Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)

1924-06-11 / nr. 128

ANUL XI No. 128 Fondator: CONSTAI IRIMESCU suffed* l’raiass 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni................... 400 te* . 6 ......................... 250 . Manuscrisele nepublicate nu c» — înapoiază — V 11­E­R­O­N NO. 42/3 11 CONSTANȚA Director: L. M. MOSCU Apare silnic la ora 12 DOI LEI EXEMPLARUL Troița I. O. V. Cine nu știe că I. O. V. se compune din trei socie­tăți : Ocrotirea orfanilor, in­valizi și văduvele e­roilor. Despre cele două socie­tăți, publicul are cunoștință, fiindcă manifestările lor au izbit mereu în ochii tu­turor. De atîtea ori la părăzi și ceremonii, împresia du­reroasă dar in acelaș timp înălțătoare de suflete, au dat’o invalizii, mîndri în schilodirea lor eroică; de atîtea ori am văzut orfanii de la „Dragalina“ și „Gră­nicerul Mușat“ defilînd, cu­minți și fudui de chipul cum sînt priviți de ochii mulțimii, înecați în lacrimi, dar cu surîsul blajin al bu­nătății atîrnat în colțul o­­chilor. Copilașii aceștia o­­crotiți, înbrăcați din creș­tet până în tălpi numai prin munca minelor lor și osîrdia conducătorilor so­cietății, au lăsat în sufle­tele tuturor o adîncă im­presie. A treia ramură a troiții, societatea văduvelor eroi­lor căzuți în timpul războiu­lui pe cîmpul de onoare, nu este cunosccută, aproa­pe de nimeni, fiindcă mani­festările ei sînt modeste, tăcute, timide ca și sufle­tele unor femei îndurerate a căror bucurii, sînt secate odată cu moartea bravilor ce și-au dat viața pentru patrie, lasîndu-și familia în grija Domnului. Manifestările acestor so­cietăți nu sînt zgomotoase, ea nu îndrăznește să dea serbări și ceaiuri, baluri sau concerte, fiindcă o vă­duvă nu poate glumi cu si­tuația ei, pentru a da pri­lej altora să glumească. Am admirat chipul acesta de a lucra și am urmărit de a­­proape activitatea filialei din Constanța. Pentru azi se cuvine să înregistrez, o inițiativă plină de duioșie, menita să dea bucurii copiilor de școală, să le dea și educație, și în acelaș timp să adune pu­ține fonduri pentru a se pu­tea distribui ajutoare vădu­velor de război, din Do­­brogea. Cu buna voință a direc­torului liceului „Mircea cel Bătrân“, societatea vădu­velor a pornit la muncă, aducînd, filme alese și ru­­lîndu-le în sala liceului, nu­mai pentru vîzătorii ochi ai copiilor de școală. E duios să vezi cetățe­nii aceștia de mîine, venind sfioși cu hîrtia de 5 lei în mîna, pentru a-și plăti in­trarea la cinematograful lor și e duios să vezi aceste soții decepționate, robotind ca niște mame, cărora li-s dragi copiii tuturor, ele care păstrează în sînul lor o icoană sfîntă, o amintire tristă, ele care nu mai au viitor fiindcă le îneacă plîn­­sul pentru trecutul lor. Eu admir această călu­gărie voita și mă închin în fața curajului acestor ființe, pîâpînde cari ne­avînd pro­tecția nimănui, se ridică trufașe și proteguiesc ele pe alții. Din toate cele, ce ni se arată de la război încoace, I. O. V. zugrăvește cele mai splendide tancuri. tei invalizii, în șiruri lungi în­tunecate, cu fețe aspre și atitudini demne, se profi­lează peste scene de foc și sînge; dincoace orfanii în grupuri compacte, cresc ca niște valuri puternice, îndreptîndu-se sub un cer limpede spre limanul viito­rului, cu ochi senini și cu trupuri mlădioase , iar ca­lea între trecut și viitor ; umbre cernite plîng peste morminte perdute în depăr­tări, alintînd cu mîni tremu­­rînde de griji și de bună­tate, frunți de îngeri cu pă­rul buclat și ochii mari des­chiși, curioși sa'nvețe viața cu o clipă mai de­vreme, cum se perindă ca pe­ o pînză albă. Ce icoane frumoase pe o simplă troiță, înfiptă la o râspîntie de vremuri. C. Irîmescu Incendiul de la mi­nisterul de finanțe Duminică un incendiu s’a de­clarat la ministerul de finanțe. Flăcările au consumat acoperi­șul porțiunei din dreapta a a­­ripei centrale unde se afla in­stalat serviciul R. M. S., pre­cum și cupola ceasului. Sosind pompierii focul a pu­tut fi localizat. Pagubele nu se cunosc. Se crede că focul a fost pus. Hon­lle numiri ale comunelor din jud. Constanța Prin noua lege de românizare comunele din jud. Constanța cu numiri străine, se vor numi pe viitor, după cum urmează: Anadolchioi se va numi To­mis, Ganara =* Ovidiu, Cogealia — Valea Neagră, Palazu Mara~= Valentina, Horozlar =­ Cocoșul, Ci­rucci—Sibioara, Caracoium— Măvădari, Tașaul=Piatra, Cata­­raurita=Clementina, Hasancea— Valul Traian, Omurcea=­Valea Seacă, Hasiduluc—Cumpăna, A­­gigea=Amara, Lasmahale=Li­­ful, Osmaniacâ—Bărăganul, Ma­­hometcea— Dropia, Ebichioi = Lanurile, Abdulah—Potărnichea, Musurat—Gorgonela, Urluchioi —Ursoaia, Tuzla=Sărata, Man­­geapunar de Tuzla=Berindei, Muratanu Mare ,Victoria, Mu­­ratanu Mic=*Biruința, Carlichioi =Rovine, Cogealac—Domnești, Țari Verde=­Dorotea,Inancișmea =Fântănele, Ceamurli de Jos= Număroasa, Caugagia — Dealul Mare, Casapchioi=Bogați, Ca­­ranasuf=Istria, Dulungi^Nunta, Ca­ta­rgic—Crăița, Palaz Mic= Adunați, Seremet=Cas­an, Chi­­rișlic=Clisura, Gargalâc=Cor­­bul, Gargalâcul mic = Stanca, Sahm­an=Luminița, Pazarlia = Tărgoviște, Ister=Gura Dobro­­gei, Ghelengic=Mireasa, Panti­­lemon— Pantilemonul, Pantile­­monul de jos=Su­mezul, Toxof =Călugăreni, Poienița=Sâlcele, Tatlageacul mare—Mănăstirea, Tatlageacul mic=Schitul, Alacap =Poarta, Nazarcea,Valea Cio­banului, Endecarachioi —Valea Dacilor, Biulbiul=Coțofeni, Biul­­biul mic=Ciocă­lia, Dorobanțu ,Dorobanțul, Cartal=Mânzați, Cobadin—Justiniana, Caceamac =Podgoreni, Sofular —Plopul, Docuzol—Cuza Vodă, Agb­abul =Go­ea, Engemahale= Vârtoa­­sele, Edelchioi*=Pașa, Murfatlar —Basarabi, Osmancea=Osm­a­­nul, Agemier — Miorița, Idris Cuius—Valea Veteranului, Mah­­mut Cuius=Isvorul Mare, Alibe­­d­ar —Remus Opreanu, Saidia —Busuiocul, Tortoman=Torto­­manul, Dercea—Gherghiul, Gea­­bacu=Tibrinul, Derlich­oL=Vâl­­cîca, Cherim-Cuius=Vărtoapele, Bairamdede—Independența, Clal­­magea=Veterani, Chlostel=Cas­­telul, Demircea—Mircești, Ba­­calul—Floriile. MERCUR! 11 IUNIE 19*4 Cronica zilei Bß pia la [ot mi //. Abia Intrasem in sala de mâncare și început a privi cu nespusă groază la năbădăiosul de fotoliu de care îmi vorbise prietenul Trică. Te pomenești că-mi face afurism­ul vre-o poz­nă. De-aceea, când a fost să stau pe el, m’am proptit cu o mână de masă, iar cu cealaltă l'am ținut strâns până ce mi-am simțit partea sedentară bine aranjată. Va să zică, prima parte­ a dejunului începea bine. Pentru orice eventualitate, trecui mâna repede, pe la genunchi și în pri­pă făcut semn al crucii pe sub șervet. De mâncărurile ce ni s’au servit nu vă voi vorbi, mai în­tâi pentru că le-am uitat și apoi pentru că nici n’aș fi în stare să le zic pe nume In trăsături generale, lucru­rile mergeau strună și lecția a­­micului Trică îmi prinsese de minune. M’am cam încurcat la o potârnichie și la niște raci pe cari regele și regina le mân­cau cu cuțitul și cu furculița cum aș fi mâncat cu o simplă fleică de vacă. Imi aluneca cu­țitul pe coasta potârnichiei și dracul de pasăre, parcă era vie, țâși încoace, țâși încolo, tâși peste fața de masă... Dar Ma­iestățile lor mâncau și nu se sinchiseau de mine... Cu alte cuvinte nu era an lucra tocmai greu să dejunezi ca capete încoronate. Siguran­ța mi se strecură încetul ca în­cetul în suflet și fără de voe, îmi ziceam meri în gând: — fiinde ești tată să-ți vezi feciorul unde a ajunși El , dar D v. cunoașteți pă­țania țiganului care s’a înecat la mal. Tocmai așa mi s’a în­tâmplat mie, Iar nenorocirea mi s’a tras, din ce credeți? Dintr’o păcătoasă de portocală. Dar erau niște portocale mari, cum nu mai văzusem decât tn cărțile de povești. Regele nu la, regina refuză, principesa Elisa­­beta face semn servitorului să treacă mai departe. De n’o lua nici domnița Marioara, m’am ars ! Aș fi refuzat și eu... ca să n’o mănânc cine știe cum... Iasă domnița ta, deci iau, și eu. Când să iau, hop și un ser­vitor cu două pae învelite în hârtie cernită. Ce draca să fac ca paele ? să-mi sorb portocala? Doamne ferește.. Așteptai prin urmare să în­ceapă prințesa, dar prințesa îi ardea o joacă și o pornise pe englezește ca guvernanta. Dintr’odată îmi îngheță sân­gele: — Domnule sublocotenent, îmi zise Regina, puteți mânca înaintea principesei.. Halt! Poftim Nat de mănân­că- Mai întâi ce te faci ca pala ?». Apoi, mai era și altă dandana: portocala era tăiată, cu capac, la partea de sus­. Am mulțu­mit înyțrind­ înalți, țind în sec, mi-am luat Inima în dinți, cuțitul tn mâna dreaptă și portocal... în stânga. Scandal­ portocala a țâșnit odată un sas, împroșcănd cu zeamă de fum, Klish și șam­panie, toată masa. Era pur și simplu un ‘punct* care trebuia sorbit... EU dar vă întreb și eu pe Dv, de unde puteam ști eu care veneam din fundul Sălcelelor de lângă Craiova? Ax. Porii Tataia VIZITATE ' Băile și Restaurant al Parcului La București, s’a aprins ministere­ de finanțe. Paguba nare nu e­ finanțele țării, demult s­au ars. Romanță Și-acuma fredonez romanță Frumoșilor, tăi ochi căprii. O știe azi, toată Constanța Doar tu frumoaso, tu n’o știi... Atâtea nopți de farmec pline Am așteptat, crezând că vii. Vecinii toți, o știu prea bine Doar tu frumoaso, tu n’o știi... Țeseam povești cu flori și stele Pe-a­l unei raze argintiii; Țin minte fisurile mele, Dar tu frumoase, nu se știi... La Cazinou pe la Mamaia, Cu ochi aprinși, te urmării; M’a dogorât, atât, văpaia, Dar tu frumoase, tu ti'o știi... Și-acum în nopțile tăcute Vibrează tainic melodii; Le știu, din nopțile trecute, Dar tu, frumoase, nu­­ e știi... In schimb tu știi că n'am milioane. Și’n loc de cerțuri, poezii... Cât al un fraer de saloane. E tot ce știu, e tot ca știi.. D’Artagnan. < Păziți, trec asa­sinii!... Nu e vorba despre aceia cari atacă ziua namiază mare la drum și nici despre borfașii și cuțitarii din Brătianu și Anadolchioi. A­­sasinii, la modă astăzi la Con­stanța, sunt automobilele venite din toate părțile țării, carii par­e că fac întrecere de viteză pe strâzile orașului. Săptămâna trecută numai In cuprinsul orașului, s’a înregistrat trei grave accidente. Bri, un altul nou s’a produs pe șoseaua Techirghiol, aproape de bariera orașului. Un automobil condus de șo­ferul N. Stânci proprietatea unui înalt demnitar liberal, a isbit o căruță în care se aflau locuitorul Ilie Brambură din Ca­­nara și soția acestui. Ambii soți s’au ales cu grave leziuni pe corp și intr’un hal fără de hal, s’au prezentat la redacția ziarului nostru, reclamându-ne cele petrecute. Noi, i-am trimis la biroul cir­culației, pentru ca știm că exis­tă un asemenea birou pe lângă prefectura de poliție, dar care­­ de altfel nu dă semne de viață. Focul se reaprinde in Balcani Italia pregătește ocuparea Albaniei Grecia nu recunoaște actuala frontieră albaneză LAFAYETTE. ATENA 8.—Infanteria și artileria italiană au debarcat la insula Sassona pe coasta Albaniei și se prapara da a ocupa Durazzo. . Această amenințare a invaziei străine a fost cauza că gu­vernul albanez a oferit armistițiu revoluționarilor. * * * Dacă Italia va ocupa Durazzo, aceasta va avea consecința grave, da­oarece Iugoslavia a anunțat hotărât că nu se va a­­mesteca în războiul civil al Albaniei. * * * Guvernul grec a hotărât astăzi să respingă decizia conferinței ambasadorilor, care atribue Albaniei 14 sate situata la frontiera greco-albaneză. Grecia consideră această hotărâre ca nedreaptă și va cere Ligei Națiunilor să o revizuiască. Fantomele *Bandă de copii trenurlor Două dintre ele au fost sunt arestate In ultimile zile un mare nu­măr de furturi, s’au comis în trenurile ce circulă pe linia din­tre Brăila și Fetești. Eri Un comer­ciant cu numele Anastase Sta­­vro din Brăila, a fost buzunărit de suma de 2100 lei. Dând a­­larma în gara Fetești, au­ fost arestați de­ pungași Rădulescu și Miță, ambii din Constanța, dovediți ca autori ai furturilor. Ca pescar nnebune­­ște și încearcă si se sinucidă Pescarul AU Riza, din strada Miron Costin No. 44, de pe ur­ma unei maladii Incurabile. Inebunit astăzi dimineață. Cu­a­prins de o criză puternică, nu­mitul a luat-o la fugi pe străzi și ajungând la capătul din­spre mare a străzii Decebal, s’a a­­runcat lnti’o răpă adâncă, cu gând să-și puie capăt zilelor. Moartea însă n’a vrut si-o deie deslegare, și Riza s’a ales doar cu câteva leziuni. Poliția l-a arestat pentru a-l trimite la Marcuța. Revolta țăranilor din Ukraina Orașul Nicolaiev ocupat de insurgenți Astăzi dimineață a sosit din Odesa vapolui italian ,Praga, al agenției «Loyd Triestino». Pe bord se aflau mai multe persoane cari au părăsit Rusia. Am putut afla cu această ocazie, că în Ucraina sudică au isbuc­­nit mari revolte ale țăranilor. Orașul Nicolaiev a fost timp de câte­va zile în stăpânirea țăranilor revoltați. La punctul Ovceacov răsculații au instalat artilerie punând în neputință vasele de a călători spre Crimaia. Foarte multă lume părăsește Rusia cu caice turcești, cari fac curse regulate între Con­stantinopol și perturbe rusești. spărgători întreg cazinoul devastat de aceștia Poliția a reușit ori să prindă în localul cazinoului comunal, pe doi copii, Suciu Laioș și Covacce Jose, ambii de căte 13 ani, tocmai in momentul când se pregăteau să părăsească lo­calul cazinoului, cu mai multe obiecte pe cari le furaseră din interior. Cercetându-se, s-a con­statat că susnumiți cutreeraseră întreg cazinoul, unde au spart casetele de bani și sertarele me­selor crezând că vor găsi ceva înăuntru. Precocii spărgători au adus deasemeni stricăciuni aparatului cinematografic, căruia i-au stricat lentilele. Investigațiile continuă, de­oarece arestații au mărturisit că au și alți tovarăși. Misterele C. F. R. Liceanul Dumitru Pănescu din Ploești venea ora spre Constan­ța în trenul accelerat, având insa un bilet pentru trenul per­sonal. La controlul biletelor, micul călător a fost amendat de către conductor și plătind a­­menda n’a căpătat nici o ade­verință despre această plată. In apropiere de gara Medgi­­dia, venind un alt control pe linie, liceanul se văzu nevoit să plătească amendă pentru a doua oară. Văzându-se tras pe sfoară, Pănescu reclamă cazul d-lui Dimitriu, șeful de gară din Med­gidia, fără ca d-sa să ia vre­o măsură inpotriva conductorului abuziv. Unui reprezentant al zia­rului nostru care se afla tocmai în tren și luase apărarea licea­nului înșelat, d. șef­ii recoman­dă­­ să tacă mai bine din gară pentru că tot noi românii ne facem de rușine*. Fără alte comentarii. Doctor B. TATARSKI Boli interne, boli de nas, gât și urtechi. — Optrațiuni Câteva constatări Biala somnului Dă­năzi, când directorul «u­­nui așezământ din localitate, căzu bolnav de encefalită, toată lumea alerga îngrozită. Boala somnului la Constanța!!.. la Bi­da, avem boala somnului Constanța și e sur­prinzător faptul că simeni nu știa asta până acum, deși e veche la noi in oraș. Zilnic ai ocazie, să vezi ca­zuri concrete, despre ravagiile pe cari această maladie epide­mică, o face printre cetățeni, și in special în rândurile or­ganelor administrative de la noi. Te duci de pildă la poștă să expediez­ o recomandată, și constați că domnișoara de la ghișeu, doarme somn adine. La percepție, de șef moțiv cu nasul în registru, în timp ce oame­nii cu treburi se îndeasă ca sardelele în cutie, așteptând. Depui o cerere la primărie. Trec zile, săptămâni și luni în­tregi chiar farâ ca nimeni să se ocupe de ea. Motivul ? Funcționarii suferă de encefa­­litl. La o cafenea comanzi e cafelată și ea sosește după 6 oră. Tot encefalita­ți». Te duci la liceu să asculți discursul d-lui X și ca prin minune adormi. Moali, te-a bă­tut la cap.» Sunt și cazuri in­teresante. Așa bunăoară, cazul unui cunoscut comerciant din localitate, care a adormit și i’au găsit zorile intr’o bodegă din centru. Sergentul de noapte dela întretăierea străzilor Ca­rol cu Negru Vodă e și dânsul bolnav. Numai că somnul II prinde tocmai la etajul 1 al unei case, la o chefteiăreasă. Agenții dela poliție și cei de la siguranță, sunt și dânșii a­­tinși de teribilul flagel. Dovadă că umblă cu toții pe drum morlind. Encefalita datează de multă vreme. C. Iorga istoricul nea­mului românesc, ca să dove­dească aceasta ar fi trebuit să citeze cuvintele lui... Coșbuc din „Somnoroase păsărele» ori «Toate dorm* al lui Eminescu dovadă evidentă, că boala som­nului era la modă și pe timpuri. D. Argetoîanu, tovarășul istori­cului, cred insă că e de părere contrarie. Susține că pe vre­mea când era o putere, par­tizanii săi au fost neadormiț la afaceri de refacere. Clcutomanii Am vorbit mai sus despre teribila boală a somnului, ca bântue prin Constanța. O altă epidemie s’a ivit de asemenea prin oraș. E vorba de clepto­manie, boala grozavă și de mult înrădăcinată. Nu mai de­parte, la un agent al prefectu­rei de poliție, din localitate, a fost găsită o broșă care dis­păruse de câtva timp de pe bluza unei doamne. Reclamația pe care păgubașa a adresat-o poliției, împotriva agentului ei zice-se ca a fost aruncată la coș de un puternic al poliției. Se stârpește cerșetoria, în vagabondajul și schimb clepto­mania este încurajată. DRAC Un act da­raba­­liuna al unor licaani El DISTRUG CATALOGUL CLASH Poate, pentru prima dată, s’a întâmplat la liceul nostru, cele ce s’au întâmplat eri. Un grup de elevi din clasa III a, cari aveau note mediocre la Învăță­tură, au găsit cu cale să le distrugă. Stricurându-se ori in cancelaria liceului, într-un mo­ment de neatențiune din par­area •AÄ*4*n*­MlMl KAloavlalf firet«» viny» »*•,»« * trl au pus mâna pe catalogul cu pricina și dupa ce l-au sus­tras, l-au prefacut in bucatele. Direcțiunea liceului fiind încu­­noștiințată, a reclamat cazul poliției care la rândul ei a a­­restat pe elevii Ion Stănescu, Ștefan Dumitrescu și Gh. Smă­­răndescu pe care i-a dovedit a fi autorii faptului incorect. Ei au fost astâzi înaintați parche­tului spre anchetare. DUDUILE LICEENE, LA FEL Suntem informați, ca o faptă asemuitoare a celei comisă de d-nii elevi ai liceului, a fost săvârșită zilele trecute și de un grup de domnișoare, eleve ale externatului secundar din localitate. Purtările de mirfori Magazionerul Andrees­u din serviciul cailor ferate, a surprins ele pe un frățiar, în momentul când încerca să comită o spar­gere la un vagon de Marfă sta­ționat în gara Falaz. Vinovatul a fost adus în lo­calitate. Copil călcat du căruță Un accident s’a întâmplat ori pe șoseaua Agigea-Techirghiol, în timp ce locuitorul Radu Bo­­c­oaga din Techirghiol trecea cu căruța la goana cailor prin sa­tul Agigea a călcat pe copilul Mia Petre care se juca în drum. Copilul s’a ales cu ambele pi­cioare fracturate și cu răni grave pe față și corp. Din această pricină, a fost transportat la spitalul comasat din Socaritats. Un zid prăbușindu-se, rănește grav un om Locuitorul Ilie Chiorn din Tuzla, în timp ce scotea cără­mizi dintr’un zid al unei case vechi, la un moment dat a­­cesta prăbușindu-sa peste dân­sul s-a fracturat șira spinării producându-i grave leziuni la cap. In stare gravă victima a fost transportată la spitalul din localitate. Faptele «Hai FURT.—A fost prins Pestela Nicu, ca un sac de porumb furat din port. Invalizii către d. Mecu Ilii StiOUt! Doimi­ lioio Gestul măreț, făcut fait de invalizi prin donațiunea a 1000­ lei, cu ocazia sărbătorirei eroilor neamului, a adâugat încă o soartă cordonului de adâncă recunoștință ce vă păstrează in­valizii dobrogeni. Din vâltoarea vorbelor de consolare în care trăim, gem încă odată cu acest cule­feri­cit prilej, rodul efectiv al spri­jinului dvs. Mulțumindu-vă respectem, vă asigurăm de deosebită stimă și considerațiune ce avem față de Dvs. Președinte, Căpitan invalid Nic. Ștefan Un vapor avariat Vaporul «Bulgaria“ sub pavi­­lion italian în drum de la Gi­­lați la Constanța a suferit un grav accident la eșirea din por­tul Sulina. Din cauza nisipului îngrămădit la bară, vaporul a căpătat grave avarii. Vasul a putut ajunge în por­tul Constanța cu mare greutate abia aseară. Vapoore împotmolite în canalul Sulina Vaporul italian Palaschi ple­când ori din Constanța cu măr­furi la Galați a fost nevoit să se intoarcă din drum din pri­cina canalului de la Sulina unde se împotmolise. Aceeași soartă au avut-o și vapoarele «Jam­es Frassinet» sub pavilion francez și «Crete» sub pavilion grec. S’a redeschis restaurantul și Terasa „VENEȚIA" strada Patru Rareș No. 4

Next