Cuventul, septembrie 1933 (Anul 9, nr. 3000-3029)

1933-09-01 / nr. 3000

Vineri 1 Septembrie 1933 Cooperativele“ şi monopolul cerealelor D. prof. Rădulescu Motru publică m­os să acorde monopolul floriii­în Argus de ieri un articol asupra rolului ce se urmăreşte a se da cooperativelor săteşti în valorifica­rea cerealelor, articol din care ex­tragem următoarele: Aceste reflecţii, îmi permit să le supun oamenilor politici care în momentele de faţă au în mâna lor din nou viitorul cooperativelor. Este vorba ca instituţia coopera­tivelor să mijlocească valorificarea cerealelor. Fără îndoială buna intenţie este vădită■ Guvernul roieşte, deodată cu valorificarea cerealelor, să întă­rească şi organizaţia cooperative­lor Dar, aceiaşi bunăvoinţă a avut o şi guvernul nostru de odinioară, ca­re hotărâse ca arendarea pământu­rilor cumpărate de Casa Rurală să le facă numai prin cooperative! Ce a rezultat din hotărârea guvernului de odinioară, ştim Cooperativele de arendare aşa zisele obştii, au ne­mulţumit aşa de mult populaţia de la sate în­cât legiuitorul expropie­­i­ii care s’a făcut după război, a fost silit să procedeze urgent la parce­lare. Populaţia de la sate a fost lp­­sită astfel de beneficiile ce i le pu­tea aduce arendarea pământului în obştii, fiindcă legiuitorul de mai nainte a dat coperctivelor un rol pentru care ele nu erau pregătite. Să fim oare înaintea aceleiaşi greşeli şi astăzi ? Toate aparenţele sunt pentru un răspuns afirmativ Guvernul pare că se gândeşte se­cării cerealelor tinerei noastre or­ganizări cooperatiste. Toţi vremelnici prieteni ai miş­cării cooperatiste, adică toţi cei le­gaţi prin interese vremelnice, de co­operaţie, tresaltă de bucurie. Mo­nopolul îşi are bucuriile lui! Aceia cari îşi fac un ideal din izbânda mişcării cooperatiste la noi in ţară trec însă prin momente de îngrijorare■ câteva cazuri ne­norocite: de funcţionari incorecţi , de hatâruri, de procedări nechib­zuite care să atragă nemulţumirea ■unor regiuni sau unor judeţe chiar; lipsa numerarului la vreme; panica răspândită prin jocul de bursă a­l u­nora dintre cei loviţi în profesiu­nea lor; un nimica tot, care însă pe aripile svonului, ajunge mare de tot... şi iată mişcarea cooperatistă, din nou izbită de neîncredere ! De ce monopol ? Monopolul omoară încordarea la muncă şi invenţia. El omoară în ţă­rile orientale, până şi cinstea. O participare largă, cât de largă, alături de toţi profesioniştii expor­tatori de cereale, este suficientă. Ca măsură de întărire a cooperaţiei, este singura raţională. Monopolul strică educaţia­ Conducerea cooperativelor noas­­tre n’a ajuns aşa de perfectă, ca să n’aibă ce învăţa din experienţa al­tora. De ce se încarcă clar cu o răspun­dere pe care o vor regreta mai târ­ziu ? Un grefier dela consiliul de război dispărut fără urmă­ ­ri, consiliul de războiu al corp. II armată a înştiinţat Legiunea de jandarmi Ilfov că funcţionarul său Nicolescu Florea, grefier la servi­ciul adjutanturei, a dispărut din serviciu dela 23 ort. Odată cu dispariţia sa s’a consta­tat şi lipsa unui revolver ce apar­ţinea serviciului. Susnumitul domicilia împreună cu familia în Capitală, şos. Basa­rab 39. Jandarmii au început cercetări în judeţ. Se crede că e vorba de o sinuci­dere, provocată de situaţia materia­lă grea a funcţionarului. -----xxoxx------ O răzbunare feroce II STRIVEŞTE PICIOARELE CU O PIATRA DE MOARA CHIŞINĂU. 29. — Fostul comisar de siguranţă Conati a depus la parchet o reclamaţie contra cismarului Slepacov, arătând că pe când era comisar, a des­coperit o contrabandă de tutun, în care a fost implicat şi Slepacov. Acesta a hotărât să se răzbune şi întâlnind, câ­teva luni în urmă, pe Canati, l-a invi­tat la restaurantul «Traian» şi l-a cin­stit. După aceia, ieşind în ogradă, şi folosindu-se de întunerec, i-a răsturnat pe picioare o piatră de moară, ce se găsea acolo. Canati a zăcut în spital 6 luni de zile şi s’a ales cu un picior am­putat. D. prim procuror Iov a trimis dosarul spre anchetă la cabinetul 3 in­strucţie. Ancheta noastră problema autobuzelor din capitala V­I. Concluziuni Vina situaţiei actuale o au patronii. Aceştia sunt exagerat de nume­roşi şi lipsiţi de orice calificare pentru întreprinderea ce li s’a Încre­dinţat. Conducerea municipală nu-i mai poate Îngădui. Proectul reformei ce se impune. Toate criticele grave pe care le opun actualei exploatări a autobu­zelor cele constatate prin ancheta noastră — trasee fixate cu preocu­parea numai de a prezenta mai multă rentablitate, vehicule prăpă­dite şi murdare, tarife împestriţate, foarte ridicate şi neregulat aplica­­te, salariaţi exploataţi până la is­­tovire — fac evidentă vina a două serii de răspunzători : I. In primul rând PATRONII, a căror vină este directă. II. Organele concedante şi da control cari au datoria, în urma documentatelor preciziuni făcute în cursul anchetei — de a pune capăt acestei stări de lucruri. Principalii vinovaţi: pa­tronii Principalii vinovaţi ai abuzurilor denunţate nu pot fi decât patronii, deoarece toate abaterile relevate provin numai din setea acestora de a stoarce beneficii cât mai mari. Am văzut cum, graţie procedee­lor practicate, patronii reuşesc să aibă un venit NET de 30—35 009 lei lunar, pentru fiecare autobuz. Se poate uşor calcula beneficiul total NET, dacă se fac cuvenitele înmulţiri cu numărul total al au­tobuzelor — 513 — şi numărul luni­lor dintr’un an. Cine sunt profitorii acestei bănoa­se întreprinderi, în jalnicele condi­­ţiuni arătate pentru călători, comu­nă şi salariaţi ? Ancheta noastră a fost complectă şi sub acest raport, am reprodus lunga listă a proprietarilor de au­tobuze împreună cu datele privi­toare la «personalitatea» fiecăruia. Ce s’a putut constata?... S’a văzut: a) Că numărul «concesionarilor» de autobuze trece de 200!! b) Că niciunul nu îndeplineşte condiţiunile unui concesionar res­ponsabil şi înţelegător al interese­­lor, streine de ale sale, de cari tre­­bue să ţină seama în amenajarea exploatării. Numărul exagerat de «concesio­nari» este explicaţia fără amănunte a totalei lipse de unitate constatate în funcţionarea reţelei de autobuze. Lipsă de unitate, care provine din r­ota personală a fiecărui patron în spolierea practicată împreună. Şi aceasta în dauna călătorilor, obligaţi să suporte atâtea tarife câ­te trasee sunt şi a interesului ge­neral lipsit de posibilitatea unui control şi grav ştirbit printr o ex­ploatare lipsită de cea mai mică urmă de organizaţie. Apoi «personalitatea» proprieta­rilor nu recunoaşte acestora NICIO CALIFICAŢIE pentru un aseme­nea serviciu public. Am văzut, doar, cine sunt: oa­meni certaţi cu justiţia, foşti chel­­neri, faliţi, foşti hamali, foşti tăe­­tori de lemne, foşti cazangii, foşti bucătari, foşti cismari, foşti bru­tari foşti «olteni», foşti birjari.... foşti orice în afară de calificaţia pe care trebue să o îndeplinească concesionarul unei întreprinderi a­tât de vaste şi cu răspundere atât de mare. Este, din această cauză, explica­bil că nişte nechemaţi să­site inte­resul general, căruia este subordo­nată exploatarea lor, pentru a lăsa frâu liber apucăturilor rele din tre­cut sau normelor practicate Intr’o «meserie» care n’avea NICI O LE­GĂTURĂ cu cea cu care s au vă­­zut pricopsiţi în urmă. Unde intervine vina pri­măriei şi măsurile ce i se impun II. Aci intervine vina celei de a doua categorie de răspunzători. Conducerea municipală a greşit îngăduind exploatarea unui ser­­viciu public important primilor ve­niţi, în loc să organizeze concesiu­nea, aşa cum a procedat cu celălalt mijloc de transport în comun, tramvaele. Deosebirea de rezultate, ce se poate remarca de oricinei între cele două mijloace de transport este: a) Cea mai bună dovadă a gre­­şelei comise; b) Indicaţia cea mai asigurătoare ca soluţiei ce se impune. Destul a fost tolerată batjocura actualilor concesionari pentru a nu se socoti sosit momentul a modifi­ca radical o situaţie ruşinoasă şi păgubitoare pentru concedant şi cetăţeni. Intr'o îndreptare a acestora pe calea cea bună nu se mai poate crede după dovezile de neomenie, lipsă de scrupul şi incapacitate fă­cute cu prisosinţă până acum. Apoi, o exploatare cu sute de concesionari nu poate niciodată în­deplini cerinţele de unitate dela cari am văzut că aceştia s’au abă­tut în modul cel mai dăunător. Proecte de re­formă Este nevoe, în primul rând, în o­­pera de reorganizare a transportu­rilor din Capitală de o strânsă co­­ordonare a tuturor mijloacelor de locomoţiune. De o coordonare tot atât de strân­să ca şi cea experimentată cu suc­ces în marile metropole din Occi­dent. Adică să se realizeze: A) Sau existenţa a numai două societăţi concesionare a celor două mijloace de locomoţiune, dar cam­ să fie în cea mai strânsă legătură una cu cealaltă în privinţa condi­­ţiunilor de transport. B. SAU, CEEA CE ESTE SOLU­ŢIA CEA MAI BUNA, CONTOPI­REA IN MANA UNEI SINGURE CONDUCERI A TUTUROR MI­JLOACELOR DE TRANSPORT IN COMUN. Perspectivele reformei Avantagiile ce ar decurge dintr’o astfel de organizare se pot uşor e­­numera : 1. Călătorii ar fi supuşi unor condiţiuni uniforme de călătorie, ceea ce ar îngădui folosirea unor, importante facilităţi de care sunt lipsiţi în prezent: abonamente ge­nerale, călătorie cu corespondenţă de pe orice linie de autobuz pe ori­­ce linie de tramvai etc. 2. Vehiculele murdare şi deterio­rate în circulaţie în prezent ar face lor unor autobuze curate, estetice şi bine întreţinute, întrucât exis­tenţa unui concesionar solvabil ar fi garanţia cea mai bună de res­pectare a unei asemenea clauze d le contract. 3. Personalul exploatării ar fi salvat din mâinele hrăpăreţe ale actualilor proprietari, lipsiţi orice solvabilitate şi răspundere pentru a deveni salariat al unei ad­ministraţii înzestrată cu toate aces­te calităţi. S-ar efectua astfel o importantă operă socială, punându-se capăt sclavajului omucid, nedemn de ţara noastră, în care sunt ţinuţi sala­riaţii autobuzelor de către proprie­tarii lor. 4. Victimele accidentelor s’ar găsi în faţa unui concesionar unic şi solvabil şi nu ar avea de urmărit, ca în prezent, nişte întreprinzători cari pun totul în sarcina salariaţi­lor ocolind orice răspundere. 5. Primăria ar avea o redev­enţă incomparabil mai importantă din­tr-o întreprindere unică, pentru că posibilitatea de apreciere şi control a rentabilităţii ar fi cu totul dife­rită. In afară de garanţia tot atât de diferită ce i-ar oferi o asemenea organizaţie. Experienţa făcută cu Societatea tramvailor este concludentă în a­­cest sens. 6. Edilitatea Capitalei ar câştiga enorm prin suprimarea dricurilor roşii cari împânzesc disgraţios principale artere de circulaţie. 7. In fine fiscul ar avea de înre­gistrat încasări mai mari şi regu­late, aşa cum poate să asigure o întreprindere solvabilă şi cu răs­pundere. Sunt principalele per­spective ale reformei ceru­te de noi şi impusă fără discuţiune de elocvenţa is­­bitoare a celor constate în prezent. Nu avem nici­ o îndoială că cei sesizaţi de noi vor putea gândi şi hotărî alt­fel. CUVÂNTUL — - - 's: - • » Un Ivar Kreuger american Hârtii de stat,­­ in valoare de sute de milioane -falsificate de un bancher SURPRIZA! în­apoi toate hârtiile de valoare pe care acesta le avea în depozit la bancă. Această cerere avu darul să trezească bănulei, și directorul băn­cii dădu ordinul să se cerceteze toa­te hârtiile lui Finney. Şi surpriza n’a fost tocmai mică. Absolut toate erau false! Având în vedere va­loarea hârtiilor falsificate — peste IfOOOO dolari (vreo 25 milioane lei) — cazul fu adus imediat la cunoş­tinţa directă a guvernatorului din Kansas, Land. Şi guvernatorul, un om foarte energic, procedă de ur­genţă în consecinţă şi fără nici un fel de menajament. FALSURI DE PESTE UN M­I­­LION DOLARI încă în primele zile ale cercetări­lor se stabili că falsificările se ridi­că la 060 000 dolari (peste 10 mili­oane lei), dar se crede că ele sunt cu mult mai mari, şi că vor trece cu si­guranţă de un milion de dolari Nu mai încape îndoială că falsificările sunt opera lui Fir­ney, care pe lân­gă aceasta a mai fost atât de rafi­nat să mai atragă în sfera lui de manipulare şi pe notabilii oraşului aşa că se poate spune pe drept că întregul aparat funcţionăresc supe­rior al Topeka-ei a stat şi în slujba falsificatorului vinovaţii, chiar de-ar fi vorba de cei mai buni prieteni de-ai lui. FALSURI ŞI... STARE DE ASEDIU * ' " Intre timp comisiunea militară de cercetări a stabilit că şi fostul con­siliu comunal este amestecat în a­­cest scandal monstru Consilierul Boyd susţine — e drept — că a luat drept veritabile hârtiile prezintate de Finney, dar nimeni nu vrea să-i dea crezare. Sa mai stabilit cu precizie că NEW YORK, IN AUGUST (Co­respondență part.). — Lucruri ciu­date se petrec azi la Topeka, în Sta­tele Unite. Armata a ocupat primă­ria, câteva din­ cele mai mari bănci sunt păzite de patrule militare şi o serie întreagă de bărbaţi, socotiţi până acum ca mărimi de care nu te puteai apropia, aşteaptă cu înfrigu­rare şi cu inimile strânse de teamă rezultatul cercetărilor pornite în le­gătură cu un scandal aproape fără precedent. Situaţia este atât de grea, că gue­rnatorul Kansas-ului — Topeka este capitala acestui stat — a trebuit să decreteze starea de ase­diu în Topeka. Şi asta înseamnă ceva, când te gândeşti că e vorba de un oraş cu 60.000 locuitori. «KREUGERUL DIN KANSAS» in miezul acestui mare scandal, care a stârnit cea mai mare senza­ţie în toată America, este «Kreuger­­ul din Kansas», un bancher anume Ronald Finney, care până aci se bucura de cea mai mare vază, copro­prietarul a numeroase bănci şi mem­bru al uneia­­dintre cele m­ai bune familii din Kansas. S’au descope­rit în sarcina acestui bancher fal­sificări de hârtii de stat în cantita­te gigantică şi s’a mai stabilit ame­stecul în această afacere şi a consi­lierului financiar al oraşului ca şi a mai multor înalţi magistraţi, a­­mestecaţi mai mult sau mai puţin în manipulările bancherului. Scan­dalul a isbucnit intr'o bună zi, când­­ principalului consilier financiar al ia o mare bancă din Chicago în le-1 oraşului, Tom Boyd, era un «le­­gătură de afaceri cu Finney, sosi­t laborator» intim al lui Finney şi din Topeka un pachet cu hârtii delta prin intermediul funcţiei co de­­stat, care la o cercetare mai amă- l ţinea, a lăsat să se scurgă pe piaţa nunţită fură găsite ca falsificare financiară hârtii false în valoare foarte abile. Cum n’ar fi îndrăznit­­ sute 10 mii de dolari. După a­nimeni să bănuiască chiar pe ban­cher că el le-ar fi falsificat i se adu­se la cunoştinţă descoperirea, îm­preună cu regretele că a căzut victi­mă unor falsificatori.­ceastă descoperire, guvernatorul o făcu şi mai scurtă. Dădu ordin ca primăria să fie ocupată milităreşte de trupă. La fel făcu şi cu cele trei bănci de sub conducerea lui Finney. In oraş se institui o adevărată dic­tatură militară şi guvernatorul dă­du o proclamaţie anunţând că va dere­a Băncii din Chicago — ceru trage la răspundere pe absolut toţi In loc să depună cuvenita plân­gere, Finney — spre marea surprin­ In strada Malai Vodă No. 5, s-a înregistrat aseară, o impresionantă încercare de­­sinucidere. Din ce motive nu se ştie, doamna Adela Lubov,i bulgăroaică, în etate de 30 ani, de fel din Sofia, de unde a venit acum trei săptămâni a încercat să se sinucidă, tăindu-şi arterele dela ambele mâini. Cu o ambulanţă a „Salvării” a fost transportată la spitalul Brânco­­venesc. Starea ei e gravă. ALTA ÎNCERCARE DE SINU­CIDERE In urma unor neînţelegeri fami­liare, tânăra Constanţa Cunteleanu, în etate de 25 ani, domiciliată în strada C. No. 6, din cartierul Fa­­bricei de Chibrituri, a încercat să se sinucidă luând 200 grame de spirt denaturat. Un intern al „Salvării” i-a făcut obişnuitele spălături stomacale, trans­portând-o apoi la spitalul Brânco­­venesc. . . S’A RĂSTURNAT O CĂRUŢĂ CU LEMNE In curtea depoului de lemne C. F. R. s’a răsturnat o căruţă cu lemne. Muncitorul Ion Grecu, în etate de 33 ani, a căzut sub căruţă şi s-a ales cu grave contuziuni. A fost internat de „Salvare spitalul Witting C. F. R.­­ -----°OXOo----­ CAPITALA impresionanta Încercare de sinuci­dere a unei doamne Şi-a tăiat arterele de la mâini la ■'h . O crimă senzaţională la Braşov ---------OO-------­ — Victima e un inginer — BRAŞOV 30. — O senzaţională crimă a fost comisă astănoapte la ora 4.30 în oraşul nostru, la vila din str. Brukenthal No. 12. Aici lo­cueşte inginerul Iohan Bronzer, o p­ersoană bine cunoscută în cercurile locale. Acesta­ fiind singur, s’a culcat de cum a înserat. După miezul nopţii însă, a fost trezit de unele zgomote cari veniau din camera vecină. Voind să vadă ce s'a întâmplat, s’a ridicat din pat. însă în acelaş mo­­ment un individ a descărcat asupra lui un cartuş de armă, încărcat cu alice dum-dum. Inginerul rănit grav în regiunea stângă a corpului, a în­ceput să taie­ Strigătele victimei şi detunătura armei, au atras atenţia gardianului din apropiere, care a sesizat autorităţile­ PRIMELE CERCETĂRI La locul crimei au sosit domnii Radu Pascu, prim procuror, colonel Voinea, directorul poliţiei, Crăciun, director de poliţie, dr. Ghirde, me­dic legist şi comisarul Gavril, cari au început primele cercetări. In camera alăturată a fost găsită arma, de care s’a folosit atentato­rul, precum şi o şapcă de sport. In urma acestei descoperiri se crede că de­­ criminalul va fi arestat chiar cursul zilei de azi, cu atât mai mult, cu cât a fost identificat şi po­sesorul armei, o persoană suspusă în ţară şi streinătate. Asupra mobilului crimei se crede că la mijloc nu este vorba de­cât de o răsbunare, deşi la început se pre­supunea că criminalul ar fi inten­ţionat să comită un furt. Această i­­poteză a fost părăsită, de­oarece din casa victimei nu lipseşte nimic. Inginerul Bronzer, care a fost transportat în stare muribundă la un sanatoriu, se află sub îngrijiri medicale. Sunt însă puţine speranţe că va scăpa cu viaţă. Cercetările continuă cu asiduitate. Avionul Didnei n’a sosit aseară în capitala A FOST REŢINUT LA BELGRAD Avionul Didnei, plecat în cursa Paris—Bucureşti, care trebuia să sosească aseară pe aeroportul Bă­­neasa- nu şi-a făcut apariţia până la orele 8 p. m. S’a primit o radiogramă din Bel­grad, prin care se arată­­că, din cauza timpului nefavorabil avionul în a fost reținut la Belgrad. • Locul de construcţie al postului naţional de radio­difuziune D. Reymond Braillard, directorul centrului de măsuri de la Bruxelles, a Uniunii internaţionale de radio di­fuziune, care sosise Joia trecută in Capitală, în vederea fixării amplasa­mentului postului naţional de radio­difuziune a părăsit Capitala ori după amiază la ora 5 cu trenul Orient Express. Amplasamentul postului naţional, a fost fixat lângă fabrica de zahăr din Bod, comună situată în apro­piere de Braşov. -----ooxoo-----­ Grav accident de auto­mobil în corn. Bărcă­­neşti (Prahova) PLOEŞTI, 30.­­ Un grav accident de automobil s’a întâmplat astăzi du­pă amiază pe şoseaua Bucureşti-Plo­­eşti în dreptul comunei Bărcăneşti, din judeţul nostru-Maşina cu nr. 1943 B., proprietatea d-nei Gruef, din str. Brezoianu 55, condusă de şoferul Const. Mihalache, venind cu viteză a lovit puternic pe tânărul Alexandru Nicolescu, din co­muna Tătărani. Cu piciorul drept fracturat, victima a fost adusă la Ploeşti şi internată la spitalul «Schüller». Incendiul de la manutanţa garnizoanei Ploeşti* PLOEŞTI, 30. — Un incendiu a izbucnit astăzi la amiază la clădi­rea manutanţei garnizoanei Ploeşti­Focul a fost observat de nişte soldaţi cari au dat alarma. Secţia de pompieri a municipiu­lui, sub comanda prot. major Pe­tre Dinu, a sosit imediat la locul sinistrului şi a început opera de lo­calizare. Au mai sosit şi d­ nii O. Palada, comandantul Pieţei şi V. Vieru, secretarul chesturei. După puţin timp focul a fost stins. S’au început cercetări spre a se stbbili cauzele incendiilui şi sa constatat că el se datoreşte unui scurt circuit, produs în podul clă­direa manutanței. Pagubele cauzate de foc se ridi­că la suma de lei 20 mii. 3 Oribila crimă a unor ţărani EI LINŞEAZĂ UN COPIL CARE ÎNCERCASE SA FURE CHIŞINĂU, 29. — Parchetul a fost sesizat despre o crimă, săvârşită în comuna Goreşti. Sătenii au prins pe băiatul Grigore Dogot de 12 ani, în timp ce încerca să fure de la vecinul său Ursu, nişte lucruri-­Revoltaţi, ţăranii l-au bătut atât de grav pe co­pil încât acesta a încetat din viaţă sub ploaia loviturilor.­­ Apoi i-au aruncat cadavrul pe şo­sea. Jandarmii, găsind cadavrul, a des­chis o anchetă. Soluţiuni pentru refacerea economică în Munţii Apuseni —■■■ o- - ■ ■ - Propunerile făcute de d. subsecretar de stat Iancsi Pop Arătam în numărul de ori al zia­rului nostru că d. subsecretar de stat Iancsi Pop care fusese însăr­cinat de guvern să examineze si­tuaţia locuitorilor din Munţii Apu­seni, a întocmit un amplu raport asupra celor constatate de d-sa. Redăm astăzi în cele ce urmează soluţiunile pe cari le preconizează durile şi păşunatele de munte din această regiune. 2) Ordonarea măsurărilor şi de­­falcării tuturor terenurilor date prin reforma agrară, ca arătoare, fânaţe, păşuni, păduri. 3) Defrişarea de către stat sau caps, a terenurilor destinate pentru păşune,­­ sau, cum este cazul in­g. I. Pop pentru îmbunătăţirea şi regiunea Câmpeni căderea de acord tuaţiei locuitorilor acestor ţinuturi­­* Considerând că rezolvarea pro­blemelor din această regiune recla­mă un timp mai îndelungat,, — credem — că la aceasta putem ajun­ge numai printr’un organ stabil, instituit spre acest scop prin lege pe o durată de cel puţin 5 ani şi cel mult 10 ani, nici decum însă per­manent.Cunoscând nestabilitatea politică, vremelnicia instituţiunilor, pe ur­mă şi însufleţirea aşa de uşor tre­cătoare la noi, numai un organ sta­bil şi cu durată fixă poate face fa­ţă problemelor ce se impun rezol­vate. Acest organ ar fi ataşat preziden­ţiei consiliului de miniştri, de la ca­re să primească îndrumări şi ar putea purta denumirea de «Comi­sariatul Munţilor Apuseni». Conducerea acestei acţiuni să fie încredinţată unui comisar guver­namental cu rang de subsecretar de stat, numit pe durată fixă şi ire­vocabil, care în cadrele acţiunei de refacere va exercita prin delegaţie toate drepturile inclusiv şi pe cel disciplinar asupra tuturor chestiu­nilor şi a organelor oficioase află­toare în această regiune. Acest comisar va fi ajutat de un consiliu constătător din 6 membri de la interne, domenii şi agricultu­ră, comunicaţie, muncă, sănătate şi ocrotiri sociale, industrie şi comerţ, instrucţie şi culte şi din consilieri referenţi cari vor fi delegaţi tot pe durată fixă şi irevocabil, de depar­tamentele respective cu avizul co­misarului. Sediul acestui comisariat să fie Clujul, cu un biurou constatator din un secretar, doi impiegaţi, un ser­vitor. Comisariatul va avea buge­tul său, ataşat prezidenţiei consi­liului de miniştri. Un regulament va stabili modul de funcţionare al comisariatului. Un organ de publicitate, care se va ocupa exclusiv de problemele soţilor, fără a face politică. SA SE DEA POSIBILI­­TATI DE MUNCA Situaţia precară din această re­giune după părerea noastră nu se poate îndrepta prin ajutoare de bani sau materiale. Va trebui să e­­vităm mila şi darurile, pentru a nu-i face cerşetori, mai cu seamă că o parte a populaţiei şi aşa este pornită pe această cale, ci prin da­­rea de prilej de muncă, prin inten­sificarea producţiei, înlesnirea prin căi de comunicaţie bine întreţinute a desfăşurării produselor, prin creş­terea treptată a tinerelor genera­ţii şi îndrumarea populaţiei spre alte metode de producţie şi a o lega mai strâns de pământul ei, curmân­­du-i viaţa nomadă de azi. Pentru aceasta se impune ime­diat : 1) Trecerea fără întârziere la u­­niunea camerilor agricole a tutu­ror cauzelor pendinte la fostul co­mitet agrar, şi în ce priveşte pă­cui populaţia de a primi anual par­chete pentru exploatare pe un preţ potrivit, întrucât Caps, nu ar putea întreprinde exploatarea. Soluţionarea definitivă a păduri­lor Tischler. 4) Minierilor reducere la explosi­ve, analize, înlesnire prin schimba­rea regulamentului la câştigarea şi validarea drepturilor miniere şi înfiinţarea institutului menit să a­­jute intensificarea producţiei de aur. 5) Repararea fără întârziere a şo­selelor Alba-Iul­ia — Abrud— Câm­peni — Turda, Abrud — Brad — Deva — Vaşcău — Oradea, spre a­­cest scop este necesară suma de 19 milioane lei. Să se înceapă lucrările nouilor linii: Băiţa — Arieşeni *— Oradea— Beliş — Călăţele, Zlatna — Bălţa— Brad şi Roşia—Bradca pentru a da prilej de muncă populaţiei, pen­tru efectuarea cărora sunt necesare încă 10 milioane lei. 6) Procurarea de reproducători, tauri, armăsari, berbeci, vieri de sol. 7) Prevederea stabilire"**^"­ de sănătate cu medicamente. 8) Modificarea duratei la învăţă­mântul primar 1/X—15/V.— şi com­­pleetarea programului analitic cu părţi practice în ale gospodăriei din regiunea muntoasă. Pentru poziţiile de la punctul 6—7 şi altele în legătură cu această ac­ţiune ar mai fi necesare încă 5 mi­lioane. 9) Reducerea tarifului C. F. R. cu 50 la sută atât la fructele cât şi la alimentele din această regiune pâ­nă la liniile principale. Prin realizarea celor cuprinse în punctele 1—9, — s’ar da prilej de muncă populaţiei până la noul an bugetar, s’ar curma nemulţumirile, s’ar face un însemnat pas spre în­dreptare şi ar creşte încrederea în acţiunea noastră. b) Programul pentru 5 sau 10 ani reclamând un studiu mai amănun­ţit urmează să se elaboreze de o co­­misiune numită special. Avem ferma convingere, că prin organizarea propusă, — şi prin rea­lizarea propunerilor prezentate pen­tru durata de 6 luni şi a celor ce se vor face pentru programul viii­tor, — cu bună voinţă, perseveren­ţă şi cu neînsemnată jertfă anuală din partea statului vom putea re­face regiunea aceasta sărăcită, a­­ducând-o la treaptă egală cu cele­lalte regiuni mai fericite ale ţării noastre, — şi eliberând-o de sub o­­crotirea comisariatului, — ne vom putea gândi la judeţul Munţilor A­­puseni, — care după refacere îşi va putea soluţiona însăşi problemele sale, pe când astăzi sărăcia prover­bială a soţilor noştri nu poate da nici o bază la bugetul necesar orii­cărei acţiuni. Nenorocirile din comuna Sâlcile şi Cocorăşti Colţ (Prahova) “60­ Doi copii omorâţi de căruţe PLOEŞTI, 30. — O nenorocire s'a cetat din viaţă. Întâmplat astăzi după amiază în a- ( Femeea în stare disperată a­propiere de comuna Cocorăşti Colţ, din judeţul nostru. Locuitorul Gh. Ion Matei se în­torcea dela moară cu o căruţă­ La un moment dat caii dela căruţă s’au speriat şi au luat vânt In fugă ei au ajuns din urmă pe femeia Pău­na Oprea Stan, din comuna Coco­­răşti Colţ, care avea în braţe o feti­ţă de un an. Caii au trecut peste nefericita fe­­mee şi fetiţă. Cele două fiinţe au fost grav lovite. După o oră de chinuri fetiţa a în-, fost adusă în localitate şi internată la spi­talul «Schüller». — O altă nenorocire s’a întâmplat in comuna Sălcile. Locuitorul Vad Gh. Sibiu intra c­u căruţa în curtea casei sale. In dreptul porţei un copil al săteanului care se afla în căruţă vrând să sară jos în timpul mersului a făcut un pas gre­şit şi a fost prins sub roate. Imprudentul copil a fost omorât pe loc.­ ­

Next