Dacia, ianuarie-iunie 1923 (Anul 10, nr. 17-146)

1923-01-31 / nr. 23

ANUL X No. 23 CONSTANȚA Mercuri 31 ianuarie 1913 Fondator : CONST. IAIMESCU Redacția și Administrația : Strada Traian 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni:...................... 200 lei 0 • 120 . Manuscrisele nepublicate nu se înapoiază — Director: k. M. MOSCU telefon no. 85/111 — Apare zilnic la ora 12 . U SF.A NUMĂRUL Statul a doborît creditul larii și valuta leului prin emiterea bonurilor de tezaur și cumpărăturile cu nemiluita, in loc să-și plătească datoriile și să gospodărească cinstit, cată hărlag negustorilor. Curat povestea cu capra și cu oaia. îl ll tflß Utila rnimirâ iii; Sil .! & & 5K KM ■£ Hjl KM 3 Reținut de treburi, am cam întârziat cu încheierea celor ce am expus în No. 211- 219 și 226 din Decembrie a. tr.’ ale acestui ziar. Aceasta întârziere mi-a adus însă un mic folos. In „Argus“ a apărut în l. c. un articol, datat din Decembre și semnat Stănoiu din Craiova, Marin despre „scumpetea traiului", în care, sub o altă formă, se expun aceleași idei ca ale mele : a) că „scumpetea traiului“ de azi nu însemnează „scumperea obiectelor“ ci „un raport defavorabil între veniturile noastre și prețul obiectelor“" eu am spus, că nu însemnează prețuri mari „ci putere mică ’de cumpărare“— b] că azi traiul este extrem de variat în scumpete și anume : de la 4-5 ori mai scump ca în 1914 pentru unii, până la de 2 ori maieftin pentru alții și în fine cu ca statul, pentru a șura traiul, adică a restabili raportul normal între valori — eu am zis, pentru a mări puterea de cumpărare a celor mulți — trebuește, între altele, sa lase comerțul și exportul liber. Cine este d. Stănoiu, nu știu, dar faptul, că în acelaș timp un altul din celalalt capăt al țârii vede lucrurile la fel cu mine, este o mică garanție în plus, că acest fel de a vedea, corespunde realității. în ultimul articol al meu am promis însă, să arăt, că politica economică nenorocită de azi este de fapt o fraudă din partea unei minorități, cu complicitatea guvernelor și pe socoteala mulțimii, încerc să-mi țiu făgaduiala. Socotind azi leul numai de 20 ori mai slab ca 1916, rezultă, fatal, că staîntul, pentru întîmpinarea aceluiaș quatum de obligațiuni ca atunci—și ele sunt ,acum mult mai mari, — are azi nevoie de cel puțin 12 miliarde lei ,numai pentru vechiul regat [de 20 ori 600 milioane, cât era în lyle] sau de cel bugetul puțin 24 miliarde pentru România Mare. D. Ghimpu în „Adevărul“ din 4 i. c., sesizând și d-sn acest lucru, ne spune, că Cehoslovacia, mai mică decât România și nedevastată, are un buget de 100 miliarde lei. și deficit, iar Elveția de 4 ori mai mică, are unul de 16 12 miliarde lei. Ei bine, România, țară devastată și amenințată, are unul de 10 12 miliarde și... excedente. Cum s’a putut totuși face, că noi am putut-o duce 4 ani de zile la astfel de bugete și încă obține excedente ? B căria aceasta este foarte simplă. Mai întă s’a tăiat salariaților de stat din dreptul lor, socotiților din 191 e baza salariei valoarea leului. Deci a prim impozit deghizat, care azi se cifrează la 6 miliarde, din spinarea cestor nenorociți. Apoi utilizându-se atmosfera creată de acești flăbânzi, s'a năpustit asupra producției, în special agricole, și prin prețuri maximale, contingentări, opririle MHp+rt și fit*!*, au silit-o, să împlinească ea în parte aceste miliarde reținute de la salariați. Bineînțeles, că aceste constrângeri au folosit, pe de lături, și celor ce n’au nevoie de acest ajutor, cât și tuturor patronilor, care astfel au posibilitatea, să salarieze și ei la fel, precum și statului, care poate câștiga la procurarea materiatelor alte câteva miliarde. In schimb toți aceștia au îngroșat rândurile celor ce întrețin atmosfera favorabilă acestor măsuri. In aceste create împrejurări, instituirea taxelor de export a putut părea pentru cei loviți cu prohibirea la export chiar ca un act de bunăvoință din partea guvernelor. Aceste taxe asigură însă statului un nou venit, care se prețuia iarăși la vreo 6-7 miliarde. S’au înființat apoi, la repezeală, diferite impozite, cum este acela la cifra de afaceri, care produce și el vreun miliard, dar care lovește, ca și celelalte, numai și numai în consumatori, în marea lor majoritate iarăși plugari, salariați și alți nenorociți. S’a mai umblat cu talerii pe la sate și s’a strâns pentru școli, în bani materiale și muncă, aproape un miliard. De fapt iarăși un impozit deghizat cu folosul a în plus, pentru inițiatori, de pretinde... recunoștința țării, când de fapt tot meritul este numai al celor ce au dat, iată dar, cum numai din câteva aranjamente s-au echilibrat socotelile cu peste 18 miliarde. Dar astfel de aranjamente mai sunt ele încă multe, ca: neglijarea apărării naționale (mica și neamenințata Elveție cheltuește cu ea peste 3 miliarde anual, adică cam 30 la 60 din bugetul nostru), prăbușirea podurilor, ruinarea căilor ferate, părăsirea drumurilor, neachitarea sau amânarea plății furniturilor, salariilor și altor obligațiuni etc. etc. Va să zică o politică financiară de expediente și una economică potrivită ei, politică ce o putea face și un... cizmar. Dar ceia ce ar fi depășit priceperea unui cizmar este aranjamentul, ca toate aceste sarcini să cada în sarcina numai a producției, în special agricole, și a nevoiașilor, care de fapt sunt fraudați. Cu această politică să fie însă înt’adevăr o fraudă, trebuește bine înțeles, să vedem dacă a fost în profitul cuiva și anume cui. Aceasta o vom arăta în numărul de mâine. I. Oanea a Intervenția băncilor din Capitală pe lângă guvern București 30. Marile bănci din localitate au făcut un demers colectiv pe lângă guvern, de a opri importul oricăror mărfuri, câtva timp. Aceasta, din pricina scăderii neîntrerupte a valorii leului pe piețele financiare străine. Guvernul a promis ca va institui o comisione pentru e*norm tal impankitni. Reportaj parlamentar CANEKA ȘedințajI de la 29 Ianuarie D. dr. Lupu citește o declarație a partidului țărănesc care cuprinde în rezumat, următoarele • Consecvent cu punctul său de vedere, partidul țărănesc contestă încă odată ilegalitatea actualelor corpuri legiuitoare eșite prin fraude și silnicie. Partidul țărănesc nu-și poate da adeziunea la votarea unei constituțiuni in care arbitrariul nu e îngrădit, lipsurile vechii constituții nu sunt complectate, organizarea judecătorească nu garantează libertatea individuală, libertatea presei devine iluzorie și senatul capătă întocmirea unui corp reacționar. Dacă guvernul liberal va stărui să se voteze proectul său de constituție, partidul țărănesc se va retrage din parlament și va duce o luptă dârzâ, împreună cu forțele vii ale poporului, împotriva eșafodajului liberal. D. I. Brătianu contestă spiritul de răspundere al țărăniștilor și promite că va opune atacului partidului țărănesc forțele sale legale. D. V. Madgearu interpelează pe ministrul de finanțe asupra prăbușirii leului. D. ministru Gh. Mârzescu răspunzând unei întrebări afirmă că repausul duminical e obligator pentru presă. Ziarul «Universul» va fi dat judecății pentru călcarea legii repausului. D. Inculeț citește declarația de unire a partidului d-sale cu partidul liberal. D. Crihan, arată ca instinctul partidului țărănesc din Basarabia nu e cu d. Inculeț ci cu d. Halipa și dr. Lupu. Arutând apoi cum la alegerile trecute s’au furat urnele,se produce un enorm scandal între majoritari, cari sunt nevoiți să părăsească sala și minoritarii. D. Nistor, citește o declarație prin care arată că-și unește partidul său cu cel liberal, D. D. Popescu-Sulina aduce la cunoștința d-lui ministru al comunicațiilor, greutatea cu care se căsătorește pe Dunăre de la Sulina la Galați. Cere guvernului mai multă solicitudine pentru portul Sulina. D. Costachescu citește declarația partidului țărănesc. Din Medgidia Mort din beție.— Muncitorul Negib Ismail din localitate dispăruse fără urmă de vre-o șase zile. Pentru ultima dată el a fost văzut la nunta tânărului Ibraim Chenge Amet în noaptea zilei de 18 Ianuarie a. c. în stare de ebrietate. Pe la orele 10 din noapte el părăsește locuința nuntașilor într-un timp viforos. Toate cercetările familiei pentru descoperirea lui rămân fără rezultat. Cu gerul din ultimele zile balta înghețase, și foarte multă lume lucra acum, unii pentru tăierea gheței și alții se ocupau cu tăierea stufului. Niște copii cari tăiau stuf în baltă dau peste cadavrul înghețat al lui Negib Ismail. Anunțându-se autoritățile, corpul neînsuflețit a fost adus la morga. Neexistând bănueți, s’a autorizat înmormântarea. Mii tarne s’ar mat la 1922, la Ciaitanta Statistica serviciului veterinar de pe lângă primăria Constanța arată că în cursul anului trecut, s’au consumat de către cetățenii orașului 57626 vite și anume: 113, tauri, 3100 boi, 3075 vaci, 885 jei, 667 viței, 147 bivoli, 14749 oi și berbeci, 33047 miei, 14 țapi și 1813 porci. In acest timp s’a confiscat 1627 boi tuberculoși și 257 boi atinși de circocihoză. Faptele zilei Furt descoperit. Au fost arestați de către poliție indivizii Memet luseim și Ismail Ișar, descoperiți ca autori ai furtului de hamuri de la hazul Cavarza. Nenorocirea , din port Muncitorul Tudor Popa din Sindicatul „Desrobirea“, pe când lucrasera după amiază la manipularea unor stive de marfă descărcate din vaporul olandez „Helene“, o țeavă de mare greutate desprinzându-se din vârful stivei, căzu peste piciorul stâng al numitului muncitor, strivindu-l complect laba. In stare gravă, victima a fost transportată la spitalul comunal. Sosirea d. Madgearu în localitate întrunirea consiliului județian țărănesc D. Virgil Madgearu, deputat și membru marcant al partidului țărănesc și-a anunțat sosirea în localitate pentru ziua de 18 Februarie a. c. In acest scop, secția locala a partidului țărănesc a convocat pentru acea zi, pe toți membrii de prin județ într-un consiliu, la localul clubului. Flașnetarul ii tremura sub clape cântul Cerșetorind din stradă ’n stradă, Tremurând o serenadă, Aduce pe aripa-i vântul. Si suspinând, ii sboarâ gândul Spre a durerii tristă sfadă, ii tremură sub clape cântul Cerșetorind din stradă ’n stradă. Și câinii țe lătrau , iar vântul Răspunde-acuma o baladă. Dulci amintiri îi vin grămadă . Iar el mai mult își ia avântul si tremură sub clape cântui. Dinu Măgură ARESTAREA UNUI AGITATOR Brigada de siguranță a arestat pe funcționarul Andrușca Constantin de fef din Bucovina învinuit de agitație. El va fi astăzi cercetat. Taylorism In recenta ședință a comisiei interimare s’au luat citeva dispozițiuni, cari par că îndrumeazâ organizația comunală înspre diviziunea muncei. Acest sistem este cunoscut și bine studiat în America, unde poartă numele celui care l’a inventat și aplicat cel dintâi. E vorba de taylorism. In acest sistem, munca este studiată în așa fel înc t timpul să fie cruțat cît mai mult, precum și forța să nu fie irosită. Cu acest sistem s’a ajuns la producțiunea maximă în timp. Facem această apropiere între taylorism și decizia luată în comisia interimară locală, fiindcă și dispoziția ca fiecare manifestare edilitară mai importantă să aibă un consilier comunal drept îndrumător și controlor, este o diviziune a muncii care poate aduce roade. In fapt, după cît știm a fost însărcinat consilierul Dumitrache Dumitriu cu chestiunea luminei, iar consilierul Pompei Ciupercescu cu acea a apei. Rămîne de văzut, bineînțeles, să constatăm din partea acestor edili, aeziași tragere de inimă pentru interesele obștești, ca și acea pe care o arată în trebue lor obișnuită. Avem încredere, o spunem de la îceput. Vai și amar, însă,dacă ne vor deziluziona. Dar fiindcă am vorbit de taylorism și diviziunea muncei, ne întrebăm de ce n’am fost însărcinat vreunul dintre edili, mai specialist, mai gospodar și cu chestiunea curățeniei orașului. Noroi este destul, prea mult încă, și necesar era si se îngrijească cineva și de această însemnată lucrare edilitară. Am fi atât de fericiți să vedem zilnic un«eedil luptînduse cu noroiul și cu căruțele încît amr fi în stare să dăm și un premiu acelui care se va încumeia să curețe străzile. Unde este acel Hercule al Censierrei ? i Cronica politică Constituția și blocurile Audiența d-rului Lupii la palat și răspunsul primit, că țara are nevoe neapărat de o constituție, a avut darul să liniștească oarecum spiritele atât în tabăra guvernamentală cât și în aceea a opoziției, îndrăzneala liberalilor, de a propune și chiar vota o constituție, fie chiar cu opunerea celorlalte partide, își are oarecum un sprijin. Indirjirea partidelor din opoziție, apare și ea mai domolită. Simțul răspunderii unei viitoare guvernări, atinge cu insistență pe șefii și conducătorii acelor partide, făcîndu -i să se gîndească că este necesar un criteriu de conduită socială, care va putea fi cîndva și la nevoe modificat după împrejurări atunci cînd liniștea țării va fi asigurată. Spectrul anarhiei și a haosului de azi, trebue să se prăbușească în fața patriotizmului luminați al tuturor. Trebue să o spunem și noi, cu violențele de limbaj și cu virulența gesturilor nu se poate face operă pozitivă. Va face, insă, situațiunea de azi, o porneală cuminte în spre unirea tuturor forțelor națiunii ? Aceasta e o întrebare, care însă nu poate primi un răspuns definitiv. Partidul conservator progresist și șeful său d. Alex. Marghiloman rămîn în expectativă. Nu se vorbește de acest partid in combinața atît de trîmbițată a blocului opoziționistintern în măsură a afirma că demersuri au fost făcute pe lîngă d. Marghiloman, însă d-sa a rămas rece. Despre partidul poporului de asemenea se spune că ezită a intra în blocul opoziționist și se dă drept explicație acestei ezitări, credință ca la căderea partidului liberal de la putere, îi va urma implicit, partidul d-lui general Averescu, pentru că în scurta guvernare a acestuia, liberalii să și panseze rănile și să poată da un nou asalt puterii. Toate acestea sunt supoziții, iar cea ce rămâne adevărat, este că un sdrunciun nu poate fi adus actualului guvern, prin mijloace violente și fără a avea deja născut un organ nou politic, să ia frmele guvernului în viitor. Unirea partidului național cu acel țărănesc, poate fi acel nou element folositor? E o întrebare la care răspund însăși unii dintre conducătorii acestor partide, cînd o afirmă că au încă 5- 6 ani pentru a se pregăti suficient spre o rodnică guvernare. Audiența generalului Averescu la palat București 30. — D. general Al. Averescu, șeful partidului poporului a fost primit ori într'o lungă audiență de d. M. S. Regele și reținut la dejun. Guvernul bulgar arestează pe comitagii din Cadrilater Buc. 30. — In urma deselor Intervenien făcute de către guvernul nostru în chestia suprimărei bandelor de comitagii ce invadau periodic, în Cadrilater, guvernul bulgar a luat măsuri energice pentru arestarea lor. Domnul T. Metta, consulul nostru la Vara, a informat cul guvernul nostru că autoritățile bulgare au arestat la Razgrad și Varna pe 19 din cei mai temuți comitagii cari operau de aproape doi ani în Cadrilater. Acestora li se atribue omorârea agentului Ciotti precum și crimele comise la Balele și alte localități. Asupra lor s’au găsit sume importante de bani. Ei vor fi dat judecății la Bulgaria, după noua lege a brigandajului, care prevede pedeapsa cu moartea. Atât românii cât și populația bulgară din Cadrilater este mulțumită de această arestare. Isuistia si mitiliiti iduséi — Legea Bórenger — Ce se face și ce ar trebui să se facă Sunt chestiuni de justiție socială, cari prin interesul de cari sunt înconjurate, se impun discuțiuni sferelor largi ale poporului în afară de cercurile strânse ale juriștilor. Intre acestea, problema amnistiei, a atras mai cu seamă luarea aminte și n’a fost organ de presă care să n’o fi desbătut-o. Am analizat-o și noi și consecvenți punctului nostru de vedere de a face să facă sentimentul în fața rațiunei, nu ne-am bucurat peste măsură de acordarea ei, compătimind chiar că suntem nevoiți din cauza improptitudinei, lipsei de probe și greșelilor justiției, să o îmbrâțișem. Discuțiunile iscate zilele acestea în Franța, în jurul reformei celebrei legi Bérenger, nu poate să ne scape din vedere și ne obligă să-i punem rostul și efectele ei în fața acelora ale amnistiei. Care este scopul amnistiei socotim că numai e nevoe să arătăm, fiind destul de cunoscut. Nu putem spune acelaș lucru însă pentru legea suspendării pedepsei, care nu e introdusă încă în legislația noastră penală. Viu afectat de pedepsirea unor nenorociți alunecați pentru prima oară pe panta greșelii de a fi comis un delict, senatorul Bérenger, prin intense stăruinți a reușit să treacă prin parlamentul francez în 26 Martie 1891, proectul de legere-i poartă și numele. El prevede ca dacă un deligvent nu a mai suferit anterior vreo condamnare și dacă comite un fapt pentru care judecătorul îl condamnă la amendă sau închisoare, atunci prin aceiaș sentință judecătorul poate prevede, pe motive bine justificate ca pedeapsa să fie suspendată timp de 5 ani de zile de la darea sentinței. Dacă apoi, în acest interval, condamnatul nu mai comite altă infracțiune gravă, pedeapsa se consideră ca și cum nu ar fi fost niciodată pronunțată. In caz contrar, comitentul va suferi pedepse atât pentru ultima cât și pentru prima călcare a legei. Judecătorul are prin urmare latitudinea, ca din examinarea faptelor și din conștiința lui adâncă cu infractorul nu e om incorijibil și nu poartă pe frunte pata unei fărădelegi odioase, să-l mențină liber în societate doar cu sabia lui Damocles deasupra capului. Cu toate criticile aduse, legea Bérenger, se bucură de o incontestabilă judiciaritate. Avertismentul dublei pedepse ce se poate pronunța după recidivă, e suficient pentru a nu face pe un om ce a comis o greșeală și nu e o fire perversă să mai făptuească o a doua. Se acoperă multe greșeli ale justiției și se cruță o mulțime de nevinovați. Natural, că dreapta aplicare a legii, depinde și de spiritul înalt de justiție de care se lasă să fie condus judecătorul. Punând acum alături efectele legi Bérenger față de acelea ale amnistiei, ni se învederează ușor, cât de bine ar fi fost de am fi avut-o Introdusă și la noi în țară. In loc de a libera prin amnistie pe vinovați, alături de nevinovați, pe cei ce au comis grave călcări de la datorie, alături de cei ce au săvârșit ușoare greșeli, pe perverși, odată cu cei greșiți pentru o singură dată, era mult mai echitabil și mai folositor societății să se aplice individual, legea suspendării pedepsei. Desele amnistii ce s’au tot acordat de la răsboi încoace au scăzut încrederea în justiție și au încurajat comiterea fărădelegilor; legea Bérenger ar fi satisfăcut cerințele timpului, înlocuind elementele regale date pentru oricine și orice fapt. Adoptând și noi legea franceză, vom aduce, socotim, un folositor aport spirtului de justiție al legislației noastre penale. Octav Goruneanu Din Port Prohibițiuni. — Ministerul de finanțe a pus în vedere vlmei locale că revista ,Jervitsch“ ce apare la New-York și „Tesz“ ce apare la Buda Pesta sunt oprite de a intra în țară. — Pilulele «Piosk», fabricația firmei Barett din Paris au fost lăsate libere la import. Deasemenea au fost lăsate libere, la export, praful de cărbuni și semințele de dovleac. Incidentul Vasiliu-Istrate. Eri urmând să se judece de către o comisiune de arbitri diferendul între d-nii taxator vamal Vasiliu și maior Istrate, judecata s’a amânat pentru o dată care nu s’a fixat încă din pricina boalei d-lui maior Istrate. Neînțelegeri în chestia vagoanelor. Căpitănia portului va cerceta astăzi diferendul iscat între agenția Ravengar și firma Socrate Sava, aceasta în urma reclamației numitei agenții. Diferendul constă în faptul că un funcționar al rasei Sava a încărcat un vagon, ce aparținea agenției Ravengar, producându-i pagube prin întârziere. Furt de cuie. Soldații pichetului de grăniceri au arestat și înaintat căpităniei portului pe individul Zamfir Tudor, prins cu un pachet de cuie furate din hambarul vasului olandez „Helene“. De la S. M. P. — Vaporul «împăratul Traian», va pleca pe ziua de 7 Februarie în cursă regulată Cospoli-Pyreu. Accident. — La înbarcarea unor boi pe vaporul italian ,Constantinopoli*, unul din aceștia speriindu-se a sărit de pe punte, înpungând grav în piept pe vicarul Manea Gheorghe de fer din Transilvania. Rănitului i s-au dat imediat ajutoare medicale. .VALUTA Buc. 30— La bursa din Paris leul nostru a cotat pe ziua de er 1 C tentim ®. EBfiy&iijij, , Lucrările conferinței de pace Lausanne 30, Mustafa Kemal Pașa, a primit din partea domnului Poincare o telegramă prin care e sfătuit să semneze tratatul de pace. * Delegația sovietică s’a declarat dispusă să adăpostească pe teritoriul său, căminul armenesc.* Intre turci și aliați există complectă neînțelegere asupra chestiunilor financiare. * Negocierile păcei fiind terminate, ultima întrunire a celor trei mari comisiuni va avea pe mâine. Miercuri, când se va comunica delegației tuscști textul tratatului de pace. * Ismet pașa a respins propunerile aliaților de a introduce un magistrat străin în tribunalele de prima instanță chemate să judece pe supușii străini. O nouă ciocnire maghiaro-română Bucureșt 30—De la granița de apus a țării ni se comunică că o patrulă ungurească a tras mai multe focuri de armă asupra pichetului nostru de grăniceri, numit Aurel Vlaicu, din Nord-vestul Oradiei Mari. Grănicerii noștri au răspuns și au silit pe unguri să se retragă. Unirea bisericii Anglicane cu acea ortodoxă București 30. — Sinodul român a primit o adresă din partea Patriarhatului ecumenic din Constantinopole, prin care i se aduce la cunoștința și i se cere și avizat, asupra cererii Bisericii Anglicane, de a fi primită în sinul bisericii ortodoxe.