Dacia, iulie-decembrie 1923 (Anul 10, nr. 147-301)

1923-11-25 / nr. 271

ANUL X No. 271 CONSTANȚA Pondrato: CONST. IRIMESCU Redactl* și Administrația 1 Strada Traian 22 ABONAMENTUL P* 12 Sari....... 400 let . t} „ * * ■ • ■ ^50 . M*ua*crl«ele aepublicate no •• — isapoinni Director: L. M. WOSCU TELEFON No. 42/3 Apare zilnic la ora 12 DOI LEI EXEMPLARUL X rmMm Üoambiinaf 125gN © fcMIAIE 1923 Intra Aisutani Un deputat liberal constată ei partidele au intrat pe făgașul parlamentar ramurui. Dr. Lupu. Scandal e prezența dumitale pe banca ministerială General Moșoiu: ești director de circ. Dr. Lupu: ești elefantul circului. Gen. Moșoiu: ești augustul circului. Augustanii s’au coborât în arena. Utopia republicană De o bucată de vreme, zilnic se publică prin ziare, fel de fel de știri cu privire la mișcările poporului grec pentru instalarea regimului republican. Citind telegramele agențiilor, declarațiile expatriaților și comentariile gazetelor, se pare că „Republica“ e aproape un fapt înplinit. Chiar dacă aceasta șir fi adevărat, încă nu ar trebui ca presa streină, să facă o atmosferă într’o direcție sau alta, pentru mișcările populare din altă țară. Mentalitățile popoarelor nu sunt la fel și de aceia comentariile nu se pot potrivi srajițe.^ 1 poporul grec a fost de prept oblăduit de republici, si sub ageasta formă gretala a avut perioada cea mai glorioasă, cea mai artistică, cea mai civilizata. Să nu se uite, însă, că republicele denatem Heliada, era în mari cît sînt f‘ațele de azi. Evident applol poporul poorîț iulian publică făcea poliția și decidea de soarta patriei ; în vremi de primejdie, însă, se recurgea tot la luminile unui om filospV ofaipf sau straieg și cea ce a rămas din istorie, e că sub oblăduirea acestor monarhi, dictatori ori despoți, puterea și rea popoarelor și-a fericiajuns apogeul. Trebuia să fie astfel, fiindcă așa e logic, politica democratică, în care fiecare o părere și o soluție pentru orice problemă, e foarte asemănătoare cu politica de cafenea care se practică pe o scară întinsă și în Romînia. Aceasta e ultima rămășiță, anacronică, a vremilor politice din trecut. Popoarele, au evoluat, însă, și poporul grec a urmat și el firul noilor principii. Dacă pe ici pe colo, grupări de „republicani“ se adună într’o intr’o piață, și cafenea sau de acolo dictează o soluție organizației sociale asupra sau a formei de guvernămît, asta nu însamnă că înteaga nație ar vrea să se întoarcă la timpurile cînd din Arii* țide a fost ostraeiiat, sau un Socrate, otrăvit, popoarele din instinct. Azi își pun credința într’un singur ,om“ și în ordine ; iar dacă ordinea se tulbura cîte ridată, aceasta provine din geniș „bămenitor“ după să ciute frunte, de unde să comande și să se în fripte din bunurile pămîntești, fără grijă, și din belșug. Și în Grecia, cuminte și caută poporul . Cîți va ceasu future !tiuațîa, doar doar se vor putea cocoța, de acea reu resmerîți, chemări la pletușcii Și șampănii de presă în țari streini, pentru a pregăti atmosfera în interior. Mijcare republicana, serioasa în Drepia, nu existe, grupuri mici se probabil în zadar, agită și informații am precise, în acest sens, de la persoane abia venite din Atena. Iar în ziarul venizelist „Elefiște$ Vima“ poporul e âritet In ipostasa unui măgar legat intre un snop pe pat și umil te fin, între pălăria președintelui de republică și coroana regală. Mai lămurit nici ca se poate. Ar fi bine, ca cel puțin presa romînească sa nu se preteze la jocul politicianizmului, fie el din Grecia. M’am îngrozit de atîta arivism. Const. Irimescu Scimbare la față Citim in Journal d’Orient o prea interesantă comunicare din Angora, care ne pune pe gânduri. Se spune in acea telegramă că senatorii și deputații din Dobrogea au remis guvernului român, o întâmpinare scrisă, în care protestează vehement inpotriva atrocităților grecești in contra musulmanilor și a Cuțovlahilor, invitând guvernul să facă demersurile necesare penitru salvarea nenorociților de opresiune. Se mai spune in comunicarea aceasta că studenții români orignari din Macedonia in urma lui meeting au cerut și ei guvernului să intervie pe lângă ioemul grec, ca acesta să renuțe la colonizarea in bloc a lugiaților greci în zona locuit de Cuțovlahi, să uzeze depresalii asupra supușilor greci România, pentru a sili Gret sa renunțe la politica sa de pecuție. Mai relatează cornutul acesta că d. Batzari a scris în «Adevărul“ un >1 prin care dovedește păevidență că In Grecia se dă o politică de teroare, kivire la elementele musulj și euțovlahe, considerând liderea școlilor și desi a organizațiilor comunint un indiciu că guver Atena este decis a exsistematic elementele [re și că în Iugoslavia se aceași politică, ni se par cam exager ste știri și în orice caz îase. Nu avem nimic potriva unei apropieri reia și România, ba pivă o soceti» foarteutilă din punctul de vedere al politicei noastre externe, dar este de prisos ca pentru o atare alianță să fie înveninate relațiunile Statului Român cu Grecia și Iugoslavia. Avem nevoie și de prietenia acestor două țări, cu cari de altfel am dus războiul cot la cot. Ne bucură, scimbarea la față, a politicei de la Angora, dar ar fi de dorit ca dânsa să fie mai puțin agresivă față de aliații noștri. ^ Puncte comune de apropriere există și frăția turco-română în contra imperializmului rusesc care dăinuește cu aceași vigoare și sub dominația sovietică, se poate înfăptui mai lesne prin unirea tuturor forțelor decât prin destrămarea lor. Cir. Politice NU numai în partidul poporului sunt lupte. Aceiași situație dăinuește și în sânul partidului Național. Acum câtăva vreme, comitetul executiv a cooptat doi membrii noi, fără a fi fost locuri vacante. Se prevede că în comitetul județean care se va întruni Duminică 25 Noembrie, vor fi aprigi discuțiuni și poate chiar o ruptură. Căsniciile politice sunt în primejdie de la un timp încoace. Doctor B. TATARSKI Boli interne, boli de nas, gât și urechi. — Operațiuni rad. No. 1 Cufătanța Cronica zilei weinprine. Nu voi uita niciodată această reprezentație a „Salomeei" de Richard Straus, la opera din Paris, sub conducerea miraculoasă lai maistrului vienez. Celebra dramă a lui Oscar Wilde era de regulă încredințată Baronului lui André Messague, •un batteur de mesure", cum îi zic francezi,. Cu Weingartner, lucrurile se schimbau. Mi se părea că aud o altă operă. Sala era strălucitoare. Maestrul, subțire și elegant, apăru la pupitru, cu Tapletele blonde, curgându-i pe grumaz, <•$ mult salon modern. Coa4 a" ridicat bagheta și a purtat-o într’o mișcare originară și fluidă din dreapta la stânga, peste capetele muzicanților, un fior cuprinse nu numai jse 3 executanți, cași spectatori. Cei cari cunosc partitura, își vor aminti că ea începe cu trei cadențe vertiginoase atacate de, un singur contrabas. Weingartner privi câteva locuințe în pădurea conJiș GMște ior, apoi retaire solist, îl ampatcă de guler,ț zgâlțâi cu putere și apoi §i dfiU pace, aplecâind-se peste masa viori Prtane și prinși a trage, cu zeci de fMt nevăzute, vârfurile arcușurilor. Atunci când harpele pornesc a vărsa acete valuri de minurnate armonii orientale ”, constituesc „Dansul celor șeapte voaluri maestrul devenise pored transparent. Mi s’a părut, intr-un moment dat, că planează deasupra orchestră, Ca un nor ușor. Iar în scena finală, atunci când fiica lui Nerod stă trântită ca o panteră, ținând înlănțuită cu brațele-i pătimașe tipsia de aur, părul de nebun al șefului de orchestră, se sburlise parcă de la sine: »fai baise ta bauche, Jo-kana-ha-a-an». întreaga frază, până la silaba *na» inclusiv, este un strigăt de disperare, de pasiune, de delir, de frenezie. Maestrul se desbate ca un arbore muncit de uragan. Silabele ultime «ha-a-an», sunt șoptite, abia auzite , mugetul orchestrei se topește, un plânset ascuțit scâncește dintr’o violină. Ier a dispărut de pe Weingare stradă, s’a făcut tipul, a intrat sub pupitru. Jocul se repetă la fraza următoare: J'ai mordu tes lèvres, Jo-kana-ha-a-an.“ Iar atunci când Herod îngrozit, de pe înălțimea tronului de purpură, dă ordin centurionilor smulgându-și cărnurile obrazului : , Tuez-moi ce monstre", când soldații prăvălesc scuturile peste animalul acela plin de sânge într’un zgomot infernal de alămărie, Weingartner se făcuse atât de mare, atât de mare, încât mi se păru că va atinge cu bagheta sânii Hesperidelor ce împodobesc plafonul palatului Gavarni. André Messager, întrebat ce părere are asupra artei ilustrului său coleg, răspunse cu răutate. —Socotesc că reprezentația trebue să se dea numai pe scenă. E drept că toți ochii erau ațintiți asupra maestrului și sunt convins că foarte puțini au urmărit în seara aceea spectacolul propiu zis. Dar se putea un spectacol mai imagina oare sublim, mai rafinat, mai impresionant decât acela al direcțiunei lui Weingartner ? Ax. Poni Vapor pus sub supraveghere Vaporul iatalian „Ana“ sosind din Grecia încărcat cu vinuri străine, acestea fiind prohibite la import, vama a oprit descărcarea vasului, punăndu-l totodată sub supraveghere, deoarece s’a încercat a se introduce vinurile, prin contrabandă, în oraș. Sub acest titlu, un ziar din localitate, care și-a făcut o specialitate de a lovi și unde nu trebue, publică o notiță, în care arată că un grup de «liceeni, adunați în fața școalei normale de fete din localitate, au făcut o lungă serenadă acompaniind’o cu cântece obscene. Relatând apoi că directoarea acelei școli, trimițând pe economul școalei ca să-l gonească, acesta a fost bătut zdravăn cu lovituri de box. Suntem rugați să înștiințăm că la liceu s’a făcut anchetă și s’as constînat că bieții venind de la sărbătorirea onomasticei a uinuia dintre ei, trecând pe bulevardul Ileana, cântau cu mandolina, fără acompaniament de cântece obscene și după ce se depărtară, mergând încet, ajunși în dreptul localului de jandarmi au fost atacați de un servitor cu ciomagul și unul din liceeni a și fost lovit. Acesta la rându-i și a apărat asvărlind cu o piatră cu care a lovit pe angresor. Ne facem o plăcută datorie să constatăm că liceenii noștri nu sunt acei pe cari Dobrogea jună îi zugrăvește și-i defăimează. Să nu se creadă că este vorba de capitala Croației. Nu, nu, Zagreb este un armăsar de curse care a fascinat pe sportimeni noștri. Rezum după un ziar din capitală impresia ce a public, vestea morții făcut în nobilului armăsar, „Moartea lui Zagreb“ cu subtitlul «cum s’a petrecut accidentul“. Zagreb armăsarul, nu a murit de moarte bună. El a murit în exercițiul funcțiunii din cauza unui accident.—a călcat cu stângul.— Mai departe cotidianul capitalei dă „nouă amănunte“. Amănuntele sunt următoarele: Zagreb alergând la hipodrom, și-a rupt un picior. Trei medici renumiți au constatat la fața locului, fractura samoidului de la încheetura piciorului drept dinainte. Ambulanța de salvare a hipodromului nu a putut pe Zagreb pe van, pentru urca că era nervos. A fost dus în grajdurile d-lui Neproponte și operat, după ce a fost întâi narcotizat cu morfină. Operația a reușit, dar armăsarul a murit, după ce i se făcuse un bandaj în ghips. Consternația în public a fost mare. Jockeul împreună cu tot personalul hipodromului plângeau. Tot timpul personalități de seamă au cerut lămuriri telefonice. înhumarea a avut loc în prezența unui numeros grup de sportimeni și a întregului personal, în satul Preoțești. Discursuri nu s’au ținut.—Era probabil ultima dorință a lui Zagreb.— Acestea sunt amănuntele morții și „înmormântării“ lui Zagreb, in timp însă ce în București se săvârșea înhumarea „în fața unui numeros public» a lui Zagreb armăsarul, cam in aceeași zi și cam la aceeași oră în Constanța zăcea într’un șanț la marginea șoselei de lângă spitalul comunal un muribund, învelit cu o plapumă și Întins pe o țoală pusă peste mocirla produsă de umezeala nopților cețoase. Bolnavul—om, respins de la intrarea spitalului, nu a meritat însă soarta bolnavului—armăsar, care a murit cu conștiința împăcată că, omenirea a făcut pentru el tot ce știința a născocit până astăzi, pentru ca să i se salveze viața, cu riscul de a rămânea șchiop; și a mai murit văzând, cu ochii săi cei mari, cum oamenii plâng la căpătâiul animalelor și dau cu piciorul în semenii lor. Nu degeaba se zice că omul e animal. Aici se vede afinitatea de rasă. Borax .. H"‘'HTl» ■"■ [UNK]HllMi Isprava unor liceeni Moartea lui Zagreb Finante-Comert - ECON Ofil si 24 NOEMBRIE 1923 Activitatea silozurilor pe ziua de 2 Noembrie Eșiri : Porumb kgr. 907600 Mișcarea portului Vase Intrate: — .Anchorton- englez cu 4350 tone reale și 700 tone cherestea cede la Sulina spre a complecta încărcământul de cereale, „G. J. Gibaldi“ italian cu 700 tona mărfuri generale dela Alexandria. Vase elite:—„Cite de Peronne“ francez cu 300 tone petrol pentru Salonic, ,.Marina" grecesc cu 300 tone petrol pentru Smyrna. „Nicomedia“ italian deșert de la Cospoli spre a încărca produse petrolifere. Navluri maritime Constanța-Cospoli — Cer ale Ltq. 3 jum. per tona, cherestea Ltq. 30 per vagon, petrol Piastre 12 per Iada, petroi vărsat Ltq. 5 per tona. Constanța-Pireu. — Cereala Fis: 40 tona, cherestea Ltg. 8 per vagon, benzină piastre 30 per lada, petrol Lts. 7 jum. per tonă. Constanța Marsilia Genova.— Cereale fts 40 per tona, cherestea Lts. 10 per vagon. Constanța - Alexandria.— Cereale shillings 12|6 per tona, cherestea Lts. 9 per vagon. Conatanța-Anversa-Roterdam Hamburg. — Cereale 11)6 per unit. Piața de pielărie Pe kgr. talpă 140-160, piele blank 175-200, toval 180-200, box indigen 50-62 lei (fusul) box străin 66-78, șevrola 78-98 li-a 45-68, 111-a 38-52, mertnZ îeo 260, lak sterling 185-215, lac a II-a 90-105. Proces de faliment Tribunalul Caliacra a respins cererea de declarare în stare de faliment a firmei Frații Pincovici, cerută de foști sau pretinșii funcționari ai firmei, care pretind că li se cuvinea oarecare sume de bani. Cum firma pârâtă a dovedit că nu este în încetare de plăți, neavând nici o poliță protestată, după cum au comunicat Portăreii Tribunalelor Ilfov,Constanța și Caliacra și mai alesă ea este creditoarea reclamanților, cererea a fost considerată ca făcută cu rea credință și Tribunalul a obligat pe reclamanți să plătească suma de 15000 lei cheltueli de judecată. Sold porumb kgr, 7990975 Sold orz , 15387848 Sold ovăz : 5654303 Sold secară „ 15220 Intrări: Porumb kgr. 820450 Orz , 568840 Ovăz 13800 Împroprietăririle din Cadrilater Se vor aduce coloniști din regat de Bac. 24. — La consiliul miniștri de elt,d. Al. Constantiniscu, ministrul agriculturei, în urma intervenției parlamentarilor județelor Caliacra și Durostor, a expus principiile generale ale nouei legi de exproriere și împroprietărire ce urmează să se aplice în Cadrilater, unde legea agrară din regat nu se aplică. După această lege, statul va expropria o treime din pământurile ce trec de cinci hectare. Sătenii vor răscumpăra cele două treimi cari le vor rămâne de veci, plătind valoarea în natură. Pe terenul expropriat, se vor aduce coloniști din regat. D. Al. Constantinescu Din Bazargic iseară—după miezul nopței —sergentul de oraș Panait Constantin care face post in str. Principele Ferdinand, văzând deschis localul Bragadiru și cum trecuse de mult ora fixată pentru închidere, a somat pe patron și chelneri să Închidă localul. D. Ioan Petrescu grefierul cabinetului de instrucție și corespondent de ziare care se afla ca ultim client a Început să țipe ln sergent spunând : „Eu sunt rudă cu polițaiul 4 și retragere că te împușc cu revolverul etc. făcând astfel pe sergent să nu-și poată face datoria. Aducându-se cazul la cunoștința d-lui C. Caranfil polițaiul orașului d-s- a delegat pe d. comisar Filip Nicolau a face cuvenita anchetă. Mulțumire publică Credem a ne face o datorie morală aducând și pe calea presei viile noastre mulțumiri unor Societății de asigurări generale „Naționala” din București, pentru modul curant și rapid cu care ne-a lichidat dauna de incendiu ce am suferit-o în ziua de 3 Noembrie 1923 când un incendiu a distrus motorul, instalația electică și sala de mașini a fabricei noastre. Relevăm cu această ocaziune și mulțumim călduros și Domnului Haralambie N. Mangoianu agentul principal al acestei societăți care, cu o vădită bunăvoință ne-a dat prețiosul d-sale concurs atât la contractarea asigurării cât și la lichidarea daunei care s’a efectuat în scurtul timp de 15 zile. MINERALA Societatea Anonimă Președinte 1. Teodorescu-Valahu Ac-tor delegat: R. Cocea. Aflăm că în curând va apare în Brăila, revista „Romania filatelia“ scrisă în limbile franceză și română. Revista, sub direcțiunea unui comitet, va apare sub auspiciile ziarului „Cuvântul» secția filatelică, la care se pot adresa toți filateliștii. Cursurile schimbului Bursa din Paris de la 23 Noembrie 1923. Romania . . . 9.— Piața cerealelor Cereale sosite și vândute la obor: 190 căruțe cu orz cu 378 lei suta. 28 căruțe ovăz cu 320 lei suta de kgr. 4 căruțe rapiță sem. 660 lei suta de kgr. 3 căruță rapiță sălb. cu 400 lei suta de kgr. 260 căruțe porumb cu 418 lei suta de kgr. 1 căruță meiu cu 320 lei suta de kgr. 1 vag. fasole cu 1000 lei suta de kgr. 23 căruțe cu fân cu 130 lei suta de kgr. Operațiuni încheiate prin Bursă: 2512 vag porumb nou 420- 440 lei suta de kgr. 23 vag. cu Orz 380-410 lei suta de kgr. Piața lemnăriei Pe metri cubi: ruglarie 1900- 2200, dușumele 2000-2200, tâmplarie 2200, scânduri tombant 1900, Il-a 1700, cioplituri de brad 1750, scânduri diverse la 1900, Il-a 1750, IV-a 1550,șipcărie 1-2 jum. m.l. 1750, 3-6 m. lungime 1850, Londra....................81.35 New-York . . . 18.61 12 Belgia...........................85,60 Italia . . . . . . 80,30 Praga...........................54,60 Serbia....................20,90 Elveția . . . . . 325,0 Viena........................ 26. Grecia...........................25,50 Piața colonialelor * 2 Zahăr 26-29,50 orez 15,50- 22, cafea 62-70, paste făinoase 14-17,50, săpun turcesc 40, măsline 32-48, untdelemn grecesc 72, sardele portugheze 1.400, cașcaval 45, Telemea 38, stafide sultani 60, stafide negre 25 Revoluționarii greci ULTIMA ORA se declară dinastiei Atena 24 — Colonelul Pîastîrag s-a prezentat regelui, căruia i-a declarat că șefii revoluției nu împărtășesc punctul de vedere privitor la schimbarea formei de guvernământ în Grecia.Chestiunea regimului din Grecia nu poate fi soluționată prin forță. Șefii revoluției sunt de acord cu Venizelos în ce privește plebiscitul, care nu poate avea loc decât după alegeri și aceasta în cazul dacă republicanii vor avea majoritatea. Plastiras a încredințat pe rege că guvernul revoluționar va ști să mențină ordinea. Opoziția și alegerile din Grecia Atena 24 — Reprezentanții opoziției unite s’au prezentat d-lui Gonatos protestând împotriva schimbării sistemului de votare la alegeri. Opoziția va publica un protest în acest sens. Mișcarea republicană din Grecia Atena 24 — Republicanii din Larissa au fost împiedicați să țină o adunare de către populația orașului care a manifestat pe străzi pentru menținerea actualei forme de guvernământ. Au avut loc ciocniri de stradă și cinci republicani au fost răniți.