Cuventul, noiembrie 1933 (Anul 9, nr. 3061-3089)

1933-11-01 / nr. 3061

y «Tündii® Mărfi 31 Octombrie 1933 1875 m. Feldioara-Braşov Experimental 0 750 Kw. 160 kHz. 13. Bursa, cota apelor Dunării. Con­cert de prânz (plăci). Uvertura la nop­ţile Siciliene» de Verdi, executată de arch. Simfonică din Milano, dirijată de Antonio Guarnieri (H). Când porun­ceşti o femeie frumoasă şi Am sărutat femeile cu plăcere de Lehar, cântate de Eug. Transky (H). Serenada op. 48 şi Serenada melancolică de Ceaikowsky, executate la violină de Jascha Heifetz (HMV). Potpuri din Friedericke de Le­­har, executat de orchestra Greta Ewe­­ler (H). Liniştea pădurii, vals de Fa­­ville şi «Pomone», vals de Waldtelfel, executate de arch. Dajos Bela. 14: Radio-Jurnal. 14.15: Muzică uşoară (plăci). 18: Program închinat memoriei lui Alex. Leon: Orch. Petrică Moţoi: Arii naţionale. Alex. Leon: Mary-vals; Pe unde treci-romanţă; Spune-mi şi Arii Rationale. 19. Radio-Jurnal 19.15: Orch. P. Motoi: Alex. Leon :­­Te chem-tango; Pentru­ ochii tăi ro­manţe; Să nu iubeşti prea mult femei a­­tango; Să treci în lume fără rost-roman­­ţă; Romanţe şi Arii naţionale. UNIVERSITATEA RADIO (Istorio) 20­00 fix: D. Virgil Madgearu, minis­trul de finanţe va vorbi despre «Acor­dul cu creditorii stăini». 20.20: Muzică vocală: (Arii din opere) (plăci); Arie din «Răpirea din Serai» şi Arie din Nunta lui Figaro de Mo­zart cântate de Selma Kurz; Două Arii din Zaza de Leoncavallo, cântate de ÎTitta Ruffo (HMV); Arie din Samson şi Dalila de Saint-Saens, cântată de Conchita Supervia (O); Duet din Ma­non de Massenet, cântat de Mo. Cor­­mic şi Thill (CL (Aşezămintele de cultură ale ţării) 20.45: Gheron Netta; Sărbătoarea muncii. PROROAM DE SEARA 21: G. Niculescu-Bassu: (canto, a­­companiat de orch. Radio); Mozart: A­­rta lui Leporello din «Don Juan»; It. Wagner; Scena finală din Walkiria 21.20: Concert simfonic dat de arch. Radio, dirijat de Alfred Alessandrescu: Wagner; Preludiu la Parsifal; Bee­thoven: Concert în re major (solist d­e Koganoff). 22.00: N. Herescu va vorbi despre: «Problema datoriilor la Romani». 22.15. Continuarea concertului simfo­nic al arch. Radio: Wagner; Idila lui Siegfried. Weber: Uvertură la Euryan­­the, 22.45. Radio-Jurnal: Spicuiri din programele străine CONCERTE: 16.55 Viena; 18.25 Var­şovia; 18 Zagreb; Budapesta; Strass­burg; 18.15 Roma; 18.30 Leipzig; 19.05 Muenchen; 19.30 Strassburg; 20 Belgrad; Viena; 20.25 Zurich; 20.50 Bolzano; 21 Belgrad; Lubliana; Varşovia; 21 30 P­aris; Strassburg; Tou­ouse; 21.45 Prá­ga; 22 Bruxelles I, Praga; 22.30 Paris; 23 Belgrad; Bruxelles I și II Toulouse; 2315 Viena; 24.05 Lemberg. TEATRU, OPERA, OPERETA: 22.30 Strassburg: «Ou ne badine pas avec l’amour (com. lit.); 22 Roma; «Corsa­­recca» (operă); 22. Grupul italian: «Fe­meia din Lombardia» și «Gianni Schic- Chi» (opere). MUZICA DE DANS: 18.10 Grupul ita­lian: 22.30 Zagreb; 23.50 Lubliana; 23.10 Varşovia; 24.15 Toulouse; 23.15 Sottens. A­Z­I 1933 OCTOMBRIE 31 zile Zile trecute 803 Zile rămase 62 Răsăritul Soarelui 6.51 Apusul Soarelui 17.5 Luna în Pct. I, a 6-a zi Ort.: Sf. Apostol Stachie Cat.; Sf. Quentin Prot.: Sărb. Reformatiei Evr.: 11 Chesvan 5694 Mah.: 12 Regele 1352. Buletin meteorologic Timpul probabil dela 30 la Sf.X.93. Presiunea în creștere cu 2 la 4 mm. Cerul variabil. Vânt potrivit din sec­torul West. Ploi intermitente. Tempera­tura în scădere. Mărfi n­it seni iin noaptea de 31 Oct. Farmacia Vasiliu Cerb, Dr. O. Lascăr et Dr. V. Thüringer, Victoriei 70, tel. 8.11.19; Geta Drăghici-Nichiforescu Ra­­hovei 151, tel. 3.31.82; V. Steflea Victo­riei 142; Farmacia Shunda, P-ta Bu­­zesti 47, tel. 3.01.85; Sebastian Nitescu, B-dul Ferdinand 103; Farmacia Acade­miei (Aurian), Academiei 2 tel. 3.11.50; N. Wasserman, Moşilor 249, tel. 2.02.74; C. Herzenberg, Văcăreşti 25; Farmacia dr. Popovici, Gri­viţei 213, tel. 3.20.99; Farmacia dr. Einhorn (Rissdorfer), str. .Carol 19, tel. 3.20.88; Farmacia Bejan (Galpergin), Dudești 138, tel. 8.48.63. * D-ra Erastia Peretz a pus sub tipar la CARTEA ROMANEASCA „IMI PLACI...“ un roman cu miniştri şi deputaţi ® c-®­ores. De toate şi de pretutindeni Gaze asfixiante contra câinilor. Administraţia comunală a Istam­bulului duce de mulţi ani o luptă acerbă împotriva câinilor, cari mi­şună în număr enorm pe străzile oraşului. E drept c­ă în timpul zilei nu se mai­­văd prin centru, dar în schimb mahalalele sunt încă pline de aceşti prieteni ai oamenilor, cu to­ate că, după cum afirmă autori­tăţile, în ultimii 15 ani au fost o­­morâţi peste 150.000 câini­­fără rost şi fără stăpâni. Cum vine noaptea, câinii se adu­nă în cete, şi năvălesc în centru, aşa că administraţi®, comunală s’a văzut silită să recurgă la cele mai drastice măsuri, numai să scape o­­raşul de această plagă. Printre al­tele, s’a aruncat pe străzi carne o­­trăvită cu stricnință, sau fixat pre­mii pentru fiecare câine mort, şi câte altele ! Acum s’a hotărât să se înceapă o mare­­vânătoare de câini care să fie prinşi vii şi închişi pe rând într’o came­ră mare, unde se vor da drumul la gaze otrăvitoare. La vânătoare Un contribuabil fără teamă de fisc. La Lecce, în sudul Italiei, locuieşte Pietro Battisti, zidar de meserie. Şi-a câştigat o faimă mare, graţie unei invenţii proprii, de care — tre­­bue s’o recunoaştem — nu prea sunt încântaţi creditoriri lui. Zilele trecute, reprezentantul fis­cului, însoţit de un grefier, veni la locuinţa lui Battisti, pentru a-i scoate în vânzare lucrurile din casă, sequestrate pentru o datorie către stat. Dar nu mică le-a fost surpriza zeloşilor agenţi, când cons­tatară că întregul mobilier alei nu putea fi urnit din loc, pentru bu­nul motiv că toate lucrurile erau făcute din... cărămidă şi beton ar­mat, şi zidite fie de pământ, fie de zid. Paturi, mese, dulapuri, scaune, tot, absolut tot. Desigur că în faţa acestei situa­ţii, atât grefierul, cât şi agentul fis­cal, se retraseră, şi n a mai rămas la faţa locului decât lumea adunată ca la Moși la auzul păcălelii trase de Battisti. Cinema­­l Music-Hall Marile cinematografe pariziene «REX» şi «GAUMONT PALACE» a căror cele­britate a pătruns de mult în lumea în­treagă şi-au creiat reputaţia să prezin­te pe lângă programul cinematograf­ic numere excepţionale de music-hall. A­­ceasta pentru a oferi spectatorilor un program cât mai complect și mai variat Urmând pilda celor două cinemato­grafe pariziene, cinematograful «TRIA­NON» va prezenta cu începere de mâi­ne, împreună cu fiecare program de film, numere de music-hall aduse în ex­clusivitate din străinătate. Numerele de music-hall vor prezenta­te într’un cadru admirabil, pe noua scenă construită în sala cinematografu­lui «TRIANON». Vor apare în cadrul programului i­­naugural cu începere de mâine seara: 1) DAMMY-EDDY et VIVA senzaţio­nal număr de Sketing American de la «COLOSEUM» din Londra. Acest nu­măr a obţinut premiul întâi la un con­curs internaţional care a avut loc acum câteva luni la «ROXY» din New-York. A apărut şi în multe filme, iar recent în filmul «DE DRAGUL TAU VOIU FI CINSTITA» care a fost prezentat la Cinema «TRIANON». 2) DAISY SAND cântăreaţa de la «SAVOY» din LONDRA. 3) DELYNE et MILLO dans modern marele succes al celebrului teatru de reviste «CASINO DE PARIS». Programul de music hal va fi acom­paniat de excelentul «JAZZ 7 SYNCO­­PATORS». * * Tot mâine seară are loc la Cinema «TRIANON» premiera filmului «TE-AM IUBIT» o realizare de mare lux, cu de­coruri sublime și muzică admirabilă, interpretată de una din cele mai tulbu­rătoare femei fatale ale ecranului ELI­­SSA LANDI al cărei partener în aceas­tă realizare este WARNER BAXTER. împreună cu filmul, «TRIANONUL» va prezenta ultimul jurnal «FOX» și CUV­A­N aa TUl Teatrale «Gaiţele», comedia d-lui Al. Kiriţescu se reprezintă din nou la Teatrul Naţio­nal in seara de Marţi 31 Octombrie. In matincul cu preţuri reduse de Joi 2 Noembrie, Teatrul Naţional reprezin­tă «Râpa», piesa d-nilor D. Teodorescu G. Dem. şi M. Kiss Karsky. La Teatrul Naţional se repetă piesa «Napoleon» de d-nii Benitto Mussolini și Giaccomo Forzano. * La teatrul «Regina Maria» se joacă în fiecare seară comedia «Slujbaş la stat» cu d-nii V. Maximilian, Coco Demetres­­cu, Marcel Enescu, Al. Finţi, Cr. Etter­­a­, J. Cazaban, etc. şi Nora Piacentini, Elvira Petreanu etc. In matineul, cu preţuri populare, de joi, teatrul «Regina Maria» va relua comedia «Étienne». In primele roluri d-nele Lucia Sturdza-Bulandra, Cătuşă Elvas, Nora Piacentini şi d-nii V. Maxi­milian, Al Finţi, Cr. Etterle, etc. Teatru englezesc la Bucureşti Societatea Anglo-Română pentru pro­movarea culturei engleze în România va prezenta publicului bucureştean şi anul acesta două piese de teatru în lim­ba engleză, cu concursul celebrului an­samblu «The English Players». Piesele care se vor juca înregistrează cele mai mari succese la Londra. In pri­mul spectacol se va reprezenta «The Green Bay Tree», comedie psihologică de M. Sharrp. Al doilea spectacol va fi cu «The Ten Minute Alibi», o dramă criminală de Anthony Armstrong. Reprezentaţiile vor avea loc la 2 şi 3 Decembrie. Audiţiile «Criterion“ Părintele I. D. Petrescu, va vorbi Sâmbătă 4 Noembrie ora 9 seara în sa­la Dalles în oterul muzical organizat de «Criterion», prezentând a 6-a audiţie muzicală, consacrată «Ctitorilor muzi­ci!» corul bis. Domniţa Balaş®, condus de d. prof. I. Chirescu de la Academia Regală de muzică, va executa cântece gregoriene şi byzantine și notele de Vi­ttoirio, Palestrine și Lassius. D. I. Bemfeld va interpreta la piano muzica din secolul XVI. Biletele la Ipcai. Filarmonica Pentru concertul simfonic de des­chidere a stagiunei muzicale, aproa­pe toate biletele sunt vândute. Fap­tul acesta se datoreşte înainte de toate reducerea preţurilor locurilor, cam­ anul acesta costă numai 60, 80 şi 100 lei. Reamintim că simfonicul de des­chidere care a­re loc Vinari seara (3 Noembrie), va fi dirijat de maes­trul George Georgescu şi va avea ca solist pe tânărul pianist Dinu Lipatti. Programul său cuprinde o suită în trei părţi de Vivaldi, con­certul pentru piano şi orchestră de Grieg şi simfonia domestică de Ri­chard Strauss-Quartetul de coarde «Theodorescu» compus din soliştii «Filarmonicei», d-nii Al. Theodorescu, Feldman, Mendelsohn şi Thaler, anunţă un ciclu complect al celor 18 quartuo­­ruri de Beethoven. Sunt nouă ani, de când quartet­l Rosé a absolvit acest tur de forţă, în faţa unor săli arhipline, la Ate­neu. Pentru prima oară în România s’au cântat atunci toate quatuoruri­­le lui Beethoven. Quartetul «Theodorescu» este pri­ma asociaţie de muzică de cameră românească, care se încumetă să a­­borde o atât de grea problemă mu­zicală. Şeful său, distinsul şi mult apre­ciatul violonist Alexandru Theodo­rescu, este acela­ care a dat anul trecut (împreună cu d-na Cella De-un excelent desen animat «ȚĂNDĂRI- lavrancea) ciclul complect al sona- CA la TUT-AN-RAMON», stelor de Beethoven. nerozitate clădirea minunatei şcoale de la Roma. Cu un efort bănesc de cinci ori mai redus, ar putea avea satisfac­ţia să-şi aşeze o nouă ctitorie, de as­­tădată la umbra Acropolei lui Pe­­ricle. L-am rugat pe d. ministru Langa Răşcanu să-şi asume conducerea şi supravegherea acestei înalte reali­zări, cunoaştem dragostea d-sale pentru antichitatea greacă, iar de­mersurile pe care le-a făcut în ul­timul timp pe lângă autorităţile ro­mâneşti ne ndreptăţesc să credem că ar fi bucuros să vadă cât mai cu­rând înfăptuită regăsirea spiritua­lă ale vestigiilor de la Kallatis, To­mi, Dionisopolis, Hystria și Tyras, cu viguroasa canelură dorică a Par­­thenonului. După columna Traiană, colonada Propyleelor... Este un vis prea frumos pentru cultura românească, spre a nu-i da tălmăcirea cuvenită. Mac Cavisitintinescu ATENA Foto: Mac Consta­ntinescu ACROPOLE — Parthenoiul temperat. Totuşi, câteva ministere fanţa scopului. „­i şi instituţii interesate în cauză, s’ar Banca Naţională a României, s’a putea cotiza pentru realizarea sa- arătat demnă susţinătoare a cultu­­rei, relativ modeste faţă de impur-,­rii româneşti, subvenţionând eu ge­ CM va eEfifiafiS feramcsml I NTE R I O R ferestrele Arta de a decora un interior are vălite în văluri de dantelă şi dia­regiile stricte. înainte de a începe rânduirea lucrurilor prin casă, tre­­bue făcut un plan şi o selecţiune a­­tribuind valoarea fiecărui obiect care va concura la facerea unui ansamblu şi după valoarea lui îi determinăm locul în acest tot. Dobândim astfel, într’un mod firesc, efectul notei dominante. Bunăoară când aveţi domniţă, picturi, gravuri, acuarele şi pastele frumoase, inte­resante, pereţii ar trebui vopsiţi perii bogate. Afară de perdele de turie se fac ţesături adorabile în voii® da coton alb, gris, creme. Pentru perdelele de stofă cari dau căldură, greutate şi izolează ermetic, alegeţi domniţă ca­tifeaua, veleur de coton ieftin în culori deschise, galben, portocaliu arămiu sau gris-argant. In faldurile fox grele lumina lămpilor se răs­frânge minunat. Şi mai există o noutate: «la cretonne cirée» un câmp sau acoperiţi într’un ton neutru, ca­­ de flo­ri proaspete şi strălucitoare aceste bogăţii să fie puse în relief. Când nu există colecţie sau moder­nismul este împins până a exclude cari înveselesc ochiul cel mai ne­căjit. Face rustic, într’adevăr — dar florile, merg cu tot... *■»——--OO——— tot ce strică linia arhitectului, a­­tunci pereţii în ei singuri trebue să cuprindă căldura şi armonia nece­sară unui fond, iar fereastra va fi punctul culminant al decoraţiunei, pentru că ea are rolul de a da lumi­nă şi atmosferă, nota dominantă în homneul modern. Ferestrele unei ca­se sunt ochii indiscreţi­ei cercetă­tori ai vecinului, când deschişi când cu pleoapele lăsate, sunt scânteie­tori în misterul cuprins de ziduri­le grele. Afară din oraş geamul se deschide pe perspective minunate, perdelele se reduc la cea mai simplă formă, în ora­, însă necesitatea de a evita ziduri urâte sau priviri nepof­tite au creiat obligaţia de a învălui şi împături artistic ochiurile case­lor, cu brise-bise, stocuri şi drape­rii. Câte din noi domniţă nu ne-am trecut luni şi ani plecaţi pe brode­ria sau dantela menită să împodo­bească o perdea frumoasă! Seara când geamul nu mai aduc© de­cât frig şi umbră neagră, când feeria s’a sfârşit, fereastra îşi schimbă ro­chia şi ca o mireasă orientală se în­ intre noi... VARZA ACRA Reţetă ceruta Alegem varza îndesată şi tare, se taie foile pălite, se face o tăetură în formă de cruce peste cocean, o­­părim bine butoiul, îl aşezam pe doi butuci aşa ca să putem pune sub cana un vas mai mic când prito­cim varza. Pe fundul­ butoiului se pune crăci de cimbru şi de mărar, o rădăcină de hrean curăţată şi tăia­tă dealungul, începem prin a rândui varza, una peste alta cu coceanul în sus punând peste fie­care cocean o mână bună de sa­re măruntă şi albă şi presărând peste fiecare rând de varză o mână două de sare măruntă. Printre rânduri mai punem mărar, cimbru, hrean şi câte o mână de boabe de porumb. Butoiul îl acoperim la început cu o pânză curată şi lăsăm să stea două­ zile. A treia zi umplem butoiul cu apă curată şi rece până acoperim varza. Punem două scânduri curate cruciş şi curmeziş peste scânduri un pietroi mare ca să apese, varza în apă şi punem capacul. Peste opt zile, pritocim, vânturăm, ridicăm a­­coperi­şul deschidem robinetul să curgă apa într'un vas şi această apă o turnăm iar peste varză de câte­va ori în şir. Această manevră o fa­cem tot la două zile până când var­za e acră. După ce s’a acrit acope­rim ermetic butoiul şi odată pe sap­tămână controlăm scând­irile şi pie­trele să nu prinză floare, ştergând cu cârpă curată şi pereţii butoiului. Procedând astfel vom avea mereu varză bună şi tare — zeama va fi până în Mai limpede şi cu fată fru­moasă. Butoiul e bine să fie de ste­jar tânăr, iar pivniţa curată şi avân­tată. M. M. L. «»Un film erotic Extase“, senzaţionala realizare a lui Machaty S’au văzut multe încercări de a trans­pune pe ecran o temă erotică. Niciuna însă n’a isbutit, fie prin faptul că a frizat moralul spectatorului, fie prin stângăcia punerii în scenă. Şi totuş fil­mele acelea au fost încercate de regisori mari, cu reputaţie bine stabilită, cu ru­tină. A trebuit însă ca tema să fie abordată şi de un regisor ceh, cu mai puţină popularitate dar cu mai multă abilitate decât toţi ceilali. Acesta este Machaty, iar filmul «Es-Productia aceasta cu totul aparte, de care se ocupă actualmente întreagă pre­să occidentală, a dat naştere la comen­tarii, procese artistice şi discuţii aprin­se, aşa cum a stârnit opera literară a lui Lawrence. Dealtfel există multă apropiere între tema pe care o pune filmului «Extase» şi subiectul romanului lui Lawrence «A­mantul d-nei Chatterly». E vorba de o femeie în plină tinereţe, chinuită de lanţurile unei căsnicii ne­­potrivite, de o evadare a simţurilor. 1» cel dintâi prilej ce i se oferă femeii dor­nice de viată sexuală.. ' _ : •„ . . . : Subiectul lui Machaty e un simplu pretext. Totuşi e un subiect pasionant, tocmai prin evoluţia spre care tinde, prin problema pe care o pune şi a­ căror desfăşurare aduce lucruri noui în fie­­care tablou.­­Machaty, creatorul adevăratului cine­matograf, jonglează cu elementele sale erotice şi le dă o expresivitate culmi­nantă, în tablouri însă de -o frumuseţe -Şi o puritate extraordinară. Ceea ce face Machaty e artă şi tocmai în asta con­stă marele merit al filmului «Extase». Filmul acesta are­ o interpretare ad­mirabilă în persoana ispititoarei Heda Kiesler, făcută parcă pentru acest fel. Insffirşit, asupra acestei realizări ex­cepţionale care va bulversa publicul nostru spectator prin originalitatea şi curajul ei, vom reveni cu amănunte. Floria Capsali Clark Nichols Cu concursul pianistului , C. SILVESTRI vor da recitaluri de dans LA IAŞI la sala Teatrului Naţional, în seara zilei de 3 Noembrie LA CONSTANTA In sala Teatrului Elpis, în seara zilei de 17 Noembrie I Conferinte D. Ion G. Duca, va inaugura Joi 2 Noembrie a. c. ora 9 seara I-ul ciclu de conferinţe organizate de societatea cul­turală «Tinereţea» în sala Ion I. Dalles din B-dul Brătianu 18. ' ' D. Ion G. Duca va ţine o conferinţă cu subiectul «Actualităţi» (criza econo­mică; criza păcii;­ criza democraţiei parlamentare). Biletele la Feder. Gönceit Irma SchOnberg Miercuri 8 Noembrie, ora 9 seara, va avea loc un singur recital de pian, dat de d-ra Irma Schoenberg în Sala Dalles Programul cuprinde printre altele: «Chaconna» de Bach-Busoni, Balada 4-a de Chopin, «Mouvement» şi «Feux d’ar­­tifice» de Debussy, iar în prima audi­ţie: «Suită în stil popular românesc» de Marcel Mihailovici, «In pas de marş« muzică activistă de Ştefan Wolpe şi «Garmen-Fantasie» de Busoni,­­Bilete­­« Jean Feder. MIERCURI I NOEMB. 1933 MIZERII & Indiscreţii La întâlnirea de eri dintre M. S. Regele Carol şi Suveranul Bulga­riei au luat parte şi primii miniş­tri ambelor ţări. Cum d-nii Vaida şi Muşanoff nu se mai văzuseră niciodată, fiecare a­­căutat să obţină, în prealabil, cât mai multe detalii despre celalt, pen­tru ca ghiaţa să fie ruptă de la în­ceput-D. Vaida a profitat de prezenţa în Capitală, acum câteva, zile, a mi­nistrului nostru la Sofia, d. Vasile Stoica. Acesta sa informat din plin despre personalitatea d-lui Muşa­noff, care, în unele privinţe, se a­­seamănă cu preşedintele nostru de consiliu. Primul ministru bulgar este un Mecena în ţara lui şi mul­te din gloriile scenei şi artei bul­gare în general îşi datoresc succe­sul stipendiilor personale ale d-lui Muşanoff. împrejurările au făcut că abia în ajunul întâlnirei d. Muşanoff a pu­tut să afle detaliile dorite despre d. Vaida, care-î inspira şi curiozitate şi teamă. Satisfacţia d-lui Muşanoff trebue să fi fost foarte mare, căci, aflând că d. Vaida este cel care a prezidat primul concurs de frumuseţe din România, a exclamat, uşurat: — Apoi, ăsta e omul meu!... * In cursul călătoriei de le Giurgiu la Bucureşti, gazetarii care au ur­mărit întâlnirea dintre cei doi Su­verani, au fost obiectul unor atenţii deosebite din partea oficialităţii. In vagonul salon al primului mi­nistru, ziariştii au asistat la acele nemuritoare «şuetei ale d-lui Vaida- Voevod. Primul ministru credea că poate ocoli chestiunile la ordinea zilei vorbind ziariştilor despre... U­­craina. După multe inzistenţe d. Vaida a consimţit să se întoarcă în... pa­trie. Dar şi atunci n’a vorbit despre subiectele pe placul ziariştilor, adi­că despre remaniere, sau alt fapt în legătură cu guvernul şi cu ac­tualitatea. Un confrate aduse vorba despre proectata demonstraţie dacistă, care va imita cel puţin în manifestările sale aparente, Alba-Iulia naţional­­ţărănistă din anul 1928. D. Vaida, sondat despre intenţiile guvernului în această privinţă, a răspuns: — La plagiatul liberal­, îmi voi permite şi eu să-i plagiez pe dânşii­­voiu scoate forţa publică împotriva tulburătorilor ordinei publice... “ După «şueta» d-lui Vaida, ziariş­tii au luat ca obiectiv pe d. Titu­­lescu, a cărui conversaţie este dea­­semeni mult căutată­ de reprezen­tanţii presei. Un ziarist olandez ceru unele lă­muriri ministrului de externe cu privire la pactul balcanic. D. Titulescu se execută şi, în timp ce vorbea, un caricaturist lua schi­ţa pentru o nouă caricatură a mi­nistrului de externe. Văzând pe caricaturist — pe care nu-l cunoştea ca atare — cu creio­nul în mână, d. Titulescu îi strigă: — Să ştiţi că dacă apare la ga­­zetă un cuvânt din ce-am spus eu aici, vă denunţ pe toţi­ D. Vaida, care are o slăbiciune specială pentru caricatură, atrase atenţia d-lui Titulescu arătând spre caricaturist şi fluturând caricatura reuşită: — Pe toţi îi poţi dezminţi, dar pe acesta te desfid să-l dezminţi„ Scorpion & Comp. Deschiderea cursuilor Univer­sităţii din Cluj CLUJ, 30.­­ Cu o deosebită solem­nitate s’a făcut astăzi deschiderea cursurilor Universităţii din oraşul nostru. Au luat parte corpul profesoral în frunte cu rectorul, studenţii şi numeroşi intelectuali. Discursul inaugural a fost ţinut de d- Şternescu-Goangă, rectorul u­­niversitâţii, care a schiţat drumul nouei activităţi şcolare şi a făcut a­­pel la studenţime cerându-i să con­­tribue la prestigiul Universităţii Printre altele d-sa a arătat că tarele de la universitatea din Cluj sunt cele mai mici. De la n­. o. R. Uniunea francezilor din România a organizat pentru Joi 2 Noembrie a. c., ora 9 dimineaţa, la Catedrala Sf. Iosef un parastas pentru pomenirea solda­ţilor francezi cari au căzut luptând în timpul războiului în rândurile arma­tei noa­stre. Uniunea ofiţerilor de rezervă adu­când aceasta la cunoştinţa tuturor o­­fiţerilor de rezervă îi invită călduros de a participa cu toţii la această sa­cră şi sfântă comemorare a camarazi­lor noştri de luptă, francezi. După oficierea parastasului U. O. R. va depune o jerbă pe mormântul eroilor francezi la cimitirul militar Bellu. Ținuta ziilei: haină închiă, insigna U. O. R. șî de dorit cu bereta. --------------------,-­-,----------,_________

Next