Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)

1924-06-10 / nr. 127

constanța Director: I. M. MOSCU Apare zilnic la ora 12 11 DOI LEI EXEMPLARUL MARȚI s­ IUNIE 1924 ANUL XI No. 127 Fondator: CONST. IRIMESCU Rédaufia IM JUmlaisimții* Strada Yraiaa 22 ABONAMENTUL pa [2 luni ..... 400 lei . 6 ........................ 250 „ Manuscrisele nepublicate nu a» —­­n»pola*S ■— 18LAPON No. 42/3 ÎL Un ministru liberal, a pas­eri, pia­tra fundamentală a edificiului ce se ridică la port, pentru stârpirea șobo­lanilor periculoși. In discursul său, acel ministru a vorbit de furie în casa spânzuratului. In chestia apei Irosirea apei la cele trei articole pe care le-am scris în chestia apei, am arătat pricinele cari fac să nu producă u­­zina comunală, destulă apă pentru îndestularea popu­lației din Constanța. Am vorbit de conducerea le­neșă și nedestoinică, am pomenit de reparațiunile ne­­complecte și în condițiuni defectuoase, am făcut so­coteala motorinei, dovedind că este acelo la uzină o complectă lipsă de gospo­dărie și o nesăbuită indi­ferentă pentru avutul pu­blic. " In fine a venit rîndul și pentru chipul cum se face distribuția apei adusă prin candnd­a comunală. In repețite rînduri „Da­cia“ a denunțat risipa ce se fac cu apa potabilă și a cerut ca întreaga cantitate să fie întrebuințată numai în scopul pentru care se face atîtea cheltuieli. Apa din Dunăre, pompată de uzina de la Jiriog, tre­­bue să fie excluziv între­buințată pentru îndestula­rea nevoilor zilnice ale po­pulației constănțene. Pănă acum însă, această apă a slujit la udatul grădinilor de zarzavaturi, pentru con­strucții, pentru căile ferate, pentru atîtea și atîtea so­cietăți petrolifere, instalate la periferia orașului, pen­tru diferite moșii și orașe pe lingă care trece con­ducta de apă. După cît se pare de zar­zavagii am fost mîntuiți, de construcții de asemenea, de­oare­ce, bunul simț a izbutit să învingă cerbicia unora și puțurile închise în momente de acută criză de apă, au fost redeschise pen­tru a furniza apa—denatu­rată—necesară tuturor con­­strucțiunilor publice și par­ticulare. Partea cea mai grea, este fără îndoială, încă neînde­plinita. Primăria orașului, Constanța, este datoare să întrerupă furnizarea apei, atît căilor ferate, vapoare­lor, moșiilor, orașelor ve­cine și mai ales societăți­lor petrolifere care consumă enorme cantități de apă, pri­vind populația Constanței de apa la care are drept. Bine­cuvîntez, mintea Ro­mânului cea de pe urmă, care a dat curajul necesar, ce misiuni interimare să pă­șească pe calea cea bună și să înfrîngă stupida mă­sură — stupida din pricina radicalizmului său — prin care consiliul sanitar închi­sese toate puțurile din Con­stanța și oprise întrebuin­țarea apei din ele, pentru erici nevoi curente. Bine­cuvintez energia e­­dililor cari în fine și-au în­țeles rostul lor de gospo­dari și nu am decât o do­rința, acea ca și pentru te­lefeste puncte pe cari le-am atins în articolele mele, să arate tot atîta energie pen­tru îndreptarea situației pres­tare a uzinei de la Hinog și sa curme abuzul cu fur­­nizarea apei potabile, la societățile petrolifere a că­­ror capital și pretenții le îndrituesc să-și procure apa necesară prin mijloace pro­prii. Dacă sînt contracte, ele trebue desființate. O întreagă clasă de proprie­tari rurali și-a sacrificat avutul pentru utilitate na­țională ; proprietarii urbani au suferit și ei măsuri exepționale cari le-au știr­bit dreptul de stăpîni ai bu­nurilor lor. Oare societățile acestea arhimisionare nu se cuvine să renunțe la aca­pararea apei comunale, re­­dînd’o populației și a ora­șului ? E imperioasă necesitatea de a tăia legăturile aces­tor societăți, cu conducta comunală și de a repune orașul nostru în toate drep­turile sale. Sper că glasul meu va fi auzit. C. Irimescu Revolta de pe vaporul,Ninive. Pe bordul vaporului petrolifer »Ninive“ staționat la data 38 a portului nostru, a isbucnit Sâm­bătă, o revoltă, a unei părți a echipagiului împotriva d-lui Ghe­­ronicos Cuvieros, comandantul vasului. Neînțelegerile au isbu­­cnit la început intre fochiștii vaporului și comandant, sau întins apoi, în rândurile între­gului echipagiu. Agenția Capato și Mac» re­prezentanta in localitatea pro­prietarului vasului »Ninive» a reclamat cazul căpităniei. Amenințați cu arestarea, re­­voltații au trecut fiecare la pos­turile lor, astfel cä­­ Ninive* și-a putut continua cursa. Unul din­tre fochiști, O. Gheorghiadis, ca­pul revoltei a fugit de pe bor­dul vaporului. Vrăbiile l-au viața IM costat Copila Anghelina D­ tru din corn. Enichioi Intrând eri într’o fântână cu intenția de a distru­ge cuiburile de vrăbii, o grindă putredă pe care stătea copila s’a rupt iar aceasta a căzut in apă tnecându-se. Fiind văzut de părinți cănd a intrat în fântână și observând că întârzie să iasă afară au căutat-o și au găsit-o in fundul fântânei, moartă cu craniul sdrobit. împușcat din im­prudență Locuitorul Murat Abdula din Cogean­a s’a împușcat ori cu o armă. Vroiind sa omoare un câine ce dădea semne de tur­nare, țsava armei fiind ruginita a pleznit rănindu-l grav la cap. Victima a fost internată spitalul comunal din localitate.la Gospodărie distru­să de incendiu Ur incendiu ce s’a declarat tot ia casa locuitorului Nicolae Bon Negru din Canara a distrus complect In mai puțin de­­ ju­mătate oră întreaga gospădărie printre care și un grajd în care se aflau 2 cai și care au fost car­bonizate. Din cauza lipsei de apă, focul a fost localizat cu foarte mare greutate. Focul a provenit­­ din cauza neglijenței. Pagubele se evaluează la 51 mii lei. Automobilele asasine din dimineață, automobilul cu No. 117, mergând cu mare vi­teză pe strada Grigore Canta­­cuzino, a dat peste tânărul S. Ionescu, care se afla pe o bi­cicletă, sfărămându-s­e. D. Ionescu s’a ales cu leziuni serioase pe corp. Cronica zilei De pu la­­ otroieni pe vremurile acelea eram sub­locotenent de artilerie, proaspăt eșli din școală, cu iluzii multe și bani puțini, ca și astăzi de altfel, minus iluziile bine înțe­les. Mill­stria, tactica infante­riei, trigonometria, algebra și tirul erau un simplu joc de co­pil pentru mine. Numai de gar­­di nu fusesem încă la Palat. Cum e lesne de închipuit, în ziua cănd am primit ordinul să fac cele 24 de ore reglementare la castelul din Cotroceni, am schimbat fețe-fețe și am simțit mii de sudori reci scăldăndu-mi trupul. Totul ar fi fost mai pu­țin decât nimic, dacă nu ar fi fost dejunul ce trebuia musai sâ-l iau la aceiași masă cu Voivozii și Domnițele țării Pe auguștii mei ccnmeseni, nu-l vă­zusem decât pe cârti poștale, ilustrate,­ la vitrinele „Juliettei“ și la una sau dauă parade. Cum vor fi mâncând ei oare ? Tre­bue sau nu să vorbesc la masă? Dacă-mi pun vre­o întrebare, mi scala-voi în picioare, sau răspândi-voi ca o țeapa­ie pe scaun, făVă asigur că în noaptea a­­ceea n’am dormit nici un sfert de oră. Așezat în fața biroului meu de brad, cu oglinda prop­tită de perete, zece ceasuri în șir, am ficat ,repetiții­ în toată regula. Act sură de om, est adu­ceam brațul rotunjit cu eleganți înspre gură, ooi mi trezeam strigând în gura mare: — Prl cum de nu, Majestete, și trăiții Apoi mă năpăilau gândurile negre. Așa s’o ft zicând oare ? Când au dat zorile, eram zdro­bit de oboseaui și nu făcusem nici un pas înainte. De­odată avui o idee lumi­noasă: tă întreb pe don’loco­tenent Tried care fusese de mai multe ori de gardă. Priete­nul meu Triad îmi dădu un sfat admirabil: — E simplu, drăguțule, îmi zise el, nu mănând­ până nu încep­ui să mănânce și-atunci te uiți și vezi cum fac­­i și faci și tu la fil.. Numai să el seama la afurisitele cele de fo­tolii; au niște arcuri îndrăcite de te zvârlă hăt încolo... oâ stat binișor, Nătțu, cu alminteri te trezești peste masă». Iată și momentul fatal. La orele 12,40 aghiotantul anunță ca glas tare: — Maiestățile Lor. In doi timpi, scot garda, eu în dreapta, sergentul de servi­ciu în stânga, gornistul lângă sergent. — Pentru on­or.. harm / Gornistul, an­ciorat cât un munte, înnălbenește cu coajă de lămâe, duce goarna la gură, își umflă boccele obrajilor, în­ghite gălușii cât pumnul. *—M-pa, m-pa, m-pi, n-pssss.. Mama ta Hristoasa, uitî o , notă, ulei un sunet... Uite, sim­țeam cam mi leșină pe la In­testin., iar prin aer vedeam ve­nind plica galben cu cinei zile de arest. Regele se op­rește, se încruntă, tu mă reped, fac frontu, izbesc pintenii de ere sâ vin grămadă și mă prezint. Și acu, la masi în filmul de mine. Ax. Pom* Spargerea din str. Brătianui Astănoapte, hoții s’au intro­dus in vila Suțu din str. I. C. Brătianu, de Unde au furat mai multa obiecte casnice. Răufăcătorii s’au introdus printr’o fereastră a subsolului. Un sătean jefuit de •0.000 lei Noaptea frecată hoții, s’au introdus prin spargerea unei fe­restre în casa locuitorului Ma­rin Coliu din Casapehiof, căruia i-au furat mobilierul, o ladă cu lengerie și suma de 60000 mii lei. Se crede că hoții ar fi flă­căii Tudorache Sandu și Vlad Sturza. Bănuiții se află arestați pentru cercetări. Simptomele dezagregărerian care a avut alaltă­ ori un incident cu ministrul finan­țelor privitor la acordarea unui credit de câte­va mi­lioane pentru Casa Pădu­rilor. Discuția devenind aprin­sa, d. Constantinescu declarat într'un moment de a fuzie că nu înțelege să fie ministru în asemenea con­­dițiuni și sa fie deci socotit demisionat. Numai câte­va ore și fu­ria ministrului trecând, a constatat ca e mai bine sa fii ministru sub brătieni, de­cât, cine știe ce? sub o gu­vernare cinstită și dreaptă. Dezagregarea complectă nu va întârzia să vie. D. AL. CONSTANTINESCU ministrul domeniilor, Sosirea unui transport de monedă pe vaporul francez ,Jaques Fraissinet*, a sosit ori din Mar­silia un nou transport de mo­nedă românească­­­ de hârtie, fabricată în Franța. Cotețele cu bancnote, au fost expediate la București. Accidentul din gară Hamalul Baroianu Ion din ser­viciul căilor ferate, în timp ce descărca dintr’un vagon tuburi cu acid carbonic, din nebăgare de seamă a scăpat un tub peste picioarele sale fracturăndu-și-le. In stare gravă victima a fost transportată la infirmeria gărei unde i s’au dat îngrijiri. Un cadavru scos de valori Crimă sau sinucidere? In ziua de 7 iunie valurile Dunărei au aruncat pe maiul ce este în legături cu halta Aidet­îr cadavrul unui om a cărui iden­­titate nu s’a putut stabili, de­oarece corpul intrase în putre­facție. Cadavrul prezent­nt Urme de cuțit, se crede că la mijloc ar fi o crimă. Agresiunea din port D. Alex. Filipache, agent de vapoare din localitate, a fost ori atacat de un oarecare domn Marakis, funcționar al unei case comerciale, și lovit de a­­cesta. D. Capato, sărind în aju­torul celui atacat, s’a alia cu o leziune serioasă la urechea dreap­tă, din care pricină a trebuit să plece la București, pentru a se îngriji. întrunirea comitetului bursei Comitetul bursei locale s’a întrunit Sâmbătă după amiază, hotărând a se interveni la mi­nisterul de finanțe ca localul bursei din port, actualmente o­­cupat de soldații grăniceri, să fie redat bursei de cereale. Cu privire la taxele de 1 la sută asupra impozi­tului pe cifra de afaceri, comitetul a hotărât a interveni la București, pentru micșorarea lor. Comitetul se va întruni în cursul lunei iunie, pentru a discuta regulamentul burselor. cazul Inginerului linke * Din partea direcțiunei servi­ciului porturilor maritime din Constanța primim adresa cu No. 2414 din 7 Iunie 1914. Onor: ziarul »Baciu* Loto CU privire la articolul »Cazul Inginerului linke* apărut în ziarul d­vs No. 115 din 7 Iunie a. c. avem onoare a vă în cu­­noștiința, că lucrurile stau cu totul altfel decât cum sa arată în acal articol și anume: Servicu­l nostru dispunând așezarea prin blurouri, a por­­tretel or­bă. m. L. S. Regele și Regina, a distribuit asemenea portrete și bluroului atelierelor de reparațiuni. Servitorul care a așezat acela portrata a pus unul pe un pă­rete și altul pe alt perete, cela ce a făcut pe d. lanke—care nu se poate exprima bine în româ­nește-să spună că nu sunt bine așezate, și că trebuiesc puse unul lângă altul, pe acelaș perete, ca fiind și estetic, fără a avea câtuși de puțin, intenția de a aduce vre-o ofensă suverani­lor țărei, ce fa ce de altfel, a ușor de înțeles, că n’a putut s’o facă un inginer care se află în ser­viciul statuiar. Astfel stând lucrurile, vă lă­­săm să binevoiți a însera pre­santa in onoratul d­in ziar și a primi asigurarea deosebitei noastre considerațiuni. 1>. Director, P. BENZI Secretar, C. P. D­SMITRESCU Am publicat această în­tâmpinare în respectul prin­cipiului de apărare chiar cănd el este întrebuințat de căt cel îndrituit. Rămâne însă di discutat de el în adevăr d. inginer lanke, nu a avut intenția de a ofensa pe Suveranii țării și dacă prin faptul că ci­neva este funcționar al sta­tului, decurge în mod logic că nu ar putea cădea în vina ce i se atribue. Mai rămâne încă de vă­zut dacă intr-un serviciu important de stat, unde ches­­tiuni de apărare națională sunt la ordinea zilei, poate și trebue să funcționeze o persoană de naționalitate streină, de supușenie lovită de vechea dușmănie ce a avut-o înpotriva României și care persoană este tole­rată a sta în țară peste termenul legal. Un surd omo­rât de bandiți In ziua de 8 Iunie, si timp ca locuitorul Coliu Ceacâru din com­. Baitbanlar jad. Durostor se întorcea de la munca câmpu­lui, la așirea din pădurea Aior­­man a fost atacat cu focuri de armă de doi indivizi, cari l’au somat. Fiind ajuns din urmă de bandiți, aceștia l’au întrebat ce avere are primarul din co­mună. Săteanul nerăspunzind deoarece era surd, bandiții l’au bătut lăsându-l în nesimțire. T­ataia VIZITAT! Băile și Restaurantul Parcului Pun pietrei Mikiié, a lala­­tilsi iii Mar Aîn­teiți. - Semmi Iîtîi. - Strântâril. Cu un deosebit fast, a avut loc eri la ora § și jumătate d. 8., solemnitatea punerii pietrii fundamentale a paietului ce se construește la port, ea local el servicu­lui sanitar, solemnitate la care a asistat și d. Săveanu ministrul sănătății publice, sosit­ori în acest scop din Capitală. Printre asistanți remárați pe P. S. S. Eptesopul Harte, prefect Negulescu, Andronescu primarul orașului, generatei Vlideacu, Gr. Ștefu prefectul poliției, Al. Ș­te­­fanescu inspector administrativ, Mihu­lescu inspector S. M. R., Stoenescu medicul portului Con­stanța, inspectorul muncit­oarii, Benzi director al portului, d-r Bărzănescu, P. Nițescu, inginer Stoenescu Dunăre, judecătorul de instrucție E, Alexandreacn cu d-na, George Georgeses pre­ședintel« Camerei de comerț, in­giner Cotova, inginer Prunes, comandorul Popesc», căpitănii portului ca d-na, deputat Pani Dobrescu­, 1. Oprescu președin­­tele tribunalului, Ataș este consi­lier al Curții de Apel, inspec­tor veterinar Băd­eșanu, d-r Iri­­cescu medic primar jad­țean, G. Rigani, Sollari, presum și alte persoane marcante din oraș. După sarviciul divin oficiat de Episcopul Ilarie, incenterat de nmeroși clerici, d. dr. STO­­ENESCU, medicul portului, a luat cuvântul atăttad căt de mare folos va aduce sănătății publice, instalația sanitară ea sa infaptueșta, mai ales, că prin deciziunile conferinței Internațio­nale sanitare din anul 190S, se prevede că toate porturile prin­­cipale din Europa, să poseada astfel de instalații, cari și i­ii­tare cu desăvârșire, orice pro­pagare a maladiilor grozave ce blame deseori In orient. De Stoenescu a terminat cuvân­tarea mulțumind ministrului Să­­veanu pentru sprijinul acordat la înființarea acestei opere. D. MINISTRU SAVEANU, a răspuns în câteva cuvinte, ară­­tănd­ și mulțumirea sufletească de a putea aduce la îndeplinire, ora ca de mult era un proect. D-sa a urat apoi spor la muncă organelor noastre sanitare, pen­tru bine la public, conchizând, ci dacă orientul nu trimite prin portul Constanța bogățiile lui, odată cu acestea s’ar pitea strecura la țara noastră și ge­menii grozavelor flagela orientale In cazul cănd serviciul de pază sanitar, n’ar fi bine organizat. Actul comemorativ a fost apoi semnat de întreaga asistenți și depus într’o cutie metalică, în piatra fundamentală. Prima mi­sirie de ciment a aruncat-o mi­­nistrul Săveanu. Asistenții au luat apoi foc pe bordul remorcherului «Julieta», cu care au făcut o plimbare în port. Din această ocazie, d. mi­nistru Săveanu, a vizitat actuala instalație de deratizare. Seara a avut loc la „Requier” o masă intimă. D. ministru Să­­veanu, a plecat cu acceleratul de 11 și jumătate, la București S’a redeschis restau­rantul­ui Terasa „VENEȚIA" strada Patru H­arag No. 4 (ufii­am in men­ Vama a confiscat unui pa­sager sosit în localitate ori cu vaporul »Jaques Fraissinet), un pachet cu 150 monede de ar­gint ce-l avea asupra­ și, fiind prohibite la import. Information! Suntem informați că d. Sile Mecu președintele Bursei, e în­mânat ori după amiază d-tei ministru de finanțe, V. Brătianu un memoriu al comitetului bur­sei cu privire le ocuparea loca­lului burași din port de către grăniceri, cerând evacuarea tru­pei și redarea localului. D. Bră­­tianu a soluționat chestiunea fa­vorabil cererilor d-lui Micu. ooo D. ministru Săveanu a vizitat ori după amiază spitalul comu­nal, educând laude d-lui dr. Bărzănescu directorii acestui a­­șezământ și d-lui Marin Ștefan administratorul spitalului, pentru modul cum a fost găsit spitalul din toate punctele de vedere. ooo Poliția a arestat pe cunoscu­­tul excroc Paul Cialacu, având doui urmăriri pentru pungășii. ooo Sâmbătă cu trenul de 2 d. a. a sosit în loialitate un grup de 70 excursioniști eleva ale in­stitutului „Fempilian” din Bu­curești. ooo Asociația corpului didactic primar din Constanța a orga­nizat o excursiune pentru mem­brii ei in Bucovine și Ardeal la începutul lunii Iulie, înscrierile se fac numai până la 20 Iunie, înaintănd și 500 tei d-lui Oprea Steharia consilierul asociației str. Dumbrava Rafie No. 24. ••• La 15" ert. se vor vinde prin licitație publică în localul vămii Constanța, diverse mărfuri că­zute la rebut. Vaporul »Regele Garai* pica­tă indica în «urși obișiun­d la Pireu. © o © Elevele fecalei secundare din Câmpulung, sosite la excursi­ons la orașul nostru au vizitat eri­portul. 006 Eri a avut loc un parastas pentru odihna sufletului, regre­tatului avocat Stellan Negre#*«. poo Vaporul ^Giradel Park*, în­­carci a#tual*#»te 56000 de bi­­doane •» benzial, pentru Grecia. • ca lu nam­­rul trecut al ziarului nostru, am arătat că d. Spirit Naum, cunoscut proprietar din localitate, a fost prins de po­liție, furând noaptea ciment de la Construcția liceului. Ori, după cum s’a constatat la parchet nu­mitul prezintă simptome de a­­genație mintală și pare a fi fost inconștient la comiterea faptu­lui. O comisiune se va pro­­nunța astăzi asupra stărei facul­tăților mintale ale lui Spiru Naim­. ooo Atragem binevoitoarea aten­țiune celor în drept, asupra speculei, la care se dedau ulti­mul timp spălătoriile mecanice din localitate, cari pretind 5 lei pentru un guler și 8 lei pentru o pereehe de manșete de spă­lat motivând aceste cerinți prin lipsa de apă din oraș. Probabil că cei Însărcinați cu supravegherea prețurilor și a speculei, nu-și spală rufele la spălătoriile mecanice. opo Treaul de Mamaia se va pune în circulație, dela 20 Iunie. u­G SERBANEA 21­MI­TILOR PROFESIONIȘTI, A FOST AMANATA PENTRU ZIUA DE DUMINICA 3 IULIE ST. NOU. ooo V. Missir Fii é­oC. Societate anonimă, instalând o casă de cumpărâturi la Paris, toate mărfurile la detail cu vinde a­­proape prețul fabricelor, sucur­sala Constanța str. Carol 23. ooo Biroul tehnic »Electrica* str. Patm Rate? No. 8 aduce la cu­­noștiința industriașilor și auto­­m­obiliștilor că In depozitul său se găsesc de vânzare motoare de benzină electro­motoare di­­namuri pentru porniri automate ale automobilelor și electrogene. Se repară și se rebobinează mag­­netouri de orice marcă. Depo­zit permanent de becuri «Os­ram“ și lămpi cu oglindă „Wis­­cot», cari economisesc 50 la sută din curent și comotoare, cu prețurile cele mai avanta­jase. pe © Boetor I* TATARSKI Balti intern«, balt is na*, f ár «i nreefer — oper&pnii

Next