Cuventul, februarie 1938 (Anul 15, nr. 3131-3158)
1938-02-01 / nr. 3131
Craii grave in cartierele evreeşti din Vilna VARŞOVIA, 30. — Se anunţă prin Vilna că grave turburări au avut loc în cartierul evreiesc al oraşului, între membrii organizaţiei „Falanka“ şi un grup de evrei. Poliţia a trebuit să istferiie iar trei persoane au fost arestate. Meeting-ul organizaţiei „Faianka“ care urma să aibă loc azi a fost interzis de politie. In cursul serii au avut loc mai multe manifestaţii de stradă. A. Gara din Tel-Aviv a fost zilele trecute distrusă de un incendiu. sinistratei Clişeul nostru reprezintă prima fază a Anul XV, No. 3131 Foadaaogs ÎNUS ENACOV1C1 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI. CALEA VICTORIEI. 48-50 /Direcţia ..5.55.62 TELEFONI Administraţia 5.55.63 • Secretariatul 5.55.64 î. Redacţia . . .5.55.65 S port. . . .5.56.61 Provincia. . 555.67 Străinătatea 5.55.61 Tipografia . 4.67.39 Director: NAE IONESCU Tj,Xhar?i fín.***fBi plătitâ în^numerar conform apro* __ bării direcția generale P. T. T. Nr. 14070. 19*8 Xt\ ■"' ir «.** Tj.;*4' ''■ r;'v. • 10 PAGINI 3 LEI Mărfi 1 Februarie 1938 D. Ostrovsky va rămâne la Viena? Fostul ministru al Sovietelor la Bucureşti a declarat că nu se înapoiază în Rusia — Serviciul particular al „Cuvântului — BELGRAD, 30. — Ziarul »Politika“ anunţă din Viena că fostul ministru sovietic din România, Ostrpovsky, ar fi declarat tanei persoane demnă de toată încrederea că va rămâne la Viena și că nu are intenția de a se înapoia in Rusia. A. Anglia şi Statele Unite de acord în Extremul Orient Consiliul Societăţii Naţiunilor nu a cerut avizul Americei dar a informat guvernul din Washington — Serviciul particular al „Cuvântului“ — GENEVA, 30. — Cercurile britanice desmint în mod categoric svonul care a circulat în presa mai multor ţări europene şi după care s-ar fi cerut sfatul Statelor Unite pentru unele hotărîri ale Consiliului, sau că membrii Consiliului ar fi luat contact cu guvernul Statelor Unite. Este adevărat că Statele Unite au fost informate asupra unora din chestiunile discutate la Geneva dar aceste comunicări n‘au decât un caracter de pură curioasie. In ceea ce priveşte situaţia în Extremul Orient interesele şi punctele de vedere ale Angliei şi ale Americei sunt adesea paralele dacă nu chiar identice, dar un acord formal n‘a intervenit între aceste două state. A. UN NOU URMĂRIM AL „DUŞMANILOR R tiIN LAUNTRU“ IN RUSIA SOVIETELOR (Serviciul particular al „Cuvântului“) VARŞOVIA, 30. — Se anunţă din Moscova că Makowsky, şeful Q. P. U.-ului din regiunea Leningrad-ului a fost numit ajutor de comisar la interne. Makowsky este cunoscut pentru energia cu care urmărește şi pedepsește pe „duşmanii“ sovietelor. Comisariatul internelor are astfel cinci ajutori de comisari pe când nu există decât trei în fiecare din celelalte comisariate. A. Schimbări de demnitari in U. R. S. S. — Serviciul particular al „Cuvântului“ — VARŞOVIA. 29. — Secretarul general al organizaţiei comuniste din Moscova, Hruszcev, a fost numit secretar general al partidului comunist în locul lui Kosior care a fost promovat al doilea vicepreşedinte al Comisarilor poporului. Hruszcev este prieten intim al lui Stalin și un mare dușman al mișcării autonome ce se desenează în Ukraina unde, din ordinul lui toate ziarele în limba ucrainiană au fost suprimate și înlocuite cu ziare în limba rusă. Centenarul „Seminarului Central" In timpul serviciului religios. De la stânga: M. S. Regele, Marele Voevod Mihai, P. S. S. Patriarhul Miron Cristea. d-na: Ion Petrovici, ministrul Educaţiei nationale, dr. C. Angelescu. Armand Călinescu, ministru de interne (DAREA DE SEAMA IN PAG. III) Captivii de la Cheia O poveste veche.-Cine a aşezat scrisorile.-Trupul Bisericii rupt-intre disciplină şi erezie.-La râul Vavilonului La poalele Zăganului, în mănăstirea Cheia din ţinutul Prahovei, fac uitaţi de judecătorii şi de pârâţii lor câteva zeci de răsvrătiţi în trebi ai credinţii. Aspri la chip, tăcuţi şi supuşi, ei îndură regimul de popreală fără să cârtească, fără să nădăjduiască „spre fiii oamenilor". Au fost aduşi aci de prin îndepărtate locuri, pentru,vina de a se fi împotrivit la schimbarea vechilor aşezări bisericeşti, in cari ei se născuseră, in cari le adormiseră moşii şi părinţii, pentru vina de a nu fi primit schimbarea sărbătorilor creştineşti cu stricarea posturilor şi încurcarea cântărilor. ' POVESTE VECHE.» Schimbarea vechilor rândueli' e’a săvârşit acum vreo zece, ani. Era această schimbare necesară?" Mai exact :era ea reclamată de nevoi bisericeşti? Procesulverbal al şedinţei din 16 Martie 1936 a Sfântului Sinod ne arată — cam târziu, ce-i dreptul — motivul reformei: aşa ceruse guvernul... Memorabila campanie, din 1929, a Cuvântului împotriva uneltelor duhului înnoirilor fără de cale, capătă astfel ,o târzie recunoaştere a îndreptăţirii ei. CREDINŢA OMULUI DESPRE SĂRBĂTORI Inoirea s’a făcut. Rânduelile bisericeşti au fost stricate. Credincioşii cei ,,căldicei” au primit innoirea, fără nici un fel de opunere. Alţii au primit-o cu cârteli. Dar s’au găsit unii cari n’au vrut s’o primească. In stricarea sărbătorilor ei au simţit mâna vrăjmaşului credinţei ortodoxe. Fiindcă riindue- Ule bisericeşti erau pentru el dela Dumnezeu pţue. Revelatoare, in această privinţă, este mărturisirea ţăranului basarabean Constantin Erhan: „Omul credea că Sărbătorile dela Dumnezeu sânt’ aşăzate. Dumnezeu li-a spus la Sfinţi cum să le aşăze”. TRUPUL BISERICII RUPT Şi trupul Bisericii rumâneşti drept măritoare s’a rupt din pricina neînţelegerii. Ş i lipsa de tact a părinţilor episcopi a adâncit prăpastia.':Şi ihimele* celor crescuţi şi rămaşi în vechea rânduială-s‘au frichie. Şi’strângându-şi'rândurile, aceştia„s’au" ferit de • orice atingere ;de orice împărtăşire cu „înnoiţii”, "cu »„papistaşii cei noi”. Şi aşa a fost cu putinţă să've-, dem' în sânul obştii româneşti creş. Şi aici ,,ca nu toate prilejurile de nemulţumire, au intervenit, apoi, pescuitorii în apă tulbure: era prilej de agitaţie. Politicienii s’au amestecat din primul moment. Ovreii — cari nu se prăpădesc în danii pentru... biserici creştine — s’au dovedit foarte săritori, foarte jertfelnici pentru zidiri de biserici celor rămaşi lţi vechea rânduială. Aceştia ştiuţi. Câţi vor fi, apoi, din cei pe cari încă nu-i ştim? Că doară asta este rostul lor: să adâncească prăpăstiile. — să otrăvească rănile. „ „ Dar asta nu însemnează că înnoitorii au avut dreptate. INTRE DISCIPLINA ŞI EREZIE Când auvenit cu schimbarea, părinţii din Sinod au spus că reforma aceasta nu e chestiune de dogmă, ci de disciplină. Astăzi singurii oameni scoşi din lege, ca cei mai primejdioşi eretici sânt aceşti săteni, cari trebue să o mărturisim, spre ruşinea zăticnitorilor — au fost cei mai buni fii ai bisericii ortodoxe româneşti până la venirea nenorocitei reforme. O MĂRTURISIRE PREŢIOASA Să fie, oare, aceşti oameni atât de grele unelte ale dracului? Aceasta să fie credinţa părinţilor sinodali? In procesul-verbal al şedinţei din 16 Martie 1936 (deci la zece ani după reformă) s’a consemnat următoarea hotărire a Sinodului: „Dacă Onor Guvern nu va lua măsurile cerute (împotriva stiliştilor n. r.) Sf. Sinod se vede nevoit a da deslegare Episcopilor din Eparhiile cu stilişti, să procedeze in aşa fel ca Biserica să nu se divizeze din pauza Calendarului”. Prin urmare, DEZLEGARE! Ca sfi ■■ mat fie dezbinamCa in vremea tine pe unii îngrop&ndu-şi morţii lor fără preot. BINECUVÂNTAREA ŢĂRANII Intr’un sat din Ialomiţa a trecut la cele veşnice unul din cei rămaşi in vechea rânduială. Şi fraţii lui de credinţă l-au îngropat fără preot, căci preotul lor şi preoţii satelor vecine, in noua rânduială fiind, erau socotiţi căzuţi din dar. Şi după ce l-au îngropat, au luat pământ de pe mormântul proaspăt, l-au pus în basma de pânză albă şi au plecat cu el la mănăstirea geamţului, la călugări, ca să facă ei slujba. Şi după binecuvântarea dată de preoţii călugări — rămaşi in vechea rânduială— au adus pământul blagoslovit şi l-au presărat pe mormântul fratelui lor, soborului de la Niceea, din 325). Dar asta însemnează că nu mai e vorba de erezie aci. Că, atunci, cum ar putea Sinodul să dea dezlegare la erezie? Ar fi absurd. De altfel, dezlegarea aceasta s’a dat demult. Pe sub mână e drept. Cine a dat-o? Nu ştiu. Fapt este însă că mai !n toată Basarabia se face slujbă şi pe nou şi pe vechiu. LA RAUL VAVILONULUI... Cei ce stau închişi, la Cheia, sunt toţi săteni. Intre ei un preot. La toţi le-au crescut bărbi lungi. Sunt aspri la înfăţişare, dar supuşi, tăcuţi. Păzitorii lor ii împrumută vecinilor, pentru lucru, la finalele din apropierea mănăstirii, sunt muncitori şi foarte cinstiţi. Preotul e cam... „mestecat la minte”, l-a lovit rău in cap părintele protopop, când l-au arestat. La sărbători sunt duşi „cu frontul" la biserica mănăstirii ca să asculte slujba pe stilul cel nou. E aceasta o deosebită fineţe episcopească. In biserica de la Cheia am văzut pe doi din aceşti ţărani captivi plângând, in strapă, cu faţa înfundată ’n palme (ca sa nu-l vază sergentul). Şi am înţeles atunci, cu groază, de ce nu poţi cânta „Cântarea Domnului în pământ strein”. G. RACOVEANU Intervin pescuitorii. Logodna Regelui Zogu se va anunţa azi oficial (SERVICIUL PARTICULAR AL „CUVÂNTULUI“) TIRANA. 30. — Se confirmă oficial logodna Regelui Zogu cu contesa Geraldina Aponyi. Logodna va fi anunţată oficial mâine după o şedinţă extraordinară a Parlamentului. .4. Pentru două sute de franci! O fermă incendiată, doi morţi şi doi răniţi PARIS 29. — Cine a auzit vreodată de Sainte Colombe? Este un sat mititei nu departe de Le Mans, de obicei cât se poate de liniştit, dar care, zilele acestea, a fost teatrul unei înfiorătoare tragedie. Familia Comuel — mamă şi doi fii — datora de mult două sute de franci fiscului al cărui reprezentant, după o sumedenie de deplasări inutile, se gândi că ar fi mai simplu să se prezinte însoţit de guardul comunal, spre a obţine plata acestei datorii. Bătrâna Corinel insă nu se intimidează de prezenţa guardului şi ii trânteşte, râzând sarcastic, uşa in nas. PRIMA VICTIMA A fost destul ca să se declan tragedia. Guardul cheamă un litus pentru a forţa uşa. Se fac somaţiile. Nici o mişcare Înăuntrul fermei Lăcătuşul un tânăr de 19 ani se apropie ca să execute ordinul primit. Geamul este întredeschis. Până să-şi dea cineva seama de ce se petrece, pocneşte puşca lui Comuel. Lovit in inimă, bietul lăcătuş Îşi dă sufletul... Agentul fiscului şi guardul comunal aleargă la La Fléche unde este sediul companiei de jandarmi, unde povestesc Îngroziţi ce s-a întâmplat. Comandantul legiunii, adjutantul Pascarel, hotăreşte să asedieze ferma şi ia toate măsurile necesare. DUPĂ ASEDIU, „AFUMARE” Dar a doua zi jandarmii îşi dau seama că familia Comiel va putea rezista multe, foarte multe zile. Suntem doar în faţa unei ferme unde se găsesc cele necesare unei rezistenţe prelungite: pâine legume, cartofi şi in grajdul de alături chiar o vacă pe care fraţii Comnel, strecurânduse pe lângă peretele casei s’au dus să o mulgă in cursul dimineţii. Primarul, adjutantul de jandarmerie, guardul comunal ţin o conferinţă. Mijloace „radicale" sunt hotărite: locuitorii fermei vor fi pur şi simplu „afumaţi“ şi goniţi din casa cu gaze lacrimogene. Zis şi făcut. Un jandarm reuşeşte să ajungă nevăzut şi nesimţit pe acoperişul casei. Desface o ţiglă, desface două. Primi deschizătură aruncă bombe cu clor şi cu brom, apoi două kilograme de pulbere de sulfur, două kilograme de sulfur in blocuri. Deschizătura şi coşul sobei sunt astupate cu grijă, braţele jandarmilor lui. Aceştia îşi pierd sângele rece. Dau foc grajdului. Bătrâna Comnel fugea dar cade lovită in picior, de un glonte; unul din fii Încearcă şi el, dar cade la fel. Jandarmii îi prind. Îl transportă intr’o fermă apropiată unde un doctor îl îngrijeşte. Al doilea fiu a reuşit să se strecoare printre jandarmi... Fuge, înarmat cu puşca lui şi cu o rezervă de gloanţe, urmărit de jandarmi.. Va fi prins şi el, este semnalat in tot judeţul şi In judeţele vecine. Nu mai poate scăpa. Ca să nu plătească două sute da franci, bătrâna Comnel a sacrificat două vieţi şi zace acum, rănită Intriun pat de spital.» Şi bruma ei de avere a fost prefăcută in scrum.... SA NU TRAGEŢI CÂND VOM DESCHIDE UŞA!.. Rezultatul este nul. Se dă foc casei. Bătrâna Corinei şi fii ei se refugiaseră în grajd, unde asediul continuă. La un moment dat asediaţii par dispuşi să se predea. Adjutantul Pascarel parlamentează, lung foarte lung cu ei. Unul din fraţii Corinei anunţă că familia se predă, dar roagă să nu tragă atunci când va deschide uşa... Uşa se deschide şi, fulgerător, puşca lui Comuel pocneşte.. Uşa se închide la loc. Adjutantul Pascarel lovit în abdomen se svârcoleşte de două trei ori şi moare în D. von Neurath ministrul de externe al Germaniei, împlinește in ziua d© 2 Februarie. 65 d© ani In pag. 5-a: A început bătălia electorală In pag. 7-a: O mare ispravă a aviaţiei italiene In pag. 10-a: Max Schmeling a învins pe Ben Foord Violentă furtună bântue In Franţa PARIS, 30» (Rador). — O furtună de o violenţă nemaipomenită bântuie in Franţa, pricinuind mari pagube şi făcând victime. Copaci înalţi fie 30 de metri au fost smulşi din rădăcini, numeroase acoperişuri de case au fost luate de vânt la Paris, un coş de fabrică, înalt de 15 metri şi greu de peste trei mii de kilograme, a fost dărâmat de vânt; un rid de 40 de metri, al pavilionului marinei franceze din Expoziţia Universală, a fost şi el dărâmat. Intr’un cartier mărginaş al Parisului, o fetiţă de 11 ani a fost luată de un vârtej de vânt, ridicată în aer la o înălţime de şase metri şi isbită la pământ cu atâta putere încât a murit pe loc. Noua VMvcfsKaâQ «Ba Copenbog* «arte -m fi tea«*ur»tă !« $ Februarie . I IBg AliB -