Dacia, ianuarie-iunie 1923 (Anul 10, nr. 17-146)

1923-02-01 / nr. 24

Spre dezastrul economic Viața se scumpește pe zi ce trece și nici o măsură de îndreptare nu se arată Noua prăbușire a leului pe piețele financiare străine și-a atras fatalmente consecințele dezastroase ce erau de așteptat. Zi cu zi, ceas cu ceas, costul mărfurilor de pe piață și serviciile manuale se scumpesc. La fiecare obiect cumpărat acum, se înregistrează un preț de vânzare sporit cu 5—10 la sută, față de cele de nu mai departe decât 2—3 săptămâni înainte. Singură pâi ea mai poate fi cumpărată cu acelaș preț, dar asta numai prin sacrificii ale cărei crude urmări vom fi mai târziu în stare să le privim în toată goliciunea lor. In mare parte, scumpetea nu e justificată. Majoritatea acestei țări, masele largi ale poporului nu consumă lucruri aduse din străinătate; producția internă îi poate satisface necesitățile ei. Ea este silită să plătească mărfurile ei de primă necesitate mai scump însă, pentru a acoperi cheltuelile nebunești ale unei infime minorități, ce înțelege să-și ducă viața de belșug din alte vremuri in această situație, ceea ce așteptăm de multă vreme, măsuri tranșate în politica economică a țării, nu se arată Nu se strâng baerele pungii, pentru cheltueli fără folos, nu se ridică stavile importului mărfurilor de lux și nu se iau măsuri de intensificare a producției. Cu actualul spirit ușuratec de administrație a țării și cu indolență, mergem hotărât spre prăpastie. •CTAVIUS Reportaj parlamentar Ședina de la 30 ianuarie D. Pan Halippa denunță pe d. Inculeț că face jocul plăcut rușilor atunci când afirma că unirea cu Basarabia s’a făut numai prin intervenția armatei române. Unirea se datorește unioniștilor din Basarabia. Partidul liberal cu care s’a unit d. Inculeț n'a făcut nimic bun pentru Basarabia. SENATUL D-nii Inculeț și Nistor fac declarași de unire a fracțiunilor sale politice cu partidul liberal. D. Duca face o expunere asupra situației externe a României, dupa conferința de la Lausanne. D nii Sanielevici și Emil Pangratti întreabă guvernul dacă are cunoștință despre agitațiile antisemite de la Universitate. Ce măsuri a luat și de ce tolerează ca atât Rectorul cât și poliția să nu ajute pe studenții evrei brutalizațe CAMEMA Derierea de pe linia Făurei-Constanța Noaptea trecută, pe când trenul personal No. 160 plecat din Brăila spre Făurei, se afla în apropiere de această stație, un vagon fiind defect a deraiat, fără a cauza din fericire accidente omenești. Pasagerii aveau în majoritate, destinația Constanța. Coasei Din partea colaboratorului nostru d. /. Oancea, directorul sindicatului agricol din localitate, primim spre publicare sub titlul de mai sus, următoarele: Am un cult pentru a lorga și aș acorda cea mai mare încredere străduințelor sale politice. Dar când mă uit în cei ce se înghesuie în partidule sale și odatâ cu veleitățile de conducători aduc aceiași patimă de politician de cea mai obișnuită speță, perd orice iluzie. „Coasa" ca și celelalte ziare politice, cu care ne-am obicinuit, nu vede și ea în orice decât politica. Așa aduce Sindicatului Agricol învinuirea, că ar fi în serviciul marghilomaniștilor. Nu se poate oare, ca cel puțin «Coasa», „Coasa lui Iorga" să se ridice ceva mai sus?Asta a văzut ea in frământările noastre? Ce lucru trist. Ce ajung avânturile cele mai generoase, de pildă al d-lui Iorga, al nostru sau altele, când ajung în atingere cu suflete mici ! /. Oancea Diolitioni fensti Domnule Director Cu privire la articolul apărut în numărul dv. de Sâmbătă și semnat Florica, vă rog să-mi dați voie să-mi spun și eu părul meu. Se vede că d na sau d-șoara Florica, face parte din societatea prea înaltă, unde nevoile feții pătrund mai greu. E ușor să declari, sub scutul avuții și al lipsei de griji, că nu ai nevoie de drepturile politice. Și sătulul renunță la pâine, după ce s’a sculat de la un dejun copios Dacă d-na sau d-ra Florica ar descinde numai puțin în lumea intelectuală a femeii, s’ar convinge repede că, drepturile politice li sunt mai mult decât necesare. Afară numai dacă face parte din cetitoarele care savurează elucubrațiunile lui Paul Margueritte și se prăpădesc după un «la garsoane.» P. C L. licențiată în litere Reorganizarea partidului țărănesc în Cadrilater Bazargic 30. — D. C. M. Nicolau fost prefect a jud. Caliacra și fruntaș al partidului țărănist, a sosit în localitate, în vederea reorganizărei partidului, în Dobrogea Noua. Vi: :V>f Sinuciderea din strada Lahovari Femeia Ana Muntenescu din strada Lahovari b3, a încercat ori sa se sinucidă, înghițind o cantitate de alcool denaturat. Fiind surprinsă de colici, la țipetele sinucigașei, vecinii au sărit în ajutor, trimițând -o la spital, unde i s-au dat îngrijiri, în urma cărora, starea ei sa ameliorat. Cauza actului disperat s-a constatat că e dragostea. Faptei zilei Scandal.— A fost înaintat căpităniei portului marinarul Amet Mustafa pentru scandal provocat în oraș. Arestări.— Brigada de siguranță a arestat pe Niculae Stănescu pentru ultraj. — A fost arestat funcționarulu comercial Dumitru Olteanu pentru cercetări, încercare de spargere. Necunoscuți au încercat să comită o spargere la restaurantul Cochinos din strada Carol. Au fost însă simțiți la timp. Spargerile de astă-noapte La locuința d-lui Constantin Elefterie din strada Orientului No. 1, introducându-se astă noapte hoții, au tarat lingerie și obiecte casnice în valoare de de peste 50000 lei. De asemenea, paznicul Anton Triacoman a surprins pe trei indivizi, pe când spărgeau lacătul la ceasornicăria d-lui Spiru Gh. din strada Carol No. 14, cu scop de a fura. Hoții au reușit și de astă dată să se facă nevăzuți cu toate ca paznicul a tras mai multe focuri de armă. Conferința din Lausanne Lausanne 31 Mine va începe discuția în conferința de la Lausanne, a textului tratatului de pace. Turcii vor refuza sa semneze tratatul și vor propune o amânare a conferinței pe trei săptămâni. Se spune că Ismed Pașa a și plecat din Lausane la Angora. Colonelul Plastiras la Lausanne Lausanne 31. Colonelul Plastiras, șeful comitetului revoluționar grec, a sosit la Lausanne pentru a conferi cu d. Venizelos asupra situației politice din Grecia. Se crede că va propune d-lui Venizelos să se întoarcă în Grecia pentru a participa la lucrările guvernului. Grecii renunță la o acțiune militară Atena 31. Ziarele guvernamentale anunță că Grecia a renunțat la o acțiune militară. Ca dovadă, a permis atașaților militari să viziteze frontul grec din Tracia Atașații militari ai Frazei și Italiei au plecat prin Salonic în Tracia, unde vor lua contact cu generalul Pangalos, pentru ca împreună să facă repartiția forțelor grecești pe linia de frontieră Anglia și chestia Mossul-ului Londra 31.— In cercurile politice din Londra se afirmă că guvernul englez a hotărât să nu renunțe în nici un caz la Mossul. VALUTA Buc. 31— La bursa din Paris leul nostru a cotat pe ziua de dri 6 centime. ANUL X No. 24 Fondator: CONSTRIMESCU Redactia și Administrația : Strada Traian 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni.......................200 lei „ 6...................120 „ Manuscrisele nepublicate nu se — Înapoiază — TELEFON No. 85/1 îl CONSTANȚA jui 1 Februarie în 23 Director: L. 14. MOSCO — Apare zilnic la ora 12 N UN LEU NUMĂRUL Președinții tuturor oamerilor de comerț din Rominia s’au întrunit la București și au luat în discuțiune anteproectul de lege contra speculei, alcătuit de guvern. Acest anteproect, ești din concepția birocraților, fără colaborarea oamenilor specialiști, apare mai sever decit codul penal și mai nedrept decît orice năpastă. Ca orice lege penală, aceasta ar trebui să lovească numai acolo unde reaua credință este evidentă, acolo unde trustul, acapararea, siluirea cumpărătorului sau înșelarea lui sunt elementele componente a delictului. Dar a pedepsi pe cineva fiindcă este obligat să vîndă cu un preț fixat, cine știe cum și după cari anume norme, este o aberație economică. Am susținut mereu că atîta vreme cît unui comerciant, nu i se garantează traiul zilnic pentru el și famila lui, atîta timp cit nimeni și nici statul nu-l asigură înpotriva perderilor, atîta vreme cît negustorul nu e un oficiant public ci un simplu particular care muncește ca să trăiască și își riscă pentru acest scop și averea și truda, nimeni nu este în drept să-i ceară socoteală nici să-l oblige a se supune unor prescripțiuni desavantajoase. Știința economică ne învață cum trebue estenita "Viața. Producția suficientă, transporturile sigure și repezi, concurența, sînt singurile elemente capabile să producă o scădere în prețuri. Pedepse și legi năstrușnice bazate pe nedreptul principiu de a stînjeni pe unii în favoarea altora, sunt o pacoste și pot produce dezastre economice, dar în acelaș timp ele pot aduce și dezastre sociale. Sa nu se uite, dreptatea este numai una și ea nu poate fi mascata sau sulemenită. Voi cita un singur caz, unul recent, pentru a dovedi la ce aberațiuni s’a putut ajunge prin ridicarea egoizmului unora la principiu de justiție. Un negustor, din Constanța, patronul restaurantului Capato, d. Bacaloiani a fost arestat zilele trecute și depus în arestul central. Acuzat printr’un proces verbal, dresat de d. colonel Vîlcu, a fost tradus în fața comisiunii de judecata ’a negustorilor speculanți. Ce se constata în ședința, pe baza actelor ? Bacaloiani avea afișate prețurile unui restaurant de clasa I, deși în ordonanța primarii No. 222 din 1921, figura drept restaurant de clasa a II-a. Bacaloiani avea însă dreptul sa aplice prețurile de clasa I-a fiindcă era îndreptațit la aceasta prin adresa primării No. 18 din Ianuarie 1921 și totuși e condamnat la 5000 de lei amendă, plus, șase luni de închisoare. In apel nenorocitul negustor nu s’a putut prezintă și a rămas bun condamnat. Azi, ispășește în pușcărie păcatul altora, fiindcă scumpetea, căderea fiului, anarhia •«•néniei, dezastrul financiar nesc, nu se datorește romului ci altora, acelora cari, fără pricepere, totuși își asumă sarcina de a conduce destinele țării și cînd nu reușesc, fiindcă nu sînt 'n stare să reușească, se năpustesc cu atîta ură înpotriva comerțului și a celor ce îndeplinesc rolul de furnisori pentru marele public. Din toate acestea, se desprinde un lucru: nu ai forța să te aperi Daca să impui, nu voința ta persisonală, dar sa bagi în capul nevolnicilor cari ferează, principiul cel legisănatos, e fatal sa ajungi sluga la dîrloagă,, să porți toate ponoasele, sa-ți perzi averea și munca, iar pe deasupra să stai și la pușcărie, în timp ce toți hoții și toți vinovații să plimba nesupărați, onorați, temuți. E o situație gravă și capabilă să dezagregheze înîntreaga economie naționala, aruncînd’o în negura sistemelor vechi în care lipsa, egalitatea în mizerie e domnitoare și în care progresul e anihilat. Dacă voi negustorii nu sînteți în stare să va apărați drepturile și dreptatea voastră, dacă nu puteți fi, ceea ce trebue sa fiți, elementul important în viața sociala și economică a unui popor, acel element care asigura schimbul mărfurilor și ușurează viața mulțimei aducîndu-i cele necesare la îndemîna, atunci la sațiva de negustorie. Hai în port la Kamalîc. C. Irimescn nepistul... le wine! Un diplomat turc a încheiat o conversație asupra căminului armenesc, inutil! Apoi cu un gest tăios, al minei, nu mai sînt armeni ! Guvernul și Universitățile, tolerînd scandalurile antisemite schițează acelaș gest și îngînă acelaș gînd. Ne-am civilizat de-a binelea. filmfî BELSMII SIMSEMNE • Incidentele de la Universitate încă de ori, ni s’a comunicat prin telefon din București că incidente destul de grave, s’au petrecut în incinta Universității. Pentru a nu agita spiritele, ne-am abținut însă de a scoate o ediție specială. Ultimele știri, primite astăzi, ne pune în adevărata lumină agresiunea săvârșită în templul culturii, în localul unde nu trebue să domnească decât ideile înalte și frumoase. Regretăm cele petrecute și ridicăm protestul nostru vehement în contra incapacității guvernului de a pune capăt mișcărilor ce se continuă de aproape o lună și jumătate. " Dăm în spectacol scene ce ne atrag disprețul întregii lumi civilizate. Cum s’au început Incidentele din dimineață, un mare număr de studenți evrei au voit să participe la cursuri. Găsind intrarea în localul Universității liberă, au intrat în grup sala cea mare. compact în Acolo dar însă de o mulme au de studenți creștini, cari au somat pe evrei să pârăsească Universitatea. Dela amenințări la bătaie Un schimb de cuvinte violente s’a făcut apoi între creștini și evrei, schimb ce a degenerat într’o încâerare.Tabăra studenților creștini fiind mai puternică a bătut crunt pe studenții evrei, aruncându-i afară din Universitate. Mai mulți evrei s’au ales cu contuziuni, răni grave și capete sparte. D. Valaori, secretarul general al ministerului de instrucțiune, care se afla la secretariatul facultății de Drept din Universitate fost inapabil sa potolească a pe agresori. Parchetul și armata n’au sosit decât după ce incidentul s’a închis. Măsurile senatului universitar Senatul universitar întrunit aseară un consiliu, a hotărât să închidă universitatea, suspendând cursurile timp de o săptămână. Noui demonstrații Studenții creștini au manifestat in tot cursul zilei de ori, ținând discursuri înflăcărate la statuia lui Mihai Viteazul. S’au dat foc ziarelor Lupta și Mântuirea. Judecătorul de Instrucție Niculescu-Bolintin și prim procurorul Racoviceanu, au deschis o anchetă interogând în cursul zilei pe cei ce au luat parte la indient. De te este viata noi s tr"o serie de patru articole No. 211, 219, 226 și 23 am încercat să arăt: 1. Cu „preț mare” nu însemnează numai decât «scumpete» ci aceasta atârnă de „puterea de cumpărare", adică de raportul între venituri și costul vieții, care raport poate fi favorabil sau defavorabil la orice nivel al prețurilor—mare sau mică. 2 Că cercetând nu prețurile ci acest raport, adică puterea de cumpărare, vedem că azi pentru unele categorii de cetățeni viața este foarte eftină, iar pentru altele—cele numeroase—extrem de scumpă și că deci în general vane azi intr’adevăr scumpă și aceasta indiferent dacă prețurile la noi sunt mai mici sau mai mici ca în Franța, Germania sau Elveția. 3. Cu această scumpere, adică putere mică de cumpărare majorității populației nu este rezultatul unui joc liber al forțelor economice ci al intervenționismului stupid de stat, care ține zilnic cât poate mai jos veniturile acestei majorități, supunând unui regim anti-economic producția, care prin exportul ce ar întreține, ar aduce aurul, adică venituri, de peste graniță. 4. Că această politică economică pornește din una financiară tot atât de stupidă, care constă în aceea, ca, pentru a se menține bugetul la proporții ridicule—cu aparență de severă economie—se caută a se echilibra obligațiunile statului prin expediente. Se plătesc salarii ridicule și apoi se silește producția, în special cea agricolă, să împlinească ea deficitul bugetar casnic al salariaților—prin apăsarea prețurilor în interior—cât și golurile din casa statului — prin taxe de export. Apoi am încheiat cu afirmarea că aceste politici, financiare și economice, constitue o fraudă în dauna producției și a claselor nevoiașe. Ca aceasta să fie însă într’adevăr o fraudă rămâne să vedem dacă e în profitul cuiva și anume al cui—ceea ce nu e greu de văzut. Se știe că impozitele directe și indirecte, care hrănesc orice buget sunt de fapt acoperite peste 90 la sută din totalul lor, fie direct fie indirect, de către consumatori și producătorii de materie primă și numai restul rămâne în sarcina efectivă a marelui comerț, a industriei și a băncilor, cu un cuvânt în a mare finanțe. Reducându-se la proporții ridicute bugetul târb și împlinindu-se cu aranjamentele arătate deficitul, bineînțeles, ca se reduce și mai mult sarcina acestora. In cazul nostru ea este redusă cam la un miliard de lei, adică abia la 30—40 milioane lei aur pentru România Mare (abia la vre-o 20 milioane pentru vechiul regat).41 Dacă adăugăm la aceștia pe toți cavalerii de industrie, cu sau fără slujbe sau demnități în stat și dacă ne mai gândim și la faptul, că această mare finanță pretinde — cu îngăduința oficialității și mai cu seamă a împrejurărilor create de ea — o fructificare de cel puțin 20 la sută pentru capitalurile ei, fie date cu împrumut fie băgate în întreprinderi, iată că am găsit pe profitorii politicei economice și financiare de azi și că deci cu drept cuvânt se poate considera aceasta de fraudă. Există oare un complot premeditat între acești mari profitori și guvernele, care, aproape toate, au mers la remorca lor ? Nu. Atât de departe nu e nevoie, să mergem cu bănuiala. Trebuește să ne reamintim insă : că cei mai mulți guvernanți sunt acționari, cu tantieme, prin toate întreprinderile; că tot din ei sau din preajma lor se recrutează cei mai mulți din fruntașii pomeniților cavaleri de industrie, că marea finanță dispune și de o puternică presă zilnică, care a putut întreține atmosfera necesară lor, învrăjbind între eie categorii de cetțeni (în special producătorii și salariații) deopotrivă trase pe sfoară și în fine că printre oamenii de bună credință, strecurați în toate guvernele sunt și mari naivi și atunci vom vedea cât de ușor a fost, sa se târască guvernele și serviciul acestor mari profitori Proectând această lumină asupra vieții economice, în can trăim vom înțelege ușor toate ciudățeniile ei, vom avea răspunsul la toate mirările noastre, von vedea de ce se duce o politică economică împotriva celui ma elementar bun simț, de ce se persecută produția, de a este pentru majoritatea populației viața atât de sumpă și von mai vedea, ca salariații, plugarii și alți nenorociți nu mumesc și nu flămânzesc pentru arăni pentru a ești mari profitori, care pe deasupra mai primejiuesc siguranța țării. Este cel puțin această politică în adevăratul interes A mari finanțe? Hotărât, că nu. Ea este mai stupidă și rezultatul miopiei din lăcomia momentului și sub influența moralei cavalerilor de industrie, care s’au înghesuit alătarea la acste beneficii momentane și... înșelătoare. Poate voi încerca să arăt mai deaproape și acest lucru. I. Oancea N. R.— In articolul de eri s’a strecurat din eroare că bugetul României e de 16 mii, jumătate iei în loc de 10 mii jum. O convenție provizorie greacă-sârbă Atena 31. Incidentul greco-sîrb provocat de pretențiunea Serbiei cu privire la zona liberă din portul Salonic, reclamînd un timp mai îndelungat pentru a fi tranșat, guvernele din Atena și Belgrad, au căzut de acord să încheie o convenție comercială provizorie pentru 6 luni, convenție care a și fost semnată de ministrul de externe grec d-l Alexandri și ministrul Cehoslovaciei d-l Musik Chestia Mossul-ului in liga Națiunilor Paris 31. Eli s’a întrunit consiliul suprem al Ligei Națiunilor. Azi are loc o ședința relativă la chestia Mossul-ului. Se va propune ca această chestiune sa fie rezoltată de consiliu. Grav incident grecoalbanez Atena 31. Autoritățile militare din latina raportează că un grav incident a avut loc între trupele de frontieră grecești și albaneze, acestea din urmă încercând să ocupe câteva sate, azi în litigiu, și asupra cărora urmează sa se pronunțe comisiunea internațională.Sunt morți și răniți de ambele părți. Albanezii au fost nevoiți să se retragă pe teritoriul lor în urma întăririlor trimise Greciei din Ianina. Un delegat al Ligei Națiunilor la Atena Atena 31. — A sosit la Atena delegatul Ligei Națiunilor cu scopul de a vizita la gurile de prizioneri din Grecia. Aceasta ca urmare la protestul, înaintat Ligei Națiunilor de delegații turci la conferință, privitor la regimul aspru la care sunt supuși prizionerii turci din Grecia. Din Port Accidentele muncei.— Muncitorul Encică Vasile, fiind grav lovit la mâna stângă, a fost pansat la infirmeria portului. De la S. A. R.— Cu vaporul »Regele Carol I au plecat eri 30 pasageri. — Viitoarea cursă Constanța- Pyreu va fi efectuată de vaporul «împăratul Traian». — Vaporul „Dacia" va rămâne în reparație până la 1 Aprilie crt. când își va începe cursele Constanța-Alexandria (Egipt). — Vaporul «România» sosește mâine din Pyreu cu marfari ți pasageri.