Cuventul, decembrie 1933 (Anul 9, nr. 3090-3118)

1933-12-01 / nr. 3090

1933 K­nre usarea dw omnifi pntn Mie la Academia de arte — întâmpinările d-lor Jalea și Verona — '' • ------------------­ Sculptorul D. Jalea a cerut miale- ■ natoare torului instrucțiunii să caseze con- ' candidat. Cursul pentru ocuparea catedrei de soulptură de la Academia die arte fru­moase din Bucureşti, la Cererea d-sale, d. Jalea spune că nu înţelege să renunţe la dreptul fi- Teao de a concura la această catedră, cu atât mai mult cu cât a fost de­semnat să suplinească această catedră de către consiliul profesoral al Aca­demiei. Acolo şi-a format elevii pe cari d-sa spune că nu are dreptul să-i abando­neze. O. Jalea mai arată că acest concurs s’a ţinut în condiţii anormala, ilegale şi cu scopuri inavuabile. Deasemenea d. Artur Verona a cerut casarea acestui concurs, motivând ce­rerea sa prin următoarele considera­­ţiuni: 1) Doi membrii ai comisiei exam­i­ni aveau dreptul să judece la catedra de pictură, d. Han fiind sculptor, iar d. Troteanu profesor de artă decorativă. 2) Concursul public cerut de lege n’a fost ţinut după toate regulile. Legea prevede cri lucrările candidaţilor să fie expuse publicului. Or aceste lu­crări au fost expuse într’o sală prea mică pentru numărul lucrărilor şi di­mensiunile lor, fiind limitat numărul ce putea fi expus, împotriva prescrip­­ţiunilor legii. 8) Nu s’au făcut publicaţiile cuve­nite. 4) Pronunţarea rezultatului s’a fă­cut ilegal: legea prevede că: «lucră­rile să fie arătate in public timp de 8 zile, după care «comisia se va pro­nunţa». In contradicţie însă cu această prescripţie, comisia s’a pronunţat după două zile. NINGE IN TARA -00-------­Au început înzăpezirile în staţiuni Un viscol puternic care s'a des­­lănţuit Marţi după amiază în re­giunea Cerna-Vodă, aducând zăpa­dă abundentă şi provocând înzăpe­­zirea câtorva ace în­spre staţia Sa­­ligny. Pe unele porţiuni de linie, zăpa­da depusă de viscol atinge înălţi­mea de 15 cm. şi împiedică circu­laţia trenurilor. Telegrama staţiei Cerna-Vodă adaugă că viscolul la această regiune continua cu furie şi că pe linia 3-a şi a 4-a nu poate fi primit şi nici expediat vre-un tren de călători s­au de marfă. Până la potolirea viscolului, s'a propus anularea tuturor trenurilor de marfă şi petrol, iar trenurile de călători să circule cu dublă trac­ţiune. Zăpadă de o jumătate de metru la Brăila Bit Al LA 28. — Asupra regiunii noastre a căzut o nbisoare abunden­tă, în unele locuri zăpada atingând o jumătate metru înălţime. Viscolul puternic, care a suflat in­cepând de eri după amiază, a făcut mari ravagii în port­ Circulaţia în judeţ a sistat din cauza troenilor mari de zăpadă. La Iaşi IAŞI, 28. — De azi dimineaţă, o ninsoare abundentă a început să ca­dă asupra oraşului şi județului nos­tru­ ___ Zăpadă mare şi inundaţii la Galaţi GALAŢI 28. — In cursul zilei de până la ora 2 d­ a­, o ploaie to­renţială s’a abătut asupra oraşului nostru. In cartierele joase dela periferii unde nu există încă canalizare pen­tru scurgerea puhoaielor, străzile au fost inundate, făcând aproape cu ne­putinţă circulaţia pietonilor. ‘ Apoi, ploaia s’a transformat în ză­padă care s'a depus în curând în straturi groase. Trăsurile, maşinile şi tramv­ele au circulat cu greutate. Deasemeni, numeroase fire tele­fonice din oraş şi interurbane s’au deranjat, făcând imposibil convor­birile. La Constanţa CONSTANŢA, 28. — începând de azi dela orele 12, o violentă furtu­nă s’a deslănţuit pe mare şi în o­raş. După amiază a început să plouă torenţial, iar spre seară a nins. Navigaţia e periclitată. In oraş o parte din circuitele telefonice au fost deranjate. In regiune s’a lăsat frig. Viscol puternic la Giurgiu GIURGIU. 29. — După o ploaie torenţială care a ţinut ori toată ziua, azi noapte a inceput să cadă zăpadă din abundentă. Din cauza viscolului puternic care bântue în judeţ, cea mai mare parte din firme­­le telefonice au fost distruse, iar comunicaţiile întrerupte cu o parte din comunele din judeţ-Activitatea portului a fost între­ruptă. La Buhuşi BUHUŞI 28. — începând de azi dimineaţă, o ninsoare abundentă con­tinuă să cadă asupra oraşului nos­tru-Câmpul a fost acoperit cu un strat gros de zăpadă. La Doroh­oi DOROHOI 28. — Zăpada care a început să cadă azi dimineaţă, a a­­tins până după amiază înălţimea de câţiva centimetri. Temperatura a scăzut în mod sim­ţitor. La Braşov B­RAŞOV, 29. — In întreaga re­giune a început să ningă intens, ză­pada căzută până acum atinge câţiva centimetri. Viscolul suflă ca în toiul iernii. V \- , \ ‘ i'^'-' - -.., ¥ -- ' f -■ Aspect din Cișmigiu în prima zi de zăpadă Cu prilejul morţii Iui fidior Bdmniceanu Comemorarea de la Curtea de Casaţi­ e al avocaţilor. Deplânge Pierderea unei personalităţi juridice de va­loarea celui care a fost prim pre­şedinte al înaltei curţi. La Înalta Curte de casaţie, sec­ , tot timpul cât a fost magistrat, ţiuni unite, a avut ori loc o come- căutat să înfrăţiască cele două cor- Râmniceanu,­­­puri de elită, al magistraturei şi morare a lui Victor fost preşedinte al înaltei Instanţe, fost senator de drept, care a dece­dat în cursul nopţii de eri. A luat cuvântul d. Volanschi, Pri­mul preşedinte al înaltei Curţi, care a relevat meritele defunctului şi rolul pe care l-a jucat ca magis­trat şi, apoi, ca preşedinte al supre­mei instanţe. D. Viforeanu, procuror general la înalta Curte de casaţie, a arătat că prin moartea lui Victor Râmnicea­­nu Justiţia pierde una din­­­figurile cele mai proeminente care i-au fă­cut cinste. In numele Baroului de Ilfov a vorbit de Radu Rosetti. D-sa, vor­bind despre meritele defunctului, a arătat că Victor Râmniceanu, îo * Fes­ivităţile de la Braşov BRAŞOV, 29. — In ziua de 1 De­cembrie, vor avea loc mari festivi­tăţi în oraşul nostru. De­oarece a­­tunci se împlinesc şi 70 ani de la moartea lui Andrei Murăşeanu, se va oficia un parastas la biserica sfânta Adormirea, urmat de un pe­lerinaj. După amiază va avea loc un fes­tival, unde va vorbi de Nicolae Că­­ternac Solemnitatea de la Cen­trala Caselor Nationale Eri la ora 9 seara, Centrala «Ca­selor Nationale» a sărbătorit pe­­ profesor Ţiţeica, pentru împlinirea a 60 de ani în viaţă inaugurând în acelaş timp noua sală de conferin­ţe a instituţiei. Serviciul divin a fost oficiat de părintele protoereu Traian Vinti­­lescu. După serviciul divin a luat cu­vântul sărbătoritul de profesor G Ţiţeica. Domnia-sa deschizând şe­zătoarea Caselor Naţionale a lămu­rit rostul ei în spiritul tradiţiei româneşti. Rostul şezătoarei este să întă­rească viaţa spirituală a neamului în făgaşul tradiţional de bunătate şi înţelepciune. Examinând problemele cele mai actuale ale vieţii româneşti, d. pro­fesor Ţiţeica arată că problema cea mai însemnată este revizuirea tra­tatelor de pace agitată de unguri şi ridicată chiar de parlamentul englez de un grup de parlamen­tari. Domnia-sa crede că cea mai înaltă datorie a Caselor Naţionale ieste de a adera la Liga antirevi­zionista. D. general Manolescu, preşedin­tele Caselor Naţionale adresându-se d-lui profesor Ţiţeica, arată sim­bolul ce acesta reprezintă pentru ştiinta şi cultura românească. D. profesor Ţiţeica reprezintă pen­tru Casele Naţionale, spune d-sa, isvorul de energie şi optimism şi a­­părătorul neclintit al prestigiului drumului urmat de această institu­ţie. In încheere d. general Manolescu roagă pe d- profesor Ţiţeica să ac­cepte, ca sala de conferinţe şi festi­vităţi a Centralei Caselor Naţiona­le să poarte numele de «Sala de fe­stivităţi prof. G. Ţiţeica». Domnia-sa oferă apoi sărbători­tului o statuetă. Au mai luat apoi cuvântul elo­giind activitatea d-lui profesor G. Ţiţeica d-nii Scarlat Preajbă, Ba­­zaria, Bilciurescu, Lungulescu, dr. Mihăilescu, Mugur, Raly etc. Sărbătoarea s-a terminat la ora 11-30. CU VAHTHL Studenţi dentişti, constituiţi în bandă de spărgători Câteva capturi senzaţionale ale Siguranţei Arestarea criminalului de la Vadul lui Mihai O spărgătoare in vârsta de opt ani Brigada mobilă a siguranţei gene­­rale a statului, condusă de subins­­pectorul general St. Stratilescu, lu­crând după directivele directorului serviciului siguranţei­­. Eugen Christescu, a făcut în ultimele zile o seamă de capturi din cele mai in­teresante. Urmărind de multă vreme câţiva indvizi­ cari operau în Capitală, bri­gada mobilă a operat câteva ares­tări importante. E, în primul rând, vorba de o ban­dă de spărgători a cărei membri, au toţi titluri speciale. In capul acestei bande erau den­tiştii­­Krulicovski Rudolf şi Şaio­­viei Bernard originari din Cer­năuţi, care şi-au deschis un cabinet dentar în Parcul Titus No. 29. Urm­ează apoi membrii: Fried­man Josef, student la drept, domi­ciliat in str. Traian­ No. 54; Roll Jack, student în medicină; Prova­­ciuc Iosef, frizer, și Mének Max, mecanic, în str. Smârdan No. 37. împreună cu alti trei indivizi ca­ri n’au putut fi încă arestat!, cei de mai sus au săvârșit câteva spar­geri de care s’a vorbit în ultima vreme. La societatea «Sarep» din strada Arcului 21, şi la birourile «Phil­lips» din str. Luterană No. 6, au spart cassele de bani dispărând cu întreg conţinutul. FRANTISCH NIKLAS ESTERA WEINTRAUB Au mai spart cassele de fier de la: notarul Calmuschi, dentistul Rosenfeld, societatea «Brutul» şi gimnaziul evreesc din Cernăuţi, de unde, de asemeni au furat toţi banii. Banda a operat şi în alte oraşe din provincie; după mărturisirile spărgătorilor, prada a fost adusă în Capitală, şi împărţită frăţeşte..­CRIMINALUL DE LA VALEA LUI MIHAI Tot în Capitală a fost arestat tâ­nărul Weisz Ladislau, care, la 18 Sep­tembrie a asasinat cu 25 lovituri de cuţit pe Sándor Covacs primarul co­munei Valea Mihai căru­i i-a furat, apoi 40 de mii lei şi un carnet de economii de 260 mii lei. Venit în Capitală, Weiss Ladislau a stat câtăva vreme ascuns. Apoi, crezând că nu va putea fi identificat a eşit la suprafaţă şi a început să se prepare pentru a fugi din ţară, îşi făcea tocmai formele pentru a scoate un paşaport de emigrare, când, agenţii siguranţei sau arestat. La siguranţa generală el a m­ărturi­sit crima, arătând amănunţit, cum a procedat. După ce i s-au întocmit actele, a fost trimis sub pază, la parchetul Zalău. Aceeaşi brigadă a arestat în Ca­pitală pe Estera Weintraub, care făcuse parte din banda internaţio­nală de spărgători a lui Edik Wolf, arestată la Cernăuţi. Estera Weintraub rămasă singu­ră în urma arestărei tovarăşilor ei, a venit în Capitală şi s’a îndeletni­cit cu alt gen de operaţii — mici escrocherii, furturi mărunte, etc. etc. A fost surprinsă asupra unui furt; la siguranţa statului unde fu identificată, s’a găsit un mandat de arestare emis împotriva ei de parchetul din Iași. E condamnată în lipsă la șase luni închisoare. RAMASITA unei DE­ ALTE BAN­­ II MAX MENSCH IOSIF PIROVAHCINK 1 -il8j|£ ■&-: qfflp jjr' ' ^ a 8r iaj 1 wSSEPss HESls» HÜ&-' .. 3?*£ 7 • «jfgjjHi _Si ll illî Á■ â* Jfc - ' M Bernard Saiovieî, Rudolf Kru iikovsky și Iosif Friedman O spărgătoare in vârsta de 8 ani! In sfârşit , ultima, şi tot­odată cea mai senzaţională captură a si­guranţei pe ziua de eri, este aceea a unei spărgătoare care nu are mai mult de opt ani! E vorba de o mică cehoslovacă, Charlotta Frantiseh Niklas, care e­­ra principala membră a bandei tatălui ei Frantisek Niklas, renu­mit spărgător international, cunos­cut şi căutat de către politiile din Budapesta, Viena, Fraga, etc. etc. Deochiat în marile metropole Niklas s’a relu­fSvTfii Bucureşti Im­premia cu banda compusă exclusiv din membrii familiei sale: în prim rând fetita, Charlotta, soţia Mar­­ghita, şi sora acesteia Maria Ku­­gler. . Stabiliţi la Bucureşti, ei au înce­put să opereze, furând în magazi­nele centrale. Pe urmă Niklas a în­ceput spargerile în care s’a dovedit pretutindeni un as în materie. Niklas găurea câte un platou, sau spărgea un ochiu de geam. Introdu­cea înăuntru pe Charlotta care, bine instruită, culegea prada şi era scoa­să afară de tatăl ei. In modul acesta au operat la nu­meroase magazine din Lipscani. Charlotte Niklas — o fetiţă blon­dă, viorie foarte drăgălaşi — se a­­flă şi ea arestată împreună cu fami­lia. A învăţat româneşte, — era în­scrisă la şcoală, şi se minunează că nil e lăsată să se ducă la joacă... Sărbătorirea demnitarilor departamentului agriculturii Eri după amiază societatea ingi­nerilor agronomi din România a săr­bătorit pe d-nii miniştri G. Ci­­prianu,­­ Manolescu-Strunga şi M. Negură de la ministerul agricultu­rii şi domeniilor, cu ocazia încredin­ţării destinelor departamentului a­­cestor demnitari. La această sărbătorire au parti­cipat toţi inginerii agronomi, mem­bri ai societăţii precum şi d-nii: Ionescu-Siseşti şi M­. Şerban, foşti miniştri. Au vorbit d-nii­ Păsăreanu pre­şedintele societăţii inginerilor agro­nomi şi Nasta in numele organiza­­ţiunilor oficiale ale corpului agro­nomic. D. subsecretar de stat Manole­­scu-Strunga luând cuvântul aduce mulţumiri corpului inginerilor agro­nomi pentru manifestaţia ce i s’a făcut. D-sa îşi exprimă convinge­rea că agricultura noastră naţională nu va trăi fără agronomie sau cul­tura ştiinţifică a câmpului. După ce a mai vorbit d. Mi. Negură care spune că viaţa agro­nomică trebuie desvoltată, a luat cuvântul d. ministru G. Cipăianu. D-sa îşi exprimă mulţumirea de a fi în mijlocul unor colaboratori pre­­ţioşi. Pentru a fi în spiritul vremii şi pentru a da agriculturii noastre o nouă orientare aş vrea — spune d-sa — să asociez în cea mai strân­să şi trainică armonie, experienţa mea îndelungată cu experienţa, pre­gătirea şi avântul tuturor profe­sioniştilor cari sunt legaţi de viaţa şi de desvoltarea agriculturii noas­tre. Urează societăţii inginerilor a­­gronomi şi corpului agronomic spor în frumoasa activitate economică şi propăşirea economiei noastre na­ţionale. Capitala ARESTAREA UNOR HOŢI D, comisar St. Popescu, a reu­şit să aresteze pe Florea Niculescu zis Balneche, pe amanta acestuia Vasilica Nicolau şi pe Tudor Ma­nu, care au săvârşit, în mai puţin de o lună, 11 furturi. MOAŞA CRIMINALA Una din multele moaşe ale car­tierului Colentina, Vilma Covaci, o­­perând pe femeia Maria Florea Ion str. Eliade între Vii No. 31, aceasta a încetat din viață. Moaşa a fost arestată. înmormântarea lui Firmin Gemier PARIS 29 (Rador). — Azi dimineaţă , a procedat la ridicarea rămăşiţelor pământeşti ale defunctului Firmăi Ge­­mier. La ceremonie au asistat, între alţii, d-nii Paul Boncour, Laval şi numeroşi amici intimi ai defunctului. Sicriul a fost transportat la gară, de unde, după ce va fi debarcat la Lyon, I Vineri va fi dus la St. Amour in Jura,­atru ani închisoare, unde va avea loc b­h­umaraa. gara. Ciocnire de trenuri In America NEW-YORK 29 (Radar). — In gara Quincy din statul Massachussets, s'au ciocnit două trenuri de persoane. Lo­comotiva unui tren a fost complect distrusă. Mai multe vagoane au de­reiat. Douăzeci de pasageri răniţi au fost transportaţi la spital. condamnarea unui fals medic, deghizat In femeia VARŞOVIA 29­ (Rador).­­ Tri­bunalul din Sicalee a judecat un proces care iese din comun. Un fals medic, care-şi însuşise di­ploma unei femei, doctoriţă cu spe­cialitate In ginecologie, a exercitat această meserie deghizat în femeie, într’un orăşel de provincie. Cu toa­te că făcuse câteva greşeli la naş­terile unde fusese chemat, falsul medic se bucura de o excelentă re­putaţie. Acuzatul a fost condamnat la pa- Două furturi îndrăzneţe in Capitala Bani. Bijuterii. Argint. Acţiuni D. log. Al. Ştefănescu, din­­tr» general Cristescu No. 2, a reclamat, acum câteva «­« organelor poli­ţieneşti câ a căznit victima unui furt. In lipsa sa de acasă i s’au furat din birou, patru kilograme de ar­gint şi următoarele sume de bani: 1100 franci francezi, 6 lire sterline şi suma de 40.000 lei. Poliţia a lămurit imediat furtul, arestând pe făptaşă , Adela Chicoş, fata bucătăresei din casă. Hoaţa a cheltuit banii cu amantul ei Iancu Iancovici, care fiind complice la furt a fost şi el... confiscat de organele poliţieneşti. c. *. Şi un alt furt care s’ar putea numi şi păţania d-lui inginer Ni­­colau”, sau „pe cine nu-l laşi să moară, nu te lasă să trăieşti". D. ing. Nicolae Nicolau, din str. Tudor Vladimirescu No. 17 n'a a­­vut ce face într’o zi şi înduioşân­du-se de soarta tânărului Mihail Uspensky, zis Mişu, din Chişinău, — o veche cunoştinţă — i-a dat a­­dăpost în cas­a, proprietatea sa, din bulevardul Pake No. 44. Pentru a se revanşa, junele Us­pensky a spart un birou şi a furat o casetă in care se aflau bijuterii în valoare de 300 mii lei, suma de 21 mii lei şi un stoc de acţiuni. Hoţul nu prea a avut noroc, căci, după eforturi disperate, când a reu­şit să spargă caseta, a constatat că mai are de... distrus încă un com­partiment, acela în care se aflau bijuteriile. A renunţat la desăvârşirea ope­rei sale, s-a mulţumit numai cu suma de 11 mii lei, găsită în com­partimentul de sus al casetei, și apoi a aruncat caseta într’o cazna, unde a și fost găsită.­­ Hoțul a fost arestat.­­ Inaugurarea Pinacotecii Municipale dri d­­a­ la ora 4 a avut loc, în prezenţa unui mare număr de inte­lectuali— pictori, sculptori, medici, avocaţi — inaugurarea pinacotecii municipiului Capitalei, organizată de d. Dem­ Dobrescu. Se ştie că în urma unui aranja­ment cu artiştii ţârei, primăria, va cumpăra opere de artă, plătindu-le în rate. La festivitatea inaugurării au participat d-nele Miliţa Pătraşcu Crutescu-Stork, Margareta Sterian, Cerchez, Ella Delavrancea, etc., di-nii O. Argetoianu, fost ministru, Tzigara Samurcaş, Eustatiu Stoe­­nescu, O. Han, Jalea, general Era­­cle Nicolaani, D. L Niculescu, prim ajutor de primar, Garabet Aslan, primarul sectorului I. A. Enăceanu, inginer șef al municipiului, Chiriac Maciola, șef de serviciu la directia financiară, etc. etc. Pinacoteca este instalată in imo­bilul general Urseanu din B-dil Galargiu, şi este proprietatea mu­nicipiului, căruia i-a fost donat de d-na Urseanu. Cuvântările A luat cuvântul d. P. Iorgulescu- Yor, custodele pinacotecei, care a expus importanţa acestei pinacoteca în opera de civilizare a Capitalei. D. profesor Tzigara Som­urcuş, a ţinut să relevă că Statul nu şi-a în­ţeles totdeauna datoria. In schimb, primarul general, a dat dovada că este un fin intelec­tual dublat de un pasionat iubitor al artei. D-sa a feliciat pe d­­om. Do­brescu pentru opera iniţiată. Cuvântarea d-lui Dem. Dobrescu Din puţinele realizări pe cari le-am făcut la primăria Capitalei, mă mândresc mai cu sean­ă cu for­marea Muzeului Municipal şi cu Pinacoteca pa care o inaugurăm astăzi. Graţie comitetului muzeului comunal şi cu cheltueli de nimic, am putut scăpa de la petru începu­turile civilizaţiunilor născute în jurul Capitalei noastre. Cu devota­mentul acestui comitet, am dat pe scurtul timp de tr­ei ani un muzeu onorabil. Cu documentele istorice şi preistorice strânse până astăzi, am putut stabili că noi începem cu a­­ceiaşi fază primitivă, cu care încep toate popoarele lumei. Astăzi inaugurăm Muzeul Artei Plastice. Scopul nostru a fost în primul rând să ajutăm pe artiştii ameninţaţi de grava criză prin care trecem. Demagogia muncitor­ească care se reduce la vânâtoarea de vo­turi în clasa cea mai numeroasă, nu se gândeşte de loc că această criză ameninţă mai cu seamă clasa ar­tiştilor pe care trebue să se bazeze tot viitorul nostru în aceste melea­guri. M’am gândit că la sistemul de a plăti operile de artă în rate, primăria Capitalei îşi face pe de o parte datoria de a ajuta pe artistul ameninţat, iar pe de alta reuşeşte să umple golul mare al unui Muzeu de Artă. începuturile artei la noi sunt mo­deste, ca la toate popoarele începă­toare. Celelalte popoare care au a­­vut timpul să dea omenirii o artă perfecţionată au început în acelaş fel ca şi noi. Grecia a dat lumei sculptura, Italia a dat pictura, Franţa peisajul cu Claude Laurian şi Flamanzii cu Paul Patters, Ruysdaal, Hoblema şi alţii. Ţara Românească, care acum 50 de ani nu poate să arate în materie de sculptură decât mulajele­­vase­lor, decât pictura primitivă a orna­mentaţiei pe vase, cu car­e începe pictura întregei omeniri şi decât pictura bisericească moştenită de la pictura inferioară a Bizanţului, as­tăzi se poate lăuda cu o frumoasă manifestaţie de artă superioară în sculpturii şi pictură. Ar trebui să dăm în acest Muzeu evoluţia sculpturei şi picturei în Ţara Românească. Am dovedit că şi cu aceste arte intrăm în legea evo­luţiei generale prin care trece toa­tă omenirea. Am găsi că obiceiul de a colora cu culori vii pastiea pri­mitivă, există şi în noua Caledonie şi în Grecia. Am găsi că perspecti­va şi clar-obscurul lipsesc şi în Pic­tura noastră primitivă, după cum lipsesc la toate popoarele, care trec prin faza noastră. Ca şi la noi, per­sonagii­le sunt puse la rând fără nici un relief sau perspectivă. Am găsi şi la noi un oarecare talent de a împerechea culorile în care au excelat chinezii. Am găsi şi la noi începuturile acestei arte în mulaju­­rile bandelor circulare sau neregu­late de pe vase colorate uneori în negru sau în alb. Am găsi că şi pic­tura noastră în apa au preferinţă pentru culoarea roşie, e ca în toată omenirea. Aceste mari manifesta­­ţiuni, la fel în toate părţile lumei, arată că ele sunt un produs natural evit din identitatea de natură a oa­menilor şi a fazelor evolutive prin care trece toată lumea şi că nu tre­bue să recurgem la teoria imitaţiei de care s’a abuzat în explicarea tuturo­r începuturilor noastre cul­turale. Este păcat că aceste începuturi ale artei române se pierd în indi­ferența generală. Se pierde bogatul folklor, toate fenomenele sociale- Se pierde folklorul muzical, juri­dic, religios, poetic, etc. Am făcut o adresă Institutului Social să strângă resturile acestui folklor în Capitală, pentru a scăpa de pesre începuturile noastre cul­turale.­­ Sacrificiile pe cari le face comu­na sunt mici şi necesare. Criza nu poate să aibă acelaş rezultat la un individ şi la o ţară sau un oraş­ Pentru că decadenţa unui individ care se primează de artă nu are a­­celeaşi consecinţe ca peirea artei la un popor. Cum s’a petrecut groaznica nenorociră deli Anina NUMELE VICTIMELOR TIMISOARA, 24. — In legătură cu groaznica nenorocire petrecută în cursul după amiezii de eri la mine­le «Tomas» cari se găsesc la 5 klm. depărtare de Reşiţa, se mai comuni­că următoarele: Toti un moment dat, in interorul ga­­iilor subterane s’a produs o pu­­t­­ernică explozie a gazelor. „ Echipele de salvare au reuşit la o­­­­rele 3 d. a. să scoată 5 cadavre. Alţi 112 minieri ce se aflau în interiorul minei au leşinat din cauza emana­ţiilor de gaze. In stare gravă ei au putut fi scoşi la suprafaţă. Medicii le-au dat ajutoarele nece­sare şi se speră că ei vor scăpa cu viaţă. Cadavrele celor cinci minieri au fost predate familiilor, înmormântarea va avea loc joi, după amiază. Iată numele morţilor: Tobis, E­­listambis, Martin, Haţiegan şi Har­­uţa. Două nenorociri la Galaţi GALAŢI, 29. — Lucrătorul An­ton Iuncar, de la uzina de apă, voind să aprindă nişte scamă îmbibată cu motorină, de la un transforma­tor electric, a fost ucis pe loc. Tânărul Ion Munteanu, în etate de 16 ani, trecând pe strada Portu­lui, atingând din greşeală un cablu electric, a fost grav rănit. El a fost transportat la spital. Moartea arhimandritului Ghenadie din Budapesta BUDAPESTA 29 (Rador). — Arhi­mandritul ortodox român Ghenadie, creatorul Fundației Gojdu, a încetat din viața astăzi la Budapesta, în vârs­tă de 78 ani. *c

Next