Dacia, iulie-decembrie 1923 (Anul 10, nr. 147-301)

1923-07-22 / nr. 165

H íV ANUL X No. 165 Fondator: CONST. IRIMESCU Redacția $1 Administrația strada Traian 22 ABONAMENTUL ■ 300 lei 160 . Manuscrisele nepublicate au ac­r la apolată — Director: L. M. MOSCU TELEFON No. 42/3 Apare zilnic la ora 12 — UN LEU NUMĂRUL Pe 12 luni­­ . 6 . • CONSTANTA Duminică 22 IULIE 1923 Coadă la pâine, coadă la locuri de casă, coadă la bilete de tren, ne-am cam săturat de atâtea cozi. Nu s-ar putea găsi și capete pricepute cari să nu se mai codească ? Și nil ne huli singuri A fost sau nu a fost bine primit ”. Vintilă Brătianu, în călătoria sa din străină­­tate, iată o chestie la or­dinea zilei, discutată pe larg în șiruri lungi de re­portaje și articole. A reușit sau nu a reușit, ministrul­ nostru de finanțe în scopurile ce-și propusese, iată altă chestie pusă pe tapet. Citind ziarele romînești, ți se sburnește părul de rușine și de ciuda. Minis­trul țării, trimis în streină­­tate în chip oficial a fost ținut la ușă de finanța fran­ceză și engleză, el nu a reușit să realizeze nici un împrumut, persoana sa a­­tît de neplăcută streinilor a fost cauza recei primiri și animozității cu care fost întîmpinată țara romî­­a­nească și sîngele nostru se grămădește brusc la inimă, necazul ne înăbușă. Iată însă că în relatările pe care d. Vintilă Brătianu le face în consiliul de mi­niștri, d-sa afirmă că a fost primit într’un chip foarte călduros atît în Franța, unde d. Poincaré și-a arătat con­vingerea că Romînia are o menire importantă în Orient, atît în Italia, unde d. Mus­solini i-a făcut o primire cordială, cît și în Anglia, unde camera comunelor și lordul Griefietz l’au sărbă­torit. Dacă așa stă adevărul, daca oficial d. Vintilă Bră­tianu, ministrul român, a fost primit cordial și cu considerația datorita Romî­­niei, cum se poate afirma lucruri de natura celor a­­firmate, astfel încît să ne dăm singuri tifle rușinoase și să ne fălim cu disprețul pe care pretindem că stră­inătatea l’a arătat unui re­prezentant al țării noastre. E o vină, în acest fel de a fi. E vina politicianismului care înpinge— din ură, din invidie, din obiceiul de a combate ori ce face și ori­ce încearcă un adversar—pe unii și pe alții să micșo­reze meritele străduințelor celor pe care un partid sau o clică, ori un ziar — chiar independent — nu-i poate suferi. Am asistat, în zilele grele de după război la ceva a­­nalog, cînd refuzul d-lui Ion I. C. Brătianu de a semna pacea, care ne despuia de multe din promisiunile fă­cute de aliați, a fost țintuit, în țară, la stîlpul infamiei, în loc de a fi fost susținut gestul omului care nu do­rea decît binele țării lui. Am asistat și­ la sfîșie­­toarele acu­zațiuni, la ne­mernica campanie dusă în potriva d-lui Alex Marghi­loman, arătat ca un adver­sar al aliaților noștri, nu­mai și numai pentru a-l în­lătura de la guvern, unde îl chiamă restriștea în care se află țara. la Asistăm acum, din nou, insinuările grele, dar mascate în zîmbete și căm­­ări, cari nu pot bucuria interioară ascunde ce mi­jește în sufletele meschine și vedem cum la o răspîn­­tie importantă, acțiunea u­­nui om, spre binele țării, este suspectată, batjocorita și persiflată. Cum să reușească oa­menii politici, cu adevărat, în misiunile lor sociale, dacă ei sunt zugrăviți cu figuri urîte, cum să aibă acești morală oameni autoritatea de a se chiar streinilor, dacă impune sin­guri noi îi hulim și-i dis­credităm ? E o mare vină, această procedare și „presa“ nu are de ce se lăuda cu a­­­­ceasta pretinsă a ei, operă­­ patriotică.____________c. Irimescu Cronica zilei MILON Năesat la Crotone, fiorosul gladiator dintr'o singura lovitu­ră de pumn, dobora un bou. O­­dată vroind să rupă în două un stejar crăpat de trăznet, trupul pomului s-a închis peste el stri­­vindu-l. Puget, folosindu-se de această legendă, a făcut o sta­tue celebră pe care văzând-o regina Maria-Tereza, a strigat: « Vai, bietul om !» In adevăr ex­presia marmorei este vie, începând această cronică nu intenționam de fel să vă vor­besc de învingătorul jocurilor olympice sau pythice. Milen­ul nostru este un biet chelner. Pe când mâncam aseară la un res­taurant a cărui firmă te trans­portă pe lagune, am rămas ui­mit la auzul acestui nume re­petat de nenumărate ori. Milon, Milon, Milon! N­ cunoșteam, îl mai văzusem eu undeva pe individul acesta. Și pe când orbâcuiam cu găn­­ului prin filele trecutului, din­­tr’odată grupul lui Puget de la Luvru îmi răsări în fața ochilor și fără să vreau, am zis: „ Vai bietul om­­“ Miron apărea și dispărea, aci cu mâitie goale, apoi îngropat sub o imensă piramidă de far­furii, sticle, pahare, baterii, sol­nițe, cuțite, furculițe și șerve­­turi. Nimic comun cu illustrul său omonim, nici urmă de at­letism în stărpitura aceasta pi­pernicită, cu nasul cât un făcă­­leț; și totuși parcă erai dispus să-l apropii, căci a fi „chelner“ în toată accepțiunea cuvântului nu e un lucru ușor. Chelnerul trebue să fie isteț, să știe să se strecoare, să lupte cu coa­tele, să aibă memorie, să fie e­­chilibrist, jongleur și acrobat. In fine îi se cere să fie poli­glot și matematician. Se mai pretinde de la el să fie manie­rat și să inspire încredere. Milan lua comanda de la șapte mese dintr’odată. Trântea cârpa ce-o ținea subțioară de trei ori pe ciord­as, de patru-cinci ori pe cele șase scaune, apoi as­culta cu evlavie comanda și țăși ca o sfărțează la clienții de a­­lături, apoi coborând estrada de lemn, Miron trâmbița către bucătării: —Două măndrețe mai bine observate-e... — Trei cleioase pentru No. zece-e... —Una «mici» cu piele pe var­­ză-i... —Și capățăna d-lui maior să se faca pastramă-i... Milon, hei Milon, Milon, pst... — Vine, vinee, vinece-i... Milon de la Venezia, demn descedent al Milonului de la Crotone; acela se bătea ca oa­menii ; tu te lupți cu elementele și cu alimentele, ca muștele și cu sosurile, cu fălcile semenilor tăi și cu fleicile boilor pe cari alții îi-au prăvălit, cu țoiurile și cu bateriile; artilerist și pisan de­săvârșit, călăreț pe coadă de mătură, etern aviator, tren ful­ger și ceasornic de preciziune; ai bine meritat numule ce-l porți cu atâta convingere? —A se comanda o mie și una de coroane de lauri bătute pe spază. Ax. Poni Faptele zilei Furt. — Săteanul Constantin Creța din com­. Topești județul Gorj, a reclamat poliției pe lu­crătorul zidar Ilie Bubniuc, care i-ar fi sustras dintr’un cufăr pe când dormea, 1100 lei. Servitoare hoață. — D. V. Georgescu din str. Cristea Geor­­gescu No. 16, a reclamat poli­ției că servitoarea din casă i-a fugit, luând cu sine lucruri de valoare. iȘ Din Decuzol Locuitorii comunei noastre au pus zilele trecute, bazele unei societăți culturale sportive cu denumirea „Zorile». Comitetul de conducere se compune din domnii: Radu Opri­­șan președinte, Ion P. Cristian vice președinte, Radu S. Cris­tian casier, Dimitru Dragomir secretar și Radu C. Topală bi­­­­bliotecar. Furturile din vagoane —Controlorul de tren Iancu Arghir autor al unor furturi — Am arătat în nenumărate rân­duri, furturile ce se comiteau prin trenurile de marfă, fără ca autorii să poată fi niciodată des­coperiți. Datorită acestui fapt, brigada de siguranța din loca­litate a luat măsurile ce se im­puneau, cari au avut de rezul­tat descoperirea unuia dintre hoți în persoana controlorului trenului 113, Iancu Arghir, care a fost prins pe când desfăcea mai multe colete în cari se af­lau stofe și pânzeturi, cu scop de a fura. Adus la brigada de siguranța, au început cercetă­rile, pentru a se stabili dacă numitul mai are la activul său și alte furturi și dacă mai sunt și alt. complici. ALTE ARESTĂRI Cu ocazia primelor cercetări ce s’au făcut astăzi dimineață, au fost Arestați și ceferiști Du­mitru Dobre și Ioniță Răceală, cari organizați în bandă, frau­dau vago­anele încărcate cu mărfuri. La domiciliile celor a­­restați s-au găsit mărfuri în va­loare de zeci de mii de lei. Astăzi se vor opera și alte arestări. Asfixierea de pe vaporul „Prince“ Mai mulți muncitori ce lucrau la încărcatul cerealelor pe vapo­rul sub pavilion englez „Prince“ erau să-și găsească sfârșitul în hambarul acelui vas. Rămânând noaptea să doarmă în magazia cerealelor, ei s’au asfixiat din pricina gazelor emanate de la cereale, astfel că dimineața au fost scoși în nesimțire. Făcându-li-se respirație arti­ficiala au fost readuși la viață. Numai starea unuia dintre victime, Iopatarul Stoica Matei inspiră serioase îngrijiri. Nenorocirea din Cer­­chezu La spitalul comunal din ora­șul nostru a fost adus în stare gravă, tânărul Teodor Niculae din comuna Cerchezu, strivit de o căruță. Noua lege militară în Iugoslavia Belgrad 20 — Parlamentul a votat noua lege durata serviciului care fixează militar la 18 luni. Votul a fost exprimat prin 150 voturi ale partidelor radicale și democrate contra 33 voturi ale deputaților musulmani clericali și agrarieni. Legea pre­vede că durata serviciului mi­litar va putea fi redusă în fa­voarea studenților fii mai mari cari susțin familiile lor sau pentru aceia din a căror familie au murit 2 membri de la 1912 la­­ 1918. Noua lege fixează și sa­lariile ofițerilor, stabilind o spo­rire însemnată. Patriarhul K­a­zantinau a fi urmărit Riga 21—«Isvestia» ziarul o­­ficios al guvernului sovietelor anunță că prin eliberarea patri­arhului Tih­on, urmărirea lui pe cale judecătorească continuă. Procesul va fi judecat în cu­rând. Banditismele din oraș Un sătean jefuit pe strada Remus Opreanu Prefectura de poliție ne adu­ce la cunoștință că un țăran venit în oraș după târgueli, pe cănd se află pe strada Remus Opreanu, a fost atacat de un individ bine îmbrăcat care l-a jefuit de 2000 lei, ce-i avea a­­supra lui. D. subcomisar Stanciu con­duce cercetările. Accidentul din port La manipularea mărfurilor de pe vaporul german „Morea“ a­­costat în portul nostru, maca­raua de la hambar a isbit cu putere pe marinarul I. Rust, spărgându-i capul și lăsându-l aproape în nesimțire. Victima a fost pansată la in­firmeria din port. Mișcarea negustoreană Cum se fac legile la noi, o știm cu toții, din birouri și cu pretenția de a răsturna lumea. Din această pricină el schiloade. Ultima dovadă o avem după legea chiriilor și cu legea spe­culei. Iată o telegramă edifică­­toare: Domnului Vasile Sassu Ministrul Industriei și Comerțului Regulamentul legei speculei nu clarifică lacunele ; este ne­drept ca negustorii să fie damnați pentru mosorele, con­de­teală, bibelouri, panglici etc. Rugăm binevoiți a regulamen­ta și dispune ca listele să cu­prindă numai articolele de cu­rentă necesitate pentru consuma­tori și nu articolele de lux. Astfel cum e azi legea și re­gulamentul va duce pe toți ne­gustorii la pușcărie fiind imposibil ca din mii de articole să nu se omită din listă un ar­ticol de minimă importanță ori să cadă eticheta lipită pe obiect. Rugăm ca printr’un nou regula­ment și prin binevoitoarele D-voastre dispozițiuni să ate­nuat­ gravele efecte ale acestei legi care sub forma actuală este o lege ce va distruge pe toți comercianții. Sfatul Negust. Secția Constanța Calea aceasta, a intervențiilor scurte și lămurite, cu întreaga autoritate a unui organizm bine alcătuit, și cu rost așezat pe temelii nediscutabile, este sin­gura cale prin care se poate a­­junge la îndreptarea greșelilor. Sfatul Negustoresc își face datoria în toată cunoștiința, cu atăt mai rău dacă nu e înțeles. VALUTA Buc. 21.—Leul nostru a co­tat la bursa din Paris 9,00 centime. OBORUL 20 Iulie 1923 48 căruțe porumb cu 410 lei suta de kgr. 3 căruțe ovăz cu 395 lei suta de kgr. 70 căruțe cu orz cu 335 lei suta. 20 căruțe cu fân cu 110 lei suta de kgr. 1 căruțe rapiță naveta 500 lei suta de kgr. BURSA 20 Iulie 1923 14330 kgr. de orz cu 390 lei suta de kgr. 4 jum. vag. cu rapiță cu 540 lei suta de kgr. 8 vag. jum. porumb livrabil siloz cu 425 lei suta de kgr. Cutia cu scrisori Ni se trimite spre înserare, scrisoarea de mai jos : Domnule Director, Subsemnatul G. Munteanu, din com­. Adam-Clisi, jud. Con­stanța, pe când lipseam de a­­casă domnul Jean Dinu, admi­nistratorul plășii Traian, sub pretext de a cumpăra o bucată de rahat a intrat în prăvălie, unde soția mea era singura și profitând de aceasta, a luat-o în brațe și târând-o în altă cameră, a încercat să o batjo­corească, mușcând-o pe spate și pe mâini. Soția mea s-a lup­tat cu el aproape o oră și cu mare greutate, abia a putut scăpa nesiluită de acest domn. Cu stimă O. Munteanu N. R. Redacția nu’și asumă nici o răspundere asupră celor scrise mai sus, și cari dealtfel au fost aduse și la cunoștința parchetului. Suntem informați că s’a dispus facerea unei an­chete pentru a se dovedi dacă afirmațiile d-lui Munteanu sunt ori nu, întemeiate. PIETRIȘ ȘI NISIP de vânzare la Tataia a dus la domiciliu PREȚ AVANTAJOS le nu Ieste femnie­rele Ioc? O audiență la ministrul de interne. — Primăria urmează o politică de fățărnicie ?.—Che­marea urgentă a primarului la București întrebarea: «se va deschide oare Cazinoul?* se repetă din ce în ce mai des, și o poți afla oricând pe buzele localni­cilor ca și a mănunchiului de sezoniști ce au sosit în oraș. Puțin obsedantă, ea are de rezultat pierderea speranței, nu mulți, de a-și mai putea distra ochii pe siluetele jucătorilor din jurul meselor de cărți sau de a-și simți urechile străbătute de acordurile muzicei, împletite cu zgomotul valurilor ce se lo­vesc de dig. Unii se delectează afirmând în fiecare zi, că «astăzi» se re­iau jocurile; mulți își văd pro­­ectele de afaceri irosite și nu­mai puțini mai sunt acei cari păstrează un cuvânt de hulă împotriva jocurilor. Mișcarea, viața, din jurul lor avea darul să ofere pentru toți câte o distracție. Astăzi, sezonul este mort și monotonia îl face și mai obo­sitor.* ♦ jS» Primarul orașu­lui, întovără­șit de un delegat al «Societății marilor stabilimente» a solicitat o audiență la ministrul de in­terne pentru a-l pune în curent cu situația lucrurilor din Con­stanța. D. general Văitoianu i-a pri­mit, dar la toată arguția ce-au desvoltat - o, n’a răspuns decât următoarele: „Guvernul e dis­pus să plătească orice despă­gubiri a Societății marilor sta­bilimente numai pentru a nu permite reluarea jocurilor de noroc».­­ Cuvintele ministrului de inter­ne, au fost fără îndoială, rostite cu oarecare greutate, dar cum am văzut in nenumărate rânduri că-și schimbă vederile de la zi la zi, avem credința că va re­­veni și asupra acestei hotărâri. Și-a schimbat partidul liberal, părerile asupra intervenției ca­pitalurilor străine, dar ui­te asupra deschiderii unui Cazinou! * Hi * In surdină se vorbește că pri­măria ar duce o politică fă­țarnică: în față sprijină ideia redeschiderii jocurilor de no­roc—într’ucât își vede compro­mis bugetul—iar în spate ar servi guvernului informațiuni proclonice, idei și redeschiderii. Poate că aceste mașinați naț­iuni îi sunt dictate din interese politice, de partid. In tot cazul situația aceasta dubioasă nu mai poate dăinui. Desle­­garea întrebării puse ca titlul al acestui reportaj poate să vină chiar mâine, căci, in adevăr, ministrul de interne a telegra­fist­u-lui președinte al comisiei interimare să se prezinte de urgență d-sale la București, a­­vând să-i comunice chestiuni importante. Suntem îndreptățiți să cre­dem că acele chestiuni se re­feră la sosirea familiei regale grecești și princiare românești în orașul nostru, și la redeschi­derea jocurilor de noroc. Groaznica ciocnire de trenuri din Bulgaria UN TREN COMPLECT SFĂRÂMAT. — NUMEROȘI MORȚI ȘI RĂNIȚI București 21.—In ulti­mul moment se comu­nică din Rusciuk că azi noapte o groaznică cioc­nire de trenuri s’a pe­trecut în Bulgaria pe li­nia Plevna-Sofia, unde trenul de persoane ple­cat din Sofia s-a ciocnit cu cel plecat din Varna. Trenul de persoane plecat din Sofia a fost complect sfărâmat. Sunt numeroși morți și ră­niți- CINE MINTE MEREU? Lăsăm de o parte lenea de care dă dovadă «surata», pu­­­­blicând toate știrile cu două - trei zile întârziere,—cine vrea să se convingă, poate consulta co­lecțiile ziarului „Dacia“ și pe acea a gazetei revolver „Dobrogea Jună“—ne-am izbit mereu de o sumă de desmințiri, venite din partea multora și chiar din par­tea a doi miniștri. După desfin­­țirile date de d. G. Mârzescu, mi­nistrul muncii, vine acum și des­­mințirea d-lui Sassu, categorică și concludență. Cităm: Din partea ministrului de in­dustrie și comerț primim urmă­toarele : Un ziar de dimineață a afir­mat că d nul ministru Sassu, cu prilejul unei reclamațiuni co­lective ce a primit din partea comercianțior din orașul Con­stanța, ar fi declarat acestora că „este surprins de modul cum d-nul judecător de istrucție al tribunalului Constanța a inten­tat procesele de speculă și că va interveni pe lângă colegul său de la justiție pentru a tem­pera zelul subalternilor săi». Afirmațiunea de mai sus este o falsificare a adevărului și d-nul ministru al Industriei și comerțului desminte categoric acestea. și D-nul Sassu, aflându-se la Constanța, și primind o dele­­gațiune a comercianților, cari i s’au plâns de darea în judecată a unui mare număr de negustori locali pentru infracțiuni la art. S și 20 din legea speculei (nea­fișarea prețurilor). D-sa s’a mărginit a se arăta că întrucât justiția este deja se­­sizată, guvenul nu poate inter­veni spre a opri cursul judecă­­tei de­oarece puterea judecăto­rească este cu totul indepen­dentă de cea executivă. Le-a recomandat însă să fie liniștiți și să aștepte cu încre­dere verdictul justiției, care nu poate fi decât în spiritul și po­trivit dispozițiunilor precise ale legii. In acest scop, cei dați in ju­decată să se prezinte la termen și prin experții și advocații lor să se apere, făcând uz de toate căile de apărare (apel, recurs) ce legea le pune la dispoziție. D-nul Sassu a mai adăugat că orice echivoc s’ar semnala cu prilejul aplicărei legii, va căuta să fie înlăturat prin lămu­ririle precise ce se vor da ul­terior și cari vor face obiectul regulamentului de aplicare a legei*. (Adevărul, No. 12109) Remarcăm că pasajul , citat în ziarul „Adevărul“, cu prile­jul desmințirei este aidoma cu cele publicate în «Dobrogea Jună“ No. 136 din 19 Iulie, mai remarcăm că declarațiile „noi” ale d-lui Sassu sunt tocmai a­­cele pe c­a­r­e le a înregistrat «Dacia" în No. 162 din 19 Iulie. Ziarul de scandal, de inepții și de minciuni, va avea și de astă dată pretenția să strige că miniștrii mint? Câtă junețe la acești dobro­geni de ocazie. Vigltati parcul „Tataia“ — Perla - Constantei Marele proces de la Consiliul de răsboi Joi 26 iulie vor începe înain­tea consiliului de răsboi al Cor­­pului V de armată, desbaterile marelui proces a 72 cetățeni de origină bulgară, acuzați de cri­mă contra siguranței statului și liniștei publice, prin aceia că au înființat și organizat comitete revoluționare în Cadrilater, cu tendința că la momentul opor­tun să deslânțuie revolta în în­treaga Dobroge. Acuzații mai sunt bănuiți și de complicitate cu bandele de comitagii bulgari ce au făcut iscursiuni peste frontieră, în sa­tele românești. Ordonanța de punere sub a­­cuzare, consideră că inculpații s’au făcut vinovați de crimele prevăzute de art. 81, 86 și 87 cod. penal, 65 și 66 din legea de organizare a Dobrogei noi, combinate cu 69 din leg. Dobri noi și 50, 55 și 40 c. p. cari prevăd ca pedepse munca sil­nică pe viață. Deși acuzații sunt civili, to­tuși, din cauză că au comis cri­mele într-o zonă considerată sub stare de asediu­, ei au fost tri­miși spre judecare înaitea con­siliului de război. Desbaterile procesului vor dura timp de 6-10 zile urmând să fie audiați mai mult de o sută de martori, în afară de in­culpați. .Hîftiifligli. Din cauza marilor tul­­burări atmosferice, agenția «Rador» comunică câ nu a pu­tut recepționa nici o tele­gramă ast­fel că suntem ne­voiți a apare astăzi cu te­legramele externe reduse. — D. N. Negulescu prefectul județului, obținând un concediu de 15 zile, prefectura va fi gi­rată în tot timpul absenței d-sale de d. Radu Roșculeț. D. Negulescu își va petrece concediul la Slănicul din Mol­dova.­­Astăzi la ora 11, au fost invitați la ministerul de fi­nanțe, reprezentanții presei din Capitală, cu care oca­zie d. Vintilă Brătianu a fă­cut ziariștilor o largă ex­punere asupra rezultatelor călătoriei d-sale în străină­tate. —Eri s’a prezentat la postul său de pe lângă tribunalul Con­stanța, noul procuror de secție d. Bădescu, transferat de la trib. Sibiu. —Cincizeci de plugari, din co­muna Seaca, județul Olt, au so­sit ori după amiază în localitate, pentru a fi colonizați pe terenu­rile expropiate de la Hasiduluc. —Din motive neprevăzute con­certul d-lui Binder, d-nei Vac­­cău, Ștefănescu și Max Radu ce urma să aibă loc astă seară la sala „Elpis“, s’a amânat pentru Joi 26 Iulie a. c. in aceiași sală. —Cu ocazia plecărei predau urgent cârciumă poziție admira­bilă fac și înlesnire de plată e­­ventual și una cameră de locuit. Se poate da și pe altă branșă. A se adresa ,la Tipografia „Albania".­­La 1 August va avea loc la Galați (Comandantul Diviziei de Dunăre] examenul de admitere în Școala de Maeștrii mecanici și electricieni. Candidații trebue să poseadă certificatul de absol­vire a trei clase liceu sau ab­solvire a unei școale inferioare de meserii. Anul acesta se primesc în Școala copiilor de marină-Con­­stanța și școala de piloți și T. F. Sf. orfani mamă și tată­ de război­­ de absolvenți patru clase primare cu etatea a între 12-15 ani. Cererile se vor trimite la Școalele Marinei­ Constanța până la data de 10 August.

Next