Cuventul, noiembrie 1933 (Anul 9, nr. 3061-3089)
1933-11-01 / nr. 3061
y «Tündii® Mărfi 31 Octombrie 1933 1875 m. Feldioara-Braşov Experimental 0 750 Kw. 160 kHz. 13. Bursa, cota apelor Dunării. Concert de prânz (plăci). Uvertura la nopţile Siciliene» de Verdi, executată de arch. Simfonică din Milano, dirijată de Antonio Guarnieri (H). Când porunceşti o femeie frumoasă şi Am sărutat femeile cu plăcere de Lehar, cântate de Eug. Transky (H). Serenada op. 48 şi Serenada melancolică de Ceaikowsky, executate la violină de Jascha Heifetz (HMV). Potpuri din Friedericke de Lehar, executat de orchestra Greta Eweler (H). Liniştea pădurii, vals de Faville şi «Pomone», vals de Waldtelfel, executate de arch. Dajos Bela. 14: Radio-Jurnal. 14.15: Muzică uşoară (plăci). 18: Program închinat memoriei lui Alex. Leon: Orch. Petrică Moţoi: Arii naţionale. Alex. Leon: Mary-vals; Pe unde treci-romanţă; Spune-mi şi Arii Rationale. 19. Radio-Jurnal 19.15: Orch. P. Motoi: Alex. Leon :Te chem-tango; Pentru ochii tăi romanţe; Să nu iubeşti prea mult femei atango; Să treci în lume fără rost-romanţă; Romanţe şi Arii naţionale. UNIVERSITATEA RADIO (Istorio) 2000 fix: D. Virgil Madgearu, ministrul de finanţe va vorbi despre «Acordul cu creditorii stăini». 20.20: Muzică vocală: (Arii din opere) (plăci); Arie din «Răpirea din Serai» şi Arie din Nunta lui Figaro de Mozart cântate de Selma Kurz; Două Arii din Zaza de Leoncavallo, cântate de ÎTitta Ruffo (HMV); Arie din Samson şi Dalila de Saint-Saens, cântată de Conchita Supervia (O); Duet din Manon de Massenet, cântat de Mo. Cormic şi Thill (CL (Aşezămintele de cultură ale ţării) 20.45: Gheron Netta; Sărbătoarea muncii. PROROAM DE SEARA 21: G. Niculescu-Bassu: (canto, acompaniat de orch. Radio); Mozart: Arta lui Leporello din «Don Juan»; It. Wagner; Scena finală din Walkiria 21.20: Concert simfonic dat de arch. Radio, dirijat de Alfred Alessandrescu: Wagner; Preludiu la Parsifal; Beethoven: Concert în re major (solist de Koganoff). 22.00: N. Herescu va vorbi despre: «Problema datoriilor la Romani». 22.15. Continuarea concertului simfonic al arch. Radio: Wagner; Idila lui Siegfried. Weber: Uvertură la Euryanthe, 22.45. Radio-Jurnal: Spicuiri din programele străine CONCERTE: 16.55 Viena; 18.25 Varşovia; 18 Zagreb; Budapesta; Strassburg; 18.15 Roma; 18.30 Leipzig; 19.05 Muenchen; 19.30 Strassburg; 20 Belgrad; Viena; 20.25 Zurich; 20.50 Bolzano; 21 Belgrad; Lubliana; Varşovia; 21 30 Paris; Strassburg; Tououse; 21.45 Prága; 22 Bruxelles I, Praga; 22.30 Paris; 23 Belgrad; Bruxelles I și II Toulouse; 2315 Viena; 24.05 Lemberg. TEATRU, OPERA, OPERETA: 22.30 Strassburg: «Ou ne badine pas avec l’amour (com. lit.); 22 Roma; «Corsarecca» (operă); 22. Grupul italian: «Femeia din Lombardia» și «Gianni Schic- Chi» (opere). MUZICA DE DANS: 18.10 Grupul italian: 22.30 Zagreb; 23.50 Lubliana; 23.10 Varşovia; 24.15 Toulouse; 23.15 Sottens. AZI 1933 OCTOMBRIE 31 zile Zile trecute 803 Zile rămase 62 Răsăritul Soarelui 6.51 Apusul Soarelui 17.5 Luna în Pct. I, a 6-a zi Ort.: Sf. Apostol Stachie Cat.; Sf. Quentin Prot.: Sărb. Reformatiei Evr.: 11 Chesvan 5694 Mah.: 12 Regele 1352. Buletin meteorologic Timpul probabil dela 30 la Sf.X.93. Presiunea în creștere cu 2 la 4 mm. Cerul variabil. Vânt potrivit din sectorul West. Ploi intermitente. Temperatura în scădere. Mărfi nit seni iin noaptea de 31 Oct. Farmacia Vasiliu Cerb, Dr. O. Lascăr et Dr. V. Thüringer, Victoriei 70, tel. 8.11.19; Geta Drăghici-Nichiforescu Rahovei 151, tel. 3.31.82; V. Steflea Victoriei 142; Farmacia Shunda, P-ta Buzesti 47, tel. 3.01.85; Sebastian Nitescu, B-dul Ferdinand 103; Farmacia Academiei (Aurian), Academiei 2 tel. 3.11.50; N. Wasserman, Moşilor 249, tel. 2.02.74; C. Herzenberg, Văcăreşti 25; Farmacia dr. Popovici, Griviţei 213, tel. 3.20.99; Farmacia dr. Einhorn (Rissdorfer), str. .Carol 19, tel. 3.20.88; Farmacia Bejan (Galpergin), Dudești 138, tel. 8.48.63. * D-ra Erastia Peretz a pus sub tipar la CARTEA ROMANEASCA „IMI PLACI...“ un roman cu miniştri şi deputaţi ® c-®ores. De toate şi de pretutindeni Gaze asfixiante contra câinilor. Administraţia comunală a Istambulului duce de mulţi ani o luptă acerbă împotriva câinilor, cari mişună în număr enorm pe străzile oraşului. E drept că în timpul zilei nu se maivăd prin centru, dar în schimb mahalalele sunt încă pline de aceşti prieteni ai oamenilor, cu toate că, după cum afirmă autorităţile, în ultimii 15 ani au fost omorâţi peste 150.000 câinifără rost şi fără stăpâni. Cum vine noaptea, câinii se adună în cete, şi năvălesc în centru, aşa că administraţi®, comunală s’a văzut silită să recurgă la cele mai drastice măsuri, numai să scape oraşul de această plagă. Printre altele, s’a aruncat pe străzi carne otrăvită cu stricnință, sau fixat premii pentru fiecare câine mort, şi câte altele ! Acum s’a hotărât să se înceapă o marevânătoare de câini care să fie prinşi vii şi închişi pe rând într’o cameră mare, unde se vor da drumul la gaze otrăvitoare. La vânătoare Un contribuabil fără teamă de fisc. La Lecce, în sudul Italiei, locuieşte Pietro Battisti, zidar de meserie. Şi-a câştigat o faimă mare, graţie unei invenţii proprii, de care — trebue s’o recunoaştem — nu prea sunt încântaţi creditoriri lui. Zilele trecute, reprezentantul fiscului, însoţit de un grefier, veni la locuinţa lui Battisti, pentru a-i scoate în vânzare lucrurile din casă, sequestrate pentru o datorie către stat. Dar nu mică le-a fost surpriza zeloşilor agenţi, când constatară că întregul mobilier alei nu putea fi urnit din loc, pentru bunul motiv că toate lucrurile erau făcute din... cărămidă şi beton armat, şi zidite fie de pământ, fie de zid. Paturi, mese, dulapuri, scaune, tot, absolut tot. Desigur că în faţa acestei situaţii, atât grefierul, cât şi agentul fiscal, se retraseră, şi n a mai rămas la faţa locului decât lumea adunată ca la Moși la auzul păcălelii trase de Battisti. Cinemal Music-Hall Marile cinematografe pariziene «REX» şi «GAUMONT PALACE» a căror celebritate a pătruns de mult în lumea întreagă şi-au creiat reputaţia să prezinte pe lângă programul cinematografic numere excepţionale de music-hall. Aceasta pentru a oferi spectatorilor un program cât mai complect și mai variat Urmând pilda celor două cinematografe pariziene, cinematograful «TRIANON» va prezenta cu începere de mâine, împreună cu fiecare program de film, numere de music-hall aduse în exclusivitate din străinătate. Numerele de music-hall vor prezentate într’un cadru admirabil, pe noua scenă construită în sala cinematografului «TRIANON». Vor apare în cadrul programului inaugural cu începere de mâine seara: 1) DAMMY-EDDY et VIVA senzaţional număr de Sketing American de la «COLOSEUM» din Londra. Acest număr a obţinut premiul întâi la un concurs internaţional care a avut loc acum câteva luni la «ROXY» din New-York. A apărut şi în multe filme, iar recent în filmul «DE DRAGUL TAU VOIU FI CINSTITA» care a fost prezentat la Cinema «TRIANON». 2) DAISY SAND cântăreaţa de la «SAVOY» din LONDRA. 3) DELYNE et MILLO dans modern marele succes al celebrului teatru de reviste «CASINO DE PARIS». Programul de music hal va fi acompaniat de excelentul «JAZZ 7 SYNCOPATORS». * * Tot mâine seară are loc la Cinema «TRIANON» premiera filmului «TE-AM IUBIT» o realizare de mare lux, cu decoruri sublime și muzică admirabilă, interpretată de una din cele mai tulburătoare femei fatale ale ecranului ELISSA LANDI al cărei partener în această realizare este WARNER BAXTER. împreună cu filmul, «TRIANONUL» va prezenta ultimul jurnal «FOX» și CUVAN aa TUl Teatrale «Gaiţele», comedia d-lui Al. Kiriţescu se reprezintă din nou la Teatrul Naţional in seara de Marţi 31 Octombrie. In matincul cu preţuri reduse de Joi 2 Noembrie, Teatrul Naţional reprezintă «Râpa», piesa d-nilor D. Teodorescu G. Dem. şi M. Kiss Karsky. La Teatrul Naţional se repetă piesa «Napoleon» de d-nii Benitto Mussolini și Giaccomo Forzano. * La teatrul «Regina Maria» se joacă în fiecare seară comedia «Slujbaş la stat» cu d-nii V. Maximilian, Coco Demetrescu, Marcel Enescu, Al. Finţi, Cr. Ettera, J. Cazaban, etc. şi Nora Piacentini, Elvira Petreanu etc. In matineul, cu preţuri populare, de joi, teatrul «Regina Maria» va relua comedia «Étienne». In primele roluri d-nele Lucia Sturdza-Bulandra, Cătuşă Elvas, Nora Piacentini şi d-nii V. Maximilian, Al Finţi, Cr. Etterle, etc. Teatru englezesc la Bucureşti Societatea Anglo-Română pentru promovarea culturei engleze în România va prezenta publicului bucureştean şi anul acesta două piese de teatru în limba engleză, cu concursul celebrului ansamblu «The English Players». Piesele care se vor juca înregistrează cele mai mari succese la Londra. In primul spectacol se va reprezenta «The Green Bay Tree», comedie psihologică de M. Sharrp. Al doilea spectacol va fi cu «The Ten Minute Alibi», o dramă criminală de Anthony Armstrong. Reprezentaţiile vor avea loc la 2 şi 3 Decembrie. Audiţiile «Criterion“ Părintele I. D. Petrescu, va vorbi Sâmbătă 4 Noembrie ora 9 seara în sala Dalles în oterul muzical organizat de «Criterion», prezentând a 6-a audiţie muzicală, consacrată «Ctitorilor muzici!» corul bis. Domniţa Balaş®, condus de d. prof. I. Chirescu de la Academia Regală de muzică, va executa cântece gregoriene şi byzantine și notele de Vittoirio, Palestrine și Lassius. D. I. Bemfeld va interpreta la piano muzica din secolul XVI. Biletele la Ipcai. Filarmonica Pentru concertul simfonic de deschidere a stagiunei muzicale, aproape toate biletele sunt vândute. Faptul acesta se datoreşte înainte de toate reducerea preţurilor locurilor, cam anul acesta costă numai 60, 80 şi 100 lei. Reamintim că simfonicul de deschidere care are loc Vinari seara (3 Noembrie), va fi dirijat de maestrul George Georgescu şi va avea ca solist pe tânărul pianist Dinu Lipatti. Programul său cuprinde o suită în trei părţi de Vivaldi, concertul pentru piano şi orchestră de Grieg şi simfonia domestică de Richard Strauss-Quartetul de coarde «Theodorescu» compus din soliştii «Filarmonicei», d-nii Al. Theodorescu, Feldman, Mendelsohn şi Thaler, anunţă un ciclu complect al celor 18 quartuoruri de Beethoven. Sunt nouă ani, de când quartetl Rosé a absolvit acest tur de forţă, în faţa unor săli arhipline, la Ateneu. Pentru prima oară în România s’au cântat atunci toate quatuorurile lui Beethoven. Quartetul «Theodorescu» este prima asociaţie de muzică de cameră românească, care se încumetă să aborde o atât de grea problemă muzicală. Şeful său, distinsul şi mult apreciatul violonist Alexandru Theodorescu, este acela care a dat anul trecut (împreună cu d-na Cella De-un excelent desen animat «ȚĂNDĂRI- lavrancea) ciclul complect al sona- CA la TUT-AN-RAMON», stelor de Beethoven. nerozitate clădirea minunatei şcoale de la Roma. Cu un efort bănesc de cinci ori mai redus, ar putea avea satisfacţia să-şi aşeze o nouă ctitorie, de astădată la umbra Acropolei lui Pericle. L-am rugat pe d. ministru Langa Răşcanu să-şi asume conducerea şi supravegherea acestei înalte realizări, cunoaştem dragostea d-sale pentru antichitatea greacă, iar demersurile pe care le-a făcut în ultimul timp pe lângă autorităţile româneşti ne ndreptăţesc să credem că ar fi bucuros să vadă cât mai curând înfăptuită regăsirea spirituală ale vestigiilor de la Kallatis, Tomi, Dionisopolis, Hystria și Tyras, cu viguroasa canelură dorică a Parthenonului. După columna Traiană, colonada Propyleelor... Este un vis prea frumos pentru cultura românească, spre a nu-i da tălmăcirea cuvenită. Mac Cavisitintinescu ATENA Foto: Mac Constantinescu ACROPOLE — Parthenoiul temperat. Totuşi, câteva ministere fanţa scopului. „i şi instituţii interesate în cauză, s’ar Banca Naţională a României, s’a putea cotiza pentru realizarea sa- arătat demnă susţinătoare a culturei, relativ modeste faţă de impur-,rii româneşti, subvenţionând eu ge CM va eEfifiafiS feramcsml I NTE R I O R ferestrele Arta de a decora un interior are vălite în văluri de dantelă şi diaregiile stricte. înainte de a începe rânduirea lucrurilor prin casă, trebue făcut un plan şi o selecţiune atribuind valoarea fiecărui obiect care va concura la facerea unui ansamblu şi după valoarea lui îi determinăm locul în acest tot. Dobândim astfel, într’un mod firesc, efectul notei dominante. Bunăoară când aveţi domniţă, picturi, gravuri, acuarele şi pastele frumoase, interesante, pereţii ar trebui vopsiţi perii bogate. Afară de perdele de turie se fac ţesături adorabile în voii® da coton alb, gris, creme. Pentru perdelele de stofă cari dau căldură, greutate şi izolează ermetic, alegeţi domniţă catifeaua, veleur de coton ieftin în culori deschise, galben, portocaliu arămiu sau gris-argant. In faldurile fox grele lumina lămpilor se răsfrânge minunat. Şi mai există o noutate: «la cretonne cirée» un câmp sau acoperiţi într’un ton neutru, ca de flori proaspete şi strălucitoare aceste bogăţii să fie puse în relief. Când nu există colecţie sau modernismul este împins până a exclude cari înveselesc ochiul cel mai necăjit. Face rustic, într’adevăr — dar florile, merg cu tot... *■»——--OO——— tot ce strică linia arhitectului, atunci pereţii în ei singuri trebue să cuprindă căldura şi armonia necesară unui fond, iar fereastra va fi punctul culminant al decoraţiunei, pentru că ea are rolul de a da lumină şi atmosferă, nota dominantă în homneul modern. Ferestrele unei case sunt ochii indiscreţiei cercetători ai vecinului, când deschişi când cu pleoapele lăsate, sunt scânteietori în misterul cuprins de zidurile grele. Afară din oraş geamul se deschide pe perspective minunate, perdelele se reduc la cea mai simplă formă, în ora, însă necesitatea de a evita ziduri urâte sau priviri nepoftite au creiat obligaţia de a învălui şi împături artistic ochiurile caselor, cu brise-bise, stocuri şi draperii. Câte din noi domniţă nu ne-am trecut luni şi ani plecaţi pe broderia sau dantela menită să împodobească o perdea frumoasă! Seara când geamul nu mai aduc© decât frig şi umbră neagră, când feeria s’a sfârşit, fereastra îşi schimbă rochia şi ca o mireasă orientală se în intre noi... VARZA ACRA Reţetă ceruta Alegem varza îndesată şi tare, se taie foile pălite, se face o tăetură în formă de cruce peste cocean, opărim bine butoiul, îl aşezam pe doi butuci aşa ca să putem pune sub cana un vas mai mic când pritocim varza. Pe fundul butoiului se pune crăci de cimbru şi de mărar, o rădăcină de hrean curăţată şi tăiată dealungul, începem prin a rândui varza, una peste alta cu coceanul în sus punând peste fiecare cocean o mână bună de sare măruntă şi albă şi presărând peste fiecare rând de varză o mână două de sare măruntă. Printre rânduri mai punem mărar, cimbru, hrean şi câte o mână de boabe de porumb. Butoiul îl acoperim la început cu o pânză curată şi lăsăm să stea două zile. A treia zi umplem butoiul cu apă curată şi rece până acoperim varza. Punem două scânduri curate cruciş şi curmeziş peste scânduri un pietroi mare ca să apese, varza în apă şi punem capacul. Peste opt zile, pritocim, vânturăm, ridicăm acoperişul deschidem robinetul să curgă apa într'un vas şi această apă o turnăm iar peste varză de câteva ori în şir. Această manevră o facem tot la două zile până când varza e acră. După ce s’a acrit acoperim ermetic butoiul şi odată pe saptămână controlăm scândirile şi pietrele să nu prinză floare, ştergând cu cârpă curată şi pereţii butoiului. Procedând astfel vom avea mereu varză bună şi tare — zeama va fi până în Mai limpede şi cu fată frumoasă. Butoiul e bine să fie de stejar tânăr, iar pivniţa curată şi avântată. M. M. L. «»Un film erotic Extase“, senzaţionala realizare a lui Machaty S’au văzut multe încercări de a transpune pe ecran o temă erotică. Niciuna însă n’a isbutit, fie prin faptul că a frizat moralul spectatorului, fie prin stângăcia punerii în scenă. Şi totuş filmele acelea au fost încercate de regisori mari, cu reputaţie bine stabilită, cu rutină. A trebuit însă ca tema să fie abordată şi de un regisor ceh, cu mai puţină popularitate dar cu mai multă abilitate decât toţi ceilali. Acesta este Machaty, iar filmul «Es-Productia aceasta cu totul aparte, de care se ocupă actualmente întreagă presă occidentală, a dat naştere la comentarii, procese artistice şi discuţii aprinse, aşa cum a stârnit opera literară a lui Lawrence. Dealtfel există multă apropiere între tema pe care o pune filmului «Extase» şi subiectul romanului lui Lawrence «Amantul d-nei Chatterly». E vorba de o femeie în plină tinereţe, chinuită de lanţurile unei căsnicii nepotrivite, de o evadare a simţurilor. 1» cel dintâi prilej ce i se oferă femeii dornice de viată sexuală.. ' _ : •„ . . . : Subiectul lui Machaty e un simplu pretext. Totuşi e un subiect pasionant, tocmai prin evoluţia spre care tinde, prin problema pe care o pune şi a căror desfăşurare aduce lucruri noui în fiecare tablou.Machaty, creatorul adevăratului cinematograf, jonglează cu elementele sale erotice şi le dă o expresivitate culminantă, în tablouri însă de -o frumuseţe -Şi o puritate extraordinară. Ceea ce face Machaty e artă şi tocmai în asta constă marele merit al filmului «Extase». Filmul acesta are o interpretare admirabilă în persoana ispititoarei Heda Kiesler, făcută parcă pentru acest fel. Insffirşit, asupra acestei realizări excepţionale care va bulversa publicul nostru spectator prin originalitatea şi curajul ei, vom reveni cu amănunte. Floria Capsali Clark Nichols Cu concursul pianistului , C. SILVESTRI vor da recitaluri de dans LA IAŞI la sala Teatrului Naţional, în seara zilei de 3 Noembrie LA CONSTANTA In sala Teatrului Elpis, în seara zilei de 17 Noembrie I Conferinte D. Ion G. Duca, va inaugura Joi 2 Noembrie a. c. ora 9 seara I-ul ciclu de conferinţe organizate de societatea culturală «Tinereţea» în sala Ion I. Dalles din B-dul Brătianu 18. ' ' D. Ion G. Duca va ţine o conferinţă cu subiectul «Actualităţi» (criza economică; criza păcii; criza democraţiei parlamentare). Biletele la Feder. Gönceit Irma SchOnberg Miercuri 8 Noembrie, ora 9 seara, va avea loc un singur recital de pian, dat de d-ra Irma Schoenberg în Sala Dalles Programul cuprinde printre altele: «Chaconna» de Bach-Busoni, Balada 4-a de Chopin, «Mouvement» şi «Feux d’artifice» de Debussy, iar în prima audiţie: «Suită în stil popular românesc» de Marcel Mihailovici, «In pas de marş« muzică activistă de Ştefan Wolpe şi «Garmen-Fantasie» de Busoni,Bilete« Jean Feder. MIERCURI I NOEMB. 1933 MIZERII & Indiscreţii La întâlnirea de eri dintre M. S. Regele Carol şi Suveranul Bulgariei au luat parte şi primii miniştri ambelor ţări. Cum d-nii Vaida şi Muşanoff nu se mai văzuseră niciodată, fiecare acăutat să obţină, în prealabil, cât mai multe detalii despre celalt, pentru ca ghiaţa să fie ruptă de la început-D. Vaida a profitat de prezenţa în Capitală, acum câteva, zile, a ministrului nostru la Sofia, d. Vasile Stoica. Acesta sa informat din plin despre personalitatea d-lui Muşanoff, care, în unele privinţe, se aseamănă cu preşedintele nostru de consiliu. Primul ministru bulgar este un Mecena în ţara lui şi multe din gloriile scenei şi artei bulgare în general îşi datoresc succesul stipendiilor personale ale d-lui Muşanoff. împrejurările au făcut că abia în ajunul întâlnirei d. Muşanoff a putut să afle detaliile dorite despre d. Vaida, care-î inspira şi curiozitate şi teamă. Satisfacţia d-lui Muşanoff trebue să fi fost foarte mare, căci, aflând că d. Vaida este cel care a prezidat primul concurs de frumuseţe din România, a exclamat, uşurat: — Apoi, ăsta e omul meu!... * In cursul călătoriei de le Giurgiu la Bucureşti, gazetarii care au urmărit întâlnirea dintre cei doi Suverani, au fost obiectul unor atenţii deosebite din partea oficialităţii. In vagonul salon al primului ministru, ziariştii au asistat la acele nemuritoare «şuetei ale d-lui Vaida- Voevod. Primul ministru credea că poate ocoli chestiunile la ordinea zilei vorbind ziariştilor despre... Ucraina. După multe inzistenţe d. Vaida a consimţit să se întoarcă în... patrie. Dar şi atunci n’a vorbit despre subiectele pe placul ziariştilor, adică despre remaniere, sau alt fapt în legătură cu guvernul şi cu actualitatea. Un confrate aduse vorba despre proectata demonstraţie dacistă, care va imita cel puţin în manifestările sale aparente, Alba-Iulia naţionalţărănistă din anul 1928. D. Vaida, sondat despre intenţiile guvernului în această privinţă, a răspuns: — La plagiatul liberal, îmi voi permite şi eu să-i plagiez pe dânşiivoiu scoate forţa publică împotriva tulburătorilor ordinei publice... “ După «şueta» d-lui Vaida, ziariştii au luat ca obiectiv pe d. Titulescu, a cărui conversaţie este deasemeni mult căutată de reprezentanţii presei. Un ziarist olandez ceru unele lămuriri ministrului de externe cu privire la pactul balcanic. D. Titulescu se execută şi, în timp ce vorbea, un caricaturist lua schiţa pentru o nouă caricatură a ministrului de externe. Văzând pe caricaturist — pe care nu-l cunoştea ca atare — cu creionul în mână, d. Titulescu îi strigă: — Să ştiţi că dacă apare la gazetă un cuvânt din ce-am spus eu aici, vă denunţ pe toţi D. Vaida, care are o slăbiciune specială pentru caricatură, atrase atenţia d-lui Titulescu arătând spre caricaturist şi fluturând caricatura reuşită: — Pe toţi îi poţi dezminţi, dar pe acesta te desfid să-l dezminţi„ Scorpion & Comp. Deschiderea cursuilor Universităţii din Cluj CLUJ, 30. Cu o deosebită solemnitate s’a făcut astăzi deschiderea cursurilor Universităţii din oraşul nostru. Au luat parte corpul profesoral în frunte cu rectorul, studenţii şi numeroşi intelectuali. Discursul inaugural a fost ţinut de d- Şternescu-Goangă, rectorul universitâţii, care a schiţat drumul nouei activităţi şcolare şi a făcut apel la studenţime cerându-i să contribue la prestigiul Universităţii Printre altele d-sa a arătat că tarele de la universitatea din Cluj sunt cele mai mici. De la n. o. R. Uniunea francezilor din România a organizat pentru Joi 2 Noembrie a. c., ora 9 dimineaţa, la Catedrala Sf. Iosef un parastas pentru pomenirea soldaţilor francezi cari au căzut luptând în timpul războiului în rândurile armatei noastre. Uniunea ofiţerilor de rezervă aducând aceasta la cunoştinţa tuturor ofiţerilor de rezervă îi invită călduros de a participa cu toţii la această sacră şi sfântă comemorare a camarazilor noştri de luptă, francezi. După oficierea parastasului U. O. R. va depune o jerbă pe mormântul eroilor francezi la cimitirul militar Bellu. Ținuta ziilei: haină închiă, insigna U. O. R. șî de dorit cu bereta. --------------------,--,----------,_________