Dacia, ianuarie-iunie 1923 (Anul 10, nr. 17-146)

1923-03-21 / nr. 64

ANUL X No. *4 Fondator: CONST. IRIMESCU Redacția ți Administrația Strada Traian 22 ABONAMENTUL ■ 200 lei 120 . Manuscrisele nepublicate au se — la apoiați — TELEFON No. 85/1 Pe 12 Iun] . 0 . • NI ‘CONST­AN]'A DACIA Director: L. M. IDESCU Apare zilnic la ora 12 UN LEU NUMĂRUL Marcuri 21 Martie 1923" Cetățenii din Balcic, au donat 200.000 lei, pentru studiul construirii unei căi ferate Bazargic-Balcic. Li s-a făcut silă de viață, pe semne. Măsuri nedumicale . Am susținut în­totdeauna, și cu drept cuvînt, liber­tatea comerțului, târât pre­țuri maximale, fără rechi­­ziții, fără nici una din acele restricții atît de dăunătoa­re, prin incertitudinea la care dau loc, cu diferitele măsuri cari alternîndu-se la termene nehotărîte, pri­­­­lejuesc chiar fraude. Nu din dragul persoane­lor și nici din interes ime­diat ne-am ocupat și ne vom ocupa de această ches­tiune economica, a liber­tății comerciului. Ne indrituește să discu­tam această problemă, le­gătura ei, cu întreaga si­tuație economică a țării. E în joc toată averea națională, și dreptatea so­cială. Nici cînd,­­ încă odată, nu vom repetam, putea ajunge, la un echilibru de prețuri, introducemi măsu­rile restrictive. Dar în fine, admițînd, fiindcă trebue să ne închinăm forței guver­nului, aplicarea principiului intervenționizmului de stat, cată să veghem ca el să fie cu socoteala îndrumar. E la ordinea zilei, ches­tia, exportului de cașcaval tare, una din producțiunile de samă, a provinciilor do­brogene. Nu e mult de cînd un ucaz ministerial anun­țat că se va permite ex­portul cașcavalului, pentru doua luni și pentru ,pro­ducători". Era o măsură economică chibzuită, fiindcă mulți, foar­te mulți plugari, economi de vite și fabricanți se în­deletnicesc cu aceasta in­dustrie a laptelui de oaie. Era chibzuita fiindcă piața internă fiind satisfăcuta, a­­parea și producția nouă, acea din anul acesta 1923. Iată însă că ministerul de comerț, publică un nou comunicat pe care-l repro­ducem în extenso : „De­și ministerul intenționa să lase liber numai exportul caș­cavalului tare, zis grecesc, totuși fața de faptul că ne-a fost adus la cunoș­tință că negustorii de brîn­­zeturi au acaparat, în ve­derea exportului mai tot cașcavalul, de ori ce fel, destinat consumației interne ,producînd prin aceasta, o scumpire excesivă a aces­tui aliment, s'a renunțat la această intențiune". Ei bine acest comunicat, păcătuește și în argumen­tare și în concluzie, el calcă alăturea cu logica și sanc­ționează acolo unde nu tre­bui­­e nedrept, e inechita­bil, e complect greșit din punctul de vedere econo­mic național. Mai întâi, n’a fost vorba de exportul liber decît pen­tru producători, și nici de­cum pentru negustorii de cașcaval. Daca în urmă, cine știe prin ce interven­ții s’a întins în gîndul celor de la minister, acordarea libertății exportului de caș­caval și pentru alții de­­cît producătorii, poartă o vină mare acei cari s’au gîndit la așa ceva. In ade­văr, trebue odată sa ne hotărîm la protejarea indus­triei naționale, să susținem­­ pe producător, să-l apărăm în­potriva speculei. Numai astfel vom călca pe dru­muri bune. Dar acolo unde ministe­­­­rul apare și ilogic în comu­­­­nicatu-i, este cînd aducîn­­du-i-se la cunoștință că ne­gustori de brînzeturi au a­­caparat mai tot cașcavalul și din această pricină s’a scumpit acest aliment pe piața internă, se sprijină pe această constatare pentru oprirea exportului. Dar pentru D-zeu ce are a face acaparatorul cu pro­ducătorul ? Acesta din urmă poate fi el vre-o­dată so­cotit acaparator, cînd el fabrica produsul ? Poate fi producătorul făcut vinovat de manoperile domoase ale acaparatorilor ? Nici de cum. Este o deosebire, ca de la cer la pămînt între acaparator și producător. Confuzia pe care o face ministerul nu e numai ne­logică, dar e și­ criminală. Și în fine măsura luată de­ minister, de a opri ex­portul de cașcaval, în ge­neral, în loc de a cerceta unde este acaparatorul, sa-i dea în judecată conform cu legea pentru combaterea speculei și sa-i interzică a­­cestuia libertatea expor­tului, așa precum de la în­ceput a fost stabilit, se dă o pedeapsa aspră, celor nevinovați, producătorilor cari nu au nici o vină, ba din potrivă sînt elementul cel mai principal al econo­miei nationale. Actualul regim de prohî­ J­bire, a stîrpit în fașă avîn­­tul luat de Industria lapte­lui în Dobrogea. Mulți, cei mai mulți, s’au hotărît sa renunțe la fabricația caș­cavalului. Măsura nedumi­nată a ministerului, de a interzice din nou exportul, va da lovitura ăi grație a­­cestei industrii. Una dintre cele mai mari greșeli pe cari le fac unii oameni, este generalizarea, pornind de la un fapt izo­lat. Ministerul de comerț cade în aceiași greșalâ, cînd interzice exportul toți, fiindcă a putut pentru con­stata că este un acapara­tor, un speculant, un ne­trebnic, amestecat printre cei ce merită solicitudinea statului Caută pe vinovat, d-le ministru, apucă-1 de guler, ■ pedepsește-1 pe el și nu­mai pe el, dar nu distruge o industrie înfloritoare din care nefericiții dobrogeni își trag o parte din mijloa­cele de refacere, pe care ați uitat atîta vreme le puneți la dispoziție. săi ! Eri a fost distrusa pro­­ducția griului, tot din pri­cina neduminatelor măsuri preconizate de acest inter­­venționism intempestiv și de urîta demagogie întro­nată cum în politică, azi se distruge industria caș­cavalului , mîine va pieri producția lînei, fiindcă se vor nimici turmele de oi pe care economul nu le va putea hrăni cu grăunțe o iarnă întreaga, iar în vară să arunce laptele la mar­ginea drumului, ne avînd ce face cu el. Și tot astfel, vom ajunge, încetul cu încetul la sapă de lemn, prin nimicirea ori­cărei activități productive. E timpul să intre în are­nă și rațiunea, nu numai im­­pulsiunile și fanteziile. C. țiiiulev Cronica politică N­ 19TBl iEIliil Ulfilir flCEll si 1.11«. lan­tilian­ Ziarele se ocupă de cele a­râtate la congresul partidului progresist, la Botoșani, de către d. Alex. Marghiloman. A spus atunci șeful partidu­lui progresist, că în 1917, a fost chemat la formarea guver­nului de către Rege, după în­demnul d-lui I. C. Bratianu. D. Marghiloman în sprijinul ar­estei declarațiuni, a cetit și un docu­ment, procesul verbal încheiat atunci în urma consiliului­ de coroană ținut la Iași. Era în preajma încheierii pă­cii. Dușmanii deveneau agresivi țara romînească nu putea ține piept, avînd in spate și chiar în mărunt­ele sale, un alt­ inamic, pe rusei revoltat. Politicianii, s’su năpustit a­­tunci în contra d-lui Marghilo­man, acuzîndu-l că a format gu­vernul în urma presiunilor șî in­dicațiilor lui Mackensen. Cel în­vinuit a tăcut ani de zile. Ani de zile a purtat năpasta în­­ suflet. Și în fine, azi, cînd nu mai era nici un motiv să tacă, ai declarat, așa ca să răsune în cele patru colțuri ale țârii, că și-a făcut datoria chemat de nenorocirea țârii, de suveranul ei și despar­tidele cari nu-și puteau lua răs­punderea. A jucat un rol frumos șeful conservatorilor progresiști, un rol cu care, partidele conservatoare și mai ales oamenii de ispravă, au­ fost obișnuiți. Azi, ziarele, ocupîndu-se de această chestie, comentează ci­tirea documentului, și arată că d. Marghiloman Pa a căpătat abia acum. Reflexia cea mai curioasă e că liberalii P ar fi procurat pen­tru a reabilita, pe d. Marghilo­man în scopul sa poată intra în­­tr'un viitor guvern. E nelogicâ această reflexie, pentru că, d. Marghiloman, trebue să fi avut acel document, doar a fost prim ministru, în urma încheierea lui șî e în acelaș timp nedreaptă, fiindcă un om care nu are vină, nu are de ce să fie reabilitat. A fost doar o legendă falsă, pe care partidul conservator și șeful său, au dus-o ca pe o cruce, un lung șir de ani. S'a isprăvit calvarul. Vorba „reabilitare”, e o in­sultă nemeritată, o nouă su­liță izbită în coasta unui mar­tir politic. Șofer criminal Autoritățile locale au fost în­­științate că șoferul Blaj Ion, de fel din Oradia­ Mare, autor al unei crime săvârșite în acel o­­raș, s’ar afla în localitate. S'au luat măsuri de Urmărire. Din Port Cercetări.­Autoritățile por­tului cercetează actualmente un denunț prin care, mai multe persoane din serviciul maritim sunt acu­zate că au comis con­trabande, în legătură cu com­er­cianți din oraș. In interesul cer­cetărilor, suntem rugați a nu da alte amănunte. Sanitare.—Un ordin telegra­fic al direcțiunei serviciului sa­nitar, dispune să se ia severe măsuri pentru preîntâmpinarea epidemiei de variolă ce bântie cu furie în Grecia. Expulzări.—­Au fost înaintați poliției portului pentru a fi ex­pulzați, rușii Abram Sîmionovici Vasile Mîmalov, Ivan Folstw și Al. Bundalov. Comerțul cu Rusia sovietici. Din portul nostru au plecat vapoarele „Dervidje” olandez cu 350 tone coloniale pentru Odesa și .Maid of Patras" en­glez cu 450 tone manufactură spre Novorosisk. Benzină pentru flota en­­gleză.­Din port a plecat va­porul englez „Furbo" cu o în­cărcătură de 6000 tone benzină destinată vaselor militare en­gleze din Malta. Îmbunătățiri portului.­Mi­nisterul comunicațiilor a atribuit suma de 43 milioane pentru a fi întrebuințată la cumpărarea unor macarale electrice, nece­sare manipulaților de mărfuri în portul nostru. I­I Nenorocirea din bal. Ferdinand I - Un muncitor îngropat de viu D. T­udor N. Mira, a adus la cunoștința poliției că eri după amiază pe când se lu­cra la săparea temeliei ca­sei sale din bulevardul Fer­dinand, malul de pământ surpându se pe o întindere de câțiva metri a acoperit pe lucrătorul Gheorghe D. Poc­aru. Victima a fost scoasă de tovarășii săi, după, o muncă de câteva minute, moartă. Cadavrul a fost trans­portat la morga orașului. în jurul marilor furturi de stofe Un funcționar­ vamal dispărut Am anunțat la timp des­pre marile furturi de stofe, descoperite la magazia gă­­rei din port. Cercetările ce au urmat la Galați, de unde au sosit aceste mărfuri, ca­sei de expedițiuni locale «Oficiul Român de Comerț», au stabilit vinovăția func­ționarului vamal drescu de la acea Alexan­­ramă, care a dispărut fără­ urme. Marea n­Mre­io ui a Opr­ilei unite Afluența de la Daci».— Pre­siunea armatei—«Dacia» blocată.—Noui ciocniri București— 20. In cursul zilei de eri Capitala a fost din nou în fierbere. Forțele militare în strate pe străzi, dádeau aspec­tul unei cetăți asediate. Cetățenii în valuri, valuri se scurgeau spre Dacia unde tre­buia să se țină întrunirea, la o­­rele 12 Sala a fost ocupată încă dela orele 11. In jurul ei armata făcea triajul celor ce do­reau să asiste la discursurile șefilor opoziției. Președinte a fost ales d. Va­­ida Voevod, care a dat pe rând cuvântul d-lor Lungi­, Mihail Popovici, Gr. Filipescu, Frățilâ General Gracosky, Raducanu, Borcea, dr. Lupu, Madgearu și alții. In timpul acesta, intrările în sală fiind barate de armată, ce­tățenii dinăuntrul ei a trebuit să iasă printr’un coridor sub­teran ce eșua în spatele trupe­lor, pe la întrunire, cu mare gre­utăți parlamentarii au putut să se ducă la Parlament. Mu­lțimea imensă de cetățeni împreună cu deputații excluși, s’au strecurat printre rândurile armatei și s’au adunat în fața teatrului național. Acolo, ciocniri noui s’au an­gajat între manifestanți și ar­mată. Capitală, nu și-a regăsit li­niștea de­cât seara târziu, după ce s-au retras trupele. --1—TT­ Vânătoare de prepe­lițe pe str. Mangaliei Astânoapte pe la orele 3, toți locatarii din str. Mangaliei au fost alarmați de repetate bu­buituri ce veneau din mijlocul unu­i­. Poliția venind la fața lo­cului, dădu peste un individ, îmbrăcat în haine de vânător, prins cu o centură cu cartușe la mijloc și cu o pușcă la umăr ce mergea tacticos, spre bari­eră. întrebat de rostul său, noc­turnul vânător a declarat că se numește Florea Tudorache de fel din jud. Ilfov, și că venind cu trenul de aseară în locali­tate ,pentru a-și căuta un ginere la Canara, a pornit în toiul nopței cu gând de a se duce în acea comună. In trecerea-i prin oraș, se a­­bătu bietul om prin vre-o 3 varieteuri constănțene, și ast­fel se explică cum a dus la poli­ție a declarat că trăgea în pre­pelițele ce erau pe firele de te­legraf din str. Mangaliei. Bandă de hoți de cai descoperită Caii furați se vindeau la Tulcea — in urma unor iindelungate cer­cetări întreprinse de poliția lo­cală, împreună cu jandarmeria, s’a putut da de urma hoților de cai, ce operu ultimul timp prin județul nostru, m­es­ând pe indi­vizii Vasile Bonea Marin și Marin Stan, ambii din județul Tulcea. Ultima lor lovitură a fost co­misă în comuna Peletlia, unde s-a furat un număr de cai, unor săteni. Caii furați erau transportați în județul Tulcea, unde erau apoi vânduți. Cercetările urm­ează, pentru descoprirea și arestarea celor­lalți tovarăși ai bandei. Faptele zilei Furturi—A fost arestat de poliție, individul Dumitru Agi­ul din str. Bogdan Vodă 31, prins cu mâna în buzu­narul d-lui Florea Ușurelu din bulevardul Maria 123, cu gând de ai fura banii. Au fost de asemenea arestați Panait Paris și Ion Popescu din str. Rahovei 19 pentru furt. Sinuciderea din str. Cărămidari Sinucigașa înghite o bucată de sodă caustică D-na Florica Pavel strada Cărămidari No. din 14, vroind a-și pune capăt zi­lelor, a înghițit ori după a­­miază, o bucata de caustică de mărimea sodă unui ou. Fiind cuprinsă de dureri, la țipetele sale au sărit vecinii cari au transportat-o la spitalul­ comunal. Starea sinucigașei e gra­vă. fil SS SaBaaBM«! -^aamam Penciu Atanasof S’a stins într’o zi, într'o pil­­pîrie extremă. Clopotul bisericei suna; una câte una, iar lovitu­rile ciocanului dăngăneau pre­lung și trist. A fost poate pri­ma dată cînd Penciu Atanasof a făcut să se vorbească atît de mult de el. Omul acesta a trăit ca un sihastru, lîngă glia nimicită ani de a rîndul, din frageda tinereță, lîngă herghe­liile negre, ca coamă pletoasă, crescute în grija lui de om har­nic. Penciu Atanasof, a murit mai timpuriu decît trebuia. El era încă folositor țârei, munca lui era rodnică. Dispare cu el, o figură sim­patică, o figură ca din povești, de uriaș, care ca palmele a răs­turnat pămîntul plin de bălării al Dobrogei, făcîndu-l roditor și înflorit. Pencia Atanasof a fost unul dintre cei mai aprigi pionieri, din falanga destălm­ă­­torilor sterpelor cîmpii Dobro­gene. Fie-i țărâna ușoară și amin­tirea duioasă. Da da ­ Anchetele noastre In jurul colonizării «Dobrogenii n’au motiv să se nelin­iștea«că» ne declară secretarul general al ministerului de domenii. Profitând de faptul că se află în București, pentru a lua parte la marea întru­nire a opoziției, directorul nostru, d. Leonida Moscu a căutat să aibă o convorbire cu secretarul general al mi­nisterului de domenii, asu­pra colonizării Dobrogei. Dela primele cuvinte a­­dresate de reprezentantul i «Daciei», și prin cari i se aducea la cunoștință cât de alarmate sunt spiritele asupra acestei chestiuni, d. l Vasile Chircuiescu, a decla­­­­rat că iugrijorarea e nelegi­­­­timată. intre proectele guvernului intră într’adevăr și coloni­­zarea­­ Dobrogei, dar nu în­țelege ca prin aceasta să servească interesele mem­brilor­­ partidului liberal, astfel după cum se afirmă în surdină Casa centrală a împroprie­tăririlor cunoaște disponibi­lul teren situat dealungul mării și necesitățile săteni­lor de lângă Dunăre. Intre cei ce vor fi împro­prietăriți, guvernul va da precădere dobrogenilor lip­siți de pământ. Un singur fir conducător­­ va urmări guvernul și acela f­e de a presăra cât mai mulți români în satele cu populație eterogenă de pe litoralul mării. Directorul nostru abor­dând și chestiunea coloni­zării cadrilaterului, d. Chir­­culescu a expus planul ce-l urmărește:și care în linii generale e următorul: Se vor acorda tinerilor cari urmează să-și termine stagiul militar, loturi de câte 25 hectare astfel rânduite încât să formeze un cordon de la mare până la Dunăre, dealungul frontier» către Bulgaria In afară de aceasta, vor fi invitați români de pe ma­lurile Timocului, din apro­prierea Plevnei și din alte ținuturi ale Bulgariei să se strămute în cadrilater, pe locurile ce î le vor pune casa centrală a împroprie­tăririlor la dispoziție. Din cele expuse se des­prinde cu ușurință linia de î­nduită ce și-o propune guvernul în vederea colo­nizărilor. Pentru prosperitatea pro­vinciei noastre și pentru li­niștea țării, ne declarăm mulțumiți, cu intențiile ce le nutrește. Așteptăm cu nerăbdare, să le vedem traduse în fapte. Informațiuni Corespondentul nostru d. Mihail Murtaz­a, ni se plânge că a fost grav insultat de un in­divid A <hi­m Bocargea, vătaf de căruțe din Bazargic, însț­t la aceasta de d. sub-comisar State Ni­clae, din acelaș oraș; înfierăm purtarea atât a lui Bocargea cât și a sub-comisa­rului, care nu -și înțelege dato­ria. — Mai mulți abonați din Moi­­ieanu și comunele învecinate, ne reclami că nu primesc ziarul nostru. Astfel e cazul cu d. Băncescu agent al pescăriilor din acea co­mună, care in luna Februarie, a primit numai 17 numere din ziarul nostru. Cum știm, din ancheta între­prinsă de ziarul nostru că aceas­ta se datorește faptului că acele comune sunt deservite de facto­rul rural Tudor Apăru, care își bate joc de corespondența ce i se încredințează, rugăm pe d. in­spector Tibacu să concedieze din serviciu pe numitul factor, trimițându-l totdeodată în fața justiției. — Cu multă plăcere aflăm despre logodna colaboratorului nostru d. George Babani secre­tarul consulatului alb­nez din localitate cu drăgălașa d­r. So­fia T. Hristu din București. Transmitem tinerilor l­ogodiți sine orile noastre felicitări. — Toate obie­tele donate pen­tru balul Comunității Israelite din localitate ce va avea lo­c în seara zilei de Joi 22 Martie c. vor fi trim­se prin Mercuri seara la domic­ili­ul d-lui dr. dentist Julius Zolmer di­n strada Carol. — D. Gh Ghițescu comisar șef cl. III dela Guzgun a fost transferat la Silistra. — La prefectura ju­ețului, va avea loc în ziua de 26 crt. o licitație, pentru furnizarea stâl­pilor de telefon necesari în județ. — In ziua de 31 crt., se va proceda la încheierea registrelor administrației financiare și ale biroului vamal. — In zilele de Marți 20 și Mercuri 21 crt. O parte din a­­bonații de telefon din localitate nu vor putea obține convorbiri din pricina modificărilor și îno­­irilor ce se fac la centrala te­lefonică. — Comandantul cohortei ,O­­vidiu, aduce și pe calea aceasta viile sale mulțumiri, domnilor colonel Ródescu, C. Dumitriu- Codru și d-lui sub-lt. Brukner, pentru neprețuitul concurs ce l-au dat cercetaților la a doua șezătoare cercetășească. Teatrul „ispis“ turneul Marioara Voiculescu astă-seară DANSATOAREA ROȘIE — începutul la ora 9 fix. Organele de spio­naj ale comitagiilor în activitate Silistra­­&—Locuitorii Pencia Ivanof și Dumitru Dancu Ca­­zacu, ambii din comuna Cocina aflându-se la tăiatul lemnelor în pădurea Caracuz, au fost împresurați pe neobservate, de șase comitagii bulgari, armați complect și echipați în uniforme militare bulgare, cari le-au ce­rut, sub amenințări, să le indice numărul armatei aflată în regi­unea Cocina, armamentul de care dispune, precum și pozi­­țiunea în care se află. Ambii, pentru a scăpa dădură informațiuni imaginare, absolut false și numai după aceasta, bandiții îi lăsară în voe, dispă­rând prin desișul pădurei. 1 Reluarea tratati­velor de pace j Atena 20 Ministrul Greciei la Paris, d. Romanos a co­municat guvernului grec că Franța ar înclina sora o reluare a tratativelor de pace la Constantinopol, unde puterile ar fi reprezentate prin înalții comisari respec­tivi. Guvernul grec nu este pro­­tivnic reluării tratativelor la Constantinopol. El va tri­mite noi delegați în caz când Turcia nu va mai fi reprezentată prin Ismed Pașa. Dacă însă acesta va reprezenta Turcia guver­nul grec va apela din nou la serviciile d-nului Veni­­zelos. Grecii de acord cu puterile Atena 20. — Colonelul Plastiras, întrebat dacă Gre­cia ar intenționa să între­prindă și singură o acțiune militară împotriva Turciei, a spus că Grecia nu se va aventura în nici un caz sin­gură în război, dar că este gata să colaboreze ori­când și în orice condițiuni cu marii aliați în mâna cărora și-a încredințat soarta și de la care așteaptă instruc­țiuni și dreptate. Mizeria refugiaților din Cospoli Cospoli 18. — Epidemiile de tifos și variolă, au început să bântue cu furie, în rândurile re­fugiaților creștini. Mortalitatea în ultimul timp a crescut în mod simțitor. O comisiune fran­­co-americană compusă din me­dici, a început să distribue a­­jutoare. Teatrale MESSALINA In sala teatrului „Elpis“ s’a jucat aseară frumoasa dramă de Wildbrand «Messalina». Atât protagonista scenei, d-na Marioara Voiculescu, cât și par­tenerii săi, au fost la înălțime, întrepretându și rolurile, cu con­­științiozitate și talent. Din «Dansatoarea roșie» ce se va juca asta-seară, așteptăm să scoată aceleași motive, de puternică emoție, ce a reușit să le provoace până acum, cu dra­mele jucate pe scena­­ Elpis0'.

Next