Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)

1924-06-25 / nr. 140

ANUL XI No. 140 CONSTANȚA MERCURI 25 IUNIE 1924 Fondator: CONST. IRIMESCU Kottessia­ți Admi«Utreți* Sit&a* V?aä»a 32 ABONAMENTUL P«­ 2 luni................... 400 lei . 6 ................... 250 . Manuscrisele nepublicate nu •• •— înapoiază — Director: L. M. MOSCO V­A­L­E F­O­N NO. 42/3 Apare zilnic la ora 12 — DOI LEI EXEMPLARUL TATAIA Canele lip» pâine De vorbă cu d. Rîzescu fost președinte al sindicatului brutarilor De cât­va timp, lipsa de pâine a început să se resimtă iarăși în localitate. In fața brutăriilor se văd din nou în flanc câte doi ca în timpul ocupației duș­mane cetățenii, ce doresc să-și procure alimentul primordial pentru existența lor. Majoritatea populației resimte această lipsă, suferă din cauza aglomerației și cu toți ne între­băm: Care este cauza că pâine nu se mai găsește pe la bru­tării? Pentru ca să cunoască con­­stânțenii pricina lipsei de pâine, ne-am adresat d-lui Rizescu, fost președinte al sindicatului brutarilor, care ne-a declarat următoarele ca răspuns la între­barea pusă de noi și anume, cărei cauze se datorește lipsa de pâine neagră și cea albă. Ce ne spune d. Rizescu Lipsa păinei negre, ne spune d. Rizescu, se datorește modu­lui cum s’a aranjat de către minister extracțiunile făinelor. S’a stabilit de pildă la făina neagră o extracție de 22 la sută. Ori această extracție abia ajun­­ge pentru consumul orașelor înconjurate cu mori,­­da moara din localitate nu poate fi vorba căci ea 5 zile funcționează și o lună stă) și unde primăriile res­pective au grijă de a nu lusa să iasă făină în afară de oraș. In ceea ce privește pâinea albă,—față de scumparea grâu­lui,—a ajuns la prețul de 9­9,50 lei kgr. Așa că cu actualul preț al pâinei, aprovizionarea brută­riilor cu făină din această cali­tate, devine o imposibilitate. Ce-ați făcut d­us la privința solaționărei crizei de pâine? Eu am atras în diverse rân­duri atențiunea administrației co­munale asupra imposibilităței de aprovizionare a brutăriilor cu făină, precum și asupra pe­ricolului de a rămânea Constanța fără făină și pâine. Din ce motive, nu știu, ob­servațiile mele n’au fost luate în seamă și astă­zi asistăm la criza de pâine, ce se resimte. Astâ­zi franzela se fabrică din făină de tip vechi, căci prețul făinei actuale din care ar trebui să se facă franzelă a ajuns la 10.50-11 Iei kgr. Ori că acest preț a făinei actuale nu se poate mânca o franzelă pe prețul fi­xat de primărie. La ori­ce ar recurge admi­nistrațiile în general, pâinea va trebui să ajungă pe baza pre­țului grâului, la prețul mondial. Ori­ce întârziere din partea gu­vernului va aduce o lipsă to­tală de pâine, iar pentru orașul Constanța, care este un port, făina plecând în străinătate, unde se oferă prețuri mai avan­tajoase. Criza de pâine va primi o formă mul mai acută. Care ar fi prețurile pe care s’ar putea vinde azi pâinea? De prețul pâinei negre, nu mai vorbesc, întru­cât noi bru­tarii n’am mai văzut de 3 luni de zile in magaziile noastre, făină neagră. In schimb prețul pâinei albe față de actualele prețuri ale fâi­­nei, ar trebui sa fie 9.50 lei kgr. iar al franzelei de 11 lei kgr. termină d. Rizescu. S. Criste­a Cu ocazia votării legii pentru in­­proprietărirea cavalerilor ordinarui „Mihai Viteazul“, voci de ale parla­mentarilor au răsunat In incintă : - Ce li s’a dat morților pentru patrie ? ....Ei au fost inproprietăriți de mult! VIZITAU Băile și Restaurantul Parcului Sadizm inutil Pentru a nu știm câtea oara, ridicăm glasul în con­tra cruzimei cu care servi­ciul sanitar veterinar înțe­lege să-și îndeplinească da­toria de a preveni unele primejdii sociale. Vorbim de chipul cum sunt distruși câinii vaga­bonzi, rămași, cei mai mulți pe la onoare, după pleca­rea țăranilor cari își uită pe credincioșii lor prieteni. Suntem, este bine înțeles, partizani măsurii de a în­lătura primejdia turbării care amenință populația o­­rașului, din pricina mulțimii de câini flămânzi și înse­tați , dar nu putem admite sistemul barbar întrebuin­țat. Zilnic, pe orice stradă, în piața Independenții pe plajele din oraș —unde ne­norocitele animale amorțite sunt prăvălite de sus de pe mal, asistăm la scene dureroase. Spaimele în care se sbat animalele otrăvite, produc în multe suflete milă, iar în altele probabil o bucurie sadică. Au fost văzuți co­pii și chiar oameni maturi privind cu nesaț la agonia câinilor și din când în când lovindu-i cu piciorul sau cu petre, pentru a le provoca noi spaime. Aceste reprezentații ori­fice, care stîrnesc sadismul bolnăvicioșilor de senzații oribile, trebue să înceteze. Serviciul sanitar veteri­nar, va trebui să găsească o altă soluție. Găsim că sistemul francez este cel mai bun și cel mai practic. Anumite persoane — ar putea fi întrebuințați cer­șetorii de meserie și alți inutili societății—cărora li se încredințează o sgardâ și un lanț, prind câinii va­gabonzi și-i duc la depozit de unde primesc o răsplată. Aci ei sunt ținuți în curți câteva zile și pot fi răs­cumpărați fie de proprie­tarii lor, fie de orice per­soană. Dacă animalul nu găsește achizitor el este ucis prin asfirsie într-o ca­meră în care o pompă de aer face vidul. Pielea acestor animale slujește apoi industriei de mănuși și astfel cheltuielile de instalare și manipulare sunt amortizate, fără a des­­volta sadizmul. Se mai e­­vită prin acest sistem și uciderea câinilor de rasă rătăciți o clipă de la casa stăpânilor lor. Socotim că avem destula dreptate pentru a fi ascul­tați. Căzut în fântână Locuitorul Gheorghe Vlașcu din com. Chioseier Jud. Con­stanța în timp ce scotea apă dintr'o fântână pentru a o îm­prospăta, din cauza noroiului din jurul fântânei, a alunecat, căzând înăuntru cu capul în jos. Din cauza pietrelor din fun­dul fântânii, Vlașca s’a ales cu sdrobirea oaselor nasale. Nefe­ricitul a fost transportat la spi­talul din localitate. Parat de pungași Săteanul Brăilă Tănase din comuna Murfatlar, a reclamat siguranței că i s’a furat din bu­zunar, in timp ce se afla într’o cârciumă din cartier, portofelul cu 550 lei. Cronica zilei Mi­le­um In regiunea Clujului, nu de­parte de Topiița­ Română, la o înălțime cam de 900 metrii, se găsește o baigada veselă, cu case albe și șosele îngrijite, cu parcuri întinse de verdeață, cu parteruri de flori îmbătătoare și cu brazi seculari, pe vârful cărora strălucesc păsări minu­nate ca aripi de argint și de aur. Natura, nedreaptă ca întot­deauna față de mulți și de multe, ca și când darurile de mai sus nu ar fi fost de ajuns, ca și când flora luxuriantă, um­bra răcoritoare și soarele dătă­tor de viață nu ar fi fost de­cât puțin sacru, a revărsat asu­pra acestei moașt cu ape reci și cristaline la cari ar râvni nu numai Primăria Constanța, dar chiar și stațiunile cele mai bine dotate. Iată că într'o seară, pe când reveneam din fundul pădurilor misterioase, o țigancă tânără și frumoasă, încinsă ca un brâu de viorele, îmi afina calea: — Să-ți dau ca ghiocul, dom­nișorul. Și fata duse scoica la ureche, apoi mi o puse tn palmă pri­­vindu-mă în albul ochilor. — Apăl, conașule, o fl că-i pleca departe peste fdri și mări, iar prin partea locului se face că ne-l mai veni decât băt în­colo peste mult amar de vreme. — O, fl!­. El și pe urmă ?.. — Pe urmă, la, pune și dum­neata o bâncură să-ți spun po­vestea izvorului făcător de mi­­nuni. — Ah? există și­ O poveste? — Vezi bine că da«. Așa, sărut mănile, să trăești. Dar era pe timpurile când săn-Pie­­tru umbla pre pământ cu traista în spinare. A mers el ce-a mers până a purces de-a poposit în chiar locul unde stai mătăsuță... Dar de mâncat n’avea poftă nici cât negru sub unghieBa mai suferea el, — că era tare bătrân săraca, — de junghiuri pe la încheeturi și-l tăia pe la ficari și'n rinichi de parcă-l umblau cuțitele, alte-așa și iar așa.» Acu se gândește prea sfântul, zice: »Hai să beau din apa Izvorului ăstuia și­ apoi el încerca să dorm.* Cam ui­tat să-ți spun, sărut ochii, că nici să doarmă nu mai putea... Apăt, vezi dumneata ce minune cu apa asta. Nici n’apucă prea cuceritca să bea o ulcică pâ­nă'n fund, că numai ce prinde a juca ca an tinerel, hl în dreapta, hl In stânga, hi­ nainte și’napot. . Nici tu durere la fi­cați, nici iu junghiuri la rinichi, de pcrcă-l­ le luase Dumnezeu cu mâna.. Dar ce te faci acu sfântule cu mâncarea, că-și is­prăvise săn-Pietru traista și bea și măncă și, iar mânca și­ iar bea... Mai mult flămând a tras calea un pui de somn și-a mai venit a doua zi și-a treia și'n toți anu­l.» Așa, sărut mănile, să troiești.. * * • Dar au trecut de-atunci 20 de ani și a devenit cazul că subsemnatul a început să se gândească la povestea izvoru­lui făcători de minuni. Se prea poate ca prevestirea țigăncii din pădurea de la Borsec să se împlinească: «Apăr, conașale, se face că ne-l mai veni prin partea locului decât băt încolo peste mult amar de vreme». Mult amar de vreme și vreme de mult amar ! Ax. PonI Agresiunea din port Ci­tsprezece muncitori, arestăți­ ori după amiază, un grav conflict s-a ivit între funcționa­rul vamal Teodoru, șeful sec­ției magaziilor, și șeful unei grupări muncitorești dente, Moțaru Marin, indepen­Acesta din urmă Împreună cu munci­torii săi, se afla pe bordul va­porului „Art­misia», așteptând să înceapă descărcarea mărfu­rilor din magazii. Nefiind însă terminate formalitățile de des­­cărcare, Teodoru puse în ve­dere lui Moțaru, să părăsească bordul vasului, conform dispo­­zițiunilor vămel. Drept orice răspuns, Moțaru împreună cu tovarăși săi, se repeziră asu­pra funcționarului, bruscăndu-i și amenințându-i cu aruncarea in mare. Cu multă greutate, vic­tima a putut fi scoasă din mij­locul agresorilor, de către gră­nicerii. Au fost arestați 15 mun­citori. Ancheta se va face as­tăzi. Deraiere pe linia Constanța-București O nouă deraiere pe linia Con­­stanța-București, s-a produs eri în stația Dâlga. Mașina de trac­țiune No. 3071201, destinată de­pozitului de mașini Constanța- Port, deraiând de pe linie, din pricina terasamentului defect, a ciocnit Un stâlp al liniei tele­­fonice și telegrafice, răstur­­năndu-i. Pistoanele mașinei s’au ales cu avarii. In jurul anchetei de la Sanatoriul muncii din Techirghiol Intr’unul din numeriie trecute ale ziarului nostru, în articolul «Ce se petrece la Sanatoriul mun­cii din Techirghiol* dintr’o e­­roare de tipar s’a strecurat un cuvânt care a schimbat cu to­tul înțelesul ce am vrut să dăm, unei fraze, referitoare la dife­rendul dintre doctorii Gheorghiu și Tătăranu. In loc de ,după cât a putut transpira, acuzațiune, de sustra­gere de medicamente adusă d­­lui dr. Tătăranu nu i s’a putut opune probei, am înțeles să a­­firmăm că acuzațiunea adusă d-rului Tătaraan s’a dovedit a fi neîntemeiată. Dealtfel cititorii noștrii au pu­tut face singuri, credem, această rectificare, citind articolul In totalitatea lui. Noua politică externă a Greciei Atena 23. — D. Rondi, noul ministru de externe grec, a de­clarat ziariștilor că baza politi­cei externe a Greciei este o a­­lianță cu Serbia. Ne vom strădui să strângem raporturile amicale cu toate statele balcanice și vom cultiva raporturile normale cu Turcia împotriva căreia nu nutrim intențiuni agresive. Do­rim să desvoltăm relațiile co­merciale cu Turcia în interesul ambelor țări cari sunt strâns le­gate pe acest tărăm. Politica Greciei are un caracter defini­tiv și nici de cum agresiv. Nă­dăjduim că și celelalte țări cu care colaborăm au aceleași in­tențiuni și urmăresc ca și noi aplicarea tratatului de la Lau­sanne. D-ia Uluit 3 iul­lie la­ta Astăzi dimineață a venit din Odessa, vaporul italian .Celio, pe bordul căruia a fost îmbarcată Duminica trecută, d-ra dr. Arbore, urmând a fi expulzată. Din informațiunile culese, am pu­tut afla că­­ Celios a ajuns la Odessa Lunea trecută, dimineața. Pasagerii din Varna și Constantinopol au fost imediat debarcați în afară de domnișoara Arbore, pe care autoritățile rusești refu­zară in prima zi, să o debarce. In ziua următoare abia, probabil in urma vreunui ordin al guvernului rus, autoritățile sovietice permiseră debarcarea ex­pulzatei. La debarcarea din vapor, expulzata a fost primită de un comisar și de doctorul Marcoviei, medicul portului Odessa. Se afirmă că nu chiar ziua debarcării, domnișoara Arbore a ple­cat cu trenul spre Moscova. Atacat banditesc din Anadolchioi dri dimineață pe la orele 9 păstorii Constantin Roșu și Ni­­colae Roșu din corn. Anadolchioi aflăndu-se cu turmele la câmp, la o depărtare de 1 km. de sat, au fost atacați de mai mulți indivizi, cari i-au bătut pănă la sânge. Primul prezintă o leziune gravă in regiunea parietală, iar secundul, o serioasă leziune în osul frontal. Victimele în stare gravă au fost transportate la spitalul co­munal. Un copil înecat! De la locuința părinților săi din strada Banu Mihalcea 61, a dispărut de două zile, copilul Nicu Zorzor, în etate de 11 ani. Numitul se dusese in ajunul dispariției sale, să facă baie in mare. Din această cauză, sunt temeri că s’ar fi înecat. Pe armele piraților Jandarmeria a fost informată că în balta Dunărei, în dreptul comunei Boasch­, se află adă­postită o numeroasă bandă de tâlhari, prin ar fi aceia ce au comis ultimile piraterii pe Du­năre. Regimentul de jandarmerie a luat măsuri pentru înconjura­rea bălții de către trupele jan­darmeriei. Sergent atacat de bandiți Astănoapte pe la ora 2, ser­gentul de oraș Păun Alexandru postat pe strada Cuza Vodă, a fost atacat de către trei bandiți cari l-au bătut rănindu-l grav la cap. După comiterea faptului bandiții au dispărut, iar victima a fost trimisă pentru îngrijiri la spital. Urmărirea anul atentator Un ordin telegrafic de Urmă­rire, al direcțiunei siguranței generale din București, arată că un oarecare Simion Petcof, care a comis de curând un a­­tentat în Bulgaria, s-ar afla la Constanța, intrat în țară în mod fraudulos, pe bordul unui vapor. Câteva constatări — — ■­mmmmmmmmammmmmmmmmmam....—— I fl N­­i­l­q ț­o La autorități în special, când șefii lipsesc, subalternii lor, semnează actele, bineînțeles, cu mențiunea «pentru*. De e­­xemplu «pentru prefect, pentru primar*, ș. a. m. d. înainte cu­vântul «pentru* trebuia să fie scris în întregime și citeț. în­cetul cu încetul. In locul aces­tui cuvât, semnatarii s'au mul­țumit să puie un simplu „p*, pentru că, cică să prescurteze. Subsemnatul susține însă că vanitatea a jucat un rol im­portant în fazele prin care a trecut mențiunea «pentru*, căci cei mai mititei, puneau un sim­plu ,p*, fie ca să creadă pro­fanii că ocupă într’adevăr pos­tul aceluia pentru cari semnează. Astăzi, litera—mențiune, a in­trat într’o fază nouă. Ea este de forma unui bețișor abia vi­zibil, care numai ,p* nu este, și este aruncată mai totdeauna în voia întâmplării. Așa că din repezeala subalternilor, ne vom trezi într'o zi cu doi trei pre­fecți, cu doi-trei primari și a. m. d. Astfel cetățenii Constan­ței să nu fie surprinși, când își vor vedea numărul micșorat, iar vanitatea,—căci alt­ceva nu-i îndeamnă pe subalternii noștri —transformându-se într'o epi­demie. Nu cum­va oare acești vanitoși urmăresc și scopul de a crea cât mai numeroși sfinți până la D-zeu, spre a încasa pentru influență și intervenții, alte impozite de la cetățeni?. Unde-i conștiința ? Unde-i conștiința cetățenească ide care ne entuziasmăm, citind cum cetățeanul francez printr’un singur vot a înlocuit pe fostul său actorat Poincare, dându-și încrederea în radical-socialistul Herriot ? Ne saltă inima vă­zând cum tot printr’un vot un Millerand este demis din pre­­șidenția republicei franceze. O mai elegmentă dovadă de con­știință civică, nici nu p­oate e­­xista; când un popor socotind că foștii lui reprezentanți au încetat de a fi exponenții aspi­­rațiunilor lui, și inlocuește prin expresiunea votului, arma ce­tățenească și unealtă curajului civic. Ne entuziasmăm, dar la ce folos? învățăm noi ceva, noi cetățenii României, care chip ne pretindem c’am fi mai mult occidentali, decât orientali ? Absolut nimic. Și iată o pildă de conștiința, care n’o putem clasa drept cetățenească. Un cititor al ziarului, funcțio­nar de profesiune, ne scrie o carte poștală cu rugămintea să menționăm, ba chiar să pro­testăm, că in cartierul cititoru­lui nostru, pe care nu ni-l in­dică, n’a curs de vre-o 5 zile apă. Foarte bine că acest func­ționar ne semnalează relele ad­ministrației. Dar una că nu ne indică cartierul și a doua că nici nu semnează. Că nu ne-a indicat în care cartier anume n’a curs de 5 zile apă, posibil că a omis, dar să nu iscălească ni se pare foarte curios. Căci nu putem concepe, cum un ce­tățean, care plătește tot feluri de impozite către stat și mună, când plătește până ca­și pentru a umbla pe străzi cu gropi, cu murdării, lături și ca­davre de animale intrate în putrefacției nu putem concepe cum acest cetățean care se en­tuziasmează de curajul civic a altui cetățean, să n’aibă cel puțin curajul de a spune că atâtea zile el n’a avut apă de băut, că n'a avut cu ce să se spele bine, că rudele lui și a familiei, au rămas nespălata în acea săptămână. Oare el nu contribue, nu întreține cu banul său, această administrație, care dacă își bate joc de cetățeni­­­ tocmai fiindcă aceștia nu reac­ționează, nu are curajul să-și exercite controlul care de drept îl au­ votul conștient? Se mai poate compara con­știința cetățeanului francez, care printr’un vot își schimbă oa­menii politici,3 cu cea a cetățea­nului nostru ,care preferă să moară însetat, dar să nu sem­neze și să protesteze ? O afacere cu ■ [UNK] [UNK]­cașcaval D. comisar Ghinescu, a­­ sur­­prins astăzi dimineață pe șo­seaua Mamaia-Constanța, o că­ruță în care se aflau 15 roți de cașcaval. Bănuind că sunt furate, d. Ghinescu întrebă pe cei doi oameni din căruță, al cui e cașcavalul. Drept orice răspuns, ambii o luară la fugă, dispărând. In ultimul moment aflăm că, s’a dovedit că acest cașcaval aparține unei persoane suspuse din primărie. S’a redeschis Restaurantul si Grădina Regina­ Hotel. Se servește asa carta. Un nou cartier lângă obor Pentru că In orașul Constan­ța criza de locuințe este din ce in ce mai accentuată și pentru a înlesni în special, populația nevoiașă, d-nii Vasile și Niculai Simionescu, proprietarii unuia dintre cele mai frumoase tere­nuri, s’au gândit să formeze un nou cartier, situat in cea mai comercială parte a orașului, lângă noul obor de cerele, noile chiristigii și magaziile de cereale, parcelând acest teren. Dar, pentru că lipsa de nu­merar este foate pronunțată și pentru că anul agricol, cu deo­sebire în Dobrogea, nu este toc­mai bun, proprietarii acestui te­ren au hotărât să vie în ajuto­­torul populației lipsită de case. Înlesnindu-le cumpărarea unui lot de casă sau prăvălie numai cu 5000 lei, la înscriere. Restul până la 25-35 mii lei, cât costă un lot, cumpărătorul îl va ca­pitaliza la una din băncile din Constanța în timp de nouă luni vărsând suma integrală la 1 Martie 1925, când fiecare va fi pus în posesia lotului cumpărat. Bineînțeles că aceia cari vor plăti lotul vor intra în posesia lui imediat. In acest mod ori­ce mic me­seriaș sau industriaș, poate de­veni deocamdată proprietarul unui loc de casă și cu vremea prin muncă și chibzuială, pro­prietarul unei fabrici, atelier și casă de locuit. Părinții își pot asigura viito­rul copiilor lor și în special pe al fetelor cumpărând un lot care astăzi e­eftin și mâine va fi scump, înscrierile pentru lo­turile râmase, se fac în str. Val­ter Mărăcineanu 8. (In dosul morei Dobrogene) la d. Niculai Simionescu ziarist. Faptele zile» Furturi. — Poliția a arestat pe Bernard Bercovici, pentru furt de lână de la tapițerul S. Segal. — Astă noapte, din locuința d-lui Martin Vidgorovici din str. Maior Giurescu 38, i s’a furat hainele acestuia. Ce-l cu d. Tache. — Se știe că un oarecare Tache Căpraru de meserie chelner și poet tot­odată, fusese internat la Măr­­cuța, dând dovezi de nebunie. Evadând de acolo, numitul a revenit în localitate, apucăndu­­se să editeze o broșură, împo­triva edilității orașului. Delictul fiind grav, d. Tache a fost re­expediat la Balamuc. Piața cerealelor Cereale sosite și vân­dute la obor: In ziua de 23 Iunie 1 căruță cu orz a 500 lei suta de kgr. 8 căr. cu ovăz cu 380-400 lei suta de kgr. 4 cir. porumb cu 405*475 lei suta de kgr. Operațiuni încheiate prin Bursă, In ziua de 23 Iunie 1924 27 112 vag. porumb eu 460 lei suta de kgr. IfifeiIHlIlOII Vaporul »Regele Carol I plea­că astăzi în cursă obișnuită la Pireu. ooo In oraș, s’au ivit două cazuri noui de scarlatină. ooo Sâmbătă seară a avut loc la cazinoul comunal o serbare șco­­ală dată de elevii școalelor normale, liceu și seminar. ooo Miercuri după amiază, va a­­vea loc un consiliu comunal. opo Camera de comerț a inter­venit pe lângă ministerul de fi­nanțe, ca să sa revie asupra dispozițiunei ca comercianții ce au mărfuri de vămuit sa prezinte 1.-----X­A a 1« vauia buuaujun vau n|n4Xa impozitelor, pentru că această dispozițiune provoacă întârzieri și pagube comercianților. opo La școala normală de învăță­toare din localitate, s-a deschis ori o frumoasă expoziție de lucru manual și desemn dato­rită elevelor din acea școală de sub conducerea d-nei Duma. Expozițiunea va dura trei zile. Asociațiunea invalizilor din război regionala Constanța, a­­duce la cunoștințe invalizilor din întreaga Dobroge, că în ziua de 29 Iunie st. n. la orele 9 dim. va avea loc la București în sala «Dacia* adunarea gene­rală a invalizilor din război unde se vor discuta nevoile invalizi­lor din întreaga țară și-i roagă ca în vederea acestui congres inpunător, să ia parte în număr cât mai mare, acei ce au car­nete de reducere pe c. f. r. considerând că masa și găzdui­tul in București va fi gratis. ooo RESTAURANTUL și GRA­DINA .REGINA HOTFL* se redeschide Duminică 29 Iunie. Se servește a la carte. ooo

Next