Dacia, iulie-decembrie 1923 (Anul 10, nr. 147-301)
1923-07-22 / nr. 165
H íV ANUL X No. 165 Fondator: CONST. IRIMESCU Redacția $1 Administrația strada Traian 22 ABONAMENTUL ■ 300 lei 160 . Manuscrisele nepublicate au acr la apolată — Director: L. M. MOSCU TELEFON No. 42/3 Apare zilnic la ora 12 — UN LEU NUMĂRUL Pe 12 luni . 6 . • CONSTANTA Duminică 22 IULIE 1923 Coadă la pâine, coadă la locuri de casă, coadă la bilete de tren, ne-am cam săturat de atâtea cozi. Nu s-ar putea găsi și capete pricepute cari să nu se mai codească ? Și nil ne huli singuri A fost sau nu a fost bine primit ”. Vintilă Brătianu, în călătoria sa din străinătate, iată o chestie la ordinea zilei, discutată pe larg în șiruri lungi de reportaje și articole. A reușit sau nu a reușit, ministrul nostru de finanțe în scopurile ce-și propusese, iată altă chestie pusă pe tapet. Citind ziarele romînești, ți se sburnește părul de rușine și de ciuda. Ministrul țării, trimis în streinătate în chip oficial a fost ținut la ușă de finanța franceză și engleză, el nu a reușit să realizeze nici un împrumut, persoana sa atît de neplăcută streinilor a fost cauza recei primiri și animozității cu care fost întîmpinată țara romîanească și sîngele nostru se grămădește brusc la inimă, necazul ne înăbușă. Iată însă că în relatările pe care d. Vintilă Brătianu le face în consiliul de miniștri, d-sa afirmă că a fost primit într’un chip foarte călduros atît în Franța, unde d. Poincaré și-a arătat convingerea că Romînia are o menire importantă în Orient, atît în Italia, unde d. Mussolini i-a făcut o primire cordială, cît și în Anglia, unde camera comunelor și lordul Griefietz l’au sărbătorit. Dacă așa stă adevărul, daca oficial d. Vintilă Brătianu, ministrul român, a fost primit cordial și cu considerația datorita Romîniei, cum se poate afirma lucruri de natura celor afirmate, astfel încît să ne dăm singuri tifle rușinoase și să ne fălim cu disprețul pe care pretindem că străinătatea l’a arătat unui reprezentant al țării noastre. E o vină, în acest fel de a fi. E vina politicianismului care înpinge— din ură, din invidie, din obiceiul de a combate ori ce face și orice încearcă un adversar—pe unii și pe alții să micșoreze meritele străduințelor celor pe care un partid sau o clică, ori un ziar — chiar independent — nu-i poate suferi. Am asistat, în zilele grele de după război la ceva analog, cînd refuzul d-lui Ion I. C. Brătianu de a semna pacea, care ne despuia de multe din promisiunile făcute de aliați, a fost țintuit, în țară, la stîlpul infamiei, în loc de a fi fost susținut gestul omului care nu dorea decît binele țării lui. Am asistat și la sfîșietoarele acuzațiuni, la nemernica campanie dusă în potriva d-lui Alex Marghiloman, arătat ca un adversar al aliaților noștri, numai și numai pentru a-l înlătura de la guvern, unde îl chiamă restriștea în care se află țara. la Asistăm acum, din nou, insinuările grele, dar mascate în zîmbete și cămări, cari nu pot bucuria interioară ascunde ce mijește în sufletele meschine și vedem cum la o răspîntie importantă, acțiunea unui om, spre binele țării, este suspectată, batjocorita și persiflată. Cum să reușească oamenii politici, cu adevărat, în misiunile lor sociale, dacă ei sunt zugrăviți cu figuri urîte, cum să aibă acești morală oameni autoritatea de a se chiar streinilor, dacă impune singuri noi îi hulim și-i discredităm ? E o mare vină, această procedare și „presa“ nu are de ce se lăuda cu aceasta pretinsă a ei, operă patriotică.____________c. Irimescu Cronica zilei MILON Năesat la Crotone, fiorosul gladiator dintr'o singura lovitură de pumn, dobora un bou. Odată vroind să rupă în două un stejar crăpat de trăznet, trupul pomului s-a închis peste el strivindu-l. Puget, folosindu-se de această legendă, a făcut o statue celebră pe care văzând-o regina Maria-Tereza, a strigat: « Vai, bietul om !» In adevăr expresia marmorei este vie, începând această cronică nu intenționam de fel să vă vorbesc de învingătorul jocurilor olympice sau pythice. Milenul nostru este un biet chelner. Pe când mâncam aseară la un restaurant a cărui firmă te transportă pe lagune, am rămas uimit la auzul acestui nume repetat de nenumărate ori. Milon, Milon, Milon! N cunoșteam, îl mai văzusem eu undeva pe individul acesta. Și pe când orbâcuiam cu gănului prin filele trecutului, dintr’odată grupul lui Puget de la Luvru îmi răsări în fața ochilor și fără să vreau, am zis: „ Vai bietul om“ Miron apărea și dispărea, aci cu mâitie goale, apoi îngropat sub o imensă piramidă de farfurii, sticle, pahare, baterii, solnițe, cuțite, furculițe și șerveturi. Nimic comun cu illustrul său omonim, nici urmă de atletism în stărpitura aceasta pipernicită, cu nasul cât un făcăleț; și totuși parcă erai dispus să-l apropii, căci a fi „chelner“ în toată accepțiunea cuvântului nu e un lucru ușor. Chelnerul trebue să fie isteț, să știe să se strecoare, să lupte cu coatele, să aibă memorie, să fie echilibrist, jongleur și acrobat. In fine îi se cere să fie poliglot și matematician. Se mai pretinde de la el să fie manierat și să inspire încredere. Milan lua comanda de la șapte mese dintr’odată. Trântea cârpa ce-o ținea subțioară de trei ori pe ciordas, de patru-cinci ori pe cele șase scaune, apoi asculta cu evlavie comanda și țăși ca o sfărțează la clienții de alături, apoi coborând estrada de lemn, Miron trâmbița către bucătării: —Două măndrețe mai bine observate-e... — Trei cleioase pentru No. zece-e... —Una «mici» cu piele pe varză-i... —Și capățăna d-lui maior să se faca pastramă-i... Milon, hei Milon, Milon, pst... — Vine, vinee, vinece-i... Milon de la Venezia, demn descedent al Milonului de la Crotone; acela se bătea ca oamenii ; tu te lupți cu elementele și cu alimentele, ca muștele și cu sosurile, cu fălcile semenilor tăi și cu fleicile boilor pe cari alții îi-au prăvălit, cu țoiurile și cu bateriile; artilerist și pisan desăvârșit, călăreț pe coadă de mătură, etern aviator, tren fulger și ceasornic de preciziune; ai bine meritat numule ce-l porți cu atâta convingere? —A se comanda o mie și una de coroane de lauri bătute pe spază. Ax. Poni Faptele zilei Furt. — Săteanul Constantin Creța din com. Topești județul Gorj, a reclamat poliției pe lucrătorul zidar Ilie Bubniuc, care i-ar fi sustras dintr’un cufăr pe când dormea, 1100 lei. Servitoare hoață. — D. V. Georgescu din str. Cristea Georgescu No. 16, a reclamat poliției că servitoarea din casă i-a fugit, luând cu sine lucruri de valoare. iȘ Din Decuzol Locuitorii comunei noastre au pus zilele trecute, bazele unei societăți culturale sportive cu denumirea „Zorile». Comitetul de conducere se compune din domnii: Radu Oprișan președinte, Ion P. Cristian vice președinte, Radu S. Cristian casier, Dimitru Dragomir secretar și Radu C. Topală bibliotecar. Furturile din vagoane —Controlorul de tren Iancu Arghir autor al unor furturi — Am arătat în nenumărate rânduri, furturile ce se comiteau prin trenurile de marfă, fără ca autorii să poată fi niciodată descoperiți. Datorită acestui fapt, brigada de siguranța din localitate a luat măsurile ce se impuneau, cari au avut de rezultat descoperirea unuia dintre hoți în persoana controlorului trenului 113, Iancu Arghir, care a fost prins pe când desfăcea mai multe colete în cari se aflau stofe și pânzeturi, cu scop de a fura. Adus la brigada de siguranța, au început cercetările, pentru a se stabili dacă numitul mai are la activul său și alte furturi și dacă mai sunt și alt. complici. ALTE ARESTĂRI Cu ocazia primelor cercetări ce s’au făcut astăzi dimineață, au fost Arestați și ceferiști Dumitru Dobre și Ioniță Răceală, cari organizați în bandă, fraudau vagoanele încărcate cu mărfuri. La domiciliile celor arestați s-au găsit mărfuri în valoare de zeci de mii de lei. Astăzi se vor opera și alte arestări. Asfixierea de pe vaporul „Prince“ Mai mulți muncitori ce lucrau la încărcatul cerealelor pe vaporul sub pavilion englez „Prince“ erau să-și găsească sfârșitul în hambarul acelui vas. Rămânând noaptea să doarmă în magazia cerealelor, ei s’au asfixiat din pricina gazelor emanate de la cereale, astfel că dimineața au fost scoși în nesimțire. Făcându-li-se respirație artificiala au fost readuși la viață. Numai starea unuia dintre victime, Iopatarul Stoica Matei inspiră serioase îngrijiri. Nenorocirea din Cerchezu La spitalul comunal din orașul nostru a fost adus în stare gravă, tânărul Teodor Niculae din comuna Cerchezu, strivit de o căruță. Noua lege militară în Iugoslavia Belgrad 20 — Parlamentul a votat noua lege durata serviciului care fixează militar la 18 luni. Votul a fost exprimat prin 150 voturi ale partidelor radicale și democrate contra 33 voturi ale deputaților musulmani clericali și agrarieni. Legea prevede că durata serviciului militar va putea fi redusă în favoarea studenților fii mai mari cari susțin familiile lor sau pentru aceia din a căror familie au murit 2 membri de la 1912 la 1918. Noua lege fixează și salariile ofițerilor, stabilind o sporire însemnată. Patriarhul Kazantinau a fi urmărit Riga 21—«Isvestia» ziarul oficios al guvernului sovietelor anunță că prin eliberarea patriarhului Tihon, urmărirea lui pe cale judecătorească continuă. Procesul va fi judecat în curând. Banditismele din oraș Un sătean jefuit pe strada Remus Opreanu Prefectura de poliție ne aduce la cunoștință că un țăran venit în oraș după târgueli, pe cănd se află pe strada Remus Opreanu, a fost atacat de un individ bine îmbrăcat care l-a jefuit de 2000 lei, ce-i avea asupra lui. D. subcomisar Stanciu conduce cercetările. Accidentul din port La manipularea mărfurilor de pe vaporul german „Morea“ acostat în portul nostru, macaraua de la hambar a isbit cu putere pe marinarul I. Rust, spărgându-i capul și lăsându-l aproape în nesimțire. Victima a fost pansată la infirmeria din port. Mișcarea negustoreană Cum se fac legile la noi, o știm cu toții, din birouri și cu pretenția de a răsturna lumea. Din această pricină el schiloade. Ultima dovadă o avem după legea chiriilor și cu legea speculei. Iată o telegramă edificătoare: Domnului Vasile Sassu Ministrul Industriei și Comerțului Regulamentul legei speculei nu clarifică lacunele ; este nedrept ca negustorii să fie damnați pentru mosorele, condeteală, bibelouri, panglici etc. Rugăm binevoiți a regulamenta și dispune ca listele să cuprindă numai articolele de curentă necesitate pentru consumatori și nu articolele de lux. Astfel cum e azi legea și regulamentul va duce pe toți negustorii la pușcărie fiind imposibil ca din mii de articole să nu se omită din listă un articol de minimă importanță ori să cadă eticheta lipită pe obiect. Rugăm ca printr’un nou regulament și prin binevoitoarele D-voastre dispozițiuni să atenuat gravele efecte ale acestei legi care sub forma actuală este o lege ce va distruge pe toți comercianții. Sfatul Negust. Secția Constanța Calea aceasta, a intervențiilor scurte și lămurite, cu întreaga autoritate a unui organizm bine alcătuit, și cu rost așezat pe temelii nediscutabile, este singura cale prin care se poate ajunge la îndreptarea greșelilor. Sfatul Negustoresc își face datoria în toată cunoștiința, cu atăt mai rău dacă nu e înțeles. VALUTA Buc. 21.—Leul nostru a cotat la bursa din Paris 9,00 centime. OBORUL 20 Iulie 1923 48 căruțe porumb cu 410 lei suta de kgr. 3 căruțe ovăz cu 395 lei suta de kgr. 70 căruțe cu orz cu 335 lei suta. 20 căruțe cu fân cu 110 lei suta de kgr. 1 căruțe rapiță naveta 500 lei suta de kgr. BURSA 20 Iulie 1923 14330 kgr. de orz cu 390 lei suta de kgr. 4 jum. vag. cu rapiță cu 540 lei suta de kgr. 8 vag. jum. porumb livrabil siloz cu 425 lei suta de kgr. Cutia cu scrisori Ni se trimite spre înserare, scrisoarea de mai jos : Domnule Director, Subsemnatul G. Munteanu, din com. Adam-Clisi, jud. Constanța, pe când lipseam de acasă domnul Jean Dinu, administratorul plășii Traian, sub pretext de a cumpăra o bucată de rahat a intrat în prăvălie, unde soția mea era singura și profitând de aceasta, a luat-o în brațe și târând-o în altă cameră, a încercat să o batjocorească, mușcând-o pe spate și pe mâini. Soția mea s-a luptat cu el aproape o oră și cu mare greutate, abia a putut scăpa nesiluită de acest domn. Cu stimă O. Munteanu N. R. Redacția nu’și asumă nici o răspundere asupră celor scrise mai sus, și cari dealtfel au fost aduse și la cunoștința parchetului. Suntem informați că s’a dispus facerea unei anchete pentru a se dovedi dacă afirmațiile d-lui Munteanu sunt ori nu, întemeiate. PIETRIȘ ȘI NISIP de vânzare la Tataia a dus la domiciliu PREȚ AVANTAJOS le nu Ieste femnierele Ioc? O audiență la ministrul de interne. — Primăria urmează o politică de fățărnicie ?.—Chemarea urgentă a primarului la București întrebarea: «se va deschide oare Cazinoul?* se repetă din ce în ce mai des, și o poți afla oricând pe buzele localnicilor ca și a mănunchiului de sezoniști ce au sosit în oraș. Puțin obsedantă, ea are de rezultat pierderea speranței, nu mulți, de a-și mai putea distra ochii pe siluetele jucătorilor din jurul meselor de cărți sau de a-și simți urechile străbătute de acordurile muzicei, împletite cu zgomotul valurilor ce se lovesc de dig. Unii se delectează afirmând în fiecare zi, că «astăzi» se reiau jocurile; mulți își văd proectele de afaceri irosite și numai puțini mai sunt acei cari păstrează un cuvânt de hulă împotriva jocurilor. Mișcarea, viața, din jurul lor avea darul să ofere pentru toți câte o distracție. Astăzi, sezonul este mort și monotonia îl face și mai obositor.* ♦ jS» Primarul orașului, întovărășit de un delegat al «Societății marilor stabilimente» a solicitat o audiență la ministrul de interne pentru a-l pune în curent cu situația lucrurilor din Constanța. D. general Văitoianu i-a primit, dar la toată arguția ce-au desvoltat - o, n’a răspuns decât următoarele: „Guvernul e dispus să plătească orice despăgubiri a Societății marilor stabilimente numai pentru a nu permite reluarea jocurilor de noroc». Cuvintele ministrului de interne, au fost fără îndoială, rostite cu oarecare greutate, dar cum am văzut in nenumărate rânduri că-și schimbă vederile de la zi la zi, avem credința că va reveni și asupra acestei hotărâri. Și-a schimbat partidul liberal, părerile asupra intervenției capitalurilor străine, dar uite asupra deschiderii unui Cazinou! * Hi * In surdină se vorbește că primăria ar duce o politică fățarnică: în față sprijină ideia redeschiderii jocurilor de noroc—într’ucât își vede compromis bugetul—iar în spate ar servi guvernului informațiuni proclonice, idei și redeschiderii. Poate că aceste mașinați națiuni îi sunt dictate din interese politice, de partid. In tot cazul situația aceasta dubioasă nu mai poate dăinui. Deslegarea întrebării puse ca titlul al acestui reportaj poate să vină chiar mâine, căci, in adevăr, ministrul de interne a telegrafistu-lui președinte al comisiei interimare să se prezinte de urgență d-sale la București, având să-i comunice chestiuni importante. Suntem îndreptățiți să credem că acele chestiuni se referă la sosirea familiei regale grecești și princiare românești în orașul nostru, și la redeschiderea jocurilor de noroc. Groaznica ciocnire de trenuri din Bulgaria UN TREN COMPLECT SFĂRÂMAT. — NUMEROȘI MORȚI ȘI RĂNIȚI București 21.—In ultimul moment se comunică din Rusciuk că azi noapte o groaznică ciocnire de trenuri s’a petrecut în Bulgaria pe linia Plevna-Sofia, unde trenul de persoane plecat din Sofia s-a ciocnit cu cel plecat din Varna. Trenul de persoane plecat din Sofia a fost complect sfărâmat. Sunt numeroși morți și răniți- CINE MINTE MEREU? Lăsăm de o parte lenea de care dă dovadă «surata», publicând toate știrile cu două - trei zile întârziere,—cine vrea să se convingă, poate consulta colecțiile ziarului „Dacia“ și pe acea a gazetei revolver „Dobrogea Jună“—ne-am izbit mereu de o sumă de desmințiri, venite din partea multora și chiar din partea a doi miniștri. După desfințirile date de d. G. Mârzescu, ministrul muncii, vine acum și desmințirea d-lui Sassu, categorică și concludență. Cităm: Din partea ministrului de industrie și comerț primim următoarele : Un ziar de dimineață a afirmat că d nul ministru Sassu, cu prilejul unei reclamațiuni colective ce a primit din partea comercianțior din orașul Constanța, ar fi declarat acestora că „este surprins de modul cum d-nul judecător de istrucție al tribunalului Constanța a intentat procesele de speculă și că va interveni pe lângă colegul său de la justiție pentru a tempera zelul subalternilor săi». Afirmațiunea de mai sus este o falsificare a adevărului și d-nul ministru al Industriei și comerțului desminte categoric acestea. și D-nul Sassu, aflându-se la Constanța, și primind o delegațiune a comercianților, cari i s’au plâns de darea în judecată a unui mare număr de negustori locali pentru infracțiuni la art. S și 20 din legea speculei (neafișarea prețurilor). D-sa s’a mărginit a se arăta că întrucât justiția este deja sesizată, guvenul nu poate interveni spre a opri cursul judecătei deoarece puterea judecătorească este cu totul independentă de cea executivă. Le-a recomandat însă să fie liniștiți și să aștepte cu încredere verdictul justiției, care nu poate fi decât în spiritul și potrivit dispozițiunilor precise ale legii. In acest scop, cei dați in judecată să se prezinte la termen și prin experții și advocații lor să se apere, făcând uz de toate căile de apărare (apel, recurs) ce legea le pune la dispoziție. D-nul Sassu a mai adăugat că orice echivoc s’ar semnala cu prilejul aplicărei legii, va căuta să fie înlăturat prin lămuririle precise ce se vor da ulterior și cari vor face obiectul regulamentului de aplicare a legei*. (Adevărul, No. 12109) Remarcăm că pasajul , citat în ziarul „Adevărul“, cu prilejul desmințirei este aidoma cu cele publicate în «Dobrogea Jună“ No. 136 din 19 Iulie, mai remarcăm că declarațiile „noi” ale d-lui Sassu sunt tocmai acele pe care le a înregistrat «Dacia" în No. 162 din 19 Iulie. Ziarul de scandal, de inepții și de minciuni, va avea și de astă dată pretenția să strige că miniștrii mint? Câtă junețe la acești dobrogeni de ocazie. Vigltati parcul „Tataia“ — Perla - Constantei Marele proces de la Consiliul de răsboi Joi 26 iulie vor începe înaintea consiliului de răsboi al Corpului V de armată, desbaterile marelui proces a 72 cetățeni de origină bulgară, acuzați de crimă contra siguranței statului și liniștei publice, prin aceia că au înființat și organizat comitete revoluționare în Cadrilater, cu tendința că la momentul oportun să deslânțuie revolta în întreaga Dobroge. Acuzații mai sunt bănuiți și de complicitate cu bandele de comitagii bulgari ce au făcut iscursiuni peste frontieră, în satele românești. Ordonanța de punere sub acuzare, consideră că inculpații s’au făcut vinovați de crimele prevăzute de art. 81, 86 și 87 cod. penal, 65 și 66 din legea de organizare a Dobrogei noi, combinate cu 69 din leg. Dobri noi și 50, 55 și 40 c. p. cari prevăd ca pedepse munca silnică pe viață. Deși acuzații sunt civili, totuși, din cauză că au comis crimele într-o zonă considerată sub stare de asediu, ei au fost trimiși spre judecare înaitea consiliului de război. Desbaterile procesului vor dura timp de 6-10 zile urmând să fie audiați mai mult de o sută de martori, în afară de inculpați. .Hîftiifligli. Din cauza marilor tulburări atmosferice, agenția «Rador» comunică câ nu a putut recepționa nici o telegramă astfel că suntem nevoiți a apare astăzi cu telegramele externe reduse. — D. N. Negulescu prefectul județului, obținând un concediu de 15 zile, prefectura va fi girată în tot timpul absenței d-sale de d. Radu Roșculeț. D. Negulescu își va petrece concediul la Slănicul din Moldova.Astăzi la ora 11, au fost invitați la ministerul de finanțe, reprezentanții presei din Capitală, cu care ocazie d. Vintilă Brătianu a făcut ziariștilor o largă expunere asupra rezultatelor călătoriei d-sale în străinătate. —Eri s’a prezentat la postul său de pe lângă tribunalul Constanța, noul procuror de secție d. Bădescu, transferat de la trib. Sibiu. —Cincizeci de plugari, din comuna Seaca, județul Olt, au sosit ori după amiază în localitate, pentru a fi colonizați pe terenurile expropiate de la Hasiduluc. —Din motive neprevăzute concertul d-lui Binder, d-nei Vaccău, Ștefănescu și Max Radu ce urma să aibă loc astă seară la sala „Elpis“, s’a amânat pentru Joi 26 Iulie a. c. in aceiași sală. —Cu ocazia plecărei predau urgent cârciumă poziție admirabilă fac și înlesnire de plată eventual și una cameră de locuit. Se poate da și pe altă branșă. A se adresa ,la Tipografia „Albania".La 1 August va avea loc la Galați (Comandantul Diviziei de Dunăre] examenul de admitere în Școala de Maeștrii mecanici și electricieni. Candidații trebue să poseadă certificatul de absolvire a trei clase liceu sau absolvire a unei școale inferioare de meserii. Anul acesta se primesc în Școala copiilor de marină-Constanța și școala de piloți și T. F. Sf. orfani mamă și tată de război de absolvenți patru clase primare cu etatea a între 12-15 ani. Cererile se vor trimite la Școalele Marinei Constanța până la data de 10 August.