Dacia, ianuarie-iunie 1923 (Anul 10, nr. 17-146)
1923-03-21 / nr. 64
ANUL X No. *4 Fondator: CONST. IRIMESCU Redacția ți Administrația Strada Traian 22 ABONAMENTUL ■ 200 lei 120 . Manuscrisele nepublicate au se — la apoiați — TELEFON No. 85/1 Pe 12 Iun] . 0 . • NI ‘CONSTAN]'A DACIA Director: L. M. IDESCU Apare zilnic la ora 12 UN LEU NUMĂRUL Marcuri 21 Martie 1923" Cetățenii din Balcic, au donat 200.000 lei, pentru studiul construirii unei căi ferate Bazargic-Balcic. Li s-a făcut silă de viață, pe semne. Măsuri nedumicale . Am susținut întotdeauna, și cu drept cuvînt, libertatea comerțului, târât prețuri maximale, fără rechiziții, fără nici una din acele restricții atît de dăunătoare, prin incertitudinea la care dau loc, cu diferitele măsuri cari alternîndu-se la termene nehotărîte, prilejuesc chiar fraude. Nu din dragul persoanelor și nici din interes imediat ne-am ocupat și ne vom ocupa de această chestiune economica, a libertății comerciului. Ne indrituește să discutam această problemă, legătura ei, cu întreaga situație economică a țării. E în joc toată averea națională, și dreptatea socială. Nici cînd, încă odată, nu vom repetam, putea ajunge, la un echilibru de prețuri, introducemi măsurile restrictive. Dar în fine, admițînd, fiindcă trebue să ne închinăm forței guvernului, aplicarea principiului intervenționizmului de stat, cată să veghem ca el să fie cu socoteala îndrumar. E la ordinea zilei, chestia, exportului de cașcaval tare, una din producțiunile de samă, a provinciilor dobrogene. Nu e mult de cînd un ucaz ministerial anunțat că se va permite exportul cașcavalului, pentru doua luni și pentru ,producători". Era o măsură economică chibzuită, fiindcă mulți, foarte mulți plugari, economi de vite și fabricanți se îndeletnicesc cu aceasta industrie a laptelui de oaie. Era chibzuita fiindcă piața internă fiind satisfăcuta, aparea și producția nouă, acea din anul acesta 1923. Iată însă că ministerul de comerț, publică un nou comunicat pe care-l reproducem în extenso : „Deși ministerul intenționa să lase liber numai exportul cașcavalului tare, zis grecesc, totuși fața de faptul că ne-a fost adus la cunoștință că negustorii de brînzeturi au acaparat, în vederea exportului mai tot cașcavalul, de ori ce fel, destinat consumației interne ,producînd prin aceasta, o scumpire excesivă a acestui aliment, s'a renunțat la această intențiune". Ei bine acest comunicat, păcătuește și în argumentare și în concluzie, el calcă alăturea cu logica și sancționează acolo unde nu trebuie nedrept, e inechitabil, e complect greșit din punctul de vedere economic național. Mai întâi, n’a fost vorba de exportul liber decît pentru producători, și nici decum pentru negustorii de cașcaval. Daca în urmă, cine știe prin ce intervenții s’a întins în gîndul celor de la minister, acordarea libertății exportului de cașcaval și pentru alții decît producătorii, poartă o vină mare acei cari s’au gîndit la așa ceva. In adevăr, trebue odată sa ne hotărîm la protejarea industriei naționale, să susținem pe producător, să-l apărăm înpotriva speculei. Numai astfel vom călca pe drumuri bune. Dar acolo unde ministerul apare și ilogic în comunicatu-i, este cînd aducîndu-i-se la cunoștință că negustori de brînzeturi au acaparat mai tot cașcavalul și din această pricină s’a scumpit acest aliment pe piața internă, se sprijină pe această constatare pentru oprirea exportului. Dar pentru D-zeu ce are a face acaparatorul cu producătorul ? Acesta din urmă poate fi el vre-odată socotit acaparator, cînd el fabrica produsul ? Poate fi producătorul făcut vinovat de manoperile domoase ale acaparatorilor ? Nici de cum. Este o deosebire, ca de la cer la pămînt între acaparator și producător. Confuzia pe care o face ministerul nu e numai nelogică, dar e și criminală. Și în fine măsura luată de minister, de a opri exportul de cașcaval, în general, în loc de a cerceta unde este acaparatorul, sa-i dea în judecată conform cu legea pentru combaterea speculei și sa-i interzică acestuia libertatea exportului, așa precum de la început a fost stabilit, se dă o pedeapsa aspră, celor nevinovați, producătorilor cari nu au nici o vină, ba din potrivă sînt elementul cel mai principal al economiei nationale. Actualul regim de prohî Jbire, a stîrpit în fașă avîntul luat de Industria laptelui în Dobrogea. Mulți, cei mai mulți, s’au hotărît sa renunțe la fabricația cașcavalului. Măsura neduminată a ministerului, de a interzice din nou exportul, va da lovitura ăi grație acestei industrii. Una dintre cele mai mari greșeli pe cari le fac unii oameni, este generalizarea, pornind de la un fapt izolat. Ministerul de comerț cade în aceiași greșalâ, cînd interzice exportul toți, fiindcă a putut pentru constata că este un acaparator, un speculant, un netrebnic, amestecat printre cei ce merită solicitudinea statului Caută pe vinovat, d-le ministru, apucă-1 de guler, ■ pedepsește-1 pe el și numai pe el, dar nu distruge o industrie înfloritoare din care nefericiții dobrogeni își trag o parte din mijloacele de refacere, pe care ați uitat atîta vreme le puneți la dispoziție. săi ! Eri a fost distrusa producția griului, tot din pricina neduminatelor măsuri preconizate de acest intervenționism intempestiv și de urîta demagogie întronată cum în politică, azi se distruge industria cașcavalului , mîine va pieri producția lînei, fiindcă se vor nimici turmele de oi pe care economul nu le va putea hrăni cu grăunțe o iarnă întreaga, iar în vară să arunce laptele la marginea drumului, ne avînd ce face cu el. Și tot astfel, vom ajunge, încetul cu încetul la sapă de lemn, prin nimicirea oricărei activități productive. E timpul să intre în arenă și rațiunea, nu numai impulsiunile și fanteziile. C. țiiiulev Cronica politică N 19TBl iEIliil Ulfilir flCEll si 1.11«. lantilian Ziarele se ocupă de cele arâtate la congresul partidului progresist, la Botoșani, de către d. Alex. Marghiloman. A spus atunci șeful partidului progresist, că în 1917, a fost chemat la formarea guvernului de către Rege, după îndemnul d-lui I. C. Bratianu. D. Marghiloman în sprijinul arestei declarațiuni, a cetit și un document, procesul verbal încheiat atunci în urma consiliului de coroană ținut la Iași. Era în preajma încheierii păcii. Dușmanii deveneau agresivi țara romînească nu putea ține piept, avînd in spate și chiar în măruntele sale, un alt inamic, pe rusei revoltat. Politicianii, s’su năpustit atunci în contra d-lui Marghiloman, acuzîndu-l că a format guvernul în urma presiunilor șî indicațiilor lui Mackensen. Cel învinuit a tăcut ani de zile. Ani de zile a purtat năpasta în suflet. Și în fine, azi, cînd nu mai era nici un motiv să tacă, ai declarat, așa ca să răsune în cele patru colțuri ale țârii, că și-a făcut datoria chemat de nenorocirea țârii, de suveranul ei și despartidele cari nu-și puteau lua răspunderea. A jucat un rol frumos șeful conservatorilor progresiști, un rol cu care, partidele conservatoare și mai ales oamenii de ispravă, au fost obișnuiți. Azi, ziarele, ocupîndu-se de această chestie, comentează citirea documentului, și arată că d. Marghiloman Pa a căpătat abia acum. Reflexia cea mai curioasă e că liberalii P ar fi procurat pentru a reabilita, pe d. Marghiloman în scopul sa poată intra într'un viitor guvern. E nelogicâ această reflexie, pentru că, d. Marghiloman, trebue să fi avut acel document, doar a fost prim ministru, în urma încheierea lui șî e în acelaș timp nedreaptă, fiindcă un om care nu are vină, nu are de ce să fie reabilitat. A fost doar o legendă falsă, pe care partidul conservator și șeful său, au dus-o ca pe o cruce, un lung șir de ani. S'a isprăvit calvarul. Vorba „reabilitare”, e o insultă nemeritată, o nouă suliță izbită în coasta unui martir politic. Șofer criminal Autoritățile locale au fost înștiințate că șoferul Blaj Ion, de fel din Oradia Mare, autor al unei crime săvârșite în acel oraș, s’ar afla în localitate. S'au luat măsuri de Urmărire. Din Port Cercetări.Autoritățile portului cercetează actualmente un denunț prin care, mai multe persoane din serviciul maritim sunt acuzate că au comis contrabande, în legătură cu comercianți din oraș. In interesul cercetărilor, suntem rugați a nu da alte amănunte. Sanitare.—Un ordin telegrafic al direcțiunei serviciului sanitar, dispune să se ia severe măsuri pentru preîntâmpinarea epidemiei de variolă ce bântie cu furie în Grecia. Expulzări.—Au fost înaintați poliției portului pentru a fi expulzați, rușii Abram Sîmionovici Vasile Mîmalov, Ivan Folstw și Al. Bundalov. Comerțul cu Rusia sovietici. Din portul nostru au plecat vapoarele „Dervidje” olandez cu 350 tone coloniale pentru Odesa și .Maid of Patras" englez cu 450 tone manufactură spre Novorosisk. Benzină pentru flota engleză.Din port a plecat vaporul englez „Furbo" cu o încărcătură de 6000 tone benzină destinată vaselor militare engleze din Malta. Îmbunătățiri portului.Ministerul comunicațiilor a atribuit suma de 43 milioane pentru a fi întrebuințată la cumpărarea unor macarale electrice, necesare manipulaților de mărfuri în portul nostru. II Nenorocirea din bal. Ferdinand I - Un muncitor îngropat de viu D. Tudor N. Mira, a adus la cunoștința poliției că eri după amiază pe când se lucra la săparea temeliei casei sale din bulevardul Ferdinand, malul de pământ surpându se pe o întindere de câțiva metri a acoperit pe lucrătorul Gheorghe D. Pocaru. Victima a fost scoasă de tovarășii săi, după, o muncă de câteva minute, moartă. Cadavrul a fost transportat la morga orașului. în jurul marilor furturi de stofe Un funcționar vamal dispărut Am anunțat la timp despre marile furturi de stofe, descoperite la magazia gărei din port. Cercetările ce au urmat la Galați, de unde au sosit aceste mărfuri, casei de expedițiuni locale «Oficiul Român de Comerț», au stabilit vinovăția funcționarului vamal drescu de la acea Alexanramă, care a dispărut fără urme. Marea nMreio ui a Oprilei unite Afluența de la Daci».— Presiunea armatei—«Dacia» blocată.—Noui ciocniri București— 20. In cursul zilei de eri Capitala a fost din nou în fierbere. Forțele militare în strate pe străzi, dádeau aspectul unei cetăți asediate. Cetățenii în valuri, valuri se scurgeau spre Dacia unde trebuia să se țină întrunirea, la orele 12 Sala a fost ocupată încă dela orele 11. In jurul ei armata făcea triajul celor ce doreau să asiste la discursurile șefilor opoziției. Președinte a fost ales d. Vaida Voevod, care a dat pe rând cuvântul d-lor Lungi, Mihail Popovici, Gr. Filipescu, Frățilâ General Gracosky, Raducanu, Borcea, dr. Lupu, Madgearu și alții. In timpul acesta, intrările în sală fiind barate de armată, cetățenii dinăuntrul ei a trebuit să iasă printr’un coridor subteran ce eșua în spatele trupelor, pe la întrunire, cu mare greutăți parlamentarii au putut să se ducă la Parlament. Mulțimea imensă de cetățeni împreună cu deputații excluși, s’au strecurat printre rândurile armatei și s’au adunat în fața teatrului național. Acolo, ciocniri noui s’au angajat între manifestanți și armată. Capitală, nu și-a regăsit liniștea decât seara târziu, după ce s-au retras trupele. --1—TT Vânătoare de prepelițe pe str. Mangaliei Astânoapte pe la orele 3, toți locatarii din str. Mangaliei au fost alarmați de repetate bubuituri ce veneau din mijlocul unui. Poliția venind la fața locului, dădu peste un individ, îmbrăcat în haine de vânător, prins cu o centură cu cartușe la mijloc și cu o pușcă la umăr ce mergea tacticos, spre barieră. întrebat de rostul său, nocturnul vânător a declarat că se numește Florea Tudorache de fel din jud. Ilfov, și că venind cu trenul de aseară în localitate ,pentru a-și căuta un ginere la Canara, a pornit în toiul nopței cu gând de a se duce în acea comună. In trecerea-i prin oraș, se abătu bietul om prin vre-o 3 varieteuri constănțene, și astfel se explică cum a dus la poliție a declarat că trăgea în prepelițele ce erau pe firele de telegraf din str. Mangaliei. Bandă de hoți de cai descoperită Caii furați se vindeau la Tulcea — in urma unor iindelungate cercetări întreprinse de poliția locală, împreună cu jandarmeria, s’a putut da de urma hoților de cai, ce operu ultimul timp prin județul nostru, mesând pe indivizii Vasile Bonea Marin și Marin Stan, ambii din județul Tulcea. Ultima lor lovitură a fost comisă în comuna Peletlia, unde s-a furat un număr de cai, unor săteni. Caii furați erau transportați în județul Tulcea, unde erau apoi vânduți. Cercetările urmează, pentru descoprirea și arestarea celorlalți tovarăși ai bandei. Faptele zilei Furturi—A fost arestat de poliție, individul Dumitru Agiul din str. Bogdan Vodă 31, prins cu mâna în buzunarul d-lui Florea Ușurelu din bulevardul Maria 123, cu gând de ai fura banii. Au fost de asemenea arestați Panait Paris și Ion Popescu din str. Rahovei 19 pentru furt. Sinuciderea din str. Cărămidari Sinucigașa înghite o bucată de sodă caustică D-na Florica Pavel strada Cărămidari No. din 14, vroind a-și pune capăt zilelor, a înghițit ori după amiază, o bucata de caustică de mărimea sodă unui ou. Fiind cuprinsă de dureri, la țipetele sale au sărit vecinii cari au transportat-o la spitalul comunal. Starea sinucigașei e gravă. fil SS SaBaaBM«! -^aamam Penciu Atanasof S’a stins într’o zi, într'o pilpîrie extremă. Clopotul bisericei suna; una câte una, iar loviturile ciocanului dăngăneau prelung și trist. A fost poate prima dată cînd Penciu Atanasof a făcut să se vorbească atît de mult de el. Omul acesta a trăit ca un sihastru, lîngă glia nimicită ani de a rîndul, din frageda tinereță, lîngă hergheliile negre, ca coamă pletoasă, crescute în grija lui de om harnic. Penciu Atanasof, a murit mai timpuriu decît trebuia. El era încă folositor țârei, munca lui era rodnică. Dispare cu el, o figură simpatică, o figură ca din povești, de uriaș, care ca palmele a răsturnat pămîntul plin de bălării al Dobrogei, făcîndu-l roditor și înflorit. Pencia Atanasof a fost unul dintre cei mai aprigi pionieri, din falanga destălmătorilor sterpelor cîmpii Dobrogene. Fie-i țărâna ușoară și amintirea duioasă. Da da Anchetele noastre In jurul colonizării «Dobrogenii n’au motiv să se neliniștea«că» ne declară secretarul general al ministerului de domenii. Profitând de faptul că se află în București, pentru a lua parte la marea întrunire a opoziției, directorul nostru, d. Leonida Moscu a căutat să aibă o convorbire cu secretarul general al ministerului de domenii, asupra colonizării Dobrogei. Dela primele cuvinte adresate de reprezentantul i «Daciei», și prin cari i se aducea la cunoștință cât de alarmate sunt spiritele asupra acestei chestiuni, d. l Vasile Chircuiescu, a declarat că iugrijorarea e nelegitimată. intre proectele guvernului intră într’adevăr și colonizarea Dobrogei, dar nu înțelege ca prin aceasta să servească interesele membrilor partidului liberal, astfel după cum se afirmă în surdină Casa centrală a împroprietăririlor cunoaște disponibilul teren situat dealungul mării și necesitățile sătenilor de lângă Dunăre. Intre cei ce vor fi împroprietăriți, guvernul va da precădere dobrogenilor lipsiți de pământ. Un singur fir conducător va urmări guvernul și acela fe de a presăra cât mai mulți români în satele cu populație eterogenă de pe litoralul mării. Directorul nostru abordând și chestiunea colonizării cadrilaterului, d. Chirculescu a expus planul ce-l urmărește:și care în linii generale e următorul: Se vor acorda tinerilor cari urmează să-și termine stagiul militar, loturi de câte 25 hectare astfel rânduite încât să formeze un cordon de la mare până la Dunăre, dealungul frontier» către Bulgaria In afară de aceasta, vor fi invitați români de pe malurile Timocului, din aproprierea Plevnei și din alte ținuturi ale Bulgariei să se strămute în cadrilater, pe locurile ce î le vor pune casa centrală a împroprietăririlor la dispoziție. Din cele expuse se desprinde cu ușurință linia de înduită ce și-o propune guvernul în vederea colonizărilor. Pentru prosperitatea provinciei noastre și pentru liniștea țării, ne declarăm mulțumiți, cu intențiile ce le nutrește. Așteptăm cu nerăbdare, să le vedem traduse în fapte. Informațiuni Corespondentul nostru d. Mihail Murtaza, ni se plânge că a fost grav insultat de un individ A <him Bocargea, vătaf de căruțe din Bazargic, însțt la aceasta de d. sub-comisar State Niclae, din acelaș oraș; înfierăm purtarea atât a lui Bocargea cât și a sub-comisarului, care nu -și înțelege datoria. — Mai mulți abonați din Moiieanu și comunele învecinate, ne reclami că nu primesc ziarul nostru. Astfel e cazul cu d. Băncescu agent al pescăriilor din acea comună, care in luna Februarie, a primit numai 17 numere din ziarul nostru. Cum știm, din ancheta întreprinsă de ziarul nostru că aceasta se datorește faptului că acele comune sunt deservite de factorul rural Tudor Apăru, care își bate joc de corespondența ce i se încredințează, rugăm pe d. inspector Tibacu să concedieze din serviciu pe numitul factor, trimițându-l totdeodată în fața justiției. — Cu multă plăcere aflăm despre logodna colaboratorului nostru d. George Babani secretarul consulatului albnez din localitate cu drăgălașa dr. Sofia T. Hristu din București. Transmitem tinerilor logodiți sine orile noastre felicitări. — Toate obietele donate pentru balul Comunității Israelite din localitate ce va avea loc în seara zilei de Joi 22 Martie c. vor fi trimse prin Mercuri seara la domiciliul d-lui dr. dentist Julius Zolmer din strada Carol. — D. Gh Ghițescu comisar șef cl. III dela Guzgun a fost transferat la Silistra. — La prefectura juețului, va avea loc în ziua de 26 crt. o licitație, pentru furnizarea stâlpilor de telefon necesari în județ. — In ziua de 31 crt., se va proceda la încheierea registrelor administrației financiare și ale biroului vamal. — In zilele de Marți 20 și Mercuri 21 crt. O parte din abonații de telefon din localitate nu vor putea obține convorbiri din pricina modificărilor și înoirilor ce se fac la centrala telefonică. — Comandantul cohortei ,Ovidiu, aduce și pe calea aceasta viile sale mulțumiri, domnilor colonel Ródescu, C. Dumitriu- Codru și d-lui sub-lt. Brukner, pentru neprețuitul concurs ce l-au dat cercetaților la a doua șezătoare cercetășească. Teatrul „ispis“ turneul Marioara Voiculescu astă-seară DANSATOAREA ROȘIE — începutul la ora 9 fix. Organele de spionaj ale comitagiilor în activitate Silistra&—Locuitorii Pencia Ivanof și Dumitru Dancu Cazacu, ambii din comuna Cocina aflându-se la tăiatul lemnelor în pădurea Caracuz, au fost împresurați pe neobservate, de șase comitagii bulgari, armați complect și echipați în uniforme militare bulgare, cari le-au cerut, sub amenințări, să le indice numărul armatei aflată în regiunea Cocina, armamentul de care dispune, precum și pozițiunea în care se află. Ambii, pentru a scăpa dădură informațiuni imaginare, absolut false și numai după aceasta, bandiții îi lăsară în voe, dispărând prin desișul pădurei. 1 Reluarea tratativelor de pace j Atena 20 Ministrul Greciei la Paris, d. Romanos a comunicat guvernului grec că Franța ar înclina sora o reluare a tratativelor de pace la Constantinopol, unde puterile ar fi reprezentate prin înalții comisari respectivi. Guvernul grec nu este protivnic reluării tratativelor la Constantinopol. El va trimite noi delegați în caz când Turcia nu va mai fi reprezentată prin Ismed Pașa. Dacă însă acesta va reprezenta Turcia guvernul grec va apela din nou la serviciile d-nului Venizelos. Grecii de acord cu puterile Atena 20. — Colonelul Plastiras, întrebat dacă Grecia ar intenționa să întreprindă și singură o acțiune militară împotriva Turciei, a spus că Grecia nu se va aventura în nici un caz singură în război, dar că este gata să colaboreze oricând și în orice condițiuni cu marii aliați în mâna cărora și-a încredințat soarta și de la care așteaptă instrucțiuni și dreptate. Mizeria refugiaților din Cospoli Cospoli 18. — Epidemiile de tifos și variolă, au început să bântue cu furie, în rândurile refugiaților creștini. Mortalitatea în ultimul timp a crescut în mod simțitor. O comisiune franco-americană compusă din medici, a început să distribue ajutoare. Teatrale MESSALINA In sala teatrului „Elpis“ s’a jucat aseară frumoasa dramă de Wildbrand «Messalina». Atât protagonista scenei, d-na Marioara Voiculescu, cât și partenerii săi, au fost la înălțime, întrepretându și rolurile, cu conștiințiozitate și talent. Din «Dansatoarea roșie» ce se va juca asta-seară, așteptăm să scoată aceleași motive, de puternică emoție, ce a reușit să le provoace până acum, cu dramele jucate pe scena Elpis0'.