Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)
1924-06-10 / nr. 127
constanța Director: I. M. MOSCU Apare zilnic la ora 12 11 DOI LEI EXEMPLARUL MARȚI s IUNIE 1924 ANUL XI No. 127 Fondator: CONST. IRIMESCU Rédaufia IM JUmlaisimții* Strada Yraiaa 22 ABONAMENTUL pa [2 luni ..... 400 lei . 6 ........................ 250 „ Manuscrisele nepublicate nu a» —n»pola*S ■— 18LAPON No. 42/3 ÎL Un ministru liberal, a paseri, piatra fundamentală a edificiului ce se ridică la port, pentru stârpirea șobolanilor periculoși. In discursul său, acel ministru a vorbit de furie în casa spânzuratului. In chestia apei Irosirea apei la cele trei articole pe care le-am scris în chestia apei, am arătat pricinele cari fac să nu producă uzina comunală, destulă apă pentru îndestularea populației din Constanța. Am vorbit de conducerea leneșă și nedestoinică, am pomenit de reparațiunile necomplecte și în condițiuni defectuoase, am făcut socoteala motorinei, dovedind că este acelo la uzină o complectă lipsă de gospodărie și o nesăbuită indiferentă pentru avutul public. " In fine a venit rîndul și pentru chipul cum se face distribuția apei adusă prin candnda comunală. In repețite rînduri „Dacia“ a denunțat risipa ce se fac cu apa potabilă și a cerut ca întreaga cantitate să fie întrebuințată numai în scopul pentru care se face atîtea cheltuieli. Apa din Dunăre, pompată de uzina de la Jiriog, trebue să fie excluziv întrebuințată pentru îndestularea nevoilor zilnice ale populației constănțene. Pănă acum însă, această apă a slujit la udatul grădinilor de zarzavaturi, pentru construcții, pentru căile ferate, pentru atîtea și atîtea societăți petrolifere, instalate la periferia orașului, pentru diferite moșii și orașe pe lingă care trece conducta de apă. După cît se pare de zarzavagii am fost mîntuiți, de construcții de asemenea, deoarece, bunul simț a izbutit să învingă cerbicia unora și puțurile închise în momente de acută criză de apă, au fost redeschise pentru a furniza apa—denaturată—necesară tuturor construcțiunilor publice și particulare. Partea cea mai grea, este fără îndoială, încă neîndeplinita. Primăria orașului, Constanța, este datoare să întrerupă furnizarea apei, atît căilor ferate, vapoarelor, moșiilor, orașelor vecine și mai ales societăților petrolifere care consumă enorme cantități de apă, privind populația Constanței de apa la care are drept. Binecuvîntez, mintea Românului cea de pe urmă, care a dat curajul necesar, ce misiuni interimare să pășească pe calea cea bună și să înfrîngă stupida măsură — stupida din pricina radicalizmului său — prin care consiliul sanitar închisese toate puțurile din Constanța și oprise întrebuințarea apei din ele, pentru erici nevoi curente. Binecuvintez energia edililor cari în fine și-au înțeles rostul lor de gospodari și nu am decât o dorința, acea ca și pentru telefeste puncte pe cari le-am atins în articolele mele, să arate tot atîta energie pentru îndreptarea situației prestare a uzinei de la Hinog și sa curme abuzul cu furnizarea apei potabile, la societățile petrolifere a căror capital și pretenții le îndrituesc să-și procure apa necesară prin mijloace proprii. Dacă sînt contracte, ele trebue desființate. O întreagă clasă de proprietari rurali și-a sacrificat avutul pentru utilitate națională ; proprietarii urbani au suferit și ei măsuri exepționale cari le-au știrbit dreptul de stăpîni ai bunurilor lor. Oare societățile acestea arhimisionare nu se cuvine să renunțe la acapararea apei comunale, redînd’o populației și a orașului ? E imperioasă necesitatea de a tăia legăturile acestor societăți, cu conducta comunală și de a repune orașul nostru în toate drepturile sale. Sper că glasul meu va fi auzit. C. Irimescu Revolta de pe vaporul,Ninive. Pe bordul vaporului petrolifer »Ninive“ staționat la data 38 a portului nostru, a isbucnit Sâmbătă, o revoltă, a unei părți a echipagiului împotriva d-lui Gheronicos Cuvieros, comandantul vasului. Neînțelegerile au isbucnit la început intre fochiștii vaporului și comandant, sau întins apoi, în rândurile întregului echipagiu. Agenția Capato și Mac» reprezentanta in localitatea proprietarului vasului »Ninive» a reclamat cazul căpităniei. Amenințați cu arestarea, revoltații au trecut fiecare la posturile lor, astfel cä Ninive* și-a putut continua cursa. Unul dintre fochiști, O. Gheorghiadis, capul revoltei a fugit de pe bordul vaporului. Vrăbiile l-au viața IM costat Copila Anghelina D tru din corn. Enichioi Intrând eri într’o fântână cu intenția de a distruge cuiburile de vrăbii, o grindă putredă pe care stătea copila s’a rupt iar aceasta a căzut in apă tnecându-se. Fiind văzut de părinți cănd a intrat în fântână și observând că întârzie să iasă afară au căutat-o și au găsit-o in fundul fântânei, moartă cu craniul sdrobit. împușcat din imprudență Locuitorul Murat Abdula din Cogeana s’a împușcat ori cu o armă. Vroiind sa omoare un câine ce dădea semne de turnare, țsava armei fiind ruginita a pleznit rănindu-l grav la cap. Victima a fost internată spitalul comunal din localitate.la Gospodărie distrusă de incendiu Ur incendiu ce s’a declarat tot ia casa locuitorului Nicolae Bon Negru din Canara a distrus complect In mai puțin de jumătate oră întreaga gospădărie printre care și un grajd în care se aflau 2 cai și care au fost carbonizate. Din cauza lipsei de apă, focul a fost localizat cu foarte mare greutate. Focul a provenit din cauza neglijenței. Pagubele se evaluează la 51 mii lei. Automobilele asasine din dimineață, automobilul cu No. 117, mergând cu mare viteză pe strada Grigore Cantacuzino, a dat peste tânărul S. Ionescu, care se afla pe o bicicletă, sfărămându-se. D. Ionescu s’a ales cu leziuni serioase pe corp. Cronica zilei De pu la otroieni pe vremurile acelea eram sublocotenent de artilerie, proaspăt eșli din școală, cu iluzii multe și bani puțini, ca și astăzi de altfel, minus iluziile bine înțeles. Millstria, tactica infanteriei, trigonometria, algebra și tirul erau un simplu joc de copil pentru mine. Numai de gardi nu fusesem încă la Palat. Cum e lesne de închipuit, în ziua cănd am primit ordinul să fac cele 24 de ore reglementare la castelul din Cotroceni, am schimbat fețe-fețe și am simțit mii de sudori reci scăldăndu-mi trupul. Totul ar fi fost mai puțin decât nimic, dacă nu ar fi fost dejunul ce trebuia musai sâ-l iau la aceiași masă cu Voivozii și Domnițele țării Pe auguștii mei ccnmeseni, nu-l văzusem decât pe cârti poștale, ilustrate, la vitrinele „Juliettei“ și la una sau dauă parade. Cum vor fi mâncând ei oare ? Trebue sau nu să vorbesc la masă? Dacă-mi pun vreo întrebare, mi scala-voi în picioare, sau răspândi-voi ca o țeapaie pe scaun, făVă asigur că în noaptea aceea n’am dormit nici un sfert de oră. Așezat în fața biroului meu de brad, cu oglinda proptită de perete, zece ceasuri în șir, am ficat ,repetiții în toată regula. Act sură de om, est aduceam brațul rotunjit cu eleganți înspre gură, ooi mi trezeam strigând în gura mare: — Prl cum de nu, Majestete, și trăiții Apoi mă năpăilau gândurile negre. Așa s’o ft zicând oare ? Când au dat zorile, eram zdrobit de oboseaui și nu făcusem nici un pas înainte. Deodată avui o idee luminoasă: tă întreb pe don’locotenent Tried care fusese de mai multe ori de gardă. Prietenul meu Triad îmi dădu un sfat admirabil: — E simplu, drăguțule, îmi zise el, nu mănând până nu începui să mănânce și-atunci te uiți și vezi cum faci și faci și tu la fil.. Numai să el seama la afurisitele cele de fotolii; au niște arcuri îndrăcite de te zvârlă hăt încolo... oâ stat binișor, Nătțu, cu alminteri te trezești peste masă». Iată și momentul fatal. La orele 12,40 aghiotantul anunță ca glas tare: — Maiestățile Lor. In doi timpi, scot garda, eu în dreapta, sergentul de serviciu în stânga, gornistul lângă sergent. — Pentru onor.. harm / Gornistul, anciorat cât un munte, înnălbenește cu coajă de lămâe, duce goarna la gură, își umflă boccele obrajilor, înghite gălușii cât pumnul. *—M-pa, m-pa, m-pi, n-pssss.. Mama ta Hristoasa, uitî o , notă, ulei un sunet... Uite, simțeam cam mi leșină pe la Intestin., iar prin aer vedeam venind plica galben cu cinei zile de arest. Regele se oprește, se încruntă, tu mă reped, fac frontu, izbesc pintenii de ere sâ vin grămadă și mă prezint. Și acu, la masi în filmul de mine. Ax. Pom* Spargerea din str. Brătianui Astănoapte, hoții s’au introdus in vila Suțu din str. I. C. Brătianu, de Unde au furat mai multa obiecte casnice. Răufăcătorii s’au introdus printr’o fereastră a subsolului. Un sătean jefuit de •0.000 lei Noaptea frecată hoții, s’au introdus prin spargerea unei ferestre în casa locuitorului Marin Coliu din Casapehiof, căruia i-au furat mobilierul, o ladă cu lengerie și suma de 60000 mii lei. Se crede că hoții ar fi flăcăii Tudorache Sandu și Vlad Sturza. Bănuiții se află arestați pentru cercetări. Simptomele dezagregărerian care a avut alaltă ori un incident cu ministrul finanțelor privitor la acordarea unui credit de câteva milioane pentru Casa Pădurilor. Discuția devenind aprinsa, d. Constantinescu declarat într'un moment de a fuzie că nu înțelege să fie ministru în asemenea condițiuni și sa fie deci socotit demisionat. Numai câteva ore și furia ministrului trecând, a constatat ca e mai bine sa fii ministru sub brătieni, decât, cine știe ce? sub o guvernare cinstită și dreaptă. Dezagregarea complectă nu va întârzia să vie. D. AL. CONSTANTINESCU ministrul domeniilor, Sosirea unui transport de monedă pe vaporul francez ,Jaques Fraissinet*, a sosit ori din Marsilia un nou transport de monedă românească de hârtie, fabricată în Franța. Cotețele cu bancnote, au fost expediate la București. Accidentul din gară Hamalul Baroianu Ion din serviciul căilor ferate, în timp ce descărca dintr’un vagon tuburi cu acid carbonic, din nebăgare de seamă a scăpat un tub peste picioarele sale fracturăndu-și-le. In stare gravă victima a fost transportată la infirmeria gărei unde i s’au dat îngrijiri. Un cadavru scos de valori Crimă sau sinucidere? In ziua de 7 iunie valurile Dunărei au aruncat pe maiul ce este în legături cu halta Aidetîr cadavrul unui om a cărui identitate nu s’a putut stabili, deoarece corpul intrase în putrefacție. Cadavrul prezentnt Urme de cuțit, se crede că la mijloc ar fi o crimă. Agresiunea din port D. Alex. Filipache, agent de vapoare din localitate, a fost ori atacat de un oarecare domn Marakis, funcționar al unei case comerciale, și lovit de acesta. D. Capato, sărind în ajutorul celui atacat, s’a alia cu o leziune serioasă la urechea dreaptă, din care pricină a trebuit să plece la București, pentru a se îngriji. întrunirea comitetului bursei Comitetul bursei locale s’a întrunit Sâmbătă după amiază, hotărând a se interveni la ministerul de finanțe ca localul bursei din port, actualmente ocupat de soldații grăniceri, să fie redat bursei de cereale. Cu privire la taxele de 1 la sută asupra impozitului pe cifra de afaceri, comitetul a hotărât a interveni la București, pentru micșorarea lor. Comitetul se va întruni în cursul lunei iunie, pentru a discuta regulamentul burselor. cazul Inginerului linke * Din partea direcțiunei serviciului porturilor maritime din Constanța primim adresa cu No. 2414 din 7 Iunie 1914. Onor: ziarul »Baciu* Loto CU privire la articolul »Cazul Inginerului linke* apărut în ziarul dvs No. 115 din 7 Iunie a. c. avem onoare a vă în cunoștiința, că lucrurile stau cu totul altfel decât cum sa arată în acal articol și anume: Servicul nostru dispunând așezarea prin blurouri, a portretel orbă. m. L. S. Regele și Regina, a distribuit asemenea portrete și bluroului atelierelor de reparațiuni. Servitorul care a așezat acela portrata a pus unul pe un părete și altul pe alt perete, cela ce a făcut pe d. lanke—care nu se poate exprima bine în românește-să spună că nu sunt bine așezate, și că trebuiesc puse unul lângă altul, pe acelaș perete, ca fiind și estetic, fără a avea câtuși de puțin, intenția de a aduce vre-o ofensă suveranilor țărei, ce fa ce de altfel, a ușor de înțeles, că n’a putut s’o facă un inginer care se află în serviciul statuiar. Astfel stând lucrurile, vă lăsăm să binevoiți a însera presanta in onoratul din ziar și a primi asigurarea deosebitei noastre considerațiuni. 1>. Director, P. BENZI Secretar, C. P. DSMITRESCU Am publicat această întâmpinare în respectul principiului de apărare chiar cănd el este întrebuințat de căt cel îndrituit. Rămâne însă di discutat de el în adevăr d. inginer lanke, nu a avut intenția de a ofensa pe Suveranii țării și dacă prin faptul că cineva este funcționar al statului, decurge în mod logic că nu ar putea cădea în vina ce i se atribue. Mai rămâne încă de văzut dacă intr-un serviciu important de stat, unde chestiuni de apărare națională sunt la ordinea zilei, poate și trebue să funcționeze o persoană de naționalitate streină, de supușenie lovită de vechea dușmănie ce a avut-o înpotriva României și care persoană este tolerată a sta în țară peste termenul legal. Un surd omorât de bandiți In ziua de 8 Iunie, si timp ca locuitorul Coliu Ceacâru din com. Baitbanlar jad. Durostor se întorcea de la munca câmpului, la așirea din pădurea Aiorman a fost atacat cu focuri de armă de doi indivizi, cari l’au somat. Fiind ajuns din urmă de bandiți, aceștia l’au întrebat ce avere are primarul din comună. Săteanul nerăspunzind deoarece era surd, bandiții l’au bătut lăsându-l în nesimțire. Tataia VIZITAT! Băile și Restaurantul Parcului Pun pietrei Mikiié, a lalatilsi iii Mar Aînteiți. - Semmi Iîtîi. - Strântâril. Cu un deosebit fast, a avut loc eri la ora § și jumătate d. 8., solemnitatea punerii pietrii fundamentale a paietului ce se construește la port, ea local el servicului sanitar, solemnitate la care a asistat și d. Săveanu ministrul sănătății publice, sositori în acest scop din Capitală. Printre asistanți remárați pe P. S. S. Eptesopul Harte, prefect Negulescu, Andronescu primarul orașului, generatei Vlideacu, Gr. Ștefu prefectul poliției, Al. Ștefanescu inspector administrativ, Mihulescu inspector S. M. R., Stoenescu medicul portului Constanța, inspectorul muncitoarii, Benzi director al portului, d-r Bărzănescu, P. Nițescu, inginer Stoenescu Dunăre, judecătorul de instrucție E, Alexandreacn cu d-na, George Georgeses președintel« Camerei de comerț, inginer Cotova, inginer Prunes, comandorul Popesc», căpitănii portului ca d-na, deputat Pani Dobrescu, 1. Oprescu președintele tribunalului, Ataș este consilier al Curții de Apel, inspector veterinar Bădeșanu, d-r Iricescu medic primar jadțean, G. Rigani, Sollari, presum și alte persoane marcante din oraș. După sarviciul divin oficiat de Episcopul Ilarie, incenterat de nmeroși clerici, d. dr. STOENESCU, medicul portului, a luat cuvântul atăttad căt de mare folos va aduce sănătății publice, instalația sanitară ea sa infaptueșta, mai ales, că prin deciziunile conferinței Internaționale sanitare din anul 190S, se prevede că toate porturile principale din Europa, să poseada astfel de instalații, cari și iiitare cu desăvârșire, orice propagare a maladiilor grozave ce blame deseori In orient. De Stoenescu a terminat cuvântarea mulțumind ministrului Săveanu pentru sprijinul acordat la înființarea acestei opere. D. MINISTRU SAVEANU, a răspuns în câteva cuvinte, arătănd și mulțumirea sufletească de a putea aduce la îndeplinire, ora ca de mult era un proect. D-sa a urat apoi spor la muncă organelor noastre sanitare, pentru bine la public, conchizând, ci dacă orientul nu trimite prin portul Constanța bogățiile lui, odată cu acestea s’ar pitea strecura la țara noastră și gemenii grozavelor flagela orientale In cazul cănd serviciul de pază sanitar, n’ar fi bine organizat. Actul comemorativ a fost apoi semnat de întreaga asistenți și depus într’o cutie metalică, în piatra fundamentală. Prima misirie de ciment a aruncat-o ministrul Săveanu. Asistenții au luat apoi foc pe bordul remorcherului «Julieta», cu care au făcut o plimbare în port. Din această ocazie, d. ministru Săveanu, a vizitat actuala instalație de deratizare. Seara a avut loc la „Requier” o masă intimă. D. ministru Săveanu, a plecat cu acceleratul de 11 și jumătate, la București S’a redeschis restaurantului Terasa „VENEȚIA" strada Patru Harag No. 4 (ufiiam in men Vama a confiscat unui pasager sosit în localitate ori cu vaporul »Jaques Fraissinet), un pachet cu 150 monede de argint ce-l avea asupra și, fiind prohibite la import. Information! Suntem informați că d. Sile Mecu președintele Bursei, e înmânat ori după amiază d-tei ministru de finanțe, V. Brătianu un memoriu al comitetului bursei cu privire le ocuparea localului burași din port de către grăniceri, cerând evacuarea trupei și redarea localului. D. Brătianu a soluționat chestiunea favorabil cererilor d-lui Micu. ooo D. ministru Săveanu a vizitat ori după amiază spitalul comunal, educând laude d-lui dr. Bărzănescu directorii acestui așezământ și d-lui Marin Ștefan administratorul spitalului, pentru modul cum a fost găsit spitalul din toate punctele de vedere. ooo Poliția a arestat pe cunoscutul excroc Paul Cialacu, având doui urmăriri pentru pungășii. ooo Sâmbătă cu trenul de 2 d. a. a sosit în loialitate un grup de 70 excursioniști eleva ale institutului „Fempilian” din București. ooo Asociația corpului didactic primar din Constanța a organizat o excursiune pentru membrii ei in Bucovine și Ardeal la începutul lunii Iulie, înscrierile se fac numai până la 20 Iunie, înaintănd și 500 tei d-lui Oprea Steharia consilierul asociației str. Dumbrava Rafie No. 24. ••• La 15" ert. se vor vinde prin licitație publică în localul vămii Constanța, diverse mărfuri căzute la rebut. Vaporul »Regele Garai* picată indica în «urși obișiund la Pireu. © o © Elevele fecalei secundare din Câmpulung, sosite la excursions la orașul nostru au vizitat eriportul. 006 Eri a avut loc un parastas pentru odihna sufletului, regretatului avocat Stellan Negre#*«. poo Vaporul ^Giradel Park*, încarci a#tual*#»te 56000 de bidoane •» benzial, pentru Grecia. • ca lu namrul trecut al ziarului nostru, am arătat că d. Spirit Naum, cunoscut proprietar din localitate, a fost prins de poliție, furând noaptea ciment de la Construcția liceului. Ori, după cum s’a constatat la parchet numitul prezintă simptome de agenație mintală și pare a fi fost inconștient la comiterea faptului. O comisiune se va pronunța astăzi asupra stărei facultăților mintale ale lui Spiru Naim. ooo Atragem binevoitoarea atențiune celor în drept, asupra speculei, la care se dedau ultimul timp spălătoriile mecanice din localitate, cari pretind 5 lei pentru un guler și 8 lei pentru o pereehe de manșete de spălat motivând aceste cerinți prin lipsa de apă din oraș. Probabil că cei Însărcinați cu supravegherea prețurilor și a speculei, nu-și spală rufele la spălătoriile mecanice. opo Treaul de Mamaia se va pune în circulație, dela 20 Iunie. uG SERBANEA 21MITILOR PROFESIONIȘTI, A FOST AMANATA PENTRU ZIUA DE DUMINICA 3 IULIE ST. NOU. ooo V. Missir Fii éoC. Societate anonimă, instalând o casă de cumpărâturi la Paris, toate mărfurile la detail cu vinde aproape prețul fabricelor, sucursala Constanța str. Carol 23. ooo Biroul tehnic »Electrica* str. Patm Rate? No. 8 aduce la cunoștiința industriașilor și automobiliștilor că In depozitul său se găsesc de vânzare motoare de benzină electromotoare dinamuri pentru porniri automate ale automobilelor și electrogene. Se repară și se rebobinează magnetouri de orice marcă. Depozit permanent de becuri «Osram“ și lămpi cu oglindă „Wiscot», cari economisesc 50 la sută din curent și comotoare, cu prețurile cele mai avantajase. pe © Boetor I* TATARSKI Balti intern«, balt is na*, f ár «i nreefer — oper&pnii