nimica tot, care însă pe aripile svonului, ajunge mare de tot... şi iată mişcarea cooperatistă, din nou izbită de neîncredere ! De ce monopol ? Monopolul omoară încordarea la muncă şi invenţia. El omoară în ţările orientale, până şi cinstea. O participare largă, cât de largă, alături de toţi profesioniştii exportatori de cereale, este suficientă. Ca măsură de întărire a cooperaţiei, este singura raţională. Monopolul strică educaţia Conducerea cooperativelor noastre n’a ajuns aşa de perfectă, ca să n’aibă ce învăţa din experienţa altora. De ce se încarcă clar cu o răspundere pe care o vor regreta mai târziu ? Un grefier dela consiliul de război dispărut fără urmă ri, consiliul de războiu al corp. II armată a înştiinţat Legiunea de jandarmi Ilfov că funcţionarul său Nicolescu Florea, grefier la serviciul adjutanturei, a dispărut din serviciu dela 23 ort. Odată cu dispariţia sa s’a constatat şi lipsa unui revolver ce aparţinea serviciului. Susnumitul domicilia împreună cu familia în Capitală, şos. Basarab 39. Jandarmii au început cercetări în judeţ. Se crede că e vorba de o sinucidere, provocată de situaţia materială grea a funcţionarului. -----xxoxx------ O răzbunare feroce II STRIVEŞTE PICIOARELE CU O PIATRA DE MOARA CHIŞINĂU. 29. — Fostul comisar de siguranţă Conati a depus la parchet o reclamaţie contra cismarului Slepacov, arătând că pe când era comisar, a descoperit o contrabandă de tutun, în care a fost implicat şi Slepacov. Acesta a hotărât să se răzbune şi întâlnind, câteva luni în urmă, pe Canati, l-a invitat la restaurantul «Traian» şi l-a cinstit. După aceia, ieşind în ogradă, şi folosindu-se de întunerec, i-a răsturnat pe picioare o piatră de moară, ce se găsea acolo. Canati a zăcut în spital 6 luni de zile şi s’a ales cu un picior amputat. D. prim procuror Iov a trimis dosarul spre anchetă la cabinetul 3 instrucţie. Ancheta noastră problema autobuzelor din capitala VI. Concluziuni Vina situaţiei actuale o au patronii. Aceştia sunt exagerat de numeroşi şi lipsiţi de orice calificare pentru întreprinderea ce li s’a Încredinţat. Conducerea municipală nu-i mai poate Îngădui. Proectul reformei ce se impune. Toate criticele grave pe care le opun actualei exploatări a autobuzelor cele constatate prin ancheta noastră — trasee fixate cu preocuparea numai de a prezenta mai multă rentablitate, vehicule prăpădite şi murdare, tarife împestriţate, foarte ridicate şi neregulat aplicate, salariaţi exploataţi până la istovire — fac evidentă vina a două serii de răspunzători : I. In primul rând PATRONII, a căror vină este directă. II. Organele concedante şi da control cari au datoria, în urma documentatelor preciziuni făcute în cursul anchetei — de a pune capăt acestei stări de lucruri. Principalii vinovaţi: patronii Principalii vinovaţi ai abuzurilor denunţate nu pot fi decât patronii, deoarece toate abaterile relevate provin numai din setea acestora de a stoarce beneficii cât mai mari. Am văzut cum, graţie procedeelor practicate, patronii reuşesc să aibă un venit NET de 30—35 009 lei lunar, pentru fiecare autobuz. Se poate uşor calcula beneficiul total NET, dacă se fac cuvenitele înmulţiri cu numărul total al autobuzelor — 513 — şi numărul lunilor dintr’un an. Cine sunt profitorii acestei bănoase întreprinderi, în jalnicele condiţiuni arătate pentru călători, comună şi salariaţi ? Ancheta noastră a fost complectă şi sub acest raport, am reprodus lunga listă a proprietarilor de autobuze împreună cu datele privitoare la «personalitatea» fiecăruia. Ce s’a putut constata?... S’a văzut: a) Că numărul «concesionarilor» de autobuze trece de 200!! b) Că niciunul nu îndeplineşte condiţiunile unui concesionar responsabil şi înţelegător al intereselor, streine de ale sale, de cari trebue să ţină seama în amenajarea exploatării. Numărul exagerat de «concesionari» este explicaţia fără amănunte a totalei lipse de unitate constatate în funcţionarea reţelei de autobuze. Lipsă de unitate, care provine din rota personală a fiecărui patron în spolierea practicată împreună. Şi aceasta în dauna călătorilor, obligaţi să suporte atâtea tarife câte trasee sunt şi a interesului general lipsit de posibilitatea unui control şi grav ştirbit printr o exploatare lipsită de cea mai mică urmă de organizaţie. Apoi «personalitatea» proprietarilor nu recunoaşte acestora NICIO CALIFICAŢIE pentru un asemenea serviciu public. Am văzut, doar, cine sunt: oameni certaţi cu justiţia, foşti chelneri, faliţi, foşti hamali, foşti tăetori de lemne, foşti cazangii, foşti bucătari, foşti cismari, foşti brutari foşti «olteni», foşti birjari.... foşti orice în afară de calificaţia pe care trebue să o îndeplinească concesionarul unei întreprinderi atât de vaste şi cu răspundere atât de mare. Este, din această cauză, explicabil că nişte nechemaţi săsite interesul general, căruia este subordonată exploatarea lor, pentru a lăsa frâu liber apucăturilor rele din trecut sau normelor practicate Intr’o «meserie» care n’avea NICI O LEGĂTURĂ cu cea cu care s au văzut pricopsiţi în urmă. Unde intervine vina primăriei şi măsurile ce i se impun II. Aci intervine vina celei de a doua categorie de răspunzători. Conducerea municipală a greşit îngăduind exploatarea unui serviciu public important primilor veniţi, în loc să organizeze concesiunea, aşa cum a procedat cu celălalt mijloc de transport în comun, tramvaele. Deosebirea de rezultate, ce se poate remarca de oricinei între cele două mijloace de transport este: a) Cea mai bună dovadă a greşelei comise; b) Indicaţia cea mai asigurătoare ca soluţiei ce se impune. Destul a fost tolerată batjocura actualilor concesionari pentru a nu se socoti sosit momentul a modifica radical o situaţie ruşinoasă şi păgubitoare pentru concedant şi cetăţeni. Intr'o îndreptare a acestora pe calea cea bună nu se mai poate crede după dovezile de neomenie, lipsă de scrupul şi incapacitate făcute cu prisosinţă până acum. Apoi, o exploatare cu sute de concesionari nu poate niciodată îndeplini cerinţele de unitate dela cari am văzut că aceştia s’au abătut în modul cel mai dăunător. Proecte de reformă Este nevoe, în primul rând, în opera de reorganizare a transporturilor din Capitală de o strânsă coordonare a tuturor mijloacelor de locomoţiune. De o coordonare tot atât de strânsă ca şi cea experimentată cu succes în marile metropole din Occident. Adică să se realizeze: A) Sau existenţa a numai două societăţi concesionare a celor două mijloace de locomoţiune, dar cam să fie în cea mai strânsă legătură una cu cealaltă în privinţa condiţiunilor de transport. B. SAU, CEEA CE ESTE SOLUŢIA CEA MAI BUNA, CONTOPIREA IN MANA UNEI SINGURE CONDUCERI A TUTUROR MIJLOACELOR DE TRANSPORT IN COMUN. Perspectivele reformei Avantagiile ce ar decurge dintr’o astfel de organizare se pot uşor enumera : 1. Călătorii ar fi supuşi unor condiţiuni uniforme de călătorie, ceea ce ar îngădui folosirea unor, importante facilităţi de care sunt lipsiţi în prezent: abonamente generale, călătorie cu corespondenţă de pe orice linie de autobuz pe orice linie de tramvai etc. 2. Vehiculele murdare şi deteriorate în circulaţie în prezent ar face lor unor autobuze curate, estetice şi bine întreţinute, întrucât existenţa unui concesionar solvabil ar fi garanţia cea mai bună de respectare a unei asemenea clauze d le contract. 3. Personalul exploatării ar fi salvat din mâinele hrăpăreţe ale actualilor proprietari, lipsiţi orice solvabilitate şi răspundere pentru a deveni salariat al unei administraţii înzestrată cu toate aceste calităţi. S-ar efectua astfel o importantă operă socială, punându-se capăt sclavajului omucid, nedemn de ţara noastră, în care sunt ţinuţi salariaţii autobuzelor de către proprietarii lor. 4. Victimele accidentelor s’ar găsi în faţa unui concesionar unic şi solvabil şi nu ar avea de urmărit, ca în prezent, nişte întreprinzători cari pun totul în sarcina salariaţilor ocolind orice răspundere. 5. Primăria ar avea o redevenţă incomparabil mai importantă dintr-o întreprindere unică, pentru că posibilitatea de apreciere şi control a rentabilităţii ar fi cu totul diferită. In afară de garanţia tot atât de diferită ce i-ar oferi o asemenea organizaţie. Experienţa făcută cu Societatea tramvailor este concludentă în acest sens. 6. Edilitatea Capitalei ar câştiga enorm prin suprimarea dricurilor roşii cari împânzesc disgraţios principale artere de circulaţie. 7. In fine fiscul ar avea de înregistrat încasări mai mari şi regulate, aşa cum poate să asigure o întreprindere solvabilă şi cu răspundere. Sunt principalele perspective ale reformei cerute de noi şi impusă fără discuţiune de elocvenţa isbitoare a celor constate în prezent. Nu avem nici o îndoială că cei sesizaţi de noi vor putea gândi şi hotărî altfel. CUVÂNTUL — - - 's: - • » Un Ivar Kreuger american Hârtii de stat, in valoare de sute de milioane -falsificate de un bancher SURPRIZA! înapoi toate hârtiile de valoare pe care acesta le avea în depozit la bancă. Această cerere avu darul să trezească bănulei, și directorul băncii dădu ordinul să se cerceteze toate hârtiile lui Finney. Şi surpriza n’a fost tocmai mică. Absolut toate erau false! Având în vedere valoarea hârtiilor falsificate — peste IfOOOO dolari (vreo 25 milioane lei) — cazul fu adus imediat la cunoştinţa directă a guvernatorului din Kansas, Land. Şi guvernatorul, un om foarte energic, procedă de urgenţă în consecinţă şi fără nici un fel de menajament. FALSURI DE PESTE UN MILION DOLARI încă în primele zile ale cercetărilor se stabili că falsificările se ridică la 060 000 dolari (peste 10 milioane lei), dar se crede că ele sunt cu mult mai mari, şi că vor trece cu siguranţă de un milion de dolari Nu mai încape îndoială că falsificările sunt opera lui Firney, care pe lângă aceasta a mai fost atât de rafinat să mai atragă în sfera lui de manipulare şi pe notabilii oraşului aşa că se poate spune pe drept că întregul aparat funcţionăresc superior al Topeka-ei a stat şi în slujba falsificatorului vinovaţii, chiar de-ar fi vorba de cei mai buni prieteni de-ai lui. FALSURI ŞI... STARE DE ASEDIU * ' " Intre timp comisiunea militară de cercetări a stabilit că şi fostul consiliu comunal este amestecat în acest scandal monstru Consilierul Boyd susţine — e drept — că a luat drept veritabile hârtiile prezintate de Finney, dar nimeni nu vrea să-i dea crezare. Sa mai stabilit cu precizie că NEW YORK, IN AUGUST (Corespondență part.). — Lucruri ciudate se petrec azi la Topeka, în Statele Unite. Armata a ocupat primăria, câteva din cele mai mari bănci sunt păzite de patrule militare şi o serie întreagă de bărbaţi, socotiţi până acum ca mărimi de care nu te puteai apropia, aşteaptă cu înfrigurare şi cu inimile strânse de teamă rezultatul cercetărilor pornite în legătură cu un scandal aproape fără precedent. Situaţia este atât de grea, că guernatorul Kansas-ului — Topeka este capitala acestui stat — a trebuit să decreteze starea de asediu în Topeka. Şi asta înseamnă ceva, când te gândeşti că e vorba de un oraş cu 60.000 locuitori. «KREUGERUL DIN KANSAS» in miezul acestui mare scandal, care a stârnit cea mai mare senzaţie în toată America, este «Kreugerul din Kansas», un bancher anume Ronald Finney, care până aci se bucura de cea mai mare vază, coproprietarul a numeroase bănci şi membru al uneiadintre cele mai bune familii din Kansas. S’au descoperit în sarcina acestui bancher falsificări de hârtii de stat în cantitate gigantică şi s’a mai stabilit amestecul în această afacere şi a consilierului financiar al oraşului ca şi a mai multor înalţi magistraţi, amestecaţi mai mult sau mai puţin în manipulările bancherului. Scandalul a isbucnit intr'o bună zi, când principalului consilier financiar al ia o mare bancă din Chicago în le-1 oraşului, Tom Boyd, era un «legătură de afaceri cu Finney, sosit laborator» intim al lui Finney şi din Topeka un pachet cu hârtii delta prin intermediul funcţiei co destat, care la o cercetare mai amă- l ţinea, a lăsat să se scurgă pe piaţa nunţită fură găsite ca falsificare financiară hârtii false în valoare foarte abile. Cum n’ar fi îndrăznit sute 10 mii de dolari. După animeni să bănuiască chiar pe bancher că el le-ar fi falsificat i se aduse la cunoştinţă descoperirea, împreună cu regretele că a căzut victimă unor falsificatori.ceastă descoperire, guvernatorul o făcu şi mai scurtă. Dădu ordin ca primăria să fie ocupată milităreşte de trupă. La fel făcu şi cu cele trei bănci de sub conducerea lui Finney. In oraş se institui o adevărată dictatură militară şi guvernatorul dădu o proclamaţie anunţând că va derea Băncii din Chicago — ceru trage la răspundere pe absolut toţi In loc să depună cuvenita plângere, Finney — spre marea surprin In strada Malai Vodă No. 5, s-a înregistrat aseară, o impresionantă încercare desinucidere. Din ce motive nu se ştie, doamna Adela Lubov,i bulgăroaică, în etate de 30 ani, de fel din Sofia, de unde a venit acum trei săptămâni a încercat să se sinucidă, tăindu-şi arterele dela ambele mâini. Cu o ambulanţă a „Salvării” a fost transportată la spitalul Brâncovenesc. Starea ei e gravă. ALTA ÎNCERCARE DE SINUCIDERE In urma unor neînţelegeri familiare, tânăra Constanţa Cunteleanu, în etate de 25 ani, domiciliată în strada C. No. 6, din cartierul Fabricei de Chibrituri, a încercat să se sinucidă luând 200 grame de spirt denaturat. Un intern al „Salvării” i-a făcut obişnuitele spălături stomacale, transportând-o apoi la spitalul Brâncovenesc. . . S’A RĂSTURNAT O CĂRUŢĂ CU LEMNE In curtea depoului de lemne C. F. R. s’a răsturnat o căruţă cu lemne. Muncitorul Ion Grecu, în etate de 33 ani, a căzut sub căruţă şi s-a ales cu grave contuziuni. A fost internat de „Salvare spitalul Witting C. F. R. -----°OXOo---- CAPITALA impresionanta Încercare de sinucidere a unei doamne Şi-a tăiat arterele de la mâini la ■'h . O crimă senzaţională la Braşov ---------OO------- — Victima e un inginer — BRAŞOV 30. — O senzaţională crimă a fost comisă astănoapte la ora 4.30 în oraşul nostru, la vila din str. Brukenthal No. 12. Aici locueşte inginerul Iohan Bronzer, o persoană bine cunoscută în cercurile locale. Acesta fiind singur, s’a culcat de cum a înserat. După miezul nopţii însă, a fost trezit de unele zgomote cari veniau din camera vecină. Voind să vadă ce s'a întâmplat, s’a ridicat din pat. însă în acelaş moment un individ a descărcat asupra lui un cartuş de armă, încărcat cu alice dum-dum. Inginerul rănit grav în regiunea stângă a corpului, a început să taie Strigătele victimei şi detunătura armei, au atras atenţia gardianului din apropiere, care a sesizat autorităţile PRIMELE CERCETĂRI La locul crimei au sosit domnii Radu Pascu, prim procuror, colonel Voinea, directorul poliţiei, Crăciun, director de poliţie, dr. Ghirde, medic legist şi comisarul Gavril, cari au început primele cercetări. In camera alăturată a fost găsită arma, de care s’a folosit atentatorul, precum şi o şapcă de sport. In urma acestei descoperiri se crede că de criminalul va fi arestat chiar cursul zilei de azi, cu atât mai mult, cu cât a fost identificat şi posesorul armei, o persoană suspusă în ţară şi streinătate. Asupra mobilului crimei se crede că la mijloc nu este vorba decât de o răsbunare, deşi la început se presupunea că criminalul ar fi intenţionat să comită un furt. Această ipoteză a fost părăsită, deoarece din casa victimei nu lipseşte nimic. Inginerul Bronzer, care a fost transportat în stare muribundă la un sanatoriu, se află sub îngrijiri medicale. Sunt însă puţine speranţe că va scăpa cu viaţă. Cercetările continuă cu asiduitate. Avionul Didnei n’a sosit aseară în capitala A FOST REŢINUT LA BELGRAD Avionul Didnei, plecat în cursa Paris—Bucureşti, care trebuia să sosească aseară pe aeroportul Băneasa- nu şi-a făcut apariţia până la orele 8 p. m. S’a primit o radiogramă din Belgrad, prin care se aratăcă, din cauza timpului nefavorabil avionul în a fost reținut la Belgrad. • Locul de construcţie al postului naţional de radiodifuziune D. Reymond Braillard, directorul centrului de măsuri de la Bruxelles, a Uniunii internaţionale de radio difuziune, care sosise Joia trecută in Capitală, în vederea fixării amplasamentului postului naţional de radiodifuziune a părăsit Capitala ori după amiază la ora 5 cu trenul Orient Express. Amplasamentul postului naţional, a fost fixat lângă fabrica de zahăr din Bod, comună situată în apropiere de Braşov. -----ooxoo----- Grav accident de automobil în corn. Bărcăneşti (Prahova) PLOEŞTI, 30. Un grav accident de automobil s’a întâmplat astăzi după amiază pe şoseaua Bucureşti-Ploeşti în dreptul comunei Bărcăneşti, din judeţul nostru-Maşina cu nr. 1943 B., proprietatea d-nei Gruef, din str. Brezoianu 55, condusă de şoferul Const. Mihalache, venind cu viteză a lovit puternic pe tânărul Alexandru Nicolescu, din comuna Tătărani. Cu piciorul drept fracturat, victima a fost adusă la Ploeşti şi internată la spitalul «Schüller». Incendiul de la manutanţa garnizoanei Ploeşti* PLOEŞTI, 30. — Un incendiu a izbucnit astăzi la amiază la clădirea manutanţei garnizoanei PloeştiFocul a fost observat de nişte soldaţi cari au dat alarma. Secţia de pompieri a municipiului, sub comanda prot. major Petre Dinu, a sosit imediat la locul sinistrului şi a început opera de localizare. Au mai sosit şi d nii O. Palada, comandantul Pieţei şi V. Vieru, secretarul chesturei. După puţin timp focul a fost stins. S’au început cercetări spre a se stbbili cauzele incendiilui şi sa constatat că el se datoreşte unui scurt circuit, produs în podul clădirea manutanței. Pagubele cauzate de foc se ridică la suma de lei 20 mii. 3 Oribila crimă a unor ţărani EI LINŞEAZĂ UN COPIL CARE ÎNCERCASE SA FURE CHIŞINĂU, 29. — Parchetul a fost sesizat despre o crimă, săvârşită în comuna Goreşti. Sătenii au prins pe băiatul Grigore Dogot de 12 ani, în timp ce încerca să fure de la vecinul său Ursu, nişte lucruri-Revoltaţi, ţăranii l-au bătut atât de grav pe copil încât acesta a încetat din viaţă sub ploaia loviturilor. Apoi i-au aruncat cadavrul pe şosea. Jandarmii, găsind cadavrul, a deschis o anchetă. Soluţiuni pentru refacerea economică în Munţii Apuseni —■■■ o- - ■ ■ - Propunerile făcute de d. subsecretar de stat Iancsi Pop Arătam în numărul de ori al ziarului nostru că d. subsecretar de stat Iancsi Pop care fusese însărcinat de guvern să examineze situaţia locuitorilor din Munţii Apuseni, a întocmit un amplu raport asupra celor constatate de d-sa. Redăm astăzi în cele ce urmează soluţiunile pe cari le preconizează durile şi păşunatele de munte din această regiune. 2) Ordonarea măsurărilor şi defalcării tuturor terenurilor date prin reforma agrară, ca arătoare, fânaţe, păşuni, păduri. 3) Defrişarea de către stat sau caps, a terenurilor destinate pentru păşune, sau, cum este cazul ing. I. Pop pentru îmbunătăţirea şi regiunea Câmpeni căderea de acord tuaţiei locuitorilor acestor ţinuturi* Considerând că rezolvarea problemelor din această regiune reclamă un timp mai îndelungat,, — credem — că la aceasta putem ajunge numai printr’un organ stabil, instituit spre acest scop prin lege pe o durată de cel puţin 5 ani şi cel mult 10 ani, nici decum însă permanent.Cunoscând nestabilitatea politică, vremelnicia instituţiunilor, pe urmă şi însufleţirea aşa de uşor trecătoare la noi, numai un organ stabil şi cu durată fixă poate face faţă problemelor ce se impun rezolvate. Acest organ ar fi ataşat prezidenţiei consiliului de miniştri, de la care să primească îndrumări şi ar putea purta denumirea de «Comisariatul Munţilor Apuseni». Conducerea acestei acţiuni să fie încredinţată unui comisar guvernamental cu rang de subsecretar de stat, numit pe durată fixă şi irevocabil, care în cadrele acţiunei de refacere va exercita prin delegaţie toate drepturile inclusiv şi pe cel disciplinar asupra tuturor chestiunilor şi a organelor oficioase aflătoare în această regiune. Acest comisar va fi ajutat de un consiliu constătător din 6 membri de la interne, domenii şi agricultură, comunicaţie, muncă, sănătate şi ocrotiri sociale, industrie şi comerţ, instrucţie şi culte şi din consilieri referenţi cari vor fi delegaţi tot pe durată fixă şi irevocabil, de departamentele respective cu avizul comisarului. Sediul acestui comisariat să fie Clujul, cu un biurou constatator din un secretar, doi impiegaţi, un servitor. Comisariatul va avea bugetul său, ataşat prezidenţiei consiliului de miniştri. Un regulament va stabili modul de funcţionare al comisariatului. Un organ de publicitate, care se va ocupa exclusiv de problemele soţilor, fără a face politică. SA SE DEA POSIBILITATI DE MUNCA Situaţia precară din această regiune după părerea noastră nu se poate îndrepta prin ajutoare de bani sau materiale. Va trebui să evităm mila şi darurile, pentru a nu-i face cerşetori, mai cu seamă că o parte a populaţiei şi aşa este pornită pe această cale, ci prin darea de prilej de muncă, prin intensificarea producţiei, înlesnirea prin căi de comunicaţie bine întreţinute a desfăşurării produselor, prin creşterea treptată a tinerelor generaţii şi îndrumarea populaţiei spre alte metode de producţie şi a o lega mai strâns de pământul ei, curmându-i viaţa nomadă de azi. Pentru aceasta se impune imediat : 1) Trecerea fără întârziere la uniunea camerilor agricole a tuturor cauzelor pendinte la fostul comitet agrar, şi în ce priveşte păcui populaţia de a primi anual parchete pentru exploatare pe un preţ potrivit, întrucât Caps, nu ar putea întreprinde exploatarea. Soluţionarea definitivă a pădurilor Tischler. 4) Minierilor reducere la explosive, analize, înlesnire prin schimbarea regulamentului la câştigarea şi validarea drepturilor miniere şi înfiinţarea institutului menit să ajute intensificarea producţiei de aur. 5) Repararea fără întârziere a şoselelor Alba-Iulia — Abrud— Câmpeni — Turda, Abrud — Brad — Deva — Vaşcău — Oradea, spre acest scop este necesară suma de 19 milioane lei. Să se înceapă lucrările nouilor linii: Băiţa — Arieşeni *— Oradea— Beliş — Călăţele, Zlatna — Bălţa— Brad şi Roşia—Bradca pentru a da prilej de muncă populaţiei, pentru efectuarea cărora sunt necesare încă 10 milioane lei. 6) Procurarea de reproducători, tauri, armăsari, berbeci, vieri de sol. 7) Prevederea stabilire"**^" de sănătate cu medicamente. 8) Modificarea duratei la învăţământul primar 1/X—15/V.— şi compleetarea programului analitic cu părţi practice în ale gospodăriei din regiunea muntoasă. Pentru poziţiile de la punctul 6—7 şi altele în legătură cu această acţiune ar mai fi necesare încă 5 milioane. 9) Reducerea tarifului C. F. R. cu 50 la sută atât la fructele cât şi la alimentele din această regiune până la liniile principale. Prin realizarea celor cuprinse în punctele 1—9, — s’ar da prilej de muncă populaţiei până la noul an bugetar, s’ar curma nemulţumirile, s’ar face un însemnat pas spre îndreptare şi ar creşte încrederea în acţiunea noastră. b) Programul pentru 5 sau 10 ani reclamând un studiu mai amănunţit urmează să se elaboreze de o comisiune numită special. Avem ferma convingere, că prin organizarea propusă, — şi prin realizarea propunerilor prezentate pentru durata de 6 luni şi a celor ce se vor face pentru programul viiitor, — cu bună voinţă, perseverenţă şi cu neînsemnată jertfă anuală din partea statului vom putea reface regiunea aceasta sărăcită, aducând-o la treaptă egală cu celelalte regiuni mai fericite ale ţării noastre, — şi eliberând-o de sub ocrotirea comisariatului, — ne vom putea gândi la judeţul Munţilor Apuseni, — care după refacere îşi va putea soluţiona însăşi problemele sale, pe când astăzi sărăcia proverbială a soţilor noştri nu poate da nici o bază la bugetul necesar oriicărei acţiuni. Nenorocirile din comuna Sâlcile şi Cocorăşti Colţ (Prahova) “60 Doi copii omorâţi de căruţe PLOEŞTI, 30. — O nenorocire s'a cetat din viaţă. Întâmplat astăzi după amiază în a- ( Femeea în stare disperată apropiere de comuna Cocorăşti Colţ, din judeţul nostru. Locuitorul Gh. Ion Matei se întorcea dela moară cu o căruţă La un moment dat caii dela căruţă s’au speriat şi au luat vânt In fugă ei au ajuns din urmă pe femeia Păuna Oprea Stan, din comuna Cocorăşti Colţ, care avea în braţe o fetiţă de un an. Caii au trecut peste nefericita femee şi fetiţă. Cele două fiinţe au fost grav lovite. După o oră de chinuri fetiţa a în-, fost adusă în localitate şi internată la spitalul «Schüller». — O altă nenorocire s’a întâmplat in comuna Sălcile. Locuitorul Vad Gh. Sibiu intra cu căruţa în curtea casei sale. In dreptul porţei un copil al săteanului care se afla în căruţă vrând să sară jos în timpul mersului a făcut un pas greşit şi a fost prins sub roate. Imprudentul copil a fost omorât pe loc.